1.subliniază că următorul CFM trebuie să doteze Uniunea cu mijloacele financiare necesare pentru a răspunde unui mediu geopolitic, economic și social care evoluează rapid, îndeplinind în același timp atât obiectivele stabilite prin politicile de lungă durată, cât și prioritățile emergente; insistă asupra faptului că bugetul UE trebuie să rămână un buget de investiții capabil să sprijine cetățenii, regiunile și întreprinderile, în special IMM-urile, consolidând în același timp reziliența, competitivitatea și coeziunea socială a Uniunii;

2.solicită ca CFM 2028-2034 să fie stabilit la 1,27 % din venitul național brut (VNB) al UE, în timp ce serviciul datoriei aferent NGEU – echivalentul a încă 0,11 % din VNB al UE – ar trebui exclus din procentul de 1,27 % și contabilizat peste plafoane; reiterează faptul că următorul CFM trebuie să fie mai ambițios ca dimensiune, deoarece nivelul actual de finanțare nu corespunde ambițiilor politice ale Uniunii, și trebuie să fie protejat împotriva șocurilor inflaționiste; subliniază că acest nivel este minimul necesar care îi permite Uniunii să își onoreze angajamentele asumate în cadrul tratatelor, să răspundă așteptărilor cetățenilor și să abordeze provocările majore, inclusiv revenirea războiului la scară largă în vecinătatea imediată a Uniunii, amenințările în continuă evoluție la adresa securității, un context economic și social extrem de dificil, un decalaj de competitivitate și agravarea crizelor climatice și ale biodiversității;

3.se opune cu fermitate oricărei abordări care conduce la fragmentarea pieței unice sau la renaționalizarea bugetului UE și respinge cu fermitate orice evoluție către o Uniune „à la carte”; consideră că abordarea Comisiei de tip „un singur plan pentru fiecare stat membru” subminează politicile UE consacrate în tratate, creează o concurență inutilă între beneficiari, pune în pericol dimensiunea europeană a cheltuielilor, slăbește guvernanța pe mai multe niveluri, contravine principiilor subsidiarității și proporționalității și reduce transparența;

4.solicită majorarea pachetului financiar pentru rubrica 1 cu scopul de a menține finanțarea cel puțin la nivelul actualului CFM; solicită, prin urmare, o finanțare solidă, distinctă și adecvată pentru politica agricolă comună (PAC), politica comună în domeniul pescuitului, politica de coeziune, Fondul social european și afacerile interne; insistă, în acest context, asupra alocării integrale a sumelor nerestricționate în cadrul PPNR pentru aceste politici, asigurând astfel o mai mare previzibilitate pentru beneficiarii finali; reiterează necesitatea de a menține un cadru orizontal de punere în aplicare și norme pentru aceste politici, inclusiv condiționalitatea privind statul de drept, cu scopul de a asigura coerența și a evita fragmentarea; solicită să se elaboreze capitole regionale în conformitate cu cadrele instituționale ale statelor membre și să se asigure implicarea deplină a autorităților regionale și locale în conceperea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea programelor din cadrul rubricii 1, pe baza principiilor gestiunii partajate, guvernanței pe mai multe niveluri și parteneriatului;

5.salută consolidarea semnificativă a politicilor incluse la rubrica 2, în conformitate cu solicitările de lungă durată ale Parlamentului, care echivalează cu o dublare a resurselor în comparație cu perioada actuală și care va pregăti mai bine Uniunea pentru a răspunde provocărilor viitoare într-un mediu global din ce în ce mai imprevizibil; recunoaște necesitatea de a consolida capacitatea de a acționa a Uniunii în domenii strategice esențiale, inclusiv competitivitatea, apărarea și securitatea, cercetarea și inovarea, dubla tranziție, infrastructura, sănătatea și pregătirea pentru situații de criză, educația și cultura;

6.solicită, prin urmare, o consolidare adecvată a programelor prioritare de la rubrica 2, inclusiv a Fondului european pentru competitivitate (FEC), a programului Orizont Europa, a Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE), a programului Erasmus+, a AgoraEU, a mecanismului de protecție civilă al Uniunii (UCPM+), cu recurgerea la FEC pentru a aloca fonduri programului EU4Health și acțiunilor din cadrul LIFE;

7.salută majorarea resurselor de la rubrica 3 ca un semnal al angajamentului Uniunii de a-și consolida rolul de actor global; consideră totuși că nivelul propus rămâne insuficient, având în vedere amploarea provocărilor globale;

8.solicită, prin urmare, o consolidare adecvată a rubricii 3, care să permită UE să sprijine viitoarea extindere, să răspundă nevoilor tot mai mari legate de dezvoltare, să facă față crizelor umanitare și să asigure consolidarea păcii, să ofere sprijin Ucrainei și altor parteneri și să apere valorile Uniunii, drepturile omului și democrația în întreaga lume, consolidând în același timp multilateralismul; insistă că pentru ajutorul umanitar trebuie în continuare să se prevadă o finanțare specifică, furnizată printr-un cadru coerent, cu un nivel de referință anual dotat cu resurse adecvate, solicită consolidarea pachetului financiar pentru țările și teritoriile de peste mări, ținând seama de amenințările recente la adresa integrității teritoriale a Groenlandei și de contextul geopolitic mai larg;

9.subliniază că următorul CFM trebuie să se axeze pe finanțarea bunurilor publice europene în cazul cărora se poate stabili o valoare adăugată vizibilă în raport cu cheltuielile naționale, cum sunt proiectele transfrontaliere; reamintește că întreprinderile și cetățenii europeni solicită acțiuni din partea UE; solicită investiții strategice specifice din fondurile UE pentru a răspunde nevoilor lor în domenii prioritare, cum ar fi locuințele, energia și securitatea;

10.salută propunerea Comisiei privind un instrument de flexibilitate consolidat și solicită ca finanțarea acestuia să fie completată cu surse suplimentare, inclusiv marje necheltuite și restituiri din instrumentele financiare, cu respectarea normelor sectoriale; solicită mobilizarea, în ultimă instanță, peste plafoanele CFM, a unei rezerve de solidaritate specifice pentru dezastrele naturale, pentru a finanța răspunsul Uniunii la nevoile specifice apărute în cadrul UE în urma daunelor cauzate de dezastrele naturale;

11.își exprimă profunda îngrijorare privind faptul că, în propunerile Comisiei, se prevede transferarea unor decizii politice și bugetare cheie către nivelul specific al programelor de lucru ale Comisiei, care sunt adoptate fără implicare colegislativă; insistă asupra faptului că toate opțiunile esențiale în materie de politici trebuie să se regăsească în actele de bază relevante, cu respectarea deplină a prerogativelor Parlamentului în calitate de colegiuitor și de autoritate bugetară; subliniază că simplificarea nu trebuie să se facă în detrimentul transparenței, al responsabilității democratice sau al rolului de supraveghere al Parlamentului; este extrem de preocupat de utilizarea pe scară largă a finanțării nelegate de costuri pentru o parte substanțială a programelor din următorul CFM și avertizează că, fără garanții adecvate, această abordare implică riscuri substanțiale și slăbește posibilitatea auditării;

12.subliniază că respectarea valorilor Uniunii și a statului de drept este o condiție prealabilă esențială pentru accesul la fondurile UE; insistă asupra rolului important al un set de instrumente coerent și fără discontinuități bazat pentru raportarea la valorile Uniunii, și anume democrația, statul de drept și drepturile fundamentale, care să funcționeze pentru ansamblul bugetului UE; subliniază în mod insistent că este nevoie de o abordare solidă pentru a se asigura că destinatarii finali legitimi nu sunt penalizați pentru încălcări ale statului de drept comise de guvernele lor;

13.reiterează cu fermitate nevoia crucială de venituri sustenabile, previzibile și reziliente pentru bugetul UE în temeiul articolului 310 din TFUE, care ar trebui să corespundă cheltuielilor, precum și priorităților strategice și nevoilor de finanțare identificate ale UE; reafirmă angajamentul ferm al Parlamentului față de introducerea unor resurse proprii noi, care sunt necesare nu doar pentru rambursarea datoriei aferente NGEU, ci și pentru a finanța ambițiile politice mai mari ale Uniunii; salută eforturile Comisiei de a identifica noi resurse proprii, precum și de a propune anumite calibrări ale resurselor proprii tradiționale; sprijină abordarea mai amplă de tip „pachet” propusă de Comisie și invită Consiliul să soluționeze blocajul observat începând cu 2020 în ceea ce privește negocierile legate de un pachet de resurse proprii noi și veritabile, în valoare de cel puțin 60 de miliarde EUR pe an; relevă importanța propunerii Comisiei privind un nou tip de mecanism de criză, care ar putea oferi Uniunii capacitatea de a reacționa rapid la evoluții neprevăzute; subliniază că Parlamentul va aproba doar un buget pe termen lung – inclusiv componenta sa de venituri – care corespunde nevoilor Uniunii într-o lume în schimbare;

14.atrage atenția asupra faptului că pozițiile prezentate în acest raport interimar constituie mandatul Parlamentului pentru negocierile privind CFM și trebuie luate în considerare de Consiliu în conformitate cu articolul 312 alineatul (5) din TFUE pentru a obține aprobarea Parlamentului; este pregătit să lucreze în mod constructiv și să se angajeze în negocieri semnificative cu Consiliul pentru a furniza un buget pe termen lung care să răspundă nevoilor Uniunii; solicită să se ajungă la un acord rapid între instituții până la sfârșitul anului 2026, pentru a permite adoptarea în timp util a CFM și punerea în aplicare a programelor de cheltuieli începând cu 1 ianuarie 2028;

15.solicită ca Parlamentul European să fie implicat în toate etapele procesului legat de CFM, conform dispozițiilor de la articolul 312 alineatul (5) din tratat; consideră că Consiliul trebuie să țină seama în mod corespunzător de poziția Parlamentului prezentată aici pentru a obține aprobarea Parlamentului în conformitate cu articolul 312 din TFUE;

16.reamintește poziția sa, potrivit căreia „într-o lume aflată în schimbare rapidă, în care oamenii așteaptă pe bună dreptate mai mult de la Uniune și de la bugetul său și în care Uniunea face față tot mai multor crize, următorul CFM trebuie dotat cu resurse mai mari în comparație cu perioada 2021-2027, îndepărtându-se de nivelul autoimpus, restrictiv din punct de vedere istoric, de 1 % din VNB”; regretă că, în loc să prezinte o propunere cu adevărat ambițioasă, Comisia se ascunde în spatele unei cifre globale de 2 mii de miliarde EUR în prețuri curente, care, în realitate, se ridică la doar 1,763 mii de miliarde EUR în prețuri constante din 2025, echivalentul a 1,26 % din VNB-ul UE, 0,11 % fiind alocat rambursărilor NGEU; regretă că acest lucru duce la o creștere simbolică pentru programele UE de mai puțin de 0,01 puncte procentuale din VNB-ul UE, înghețând efectiv bugetul în termeni reali; subliniază că eliminarea treptată a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) va reduce și mai mult și în mod substanțial capacitatea globală de cheltuire a Uniunii; consideră că acest nivel propus nu va permite Uniunii să își îndeplinească angajamentele consacrate în tratate și nici să răspundă provocărilor geopolitice semnificative viitoare, printre care criza climatică și a biodiversității, care poate fi abordată cel mai bine la nivelul Uniunii, precum și criza legată de costul vieții;

