1.ia act de creșterea generală a cheltuielilor pentru apărare în statele membre ale UE ca o manifestare clară a hotărârii lor de a reacționa la degradarea mediului de securitate prin consolidarea capabilităților militare, prin întărirea efectului de descurajare și prin reafirmarea angajamentului lor colectiv față de apărarea europeană și transatlantică; constată că unele state membre, în special cele situate la frontierele estice ale UE, au atins sau au depășit obiectivul NATO de a aloca 2 % din PIB cheltuielilor pentru apărare până la sfârșitul anului 2025;

2.ia act, de asemenea, de faptul că întărirea securității și apărării Europei nu necesită doar o creștere a cheltuielilor naționale pentru apărare, ci și o tranziție amplă către o abordare mai bine coordonată, mai eficientă și mai integrată în ceea ce privește modul în care politicile de apărare sunt definite, puse în aplicare și dotate cu resursele necesare de către statele membre; subliniază că această trecere de la o abordare predominant națională a apărării la o înțelegere comună a poziției colective a Uniunii în materie de securitate și descurajare trebuie să aibă loc cu respectarea deplină a suveranității statelor membre și a competențelor lor în domeniul securității și apărării, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din TUE;

3.observă că, în pofida intensificării eforturilor de apărare, UE și statele sale membre continuă să se confrunte cu deficite persistente în ceea ce privește capabilitățile colective strategice, structurile de comandă și control și capacitatea militară sustenabilă; evidențiază, în special, că statele membre au identificat următoarele lacune inițiale în materie de capabilități prioritare Astfel cum sunt enumerate la pagina 3 din comunicarea comună intitulată „Menținerea păcii – Foaia de parcurs privind pregătirea pentru apărare 2030”.: apărare antiaeriană și antirachetă, sisteme de artilerie, rachete și muniții, drone și sisteme antidrone, factori de sprijin strategici, inclusiv în ceea ce privește spațiul și infrastructura critică, mobilitatea militară, războiul cibernetic, bazat pe IA și electronic, lupta terestră și securitatea maritimă; subliniază că aceste lacune limitează semnificativ capacitatea UE și a statelor sale membre de a întări efectul de descurajare și de a menține un angajament de durată și de amploare în domeniul apărării, inclusiv în contextul unei probabilități crescute de acte de război hibrid sau convențional; solicită să se adopte măsuri urgente pentru a remedia aceste deficite de capabilități critice prin intermediul unei cooperări consolidate, atât în domeniul strategic, cât și în cel industrial, al unei planificări coordonate și al unor investiții specifice cu scopul de a asigura pregătirea pentru apărare; recunoaște eforturile depuse de părțile interesate din cadrul EDTIB pentru a răspunde acestor dificultăți;

4.accentuează că eliminarea lacunelor în materie de capabilități necesită dezvoltarea unor factori de sprijin strategici autonomi, fără de care forțele armate ale statelor membre nu pot desfășura în mod eficient operații militare comune; recomandă, în acest sens, dezvoltarea unei arhitecturi comune sigure și securizate pentru comandă, control, comunicații, informații, supraveghere, determinarea țintelor și recunoaștere, precum și a unor capabilități de apărare comune în domeniul spațiului, al transportului aerian și maritim strategic, al alimentării în zbor și al prevenirii riscurilor chimice, biologice, radiologice și nucleare; apreciază activitatea AEA, care oferă o imagine de ansamblu și o analiză a peisajului UE în domeniul apărării și formulează recomandări privind posibilitățile de colaborare în ceea ce privește dezvoltarea și achiziționarea de capabilități prin intermediul priorităților în materie de dezvoltare a capabilităților și al procesului anual coordonat de revizuire privind apărarea;

5.reamintește că NATO și UE joacă roluri complementare, coerente și care se consolidează reciproc; solicită o mai mare implicare în cooperare din partea statelor membre ale UE și a aliaților NATO, în conformitate cu cea de-a treia declarație comună din 10 ianuarie 2023 privind cooperarea UE-NATO, pentru a dezvolta capabilitățile de apărare și a elimina lacunele existente; subliniază că toate eforturile europene în această privință ar trebui depuse în strânsă coordonare cu NATO, cu scopul de a consolida cooperarea industrială și interoperabilitatea; solicită o implicare mai mare Europei în structurile existente de cooperare ale NATO și reamintește, de asemenea, că este necesar să se asigure coerența dintre rezultatele procesului UE de planificare a dezvoltării capabilităților și cele ale Procesului NATO de Planificare și Analiză; solicită îmbunătățirea interoperabilității echipamentelor militare între statele membre ale UE și aliații NATO, în special prin asigurarea compatibilității între standardele și specificațiile acestora;