17.solicită ca CFM 2028-2034 să fie stabilit la 1,27 % din VNB-ul UE, excluzând rambursările NGEU; consideră că serviciul datoriei NGEU ar trebui tratat separat de creditele pentru programele UE în cadrul viitoarei arhitecturi a CFM, aducând suma totală la 1,38 % din VNB-ul UE; subliniază că acest nivel este minimul absolut pentru a-i permite Uniunii să își îndeplinească angajamentele, să răspundă provocărilor geopolitice și să își atingă obiectivele strategice;

18.regretă că rambursarea NGEU, astfel cum este prezentată de Comisie, integrează tranșele anuale în plafoanele CFM începând cu 2028; subliniază că planul de rambursare trebuie să garanteze că serviciul datoriei NGEU nu exclude cheltuieli esențiale ale UE și nu compromite capacitatea Uniunii de a răspunde unor crize viitoare; prin urmare, reamintește poziția sa de lungă durată potrivit căreia creditele legate de rambursarea NGEU ar trebui contabilizate peste plafoane;

19.sprijină ferm metoda de ajustare tehnică propusă, care ține seama de inflația reală, aspect esențial pentru a proteja puterea de cumpărare a bugetului UE în perioadele de șocuri inflaționiste; salută acest mecanism, care este crucial pentru protejarea programelor UE, astfel încât cetățenii să nu fie afectați de inflație;

20.solicită, în acest context, să se asigure nivelul de finanțare pentru programele și politicile UE, astfel cum se prevede în anexele I și II la prezenta rezoluție; solicită ca plafoanele relevante pentru angajamente și plăți să fie ajustate în consecință;

21.constată că rubricii 1 privind „Modelul social și calitatea vieții în Europa” i se alocă 797,2 miliarde EUR la prețurile din 2025, după excluderea sumei prevăzute pentru rambursarea NGEU, ceea ce reprezintă 45 % din totalul CFM 2028-2034; este foarte îngrijorat că aceasta reprezintă o scădere față de cele 810,1 miliarde EUR alocate în CFM 2021-2027, care reprezentau 65 % din total; consideră că această reducere substanțială este inacceptabilă, având în vedere importanța critică a menținerii politicilor de lungă durată ale Uniunii;

22.regretă că propunerea de regulament PPNR (COM(2025)0558), care comasează diferite politici într-un singur plan pentru fiecare stat membru, generează o incertitudine semnificativă în ceea ce privește previzibilitatea finanțării pentru beneficiarii finali, creează o concurență inutilă pentru resurse financiare între beneficiari și politici și politizează distribuirea fondurilor UE, riscând să sporească complexitatea și compromisurile între priorități; insistă că abordarea de tip „un singur plan pentru fiecare stat membru” erodează implicit dimensiunea europeană a bugetului UE și obiectivele politicilor comune ale UE, duce la o centralizare excesivă care pune în discuție principiile subsidiarității și proporționalității, privează autoritățile regionale și locale și părțile interesate relevante de un rol semnificativ în definirea priorităților și subminează guvernanța pe mai multe niveluri și dimensiunea teritorială a cheltuielilor; consideră că sumele nerezervate în cadrul PPNR ar trebui alocate integral pentru a oferi previzibilitate beneficiarilor finali; avertizează, în plus, că reducerea semnificativă a finanțării de la rubrica 1 amenință să submineze și politicile UE consacrate în tratate și obiectivele Uniunii de a-și consolida coeziunea economică, socială și teritorială, de a-și proteja procesele democratice, statul de drept și drepturile sociale și de a garanta securitatea alimentară și un nivel de trai echitabil pentru fermieri și pescari, precum și protecția mediului și a biodiversității; reiterează necesitatea de a evita fragmentarea și de a menține cadrul orizontal de punere în aplicare, inclusiv normele și principiile generale, cum ar fi respectarea statului de drept și a drepturilor fundamentale, care ar trebui să se aplice în mod uniform tuturor politicilor vizate de PPNR, asigurând totodată dispoziții de punere în aplicare coerente și consecvente;

23.subliniază că este imperativ să se mențină dimensiunea europeană a bugetului UE ca instrument fundamental pentru realizarea obiectivelor comune, exprimarea solidarității Uniunii și furnizarea de bunuri publice europene; evidențiază că bugetul UE trebuie să rămână coloana vertebrală financiară care să sprijine aprofundarea integrării Uniunii, să evite fragmentarea sau renaționalizarea politicilor esențiale ale Uniunii, să promoveze coeziunea teritorială, economică și socială în toate regiunile UE, inclusiv prin abordarea constrângerilor structurale persistente care afectează regiunile periferice, insulare și ultraperiferice, și să asigure concurența loială și șanse egale pentru toate teritoriile din statele membre, fără a lăsa pe nimeni și nicio regiune în urmă; consideră de asemenea că bugetul UE ar trebui să contribuie la gestionarea crizei legate de costul vieții și a inegalităților tot mai mari, precum și la realizarea obiectivelor UE în materie de climă și biodiversitate, prin investiții în domeniile-cheie relevante;

24.respinge orice acțiune în direcția unei Europe „à la carte”, în care participarea diferențiată și combinarea unor politici cu obiective, orizonturi de timp și logici de implementare diferite subminează unitatea și coerența politicilor și a programelor UE; este profund îngrijorat de faptul că un instrument unic, cu niveluri multiple de obiective, garanții și cerințe de raportare, poate mări complexitatea, poate șubrezi responsabilitatea și poate submina eficacitatea punerii în aplicare; avertizează că o astfel de abordare, prin care statele membre decid asupra alocării specifice a fondurilor UE, ar fragmenta piața unică, ar crea avantaje concurențiale neloiale și ar eroda principiul solidarității care stă la baza integrării europene și a convergenței ascendente;

25.solicită o finanțare separată, suficientă și clar delimitată pentru PAC, politica comună în domeniul pescuitului, politica de coeziune și Fondul social european, pentru a consolida reziliența teritorială pe termen lung, coeziunea socială și încrederea în proiectul european, precum și convergența ascendentă;

26.regretă propunerea de reducere a finanțării pentru PAC după 2027; solicită un buget specific și solid pentru PAC în următorul CFM, delimitat cu o alocare de 433,01 miliarde EUR în prețuri curente (echivalentul a 385,12 miliarde EUR în prețuri constante din 2025) pentru a asigura securitatea și suveranitatea alimentară, competitivitatea și un nivel de trai echitabil pentru fermieri și pentru a le permite acestora să treacă la practici mai sustenabile, inclusiv gestionarea sustenabilă a terenurilor și a apei; solicită, în cadrul orizontal al PPNR, o plasă de siguranță a unității consolidată, mai flexibilă și care să garanteze asumarea răspunderii; subliniază necesitatea de a menține pe deplin integritatea pieței interne și de a asigura condiții de concurență echitabile între fermierii din diferite state membre; solicită continuarea și consolidarea măsurilor care garantează viabilitatea zonelor rurale, inclusiv prin intermediul LEADER și al dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității; subliniază că abordarea provocărilor legate de climă, mediu și pierderea biodiversității și a altor provocări care afectează zonele rurale, sectorul agricol și securitatea alimentară contribuie la viabilitatea economică și competitivitatea sectorului și a zonelor rurale, precum și la stabilitatea pe termen lung a producției agricole; accentuează necesitatea de a sprijini investițiile adaptate, inclusiv investițiile care promovează incluziunea socială și care fac agricultura mai atractivă pentru tineri, femei și noii fermieri;

27.regretă reducerea semnificativă a bugetului, precum și dispersarea fondurilor destinate pescuitului în mai multe rubrici bugetare; solicită asigurări că alocarea rezervată pentru pescuit și acvacultură în CFM se ridică la cel puțin 7,29 miliarde EUR în prețuri curente (echivalentul a 6,50 miliarde EUR în prețuri constante din 2025), pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă aceste sectoare; subliniază de asemenea că finanțarea suplimentară pentru dimensiunea externă a pescuitului de la rubrica 3 ar trebui să se ridice la 1,69 miliarde EUR în prețuri curente (echivalentul a 1,50 miliarde EUR în prețuri constante din 2025), inclusiv pentru acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil și pentru organizațiile regionale de gestionare a pescuitului; recunoaște că politica comună în domeniul pescuitului contribuie la asigurarea unui venit stabil și a unor perspective pe termen lung pentru pescari, protejând în același timp ecosistemele marine sustenabile, care stau la baza competitivității sectorului; cere să se acorde o atenție deosebită flotei de pescuit a UE pentru a îmbunătăți siguranța și securitatea, inclusiv prin combaterea pescuitului ilegal și îmbunătățirea condițiilor de muncă, a eficienței energetice și a sustenabilității, astfel încât Uniunea să își poată moderniza flota și să se facă schimbul de generații; solicită, de asemenea, ca următorul CFM să asigure o finanțare specifică și vizibilă în plus față de finanțarea pescuitului pentru politicile Uniunii legate de oceane, inclusiv pentru Pactul privind oceanul planetar;

28.reamintește că politica de coeziune este o prioritate a Uniunii consacrată prin tratat; subliniază că politica de coeziune trebuie să continue să acționeze ca principalul instrument de investiții teritoriale al Uniunii și ca pilon al modelului de creștere al UE, bazat pe implicarea efectivă a autorităților regionale și locale, prin participarea lor deplină la pregătirea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea planurilor naționale, precum și prin adaptarea investițiilor la nevoile lor, și pus în aplicare pe baza unui model având la temelie principiul parteneriatului, cu implicarea actorilor economici și ai societății civile și în cadrul unei guvernanțe pe mai multe niveluri, cu un buget total de 306,93 miliarde EUR în prețuri curente (echivalentul a 274,34 miliarde EUR în prețuri constante din 2025) pentru fondurile structurale și de investiții;

29.solicită ca politica de coeziune să rămână o politică distinctă, cu un buget dedicat și solid, delimitat în următorul CFM, cu o alocare totală de 248,37 miliarde EUR în prețuri curente (echivalentul a 222,00 miliarde EUR în prețuri constante din 2025) pentru Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), 46,99 miliarde EUR în prețuri curente (echivalentul a 42,00 miliarde EUR în prețuri constante din 2025) pentru Fondul de coeziune și 11,57 miliarde EUR în prețuri curente (echivalentul a 10,34 miliarde EUR în prețuri constante din 2025) pentru Interreg; subliniază că alocarea acestei sume pentru politica de coeziune reprezintă o condiție necesară nu numai pentru asigurarea finanțării obiectivelor de coeziune pe termen lung și pentru promovarea convergenței, ci și pentru finanțarea noilor obiective și priorități din cadrul acestei politici;

30.regretă că deficiențele MRR, identificate și de Curtea de Conturi Europeană, nu au fost abordate de Comisie cu ocazia prezentării propunerii de regulament PPNR și solicită o abordare bazată pe gestiunea partajată, în care autoritățile locale și regionale să își asume responsabilitatea pentru conceperea, programarea, punerea în aplicare și monitorizarea acțiunilor;

31.solicită stabilirea unor capitole regionale, în conformitate cu cadrul instituțional al statelor membre; solicită implicarea deplină a autorităților regionale și locale în conceperea, monitorizarea și execuția fondurilor, pe baza gestiunii partajate, a guvernanței pe mai multe niveluri și a principiului parteneriatului, așa cum sunt înțelese în prezent; subliniază necesitatea unor resurse clar definite, a unor norme privind parteneriatul și a unei orientări teritoriale puternice, regiunile acționând în calitate de autorități de management, inclusiv prin negocieri directe cu Comisia cu privire la definirea jaloanelor și a țintelor și la punerea lor în aplicare, precum și a unui acces mai direct la finanțarea UE pentru autoritățile regionale și locale;

32.subliniază necesitatea unui sprijin adecvat pentru răspunsul Uniunii la provocările demografice; solicită să se asigure resurse adecvate, în cadrul programelor relevante, pentru măsuri care să contribuie la gestionarea acestor provocări, în special pentru regiunile și zonele defavorizate afectate de disparități regionale și de îmbătrânirea populației, cu respectarea deplină a competențelor Uniunii și a principiului subsidiarității;

33.reamintește dificultățile specifice cu care se confruntă regiunile insulare, transfrontaliere și montane din UE și solicită soluții adaptate pentru a răspunde acestor nevoi; solicită Comisiei și statelor membre să se asigure că constrângerile lor geografice specifice, precum și realitățile lor economice și de mediu distincte sunt luate în considerare în mod corespunzător la elaborarea și punerea în aplicare a capitolelor regionale;

34.constată că programarea financiară a Mecanismului UE, care permite o flexibilitate suplimentară pentru politicile pe care le acoperă și care intră în întregime în sfera de competență a autorității bugetare, va beneficia de resurse financiare substanțiale care îi vor fi alocate în scopul gestionării crizelor neprevăzute;

35.ia act de introducerea instrumentului Catalyst Europe în propunerea Comisiei, care ar putea mobiliza până la 150 de miliarde EUR sub formă de împrumuturi avantajoase garantate de UE, pentru a permite statelor membre să realizeze investiții strategice dincolo de pachetele financiare naționale care le sunt alocate; consideră că acest mecanism reprezintă un pas important în direcția abordării lacunelor în materie de investiții în decarbonizare, digitalizare și reziliență economică; subliniază că Catalyst Europe ar urma să fie accesibil tuturor statelor membre, contribuind astfel la coeziunea economică și socială, precum și la competitivitatea europeană;

36.consideră că, pentru a asigura aplicarea deplină și efectivă a articolului 349 din TFUE, trebuie stabilită o finanțare specifică pentru regiunile ultraperiferice în CFM 2028-2034; solicită, prin urmare, un POSEI cu o alocare financiară separată și suficientă pentru măsuri specifice, inclusiv pentru acvacultură și pescuit, care joacă un rol esențial în securitatea alimentară, ocuparea forței de muncă și dezvoltarea locală;

37.accentuează că CFM 2028-2034 ar trebui să joace un rol esențial în reducerea inegalităților, a sărăciei și a excluziunii sociale, sprijinind punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, a planului său de acțiune și a obiectivelor sale principale; este profund îngrijorat că disponibilitatea și accesibilitatea locuințelor decente în Europa regresează într-un ritm alarmant, în contextul scăderii globale a investițiilor în oferta de locuințe în multe state membre, finanțarea publică și privată rămânând sub nivelul necesar pentru a satisface cererea; solicită o implementare strategică, responsabilă și eficientă a investițiilor în locuințe decente, sustenabile și la prețuri accesibile, prin utilizarea fondurilor UE, inclusiv prin măsuri în cadrul FEDR, prin utilizarea împrumuturilor Catalyst Europe și a investițiilor specifice în cadrul FEC, precum și prin compartimentele naționale ale InvestEU, astfel încât să se poată investi mai mult în locuințe în vederea punerii în aplicare a Planului european privind locuințele la prețuri accesibile;

38.solicită ca Fondul social european Plus (FSE+) să rămână un program de sine stătător și separat, cu un pachet financiar dedicat de 124,19 miliarde EUR în prețuri curente (echivalentul a 110,73 miliarde EUR în prețuri constante din 2025) pentru promovarea convergenței sociale ascendente, a locurilor de muncă de calitate și a egalității de șanse; subliniază că FSE rămâne un instrument de finanțare esențial pentru a investi în educație, ocuparea forței de muncă și dezvoltarea competențelor, pentru a favoriza egalitatea și pentru a oferi sprijin persoanelor aflate în situații vulnerabile și celor care au cea mai mare nevoie de sprijin din societățile noastre, contribuind la realizarea obiectivelor Planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale; regretă profund dimensiunea socială limitată a propunerii de regulament PPNR; solicită să se garanteze claritatea și previzibilitatea pentru beneficiarii finali și autoritățile de management responsabile;

39.subliniază că CFM trebuie să sprijine punerea în aplicare completă și rapidă a Pactului UE privind migrația și azilul pentru a asigura condiții de primire adecvate, proceduri de azil rapide și eficiente, proceduri de integrare, precum și proceduri de returnare și readmisie, în deplină conformitate cu dreptul internațional al drepturilor omului; insistă ca următorul CFM să asigure resursele necesare pentru a aborda în mod adecvat provocările majore cu care se confruntă Uniunea în domeniul azilului, al migrației, al integrării, al gestionării frontierelor și al securității interne, precum și pentru protecția eficace a frontierelor externe ale UE, inclusiv pentru infrastructura de la frontiere și pentru măsuri fizice, electronice și în materie de informații, atunci când și acolo unde este relevant; consideră că propunerea prezentată de Comisie nu răspunde în mod adecvat acestor cerințe și solicită majorarea sumelor destinate politicilor în domeniul azilului și migrației, gestionării frontierelor și securității la 38,04 miliarde EUR în prețuri curente (echivalentul a 34,00 miliarde EUR în prețuri constante din 2025); solicită să se extindă fluxurile de finanțare directă în cadrul Mecanismului UE pentru autoritățile locale și regionale, pe baza modelului actualului mecanism tematic din cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare;

40.recunoaște că toate regiunile frontaliere estice ale UE se confruntă cu dificultăți economice, sociale și de securitate accentuate din cauza războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și a altor amenințări geopolitice, inclusiv amenințările hibride; subliniază că este necesar un sprijin cuprinzător din CFM pentru a consolida apărarea, pregătirea, reziliența și securitatea acestora, precum și dezvoltarea lor economică, socială și teritorială; solicită, prin urmare, un răspuns cuprinzător în cadrul programelor UE și un sprijin susținut la nivelul UE, inclusiv asistență financiară în cadrul planurilor naționale;

41.salută consolidarea semnificativă a rubricii 2 „Competitivitate, prosperitate și securitate”, căreia i se alocă 522,2 miliarde EUR la prețurile din 2025 în CFM 2028-2034, ceea ce reprezintă 30 % din totalul CFM, comparativ cu 224,8 miliarde EUR sau 17 % în perioada actuală; constată că această creștere de peste două ori a resurselor reflectă angajamentul Uniunii față de cercetare, inovare, autonomia strategică, sectoarele și infrastructurile industriale strategice, reziliența în domeniul apei, tehnologiile emergente, biotehnologie, tranziția verde și cea digitală, materiile prime critice, securitatea energetică, spațiu, apărare, transport și mobilitate militară, industriile creative, educație, cultură, democrație și drepturile fundamentale, reziliența economică și socială, suveranitatea tehnologică și sprijinul pentru IMM-uri, start-upuri și întreprinderile în faza de extindere; recunoaște că această creștere substanțială răspunde solicitărilor repetate ale Parlamentului de a se investi mai mult în aceste domenii și subliniază că ar trebui pusă în aplicare într-un mod care să asigure coerența strategică și să maximizeze valoarea adăugată a UE;

42.subliniază că FEC trebuie să fie un instrument de finanțare specific, capabil să acopere un deficit de finanțare identificat în actualul CFM; subliniază rolul-cheie al FEC în consolidarea competitivității Uniunii, întrucât sprijină capacitatea întreprinderilor Uniunii de a concura pe piețele mondiale, în întărirea suveranității sale economice și industriale, a productivității pe termen lung, a autonomiei strategice și a rezilienței, inclusiv a accesului la materii prime critice, precum și în realizarea dublei tranziții; solicită, în acest sens, un buget de 264,35 miliarde EUR în prețuri curente (echivalentul a 234,00 miliarde EUR în prețuri constante din 2025) pentru FEC; insistă că consolidarea programelor nu trebuie să reducă transparența sau să limiteze capacitatea Parlamentului de a asigura o finanțare adecvată pentru obiective de politică specifice; insistă că, în pofida fuziunilor de programe, liniile bugetare trebuie să rămână suficient de detaliate pentru a permite un control parlamentar semnificativ și pentru a menține vizibilitatea finanțării pentru prioritățile individuale; consideră că este important să se asigure că FEC, incluzând acțiunile LIFE, este executat prin mecanisme de guvernanță transparente, care să permită urmărirea cheltuielilor, obiectivelor și rezultatelor globale și să evite fragmentarea inutilă; reamintește poziția sa potrivit căreia competitivitatea trebuie să stimuleze creșterea economică și să promoveze locuri de muncă de calitate, stabile și bine plătite, astfel cum se subliniază atât în raportul Draghi, cât și în raportul Letta și precizează că o forță de muncă bine pregătită este esențială pentru o economie europeană adaptată exigențelor viitorului, fiind nevoie de finanțare pentru recalificarea și perfecționarea forței de muncă, inclusiv în sectoarele care se confruntă cu transformări semnificative;

43.constată că bugetul UE nu poate acoperi singur deficitul de investiții și că, prin urmare, este necesar să se maximizeze sinergiile dintre investițiile publice și cele private, să se utilizeze mecanisme de reducere a riscurilor, instrumente financiare și garanții bugetare ca instrumente puternice și eficace pentru atingerea scopurilor și a obiectivelor de politică ale UE și să se simplifice și armonizeze arhitectura de investiții a UE; insistă cu hotărâre că este necesar ca instrumentul InvestEU să aibă o dimensiune mai mare decât programul actual și să fie disponibil încă de la început și că bugetul ar trebui să prevadă compartimente naționale InvestEU mai flexibile și mai accesibile, în special pentru IMM-uri, și solicită instituirea unor instrumente financiare solide la nivelul UE și a unor mecanisme de partajare a riscurilor în cadrul FEC, care să poată asigura un flux stabil de investiții și să atragă capital privat;

44.reamintește importanța sprijinirii IMM-urilor, deoarece acestea reprezintă coloana vertebrală a economiei europene, au o orientare teritorială puternică și reprezintă un motor principal al creșterii în întreaga Uniune; subliniază importanța unui nivel adecvat de investiții în IMM-uri; subliniază că bugetul UE ar trebui să permită IMM-urilor să aibă acces mai rapid și mai prompt la finanțare, să elimine decalajul în materie de inovare și investiții față de concurenții de la nivel mondial și să contribuie la creșterea durabilă, la crearea de locuri de muncă și la autonomia strategică;

45.accentuează că tranziția verde și digitală este indisolubil legată de prosperitatea, bunăstarea, sustenabilitatea, creșterea și competitivitatea pe termen lung a Europei; evidențiază că succesul final al dublei tranziții va depinde în mare măsură de asigurarea faptului că tranziția este justă și incluzivă pentru lucrători, regiuni și întreprinderi și că aceasta contribuie la dreptatea socială pentru toți, cu un accent deosebit pe persoanele cele mai vulnerabile, cu scopul de a garanta că nimeni nu este lăsat în urmă; insistă, prin urmare, că CFM 2028-2034 trebuie să continue să sprijine dubla tranziție; regretă că propunerea pentru CFM 2028-2034 nu include un instrument de sine stătător și solicită ca fondurile relevante din următorul CFM să sprijine totuși o tranziție justă; reliefează, în plus, necesitatea unor sinergii și a unei complementarități între fondurile politicii de coeziune și FEC;