6.admite că există nevoi imediate în materie de apărare pentru care încă este necesară aprovizionare sau sprijin din partea țărilor din afara UE; subliniază, în plus, că securitatea europeană continuă să depindă în mare măsură de industria de apărare a țărilor din afara UE; accentuează că, în contextul geopolitic actual și având în vedere necesitatea ca UE să își asume o responsabilitate mai mare în domeniul apărării, este nevoie de o tranziție controlată și treptată de la dependența de țările din afara UE la autonomie strategică și consolidarea EDTIB; este de acord cu obiectivul de a reduce semnificativ sau de a elimina treptat, pe cât posibil, dependența de producători și furnizori din afara UE, inclusiv în domeniul materiilor prime și al minereurilor din pământuri rare, atunci când există sau pot fi dezvoltate soluții echivalente în UE, ceea ce este esențial pentru autonomia strategică și securitatea aprovizionării UE; solicită, prin urmare, măsuri de consolidare a EDTIB și de creștere a competitivității acesteia, inclusiv prin aplicarea ambițioasă și dinamică a principiului preferinței UE pentru achizițiile publice în domeniul apărării, prin piețe deschise și competitive pentru întreprinderile din UE, prin cooperare industrială transfrontalieră în cadrul UE și cu parteneri de încredere și care împărtășesc aceeași viziune, precum și prin acces echitabil la achiziții publice pentru IMM-uri;

7.evidențiază că fără instituirea unei piețe unice a UE pentru produse și servicii din domeniul apărării care să fie pe deplin funcțională, creșterea cheltuielilor naționale pentru apărare riscă să fie disipată din cauza ineficienței, contribuind astfel la o fragmentare și mai pronunțată a EDTIB; invită statele membre să consolideze achizițiile publice comune în domeniul apărării și cooperarea privind dezvoltarea capabilităților de apărare pentru a mări interoperabilitatea și interschimbabilitatea, a asigura alocarea eficientă a resurselor, a consolida EDTIB, a atrage investiții private, a reduce fragmentarea pieței apărării din UE și numărul de produse diferite din domeniul apărării care răspund unor nevoi operaționale similare în întreaga Uniune; accentuează că achizițiile publice în contextul proiectelor emblematice ar trebui efectuate în comun de către statele membre participante și că proiectele emblematice ar trebui să contribuie la obiectivul de a organiza 40 % din achizițiile publice în domeniul apărării ca achiziții publice comune până la sfârșitul anului 2027;

8.ia act de propunerea Comisiei și a Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate de a lansa o primă serie de inițiative emblematice europene privind pregătirea, în cadrul comunicării „Menținerea păcii – Foaia de parcurs privind pregătirea pentru apărare 2030”; ia act de aprobarea de către Consiliul European a acestei foi de parcurs și de angajamentul statelor membre de a dezvolta un prim set de patru inițiative emblematice europene privind pregătirea: Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor, Supravegherea flancului estic, Scutul european pentru apărare aeriană și Scutul european pentru apărare spațială; constată că aceste proiecte emblematice propuse acoperă o gamă foarte largă de capabilități de apărare; constată, de asemenea, că acestea au un caracter transversal și contribuie la interesele de securitate ale Uniunii care acoperă întregul spectru; îndeamnă, prin urmare, Comisia, statele membre participante și AEA să identifice clar, pentru fiecare dintre aceste proiecte, obiectivele specifice, calendarul și obiectivele de etapă pentru punerea în aplicare, propuneri de finanțare, mecanisme de guvernanță, sfera de cuprindere tehnologică și amploarea preconizată; evidențiază că este nevoie de un concept operațional și de o guvernanță clară pentru a stabili cine ce face, în special în cazurile cu implicații transfrontaliere, de exemplu atunci când o dronă ostilă zboară dintr-un stat membru în altul; accentuează că conceperea și punerea în aplicare a acestor proiecte ar trebui să fie cuprinzătoare, asigurându-se faptul că includ componente convenționale de apărare, alături de tehnologii avansate, pentru a garanta sustenabilitatea operațională în cazul unor conflicte prelungite; invită statele membre participante să se asigure că sunt îndeplinite obiectivele de etapă ale fiecărui proiect, să finalizeze formarea coalițiilor în materie de capabilități prefigurate în foaia de parcurs și să facă tot posibilul pentru a lansa rapid proiecte emblematice, în conformitate cu concluziile Consiliului European din 23 octombrie 2025;

9.salută abordarea propusă în cazul Inițiativei europene de apărare împotriva dronelor, care urmărește dezvoltarea unui sistem avansat din punct de vedere tehnologic, pe mai multe niveluri, dotat cu capabilități interoperabile de detectare, urmărire și neutralizare a dronelor și cu capabilități de lovire a țintelor aflate la sol prin mobilizarea tehnologiei dronelor pentru atacuri de precizie; recunoaște că capabilitățile antidrone ar trebui să fie pe deplin interoperabile și conectate între statele membre, pentru a asigura conștientizarea situației la nivelul UE și capacitatea statelor membre ale UE de a acționa împreună și de a proteja infrastructura critică în cooperare cu NATO; recunoaște dificultățile în ceea ce privește realizarea unui sistem funcțional de apărare împotriva dronelor în cadrul acestei inițiative și solicită, prin urmare, punerea în aplicare a unor proiecte-pilot care să implice un număr mai mic de state membre într-o etapă inițială, pregătind terenul pentru o abordare de tip 360 de grade după ce sistemele sunt suficient de operaționale și eficiente pentru a fi desfășurate la scară mai largă;

10.subliniază că proiectele emblematice ar trebui să țină seama de exigențele specifice în materie de apărare și descurajare ale flancului estic al UE; salută abordarea propusă pentru Supravegherea flancului estic, care are menirea de a consolida capacitatea statelor membre care se învecinează cu Rusia de a face față unui spectru larg de amenințări și riscuri, inclusiv amenințărilor hibride, utilizării flotei fantomă a Rusiei pentru a desfășura operațiuni de sabotaj și supraveghere, precum și riscului de agresiune armată; subliniază că această abordare constă în integrarea celor patru elemente, și anume apărarea terestră, conștientizarea situației, apărarea aeriană și sistemele antidrone, precum și securitatea maritimă în Marea Baltică și Marea Neagră; susține obiectivul propus de instituire a unei capabilități ample de apărare a frontierelor, contribuind astfel la securitatea întregii Uniuni, cu sisteme de supraveghere pe mai multe domenii, cu capabilități de drone și antidrone, cu capabilități de război electronic, cu sisteme de lovire de precizie și o coordonare operațională reactivă; solicită includerea unor măsuri pentru a consolida reziliența proactivă, pentru a întări protecția infrastructurii și capabilitățile de apărare cibernetică, precum și pentru a asigura interoperabilitatea regională și pregătirea operațională deplină în situație de criză;

11.subliniază că proiectele emblematice reprezintă o ocazie importantă de a consolida competitivitatea, eficiența și capacitatea de inovare a EDTIB; este conștient că este necesar să se stabilească o definiție larg acceptată a „proiectelor emblematice de interes comun”, înțelese ca inițiative de colaborare paneuropene la scară largă, care implică cât mai multe state membre și vizează dezvoltarea capabilităților de apărare și a industriei de apărare, incluzând factori determinanți strategici, într-un cadru comun, cum ar fi EDIP, care să permită identificarea și punerea lor în aplicare în mod coerent în cadrul politicilor industriale și de apărare ale UE; subliniază că definirea proiectelor emblematice este esențială pentru a asigura o colaborare eficace între statele membre, pentru a pune în comun resursele necesare în vederea eliminării lacunelor critice în materie de capabilități și pentru a avansa în direcția unei veritabile uniuni europene a apărării;

12.subliniază importanța strategică a consolidării EDTIB prin cooperarea cu Ucraina, cu țările asociate în cadrul cooperării instituite în temeiul Acordului privind Spațiul Economic European JO L 1, 3.1.1994, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/agree_internation/1994/1/oj., cu țările din afara UE care împărtășesc aceeași viziune și cu țările cu care UE a semnat parteneriate în materie de securitate și apărare; accentuează, în acest sens, că industria ucraineană de apărare a dobândit expertiză tehnologică și know-how esențiale pe baza lecțiilor învățate din experiența forțelor armate ucrainene pe câmpul de luptă și ia act de Alianța pentru drone cu Ucraina propusă; recomandă ca, pentru a aborda ritmul lent al ciclurilor de inovare în Uniune, pentru a crea legături între cercetare, dezvoltare și producție și pentru a asigura dezvoltarea tehnologică continuă, proiectele emblematice să fie deschise, în măsura posibilului și cu respectarea deplină a intereselor de securitate ale UE și ale statelor sale membre, participării Ucrainei, a țărilor asociate și a țărilor care au semnat un parteneriat în materie de securitate și apărare cu UE;