46.subliniază necesitatea de a consolida baza industrială și tehnologică de apărare a Europei; reamintește că politica industrială de apărare trebuie să fie deschisă și să stimuleze concurența și că tehnologiile cu dublă utilizare, mobilitatea militară și infrastructurile critice sunt piloni ai proiecției geopolitice a Uniunii și ai disuasiunii europene; solicită alocări pentru apărare clar identificabile și finanțate adecvat; solicită ca orice investiții relevante pentru apărare, inclusiv în cadrul PPNR, să respecte criterii de eligibilitate coerente, inclusiv cerințe legate de o valoare adăugată europeană clară și coerente cu principiile preferinței europene, interoperabilității, securității aprovizionării și rezilienței industriale;

47.constată că bugetul propus pentru Orizont Europa este încă inferior contribuției necesare a Uniunii pentru a atinge obiectivul de cheltuieli pentru cercetare și dezvoltare (C&D) de 3 % și solicită un buget pentru Orizont Europa de 200 de miliarde EUR în prețuri curente (echivalentul a 177,01 miliarde EUR în prețuri constante din 2025); subliniază că creșterea investițiilor în cercetare și inovare în UE, inclusiv investiții private semnificativ mai mari, reflectă nevoia existențială a Uniunii de a elimina decalajul în materie de inovare față de concurenții noștri de la nivel mondial și, prin urmare, de a readuce creșterea durabilă și competitivitatea în Europa, deoarece aceasta rămâne piatra de temelie a prosperității noastre și este esențială pentru menținerea modelului nostru social; reamintește că cheltuielile UE pentru C&D nu pot înlocui investițiile publice naționale susținute în C&D; accentuează că cercetarea colaborativă, concurența deschisă și excelența științifică și tehnologică trebuie să rămână în centrul programului-cadru și salută decizia Comisiei de a continua sprijinul specific pentru acțiunile de lărgire a participării și pentru țările în tranziție, pentru a consolida echilibrul geografic; subliniază că programul-cadru, inclusiv acțiunile sale de lărgire a participării, ar trebui să vizeze în primul rând să promoveze excelența în cercetare și inovare în întreaga Uniune și să deblocheze pe deplin potențialul de talente al Europei;

48.reamintește importanța MIE în a aborda verigile lipsă din sectorul european al energiei și transporturilor și a contribuției sale la stimularea creșterii economice, a creării de locuri de muncă și a competitivității în UE; constată că tranziția către o energie curată și investițiile structurale transfrontaliere pentru îmbunătățirea securității energetice și a infrastructurii energetice critice în Europa sunt indispensabile și constituie o condiție prealabilă pentru asigurarea unei aprovizionări cu energie sigure și la prețuri accesibile în întreaga Uniune; reamintește importanța crucială și valoarea adăugată a investițiilor UE în dezvoltarea infrastructurii pentru energie curată și în accelerarea modernizării rețelei și a interconectării transfrontaliere, inclusiv pentru sursele regenerabile de energie; salută majorarea extrem de necesară a alocărilor aferente transporturilor și mobilității militare în cadrul MIE; constată că finanțarea infrastructurii de transport, precum și a soluțiilor de decarbonizare și digitalizare depinde acum de o sincronizare strânsă între MIE, FEC și PPNR; solicită o alocare din MIE în valoare de 91,29 miliarde EUR în prețuri curente (echivalentul a 81 de miliarde EUR în prețuri constante din 2025) pentru a sprijini adecvat energia, transporturile și mobilitatea militară;

49.accentuează că programul LIFE joacă un rol central în integrarea obiectivelor și angajamentelor UE în materie de mediu; consideră, prin urmare, că acțiunile sprijinite în prezent prin programul LIFE, cum ar fi sprijinul specific, pe termen lung și de înaltă calitate pentru conservarea naturii, refacerea biodiversității, adaptarea la schimbările climatice, prevenirea poluării și guvernanța în materie de mediu, ar trebui să continue în mod clar, cu o finanțare specifică de 3,39 miliarde EUR în prețuri curente (echivalentul a 3 miliarde EUR în prețuri constante din 2025) în cadrul FEC, astfel încât să se asigure previzibilitatea, stabilitatea și continuitatea finanțării, inclusiv pentru autoritățile locale și regionale, și astfel încât punerea în aplicare pe teren să rămână eficace și vizibilă pentru beneficiari și cetățeni; evidențiază, în plus, că Mecanismul UE ar trebui, de asemenea, să pună în aplicare acțiuni legate de programul LIFE pentru a atinge nivelul actual de finanțare a programului respectiv;

50.subliniază că sănătatea cetățenilor europeni rămâne o prioritate; accentuează că o populație sănătoasă și un sector al sănătății puternic sunt factori fundamentali ai competitivității, rezilienței economice și bunăstării Europei; subliniază că investițiile susținute și previzibile în domeniul sănătății sunt esențiale pentru a consolida reziliența sistemelor de sănătate, pentru a sprijini și a păstra o forță de muncă calificată în domeniul sănătății, pentru a reduce inegalitățile în accesul la asistență medicală între statele membre și pentru a asigura pregătirea Uniunii pentru viitoare crize sanitare; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la diluarea programului EU4Health, transferând majoritatea acțiunilor de politică, prevenire și consolidare a sistemului de sănătate către FEC; solicită, prin urmare, alocarea unei finanțări de 10,05 miliarde EUR în prețuri curente (echivalentul a 8,90 miliarde EUR în prețuri constante din 2025) în cadrul FEC pentru prioritățile specifice ale EU4Health;

51.reiterează că ar trebui alocate resurse adecvate pentru combaterea violenței de gen și pentru sprijinirea sănătății sexuale și reproductive și a serviciilor aferente, a organizațiilor pentru drepturile femeilor, precum și a inițiativelor și organismelor UE care promovează egalitatea reală între persoane, indiferent de gen, vârstă, orientare sexuală sau rasă; evidențiază, în acest sens, comunicarea Comisiei JO C, C/2026/1383, 4.3.2026, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2026/1383/oj. în urma rezoluției Parlamentului din decembrie 2025 Texte adoptate, P10_TA(2025)0338. referitoare la inițiativa cetățenească europeană (ICE) „My Voice, My Choice”;

52.ia act de propunerea de a transfera pregătirea pentru situații de criză și răspunsul în caz de urgențe sanitare de la actualul program EU4Health la capacitățile mai generale ale UE de răspuns în situații de criză, completate de noi funcții de coordonare intersectorială în situații de criză și acțiuni legate de cooperarea civil-militară, creând o protecție civilă europeană integrată și rezilientă; accentuează rolul UE ca centru de coordonare și îmbunătățire a pregătirii și capacităților statelor membre de a răspunde imediat la urgențe la scară largă și cu impact ridicat și își reiterează apelul de a asigura o finanțare adecvată pentru pregătire și un răspuns rapid în situații de criză, asigurându-se că UCPM+ rămâne principalul cadru la nivelul UE pentru răspunsul general în situații de criză; solicită un buget pentru UCPM+ de 12,42 miliarde EUR în prețuri curente (echivalentul a 11 miliarde EUR în prețuri constante din 2025);

53.reiterează că Erasmus+, ca unul dintre programele emblematice ale Uniunii, joacă un rol central în promovarea valorilor europene, a cooperării transfrontaliere și a implicării tinerilor și reamintește că, în contextul rapoartelor Draghi și Letta, consolidarea capitalului uman, a mobilității forței de muncă și a competențelor, inclusiv prin schimburi universitare și de ucenicie, este identificată drept o componentă esențială a competitivității și rezilienței Europei; solicită un buget Erasmus+ de 47,39 miliarde EUR în prețuri curente (echivalentul a 42 de miliarde EUR în prețuri constante din 2025);

54.subliniază că investițiile în reziliența democratică și în vitalitatea culturală fac parte integrantă din autonomia strategică a Uniunii; salută, în acest context, propunerea privind noul program AgoraEU, recunoscând domeniul său de aplicare extins și valoarea sa adăugată europeană unică în calitate de unic program al Uniunii dedicat sectoarelor culturale și creative și pluralismului mass-mediei, precum și sprijinirii participării democratice și promovării valorilor europene; solicită un buget de 10,72 miliarde EUR în prețuri curente (echivalentul a 9,5 miliarde EUR în prețuri constante din 2025) pentru AgoraEU;

55.solicită un buget de 0,89 miliarde EUR în prețuri curente (echivalentul a 0,79 miliarde EUR în prețuri constante din 2025) pentru programul „Justiție”, cuprinzând sprijin pentru digitalizarea cooperării judiciare și accesul la justiție, introducerea de noi instrumente transfrontaliere și inițiative emergente de reducere a fragmentării juridice transfrontaliere, în special având în vedere dificultățile emergente, inclusiv criminalitatea online și discursurile de incitare la ură;

56.constată că rubricii 3 „Europa globală” i se alocă 190 de miliarde EUR la prețurile din 2025 în CFM 2028-2034, ceea ce reprezintă o creștere de la 121,5 miliarde EUR în perioada actuală, menținându-se în același timp cota sa de 10 % din totalul CFM; consideră că această majorare esențială de 68,5 miliarde EUR este absolut crucială, deoarece demonstrează angajamentul Uniunii de a-și consolida rolul de actor global și partener de încredere într-un mediu geopolitic din ce în ce mai complex; își exprimă totuși îngrijorarea că acest nivel de finanțare rămâne insuficient pentru a susține sprijinul pentru preaderare și acțiunea externă, având în vedere amploarea provocărilor globale, inclusiv accentuarea nevoilor și a inegalităților în materie de dezvoltare, crizele umanitare, un număr fără precedent de crize, conflicte și fragilități generale, decarbonizarea, sănătatea la nivel mondial, precum și necesitatea de a sprijini Ucraina și alți parteneri; consideră, prin urmare, că este necesar să se majoreze alocarea bugetară pentru instrumentul „Europa globală” la 225 de miliarde EUR în prețuri curente (echivalentul a 198,63 miliarde EUR în prețuri constante din 2025);

57.regretă lipsa unor obiective tematice care să acopere domenii critice, permițând colegiuitorilor să stabilească priorități strategice; reliefează necesitatea de a implica partenerii societății civile, precum și actorii locali și regionali; subliniază că această majorare a alocării este esențială pentru a asigura poziția Uniunii ca actor mondial credibil; solicită fondurile necesare pentru a sprijini procesul de extindere și de aderare și pentru a promova și a susține valorile și interesele Uniunii la nivel mondial, inclusiv prin parteneriate reciproc avantajoase; evidențiază că o finanțare previzibilă și adecvată sprijină stabilitatea, reziliența și dezvoltarea durabilă și contribuie la abordarea cauzelor profunde ale migrației prin promovarea oportunităților economice, a educației și formării profesionale de calitate și a creării de locuri de muncă în țările partenere, consolidând astfel securitatea pe termen lung; solicită ca dispozițiile să fie negociate prin procedura legislativă relevantă pentru a se asigura că execuția fondurilor UE în cadrul instrumentului „Europa globală” nu ignoră încălcările persistente ale drepturilor omului în țările partenere și reamintește principiile umanității, imparțialității, neutralității și independenței ajutorului umanitar și pentru dezvoltare;

58.avertizează că fuziunea programelor ar putea conduce, încă o dată, la slăbirea supravegherii și a implicării parlamentare și la reducerea vizibilității finanțării pentru priorități specifice, așa cum s-a întâmplat în cazul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI) – Europa globală; solicită mecanisme clare și semnificative de tragere la răspundere și de raportare în cadrul instrumentului „Europa globală”; insistă ca pilonii, precum și programele tematice, țările și instrumentele din cadrul acestora, inclusiv fondurile de preaderare, să mențină linii bugetare clare și separate pentru a asigura transparența alocărilor și ca cererile de transfer în interiorul pilonilor al unei sume semnificative să facă obiectul aprobării prealabile de către Parlament; consideră că este esențial să se permită revenirea dezangajărilor din instrumentul „Europa globală” la linia bugetară de origine; consideră că este necesar ca Comisia să furnizeze o defalcare clară între finanțarea programabilă și cea neprogramabilă și reamintește că Europa globală trebuie să fie alcătuită în principal din acțiuni ale programelor geografice;

59.reamintește că ajutorul umanitar, cu finanțare specifică, protejat și pus în aplicare în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1257/96 al Consiliului privind ajutorul umanitar Regulamentul (CE) nr. 1257/96 al Consiliului din 20 iunie 1996 privind ajutorul umanitar (JO L 163, 2.7.1996, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/1996/1257/oj)., rămâne cea mai vizibilă și mai principială expresie a solidarității Europei și trebuie să respecte în continuare principiile umanității, imparțialității, neutralității și independenței; își reiterează poziția potrivit căreia caracterul principial și bazat pe nevoi al ajutorului umanitar necesită ca finanțarea sa previzibilă să fie furnizată printr-un cadru coerent, cu un nivel de referință anual dotat cu resurse adecvate, cu o nomenclatură specifică, completat de o rezervă adecvată pentru a răspunde acțiunilor de urgență;

60.subliniază importanța accesului garantat la rezerva pentru Europa globală, care ar trebui să fie disponibilă în plus față de alocarea orientativă de 25 de miliarde EUR și în afara acesteia pentru majorări în caz de nevoi neprevăzute, care sunt în creștere din cauza unor factori precum schimbările climatice; solicită ca suma de 25 de miliarde EUR pentru ajutorul umanitar în perioada 2028-2034 să fie considerată suma minimă garantată și nu un plafon, având în vedere creșterea numărului și a duratei crizelor umanitare;

61.se bucură că mobilizarea rezervei pentru Europa globală se va modifica în raport cu IVCDCI – Europa globală astfel încât, în temeiul următorului CFM și al normelor Regulamentului financiar Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 septembrie 2024 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L, 2024/2509, 26.9.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/2509/oj)., orice mobilizare care depășește 10 % din alocarea anuală va trebui să fie aprobată de Parlament și Consiliu; insistă totuși asupra solicitărilor sale anterioare ca, înainte de orice mobilizare a rezervei, Comisia să ofere informații în timp util Parlamentului și să ia în considerare observațiile sale cu privire la natura, obiectivele și sumele financiare preconizate;

62.subliniază că un instrument „Europa globală” care dispune de resurse suficiente este esențial pentru consecvența acțiunii externe a UE și pentru ca UE să acționeze ca partener fiabil și pe termen lung, pe picior de egalitate cu țările partenere; reafirmă că alocările din cadrul instrumentului „Europa globală” ar trebui să se alinieze cu obiectivul politicii UE de cooperare pentru dezvoltare, astfel cum este prevăzut la articolul 208 din TFUE, și anume reducerea și, pe termen lung, eradicarea sărăciei, precum și cu Consensul european privind dezvoltarea și Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă;

63.solicită mecanisme semnificative de tragere la răspundere și de raportare; este preocupat de utilizarea pe scară largă a „finanțării nelegate de costuri” în aplicarea pilonului Europa prin planuri bazate pe performanță și insistă ca aceste fonduri să fie plătite pe baza respectării elementelor fundamentale ale procesului de extindere, inclusiv a statului de drept;

64.consideră că extinderea reprezintă o oportunitate de a consolida Uniunea și că următorul CFM este esențial pentru pregătirea Uniunii și a țărilor candidate pentru aderarea lor; salută decizia de a acorda Ucrainei și Republicii Moldova învecinate statutul de țări candidate; insistă asupra necesității de a aloca fondurile necesare pentru a sprijini procesele lor de aderare și procesele de aderare a țărilor din Balcanii de Vest; salută angajamentul instrumentului „Europa globală” de a acorda un sprijin financiar solid țărilor candidate ca instrument esențial pentru integrarea fermă a acestora în UE și pentru înregistrarea de progrese în pregătirea lor pentru aderare; solicită garantarea unei alocări dedicate fiecărei țări candidate cu linii bugetare specifice;

65.reafirmă sprijinul său deplin pentru ucraineni în lupta lor pentru libertate și democrație și deplânge suferințele și consecințele teribile cauzate de războiul de agresiune neprovocat și nejustificabil al Rusiei; salută faptul că propunerea de punere în aplicare a împrumutului pentru sprijinirea Ucrainei a fost adoptată ca parte a sprijinului acordat de Uniune Ucrainei; evidențiază că costurile cu serviciul datoriei care decurg din luarea de credite pentru împrumutul pentru sprijinirea Ucrainei nu au fost luate în considerare în propunerile pentru următorul CFM; insistă ca aceste costuri cu serviciul datoriei să fie plasate în întregime peste plafoanele următorului CFM și în afara finanțării deja planificate în cadrul Rezervei pentru Ucraina;

66.ia act cu îngrijorare de reducerea obiectivului privind asistența oficială pentru dezvoltare (AOD) de la 93 % la 90 % în propunerea Comisiei; subliniază că Comisia nu ar trebui să poată modifica acest obiectiv prin intermediul actelor delegate;

67.reliefează necesitatea de a asigura o finanțare suficientă pentru politica de securitate și apărare comună (PSAC) și pentru Capacitatea de desfășurare rapidă; subliniază că misiunile PSAC civile sunt strategice pentru Uniune și sprijină interesele de securitate și obiectivele acțiunii externe ale Uniunii, precum și pe cele ale partenerilor săi; solicită, prin urmare, alocarea a 3,76 miliarde EUR în prețuri curente (echivalentul a 3,34 miliarde EUR în prețuri constante din 2025) pentru bugetul politicii externe și de securitate comune, care acoperă PSAC;

68.subliniază că țările și teritoriile de peste mări reprezintă atuuri unice și strategice care aduc beneficii Uniunii în ansamblu; consideră că alocarea propusă de Comisie nu corespunde provocărilor cu care se confruntă țările și teritoriile de peste mări și solicită o alocare de 2,08 miliarde EUR în prețuri curente (echivalentul a 1,85 miliarde EUR în prețuri constante din 2025), ce ține seama și de amenințările recente la adresa integrității teritoriale a Groenlandei, cooperarea cu aceasta putând ajuta semnificativ Uniunea să își promoveze autonomia strategică;

69.insistă că finanțarea UE pentru prevenirea conflictelor, consolidarea păcii și reconstrucția postconflict constituie o investiție directă în stabilitatea și securitatea pe termen lung ale Uniunii, în special în vecinătatea sa estică și sudică; salută rolul ONU și al agențiilor sale în zonele de conflict și solicită UE să își întărească sprijinul politic și financiar pentru multilateralism; cere ca următorul CFM să ofere o finanțare specifică, adecvată și previzibilă ONU și agențiilor sale, a căror activitate are o importanță fundamentală pentru populația civilă, în special în Gaza, Cisiordania, Siria, Liban și regiunea mai largă; invită UE să joace un rol activ în consolidarea păcii și în abordarea efectelor conflictelor din Ucraina și Gaza și în sprijinirea eforturilor de reconstrucție; solicită o finanțare specifică în acest sens în CFM; evidențiază că întreaga finanțare din partea UE trebuie să fie în conformitate cu valorile și normele UE, în special cu Regulamentul financiar;

70.solicită continuarea alocării de resurse pentru organizațiile societății civile (OSC) și o colaborare semnificativă cu acestea, în special cu actorii locali și cu organizațiile pentru drepturile femeilor, precum și un dialog structurat, sprijinit de fluxuri de finanțare specifice, adaptate la nevoile OSC și ale apărătorilor drepturilor omului; solicită ca finanțarea acțiunii externe să fie pusă în aplicare, ținând seama, în același timp, de rolul fundamental al autorităților locale și regionale, cu ajutorul unei guvernanțe și al unor parteneriate pe mai multe niveluri eficace, clare și coerente;

71.insistă ca Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI) să fie recunoscut ca principalul partener financiar strategic al Uniunii în arhitectura „Europa globală”, pentru a optimiza impactul resurselor de la rubrica 3; solicită un parteneriat solid pentru investiții cu BEI pentru a valorifica la maximum bugetul UE, a mobiliza investițiile private și a consolida garanția bugetară și cadrul de finanțare mixtă, asigurând realizarea efectivă a obiectivelor instrumentului, în special în ceea ce privește competitivitatea, reziliența și promovarea accesului sectorului privat la finanțare în țările partenere; recunoaște rolul complementar al altor parteneri de implementare, cum ar fi băncile și instituțiile naționale de promovare, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei;

72.subliniază că politicile Uniunii trebuie să fie susținute de o administrație funcțională; insistă ca, după 2027, să se aloce resurse financiare și de personal suficiente încă de la început și pe tot parcursul perioadei CFM, astfel încât instituțiile, organele, agențiile descentralizate ale Uniunii și Parchetul European, în special atunci când mandatul lor este extins, să poată asigura o elaborare eficace și eficientă a politicilor și o punere în aplicare și asigurare a respectării legislației de înaltă calitate, furniza asistență tehnică, continua să atragă cele mai calificate persoane din toate statele membre, asigurând astfel echilibrul geografic, precum și dispune de o marjă de manevră pentru a se adapta la circumstanțele în schimbare; subliniază că trebuie asigurată o reprezentare echilibrată a bărbaților și femeilor la toate nivelurile administrației;

73.îndeamnă Comisia să furnizeze mai multe informații despre resursele financiare și umane propuse pentru agențiile descentralizate ale UE în următorul CFM; consideră că, pentru unele agenții, propunerea de a menține la același nivel finanțarea și efectivele de personal în următorul CFM va continua să le submineze capacitatea de a-și îndeplini mandatele; reiterează poziția adoptată de mult timp de Parlament că orice sarcină nouă încredințată agențiilor descentralizate ar trebui finanțată prin credite noi și că redistribuirile de la programe și alte priorități trebuie să fie excepționale; recunoaște necesitatea de a evalua și de a evita eventualele situații de suprapunere sau dublare a eforturilor între agenții și de a identifica oportunități de sinergii și cooperare pentru ca resursele să fie alocate eficient;

74.constată cu îngrijorare că politica autoimpusă a Comisiei de a păstra un număr stabil de membri ai personalului s-a dovedit contraproductivă pentru a îndeplini cerințele operaționale; constată că, pentru CFM 2028-2034, Comisia a solicitat posturi în plus, mai ales pentru a acoperi nevoile de personal în materie de securitate cibernetică; insistă pe ideea că trebuie luate în considerare nevoile de personal ale tuturor instituțiilor și organismelor atunci când se creează posturi suplimentare; subliniază situația extrem de alarmantă la care sunt expuse unele agenții ale UE, care primesc fonduri de exploatare inadecvate, ceea ce le limitează grav capacitatea de a-și îndeplini mandatele, de a se conforma dispozițiilor din Regulamentul privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii Regulamentul (UE, Euratom) 2023/2841 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2023 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii (JO L, 2023/2841, 18.12.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/2841/oj). și de a-și atinge obiectivele de politică și de asigurare a respectării legii, precum și obligațiile lor regulamentare; subliniază că, date fiind provocările tot mai mari cu care se confruntă, instituțiile și organele UE trebuie să ofere un mediu de lucru atractiv pentru a convinge persoane cu un nivel înalt de pregătire să candideze;