13.reliefează că obiectivele proiectelor emblematice trebuie să fie aliniate la obiectivele convenite ale UE în materie de apărare și coerente cu obiectivele NATO privind dezvoltarea capabilităților; accentuează, de asemenea, că acestea ar trebui să acopere domenii tehnologice inovatoare pentru apărare și să contribuie la dezvoltarea unor capabilități de apărare de ultimă generație care să răspundă cerințelor războiului modern, inclusiv necesității tot mai mari de a conecta în rețea operațiile militare multidomeniu, trupele și sistemele de armament, de a asigura apărarea cibernetică, de a dezvolta colectarea, stocarea, prelucrarea și partajarea datelor operative, precum și sistemele fără pilot și instrumentele de sprijinire a procesului decizional bazate pe IA, de a desfășura atacuri în adâncime și de precizie și de a contracara atacurile cu drone; evidențiază importanța utilizării etice și responsabile a sistemelor de IA în deplină conformitate cu dreptul internațional umanitar;

14.invită Comisia și statele membre ale UE să integreze domeniul cibernetic și tehnologiile digitale în prioritățile fundamentale ale UE în materie de apărare, pentru a garanta suveranitatea datelor și pregătirea colectivă împotriva amenințărilor hibride și cibernetice; accentuează că garantarea securității și rezilienței cibernetice ar trebui să fie un obiectiv transversal pentru toate proiectele emblematice, asigurând o infrastructură digitală securizată, protecția sistemelor de comandă și control și integritatea fluxurilor de date în toate domeniile operaționale, în conformitate cu politica UE în domeniul apărării cibernetice și cu prioritățile Busolei strategice;

15.subliniază că sunt necesare proiecte emblematice care să acopere domeniul spațial, un domeniu strategic din ce în ce mai militarizat, având în vedere că mai multe activități legate de securitate depind de acesta, cum ar fi comunicările securizate și colectarea de date operative; subliniază totodată importanța integrării proiectelor emblematice în infrastructura strategică de transport și logistică, cum ar fi coridoarele prioritare transfrontaliere de mobilitate militară și infrastructura cu dublă utilizare, în special în Europa de Est și de Sud-Est, acestea fiind esențiale pentru desfășurarea rapidă și reziliența de-a lungul flancului estic;

16.evidențiază că proiectele emblematice ar trebui să urmărească promovarea unei cooperări mai strânse și a inovării în mecanismele de guvernanță la nivelul UE și în rândul statelor membre, oferind exemple de bune practici pentru a avansa în direcția unei strategii comune și coordonate în domeniul apărării europene, ținând totodată seama de cunoștințele dobândite în Ucraina cu privire la modul de desfășurare a războiului modern; accentuează că Comisia ar trebui să stabilească strategii clare pe termen scurt, mediu și lung pentru dezvoltarea proiectelor emblematice, asigurându-se că eforturile de cercetare, dezvoltare și inovare pe termen lung sunt coordonate în mod coerent cu investițiile pe termen scurt în capabilități critice de apărare, pentru a garanta atât progresele tehnologice, cât și pregătirea operațională imediată; accentuează, de asemenea, că buna guvernanță a proiectelor emblematice trebuie să se bazeze pe o viziune comună și pe o coordonare eficientă între „actorii programatici” implicați, respectiv Comisia, guvernele, comandamentele militare și agențiile de achiziții publice din statele membre ale UE, precum și întreprinderile industriale din domeniul apărării; consideră că proiectele emblematice ar putea beneficia de cooperarea existentă în cadrul proiectelor PESCO și al Fondului european de apărare (FEA), dezvoltând-o în continuare;

17.este conștient că mai multe întreprinderi europene din domeniul apărării s-au implicat deja, de-a lungul timpului, în proiecte colaborative transnaționale majore în diverse domenii legate de dimensiunea securității; evidențiază că aceste studii de caz pot servi drept exemple pentru conceperea și gestionarea proiectelor emblematice; subliniază că, dincolo de fazele lor de dezvoltare și producție, proiectele emblematice ar trebui să asigure și crearea unor cadre comune pentru funcționarea și întreținerea lor și pentru gestionarea ciclului lor de viață la nivelul Uniunii;