75.subliniază importanța sistemului școlilor europene ca model de excelență care fixează standarde educaționale comune ridicate în toate statele membre și oferă o calificare recunoscută la nivel internațional care promovează excelența academică, mobilitatea cursanților și o identitate europeană comună; de aceea, cere sprijin și finanțare previzibilă pentru a acoperi costurile structurale pe termen lung și responsabilitățile mai ample care nu sunt acoperite în prezent, și pentru a asigura vizibilitatea, transparența și certitudinea bugetară;

76.pornește de la premisa că propunerea Comisiei reflectă fidel nevoile reale ale tuturor instituțiilor, organelor și agențiilor și, din acest motiv, nu propune o majorare suplimentară; își propune însă să apere din răsputeri propunerea Comisiei și să asigure finanțarea necesară pentru o administrație publică europeană solidă, eficientă și de înaltă calitate, bazată pe principiul egalității cetățenilor Uniunii, în slujba tuturor europenilor;

77.salută propunerea Comisiei ca instrumentul de flexibilitate să fie constituit nu numai dintr-o sumă fixă, ci și din fonduri suplimentare din veniturile aferente amenzilor și dezangajărilor; consideră, având în vedere poziția sa din 7 mai 2025, că Instrumentul de flexibilitate ar trebui să primească fonduri și din alte surse, adică marjele necheltuite din exercițiile anterioare, excedentul anual din exercițiul precedent și restituirile din instrumentele financiare, împreună cu marjele ca măsură de ultimă instanță; consideră, de asemenea, că finanțarea sa ar trebui să fie concentrată substanțial la începutul perioadei; solicită o simplificare și o raționalizare a procedurilor de mobilizare a instrumentelor speciale; prin urmare, consideră că existența Instrumentului de marjă unic nu își mai are rostul și propune ca caracteristicile sale să fie incorporate în Instrumentul de flexibilitate; consideră că veniturile alocate externe și sumele puse din nou la dispoziție în temeiul normelor specifice privind veniturile și dezangajarea din dispozițiile specifice programelor ar putea fi exceptate de la această regulă generală;

78.reafirmă că ar trebui creat un al doilea instrument special, Rezerva de solidaritate pentru dezastre naturale, în valoare de 4 miliarde EUR pe an la prețuri constante din 2025, care să fie mobilizat peste plafoanele CFM, dedicat măsurilor de solidaritate în caz de dezastre naturale, care ar trebui să completeze mecanismul în cascadă propus pentru situații de criză și să fie reglementat de norme care să permită plăți rapide și, după caz, mecanisme de prefinanțare, în coordonare clară cu toate instrumentele relevante, inclusiv UCPM +, întărind astfel reziliența și pregătirea pentru situații de criză; consideră că ambele instrumente speciale ar trebui să poată reporta sumele necheltuite pe parcursul întregii perioade a CFM, pentru a garanta flexibilitatea;

79.constată că Comisia propune 88 de miliarde EUR pentru Rezerva pentru Ucraina în cadrul Regulamentului privind CFM pentru a finanța asistența pentru preaderare, eforturile de redresare și reconstrucție; consideră că această sumă ar putea oferi un sprijin substanțial; consideră inspirată ideea de a pune rezerva pentru Ucraina peste plafoanele CFM pentru a răspunde nevoilor excepționale și imprevizibile ale Ucrainei; observă, cu toate acestea, că, în cazul în care conflictul continuă, această alocare ar fi insuficientă pentru a răspunde nevoilor Ucrainei; solicită o majorare și o concentrare la începutul perioadei a rezervei, cu scopul de a oferi sprijin suplimentar Ucrainei; subliniază că structura de finanțare pentru Ucraina ar trebui să rămână coerentă, transparentă și pragmatică, sprijinind din plin eforturile sale de aderare, făcând în același timp o distincție clară între asistența pentru preaderare și nevoile de reconstrucție;

80.reamintește că actualul CFM a fost subfinanțat, ceea ce a necesitat o revizuire a CFM în 2024; constată că, deși există o flexibilitate mai mare în propunerea privind CFM 2028-2034, sumele totale din propunerea Comisiei nu sunt încă suficiente;

81.regretă că propunerea de regulament privind CFM nu include o clauză de revizuire la jumătatea perioadei; insistă pe ideea că Regulamentul privind CFM trebuie să ceară Comisiei să prezinte o revizuire a funcționării CFM, până cel târziu în iulie 2031, ținând seama pe deplin de situația economică de la momentul respectiv, de cele mai recente proiecții privind situația macroeconomică și șomajul și de evoluțiile relevante din arena internațională; consideră că această evaluare obligatorie ar trebui să fie însoțită, după caz, de o propunere legislativă de revizuire a prezentului regulament în conformitate cu procedurile prevăzute în TFUE; subliniază că orice astfel de revizuire nu ar trebui să reducă pachetele financiare naționale prealocate, astfel cum se prevede în Regulamentul PPNR;

82.reamintește că alegerile europene vor avea loc în 2034; consideră că data publicării propunerii pentru următorul regulament privind CFM, și anume 1 iulie 2033, este semnificativ mai târzie decât de obicei în ciclul de viață al CFM; solicită ca propunerea privind CFM post-2034 să fie publicată până cel târziu în iulie 2032;

83.ia act de discursul Comisiei potrivit căruia propunerile sale urmăresc să mărească flexibilitatea și simplificarea în următorul CFM; recunoaște că flexibilitatea este esențială pentru a răspunde provocărilor neprevăzute, dar trebuie ancorată într-un cadru care să garanteze răspunderea, previzibilitatea, transparența și coerența politicilor; avertizează că flexibilitatea fără transparență ar adânci deficitul de răspundere democratică și ar submina încrederea populației în UE;

84.regretă că de urma propunerilor de simplificare ale Comisiei au de câștigat în primul rând propriile procese, mai degrabă decât beneficiarii finali, exacerbând astfel deficitul democratic din Uniune; reamintește că Parlamentul a pledat în mod constant în favoarea simplificării pentru beneficiarii finali, ceea ce presupune inclusiv să se reducă sarcina administrativă asociată accesării bugetului UE și să se cheltuiască mai înțelept; insistă pe ideea că simplificarea nu trebuie să compromită calitatea programelor sau răspunderea democratică și nici nu trebuie invocată drept pretext pentru a submina principiile guvernanței pe mai multe niveluri și parteneriatului sau dialogului constructiv cu principalii factori interesați și parteneri sociali, deoarece dacă se ține cont de aplicarea lor corectă va spori eficacitatea cheltuielilor UE, aspect esențial pentru succesul CFM; este pe aceeași lungime de undă cu Curtea de Conturi, care este îngrijorată că abordarea Comisiei va duce la simplificarea interacțiunilor Comisiei cu statele membre, mărind sau transferând în același timp sarcina administrativă la nivel național, regional și la nivelul beneficiarilor; subliniază că simplificarea va presupune, acolo unde este posibil, armonizarea normelor și a cerințelor de raportare între nivelurile unional, național și regional; subliniază că Parlamentul se va prevala de toate mecanismele de transparență necesare pentru a-și îndeplini rolul de gardian al intereselor cetățenilor;

85.consideră că propunea actuală privind PPNR ar putea duce la „renaționalizarea” politicilor UE, întrucât nu este prevăzută o abordare orizontală și mai multă flexibilitate pentru statele membre în executarea bugetului Uniunii pe baza unei abordări naționale; solicită să se garanteze că bugetul rămâne un buget de investiții care rămâne calat pe valoarea adăugată pentru UE și care asigură o abordare orizontală riguroasă;

86.subliniază că utilizarea pe scară largă a instrumentelor bazate pe flexibilitate și performanță în următorul CFM trebuie însoțită de o guvernanță pe mai multe niveluri mai accentuată; consideră că implicarea semnificativă a autorităților locale și regionale, dar și a partenerilor economici și sociali, în conceperea, implementarea și monitorizarea acțiunilor finanțate de Uniune este esențială pentru a contrabalansa implementarea care se învârte în jurul Comisiei, pentru a reduce deficitul de răspundere democratică și a garanta că cheltuielile răspund nevoilor teritoriale reale; atrage atenția insistent că aceste instrumente ar trebui însoțite de un control adecvat din partea reprezentanților aleși la nivel unional, național și regional, după caz, și că ar trebui păstrat rolul bugetar și de descărcare de gestiune al Parlamentului;

87.reamintește că Curtea de Conturi a constatat că așa-numitul model bazat pe performanță, construit pe baza experienței cu MRR, are multe defecte care țin de conceperea, aplicarea și eficacitatea sa; constată cu îngrijorare că propunerile privind CFM prevăd utilizarea pe scară largă a finanțării nelegate de costuri (FNLC) pentru o parte substanțială a instrumentelor din următorul CFM; este extrem de preocupat de o astfel de trecere majoră la un nou model de execuție; atrage atenția că fără garanții adecvate pentru a asigura buna gestiune financiară în execuția finanțării din partea Uniunii sau fără măsuri clare de corectare a deficiențelor identificate în instrumentele bazate pe performanță anterioare sau existente, această abordare implică riscuri substanțiale și slăbește posibilitatea auditării; subliniază că trebuie găsită o soluție pentru a aborda divergențele dintre estimările de costuri legate de jaloane și ținte și costurile reale ale unui proiect, deoarece această neconcordanță riscă să submineze materializarea priorităților politice convenite la nivelul Uniunii; consideră că orice posibilă creștere a eficienței nu poate fi în detrimentul protecției intereselor financiare ale Uniunii; subliniază, în special, că proiectele de mare amploare și complexe ar trebui să se bazeze în continuare pe costuri, deoarece amploarea, durata și finanțarea lor pe mai multe niveluri necesită o raportare financiară detaliată și date verificabile privind cheltuielile, pentru a asigura o monitorizare și răspundere de gestiune adecvate; cere să se recurgă în continuare și masiv la opțiuni simplificate în materie de costuri, în special pentru investițiile la scară mai mică sau mijlocie, fiind acestea instrumente potrivite și proporționale pentru a reduce sarcinile administrative, a lărgi accesibilitatea fondurilor pentru beneficiarii mai mici și a nu submina răspunderea de gestiune și trasabilitatea în utilizarea fondurilor Uniunii;

88.insistă că datele privind costurile suportate trebuie să rămână la dispoziția autorității de descărcare de gestiune pentru a verifica eficiența și „raportul calitate-preț” în bugetul Uniunii; avertizează că, fără o transparență a costurilor, controlul parlamentar riscă să devină un exercițiu formal, incapabil să garanteze buna gestionare financiară a bugetului; invită Comisia să dea curs sistematic constatărilor și recomandărilor Curții de Conturi;

89.insistă pe ideea că este nevoie de mai multă coerență în monitorizarea și executarea programelor de cheltuieli ale UE și în integrarea obiectivelor și angajamentelor importante ale UE; subliniază că propunerea de regulament privind performanța este un prim pas spre instituirea unui cadru orizontal de urmărire a cheltuielilor și de monitorizare a performanței pentru buget care urmărește să reducă sarcinile administrative; consideră că această abordare, aplicată corespunzător, poate duce la un control democratic mai strict; subliniază că o includere cuprinzătoare a principiilor orizontale într-un cadru unic ar permite o trasabilitate demnă de acest nume și ar reflecta mai bine prioritățile politice ale Uniunii; insistă că cadrul de performanță trebuie să acorde prioritate indicatorilor de impact care măsoară rezultatele reale pentru cetățeni; reliefează că Regulamentul privind performanța propus trebuie să garanteze că indicatorii de raportare sunt obligatorii, dacă situația o cere, și comparabili în toate statele membre și în toate formele de gestiune; avertizează că dacă indicatorii nu pot fi comparați, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune nu va putea aprecia performanțele relative, nici nu va putea identifica programele neperformante; reliefează că indicatorii de performanță trebuie să decurgă explicit din obiectivele fiecărui program și să ar trebui să reflecte realizările, rezultatele și impactul; subliniază că cheltuielile legate de climă trebuie integrate în CFM pentru a monitoriza și a urmări cu precizie finanțarea și impactul său;

90.subliniază că bugetul UE joacă un rol vital în eforturile de a susține democrația și pluralismul, valori fundamentale ale UE, consacrate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană; are numai cuvinte de laudă pentru strategia UE pentru societatea civilă, publicată recent, care recunoaște rolul important al organizațiilor societății civile (OSC) de a oferi sfaturi, sprijin și expertiză în elaborarea și aplicarea legislației și politicilor UE; subliniază, în acest sens, că trebuie asigurată o finanțare pe termen lung, previzibilă și suficientă pentru OSC-uri;

91.reamintește că, după cum se cere în Regulamentul financiar, programele și activitățile ar trebui, atunci când este fezabil și adecvat și în conformitate cu normele sectoriale relevante, să fie implementate astfel încât să-și atingă obiectivele stabilite, respectând totodată condițiile de muncă și de angajare în temeiul legislației naționale și unionale, al convențiilor Organizației Internaționale a Muncii și al contractelor colective de muncă aplicabile, ținând seama de principiul egalității între femei și bărbați și fără a aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu ale Uniunii;

92.evidențiază că toate finanțările trebuie să fie în concordanță cu orientările Comisiei privind finanțarea activităților legate de elaborarea, aplicarea, monitorizarea și impunerea respectării legislației și politicilor Uniunii; în acest sens, reamintește declarația Comisiei din 1 aprilie 2025 privind programul LIFE;

93.constată structura globală cu patru rubrici a CFM, astfel cum a fost propusă de Comisie, în scădere de la șapte rubrici din actualul CFM; constată cu îngrijorare că Comisia propune să se reducă numărul de programe ale UE de la 60 la 19, generând ambiguitate în raportul dintre obiective și nomenclatorul bugetar și subminând transparența și răspunderea de gestiune; subliniază că poziția Parlamentului față de structura acestor noi programe din CFM va fi stabilită în cursul procedurii de codecizie pentru actele legislative sectoriale relevante; insistă pe ideea că nomenclatorul bugetar propus și sumele alocate fiecărei linii bugetare trebuie să reflecte toate obiectivele specifice ale fiecărui program în ansamblu și ale componentelor sale, pentru a asigura transparența, previzibilitatea și răspunderea de gestiune și pentru a da autorității bugetare informațiile necesare pentru a întocmi bugetul anual și a supraveghea execuția acestuia;

94.regretă, în acest sens, că nomenclatura bugetară propusă în legislația sectorială este extrem de inadecvată; subliniază că simplificarea structurii bugetare nu trebuie să se producă în detrimentul transparenței sau al capacității autorității bugetare de a exercita un control eficient și de a lua decizii în cunoștință de cauză; amintește insistent că nomenclatorul trebuie să rămână suficient de detaliat pentru a reflecta obiectivele programului stabilite în actele de bază, pentru ca acțiunile UE să rămână vizibile la toate obiectivele și prioritățile de politică și pentru a permite Parlamentului să își exercite pe deplin rolul de control; pledează pentru un nomenclator mai detaliat pentru ca procedura bugetară anuală, proiectele de bugete rectificative și procedura de descărcare de gestiune să se poată face temeinic; reafirmă că procedura bugetară anuală reprezintă mecanismul democratic fundamental de alocare a fondurilor în CFM;

95.constată că transferurile bugetare în temeiul Regulamentului financiar oferă deja flexibilitate în cursul execuției bugetare; subliniază că, în prezent, Comisia poate transfera sume considerabile între domeniile de politică fără aprobarea autorității bugetare, ceea ce limitează supravegherea; în absența unei structuri bugetare suficient de detaliate, solicită noi norme care să stabilească atât o sumă maximă, cât și un procent per linie bugetară pentru transferurile fără aprobare; consideră că transferurile de la alte instituții ale Uniunii sub un anumit prag ar putea fi exceptate de la procedura de opoziție ca măsură de simplificare;

96.subliniază necesitatea unei guvernanțe solide care să asigure responsabilitatea, supravegherea și controlul parlamentar, alături de o arhitectură antifraudă eficace; se arată, de asemenea, îngrijorat neștiind cum va reuși Comisia să obțină suficiente asigurări la nivelul UE cu privire la legalitatea și regularitatea cheltuielilor, reamintind că o astfel de asigurare clară este indispensabilă pentru ca Parlamentul să își exercite rolul de autoritate de descărcare de gestiune; respinge orice abordare care limitează Parlamentul la un rol consultativ sau doar informativ în mobilizarea oricărui instrument sau fond în cadrul următorului CFM; subliniază că flexibilitatea bugetară nu trebuie să eludeze prerogativele autorității bugetare și că toate redistribuirile, reprogramarea și mobilizarea rezervelor-tampon sau ale altor rezerve trebuie să facă obiectul aprobării Parlamentului; consideră că o flexibilitate reală necesită atât capacitate de reacție rapidă, cât și legitimitate democratică, care poate fi obținută numai prin participarea deplină a Parlamentului la deciziile privind alocarea și utilizarea resurselor;

97.este îngrijorat de lipsa de previzibilitate a finanțării UE, care ar putea rezulta din mecanismele de flexibilitate excesive și din redistribuirile recurente; recunoaște necesitatea unei flexibilități mai mari în alocarea resurselor în cadrul anumitor programe, dar subliniază că acest lucru nu trebuie să compromită obiectivele de politică pe termen lung, previzibilitatea finanțării sau prerogativele Parlamentului; evidențiază că, deși actualul CFM a suferit de pe urma unei flexibilități insuficiente pentru a se adapta la prioritățile în continuă evoluție, următorul CFM trebuie să găsească un echilibru mai bun între previzibilitatea investițiilor și adaptabilitate; subliniază că anumite domenii de politică necesită o mai mare stabilitate a finanțării decât altele; respinge cu fermitate redistribuirile recurente ca mijloc de finanțare a priorităților Uniunii, deoarece acestea subminează punerea în aplicare a programelor și pun în pericol realizarea obiectivelor de politică convenite;

98.ia act de majorarea propusă pentru împrumuturi și credite în următorul CFM; consideră că autoritatea bugetară trebuie să monitorizeze atent impactul acestei abordări asupra marjei de manevră a CFM sau asupra altor garanții; solicită ca operațiunile de împrumut și de credit să respecte competențele colegiuitorilor și ale autorității bugetare;

99.își reiterează apelul de a face un parteneriat consolidat pentru investiții cu Grupul BEI cu scopul de a crește efectul de levier al bugetului UE, de a mobiliza investiții private și de a reduce riscurile în domenii de politică importante, precum clima, competitivitatea, locuințele și inovarea, apărarea și dimensiunea externă; subliniază că acest parteneriat și alte parteneriate similare cu alți parteneri de implementare care exercită un efect de levier asupra bugetului UE în toate domeniile de politică și, în anumite cazuri, reduc riscurile de investiție, ar trebui să mențină instrumente personalizate pentru a facilita accesul IMM-urilor, al întreprinderilor cu capitalizare medie și al consorțiilor transfrontaliere, asigurând în același timp o guvernanță solidă, transparență și valoare adăugată la nivelul Uniunii; reamintește cât este de important să se aloce o finanțare adecvată pentru asistența tehnică, dezvoltată în comun de BEI și de Comisie, pentru autoritățile de implementare, pentru a contribui la implementarea la termen și la adiționalitatea investițiilor, în special prin consolidarea capacității administrative și dezvoltarea unor rezerve de investiții, și solicită o finanțare adecvată pentru a asigura impactul continuu;

100.își reafirmă poziția adoptată de mult timp potrivit căreia toate cheltuielile de la nivelul UE ar trebui incluse în sfera de competență a autorității bugetare, asigurând astfel controlul democratic, transparența și protecția intereselor financiare ale Uniunii;

101.subliniază că, pentru a obține aprobarea Parlamentului, fiecare aspect al CFM, în special elementele bugetare, trebuie să fie considerat parte a unui pachet și să facă obiectul unor negocieri veritabile; își reiterează obiecția față de modul în care au fost adoptate regulamentele actuale și anterioare privind CFM, Consiliul European depășindu-și rolul prin prestabilirea mai multor elemente, cum ar fi pachetele financiare și dispozițiile specifice politicilor, încălcând astfel dispozițiile tratatului atât în ceea ce privește fondul, cât și intenția; se arată foarte îngrijorat de faptul că „cadrele de negociere” preliminare pregătite de președinția Consiliului reproduc această metodologie defectuoasă, încorporând aspecte care țin de procedura de codecizie atunci când se stabilește noua legislație a UE privind programele;

102.se arată foarte îngrijorat de maniera generală în care sunt concepute programele și propunerile sectoriale, întrucât transferă decizii politice și bugetare esențiale de la actul de bază la programele de lucru, slăbind semnificativ rolul legislativ al Parlamentului; se opune ferm transferului elementelor legislative în afara reglementărilor sectoriale, ceea ce va exclude Parlamentul de la decizii care în prezent sunt luate în cadrul procedurii legislative ordinare și va crea insecuritate juridică pentru beneficiari;

103.insistă asupra faptului că toate opțiunile de politică de fond, cum ar fi obiectivele programelor, prioritățile în materie de cheltuieli, alocările financiare, ratele de finanțare, criteriile de eligibilitate, de selecție și de atribuire, condițiile, definițiile și metodele de calcul trebuie stabilite în actele de bază corespunzătoare, cu respectarea deplină a prerogativelor Parlamentului în calitate de colegiuitor și de autoritate bugetară, și nu în programul de lucru sau în atribuții similare; solicită ca toate opțiunile de politică, obiectivele și aspectele de guvernanță să fie stabilite în actele de bază, iar toate elementele complementare și neesențiale care nu sunt incluse în actul de bază să fie adoptate exclusiv prin acte delegate, respingându-se orice utilizare a actelor de punere în aplicare sau a altor proceduri care nu fac obiectul aprobării Parlamentului; solicită, în acest sens, ca toate programele de lucru multianuale și anuale să fie adoptate prin acte delegate, în conformitate cu articolul 290 din TFUE, pentru a asigura participarea sistematică a Parlamentului la procesul decizional legat de politici și la procesul de control; respinge categoric orice încercare de a încadra decizii de politică strategice în proceduri de comitologie sau în alte acorduri; avertizează că Parlamentul nu va accepta nicio propunere care nu îi garantează pe deplin competențele sale legislative și de control; subliniază că reducerea nivelului de detaliere din actele de bază conduce la transferul unor opțiuni de politică importante în faza de punere în aplicare și, prin urmare, la slăbirea răspunderii democratice și la marginalizarea rolului Parlamentului în deciziile politice, cu implicații politice și bugetare semnificative;

104.subliniază că gama largă de obiective din regulamentele sectoriale propuse necesită revizuirea procedurii de evaluare a proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare, astfel încât să se mențină dreptul de inițiativă al Parlamentului, și așa limitat; consideră că sunt esențiale criterii mai clare și proceduri raționalizate pentru a-i asigura în continuare Parlamentului posibilitatea de a lansa acțiuni inovatoare și de a testa noi abordări politice în rubricile 1, 2 și 3; insistă asupra faptului că extinderea domeniului de aplicare al programelor nu trebuie să scadă capacitatea Parlamentului de a propune proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare în anumite domenii de politică;