18.ia act de crearea EDPCI ca nou instrument în cadrul EDIP; este conștient că proiectele emblematice ar putea fi dezvoltate și în cadrul acestui program; constată că EDPCI pot fi dezvoltate în contextul SEAP; evidențiază că EDPCI ar trebui să consolideze interoperabilitatea și reziliența lanțurilor de aprovizionare și să rămână pe deplin complementare procesului NATO de planificare a capabilităților, astfel cum se prevede în „Menținerea păcii – Foaia de parcurs privind pregătirea pentru apărare 2030”;

19.invită Comisia să urmărească o aliniere deplină, atât conceptuală, cât și procedurală, între cadrele de punere în aplicare ale proiectelor emblematice și instrumentele existente, precum PESCO, FEA, EDIP și EDPCI, astfel încât aceste instrumente să funcționeze în mod coerent și să se consolideze reciproc în cadrul arhitecturii de apărare a UE; invită, de asemenea, Comisia să clarifice cum vor fi structurate și combinate în practică EDPCI pentru a forma un proiect emblematic, precum și ce mecanisme de guvernanță, secvențiere și coordonare sunt necesare;

20.reliefează necesitatea de a promova sinergii mai puternice între cercetare, inovare și dezvoltarea industrială în cadrul ecosistemului de apărare al UE; este conștient, în acest sens, de rolul contribuției părților interesate relevante, cum ar fi organizațiile de cercetare, instituțiile academice, centrele de inovare, centrele tehnologice și organismele de testare și certificare din toate statele membre; solicită includerea unei varietăți cât mai largi de actori industriali în proiectele emblematice, în special a întreprinderilor cu capitalizare medie, a IMM-urilor și a start-upurilor, pentru a permite răspândirea inovării la nivelul întregii EDTIB și pentru a consolida securitatea aprovizionării; solicită înființarea unui grup la nivel înalt pentru industria europeană de apărare, care să asigure o cooperare eficace și un dialog și o comunicare mai strânse cu industria în întreaga Europă;

21.subliniază că este important să se asigure o participare geografică echilibrată la proiectele emblematice, care ar trebui să urmărească implicarea cât mai multor state membre, inclusiv a celor cu industrii de apărare emergente; accentuează că proiectele emblematice ar trebui să le permită tuturor statelor membre participante să beneficieze de progresele tehnologice și de capacitățile de producție și să contribuie la consolidarea capabilităților și a rezilienței la nivelul Uniunii în ansamblu; reliefează, de asemenea, că aceste proiecte ar trebui să rămână deschise pentru ca noi state membre să se poată alătura și că ar trebui încurajată și facilitată participarea altor state membre de-a lungul timpului; solicită mecanisme de cofinanțare care să fie flexibile și incluzive, garantând posibilitatea ca toate statele membre – indiferent de dimensiunea economică – să poată participa în mod semnificativ la proiectele emblematice;

22.subliniază că este important să se consolideze dimensiunea regională a strategiei industriale de apărare a UE și evidențiază impactul potențial al proiectelor emblematice în ceea ce privește efectele de difuzare tehnologică, beneficiile economice, ocuparea forței de muncă calificate și coeziunea socială în regiunile din întreaga UE; solicită implicarea autorităților regionale și locale și ca regiunile din UE să aibă posibilitatea de a beneficia de proiectele emblematice, în vederea promovării responsabilității comune în domeniul apărării;

23.subliniază necesitatea de a preveni transferul tehnologiilor militare, în special al tehnologiilor emergente sensibile și al produselor critice cu dublă utilizare, în special din domeniul spațiului, al tehnologiilor cuantice și al IA, către țări ostile sau rivali sistemici din afara UE; îndeamnă statele membre care participă la proiecte emblematice să își consolideze coordonarea și să se angajeze să urmeze abordări comune, precum și să definească și să convină asupra unei strategii și a unor condiții comune pentru acordarea licențelor de export către țări din afara UE neparticipante, pentru produsele rezultate din proiectele emblematice;

24.solicită instituirea unui mecanism coordonat de control al exporturilor, bazat pe riscuri, între statele membre participante la proiectele emblematice, care să fie aliniat la obiectivele Busolei strategice a UE și în concordanță cu competențele și prerogativele naționale ale statelor membre și cu obligațiile lor internaționale, inclusiv cele asumate în cadrul NATO;

25.invită Comisia și statele membre să prezinte în continuare propuneri de proiecte emblematice care să vizeze dezvoltarea capabilităților de apărare și să permită statelor membre să își alinieze mai bine eforturile naționale la obiectivele convenite ale UE în materie de apărare, în concordanță cu obiectivele relevante ale NATO privind dezvoltarea capabilităților; evidențiază că propunerile de proiecte ar trebui să țină seama de nevoile specifice ale statelor membre care sunt cele mai expuse riscului de materializare a amenințărilor militare convenționale și hibride; subliniază cât este de importantă implicarea industriilor de apărare în definirea priorităților și a domeniului de aplicare al proiectelor emblematice viitoare;

26.reliefează că selectarea proiectelor emblematice ar trebui să se bazeze pe merite și pe proceduri transparente, asigurând participarea geografică echilibrată și prevenind concentrarea procesului decizional sau a beneficiilor industriale într-un număr limitat de state membre;

27.recomandă ca Comisia, Înalta Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și AEA să joace un rol consultativ, de sprijin și de coordonare, pentru a facilita punerea în aplicare a proiectelor emblematice; subliniază rolul esențial al Comitetului militar al Uniunii Europene în furnizarea de consiliere militară strategică și în formularea de recomandări către Comitetul politic și de securitate, în special cu privire la dezvoltarea, evaluarea și revizuirea obiectivelor în materie de capabilități, și solicită, în acest sens, includerea sa oficială în cadrul de guvernanță al proiectelor emblematice;

28.se angajează să își exercite rolul legislativ și bugetar și funcția de control în ceea ce privește coordonarea, punerea în aplicare și finanțarea proiectelor emblematice, pe baza unor informații și rapoarte periodice și cuprinzătoare din partea Comisiei; reliefează autoritatea și responsabilitatea sa bugetară în ceea ce privește utilizarea fondurilor UE; solicită raportări publice periodice și control parlamentar pentru a asigura tragerea la răspundere și pentru a consolida încrederea în proiectele emblematice;

29.solicită acordarea unei finanțări adecvate și specifice în următorul cadru financiar multianual pentru a asigura finanțarea pe termen lung a proiectelor emblematice; subliniază necesitatea unei finanțări adecvate și corespunzătoare pentru proiectele emblematice, care să nu pună în pericol fondurile alocate altor domenii strategice ale bugetului UE dedicate apărării; evidențiază necesitatea de a aloca o parte din această finanțare inițiativelor de formare, de dezvoltare a competențelor și de păstrare a talentelor;

30.subliniază că dezvoltarea colectivă, la nivelul Uniunii, a capabilităților de apărare poate genera economii de scară semnificative, poate reduce costurile și poate garanta utilizarea cât mai eficientă și responsabilă a fondurilor publice și a banilor contribuabililor;

31.este de acord cu observația Curții de Conturi Europene legată de propunerea referitoare la EDIP, potrivit căreia este probabil ca perioada necesară pentru finalizarea proiectelor emblematice să depășească perioada de punere în aplicare de doi ani prevăzută de EDIP; subliniază, prin urmare, că, pentru ca proiectele emblematice să beneficieze de finanțare prin EDIP, statele membre în cauză trebuie să se angajeze să le cofinanțeze pe întreaga lor durată, cu mult peste perioada inițială de doi ani; evidențiază importanța planificării pe termen lung pentru asigurarea unor investiții susținute și a continuității industriale, în vederea consolidării autonomiei strategice a Europei;

32.accentuează că cofinanțarea proiectelor emblematice ar trebui să se bazeze pe o bună gestiune și pe o planificare bugetară riguroasă, pe eficiența din punctul de vedere al costurilor și pe transparență; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să stabilească obiective de etapă, indicatori de performanță, controale financiare periodice și analize ale cheltuielilor suportate pentru punerea în aplicare a proiectelor emblematice;

33.invită statele membre să ia în considerare alocarea sistematică a unei părți din bugetele lor naționale de apărare pentru dezvoltarea de inițiative de parteneriat și achiziționarea de echipamente de apărare produse în cadrul proiectelor emblematice, în domeniile în care eforturile comune generează valoare adăugată, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din TUE și articolul 346 din TFUE;

34.încurajează statele membre să coordoneze planificarea bugetelor naționale de apărare cu obiectivele NATO în materie de capabilități, pentru a asigura complementaritatea și a evita fragmentarea resurselor; invită statele membre să analizeze modalități de instituire a unui instrument financiar extrabugetar care să permită punerea în comun și mutualizarea anumitor părți ale bugetelor naționale de apărare la nivelul UE, pentru a acoperi întregul ciclu de viață al proiectelor emblematice;

35.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, NATO, Adunării Parlamentare a NATO, agențiilor de securitate și apărare ale UE, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.