105.subliniază că respectarea valorilor Uniunii și a drepturilor fundamentale este o condiție prealabilă esențială pentru accesul la fondurile UE; evidențiază necesitatea unor legături constante între respectarea statului de drept și accesul la fondurile UE în cadrul CFM pentru perioada 2021-2027; consideră că protejarea intereselor financiare ale Uniunii este legată în mod intrinsec de respectarea statului de drept și a valorilor Uniunii; subliniază că Regulamentul privind mecanismul de condiționalitate legat de statul de drept Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii (JO L 433 I, 22.12.2020, p. 1, http://data.europa.eu/eli/reg/2020/2092/oj). este un instrument esențial pentru protejarea intereselor financiare ale UE împotriva încălcării statului de drept și că acesta ar trebui să se aplice ori de câte ori sunt îndeplinite condițiile sale juridice la nivelul întregului buget al UE, inclusiv în cazul instrumentelor bazate pe performanță, precum și al finanțării acordate în temeiul articolului 122 din TFUE; invită Comisia și Consiliul să aplice regulamentul în mod strict și consecvent și să adopte măsuri fără întârzieri nejustificate ori de câte ori este necesar;

106.cere insistent ca în următorul CFM pentru toate fondurile UE să existe un set de instrumente coerent și fără discontinuități pentru raportarea la valorile Uniunii, și anume democrația, statul de drept și drepturile fundamentale; își exprimă îngrijorarea cu privire la suprapunerile create în raport cu mecanismul de condiționalitate introdus, în special de către PPNR, și solicită un cadru unificat, coerent și cuprinzător pentru toate programele de finanțare ale UE, care să fie pe deplin coerent cu Regulamentul privind condiționalitatea și care să vizeze atât condițiile favorizante ce trebuie îndeplinite pentru a avea acces la finanțare din partea UE, cât și măsurile de reținere a fondurilor atunci când condițiile corespunzătoare nu mai sunt îndeplinite; solicită Comisiei să consolideze toate instrumentele statului de drept într-un cadru unificat și cuprinzător care să ofere criterii clare, obiective și transparente pentru aplicare și pentru modul în care Comisia va asigura coordonarea între aceste instrumente;

107.solicită ca fondurile Uniunii să fie reținute în cazul în care nu sunt îndeplinite cerințe esențiale și ca fondurile înghețate să fie eliberate statelor membre în cauză numai după ce pun în aplicare pe deplin reforme semnificative și demonstrează în mod verificabil respectarea statului de drept în practică și luând în considerare constatările rapoartelor privind statul de drept; subliniază că deciziile de suspendare sau de reducere a finanțării din partea Uniunii în cazul încălcării statului de drept trebuie să se bazeze pe criterii obiective, aplicate în mod consecvent, și nu trebuie să fie influențate de alte considerente sau să fie rezultatul unor negocieri;

108.ia act de faptul că Comisia propune, în contextul PPNR, posibilitatea ca fondurile dezangajate din cauza lipsei unor măsuri de remediere în urma unei încălcări identificate a statului de drept în temeiul Regulamentului privind condiționalitatea să fie puse din nou la dispoziția programelor care fac obiectul gestiunii directe sau indirecte; solicită clarificări cu privire la modul în care aceste sume dezangajate ar putea fi direcționate către alte programe și cere să se interzică redistribuirea fondurilor înghețate; insistă asupra faptului că decizia de a utiliza fondurile dezangajate este o prerogativă a autorității bugetare în cadrul procedurii bugetare anuale și nu ar trebui lăsată la latitudinea Comisiei;

109.evidențiază că este necesară o abordare solidă pentru a se garanta că destinatarii și beneficiarii finali legitimi nu sunt penalizați în urma suspendării fondurilor UE destinate guvernului respectiv ca urmare a încălcărilor statului de drept; subliniază că acest principiu se află în centrul abordării „condiționalitate inteligentă”;

110.subliniază că un mecanism de coordonare nu va compensa în niciun caz o pierdere a competențelor legislative sau bugetare ale Parlamentului; subliniază că bugetul anual ar trebui să reflecte prioritățile și planurile de politică convenite de colegiuitori; insistă că asigurarea unei guvernanțe bugetare adecvate și menținerea prerogativelor autorității bugetare sunt condiții prealabile esențiale pentru ca procedura bugetară anuală să devină mai semnificativă și că orice mecanism de coordonare poate funcționa numai dacă sunt instituite fundamentele de bază;

111.respinge orice mecanism care ar limita libertatea autorității bugetare de a lua decizii autonome cu privire la prioritățile și alocările bugetare; se opune ferm oricărui mecanism care ar permite Comisiei să prestabilească opțiunile bugetare prin evaluări tehnice; respinge categoric orice posibilitate care i-ar permite Consiliului European să influențeze procedura bugetară anuală prin intermediul concluziilor Consiliului European, deoarece acest lucru ar constitui o încălcare clară a dispozițiilor tratatului și ar submina echilibrul instituțional stabilit pentru luarea deciziilor bugetare; reamintește că Regulamentul financiar prevede deja posibilitatea de a elibera rezervele bugetare; solicită Comisiei să își coordoneze sistematic acțiunile cu autoritatea bugetară înainte de a asuma orice angajament voluntar privind utilizarea flexibilității integrate și cere ca orice mobilizare să fie aprobată printr-o decizie a autorității bugetare;

112.constată cu îngrijorare că Comisia propune introducerea, în Acordul interinstituțional (AII), a unei dispoziții privind creșterea abaterii de la sumele orientative din legislația sectorială de la nivelul actual de 15 % la 20 % (COM(2025)0572).; subliniază că această majorare propusă, combinată cu fuzionarea programelor și cu majorarea substanțială a bugetelor pentru fiecare program, ar crea un potențial semnificativ de modificare fără implicarea colegiuitorilor; exprimă rezerve puternice cu privire la efectul cumulativ al acestor modificări asupra controlului democratic și a echilibrului puterilor instituționale; consideră că această extindere a flexibilității executive subminează prerogativele autorității bugetare; solicită, prin urmare, ca abaterea maximă de la sumele orientative să fie limitată la 5 % pe întreaga durată a programelor, fără a aduce atingere aplicării articolelor corespunzătoare din Regulamentul privind CFM și din AII și asigurându-se că orice realocări bugetare substanțiale fac în continuare obiectul unui control democratic corespunzător și al procesului decizional colegislativ; insistă că acest prag redus ar menține flexibilitatea operațională necesară, păstrând totodată rolul esențial al Parlamentului în supravegherea bugetară;

113.evidențiază importanța menținerii dialogului interinstituțional periodic privind resursele proprii și solicită organizarea mai frecvență a reuniunilor;

114.propune includerea unei anexe specifice privind cooperarea în ceea ce privește regimul de condiționalitate; consideră, în acest context, că un dialog periodic între cele trei instituții cu privire la situația actuală în legătură cu protecția bugetului UE, din perspectiva statului de drept, ar fi o modalitate eficace de îmbunătățire a coordonării setului de instrumente privind statul de drept;

115.reafirmă angajamentul ferm al Parlamentului privind introducerea unor noi resurse proprii, pentru a asigura o finanțare durabilă și previzibilă pe termen lung a bugetului UE; reiterează necesitatea unor venituri sustenabile și reziliente pentru bugetul Uniunii, care ar trebui să corespundă părții de cheltuieli, asigurând astfel stabilitatea bugetară, eficiența și disciplina bugetară și permițând, așadar, Uniunii să răspundă nevoilor și priorităților sale;

116.își reiterează apelul de lungă durată de a se introduce noi resurse proprii autentice, nu numai pentru rambursarea datoriei legate de NGEU, ci și pentru finanțarea politicilor mai ambițioase ale UE; este în continuare convins că introducerea unor veritabile resurse proprii noi pentru finanțarea bugetului Uniunii este indispensabilă; reamintește că, fără noi resurse, sarcina financiară va reveni inevitabil statelor membre sub forma unei creșteri a contribuțiilor bazate pe VNB; consideră, prin urmare, că introducerea unor noi fluxuri de venituri veritabile de cel puțin 60 de miliarde EUR pe an este o condiție esențială pentru un CFM 2028-2034 ambițios;

117.este extrem de preocupat de faptul că, din 2020, Consiliul nu a mai înregistrat progrese în ceea ce privește reforma sistemului de resurse proprii; subliniază că instituirea unor noi resurse proprii autentice constituie răspunsul necesar în perioade de constrângeri bugetare, care va asigura finanțarea politicilor Uniunii de durată și a celor noi și a investițiilor foarte necesare în UE;

118.își reafirmă criticile de lungă durată potrivit cărora elaborarea și negocierea bugetului pe baza principiului „juste retour” vor duce în mod inevitabil la reducerea valorii adăugate a UE, deoarece diminuează motivația de a investi împreună în bunuri publice comune și europene; recunoaște, în același timp, meritele resursei proprii bazate pe VNB, având în vedere funcția sa fiabilă de echilibrare; invită Consiliul și statele membre să nu prelungească reducerile forfetare și să creeze un echilibru bugetar general și echitabil pentru toți, concentrându-se asupra sinergiilor și a valorii adăugate a UE, în spiritul solidarității, și favorizând un grad mai mare de transparență;

119.reamintește că deciziile privind resursele proprii se adoptă în Consiliu prin unanimitate și necesită consultarea cu Parlamentul și ratificarea la nivel național de către toate statele membre; subliniază că orice pachet de noi resurse proprii trebuie să fie perceput ca fiind echitabil pentru a se evita situațiile în care punerea în aplicare a unor astfel de fluxuri de venituri penalizează în mod disproporționat anumite state membre;

120.consideră că, în fața unor provocări fără precedent care necesită creșteri substanțiale ale investițiilor în mai multe domenii de politică în următoarea perioadă a CFM, baza de venituri a bugetului UE trebuie extinsă, consolidată, diversificată și modernizată în mod justificat; insistă că, în acest scop, resursele proprii existente ar trebui ajustate și actualizate și ar trebui introduse fără întârzieri resurse proprii noi; consideră, de asemenea, că și alte venituri decât resursele proprii ar trebui să reprezinte un ingredient esențial al mixului de surse pentru venituri, iar operațiunile bine concepute de împrumut și creditare ale căror datorii rezultate sunt acoperite în mod sigur de marja de manevră din cadrul plafoanelor resurselor proprii ar trebui să rămână o opțiune de rezervă la care să se poată recurge, cel puțin în perioade de crize neprevăzute;

121.reamintește obligația legală și responsabilitatea politică pentru rambursarea la timp a datoriei legate de NGEU; își reiterează poziția potrivit căreia rambursarea datoriei NGEU ar trebui gestionată în continuare într-un mod prudent și flexibil, inclusiv, atunci când este posibil, prin operațiuni de refinanțare, pentru a reduce la minimum presiunea asupra CFM și a programelor sale în perioada 2028-2034;

122.salută eforturile Comisiei de a identifica noi resurse proprii, precum și de a propune anumite modalități de calibrare a resurselor proprii tradiționale, cum ar fi taxele vamale, cu scopul de a întări autonomia financiară a Uniunii și de a reduce dependența de contribuțiile naționale, asigurând astfel finanțarea bugetului Uniunii în viitor; sprijină abordarea mai amplă bazată pe un coș propusă de Comisie, deoarece reprezintă o cale realistă prin care să se asigure sprijinul necesar în cadrul Consiliului; ia act de diferitele tipuri de resurse proprii propuse; insistă totuși cu fermitate că orice coș de resurse proprii noi trebuie să fie adoptat în același timp cu următorul cadru financiar multianual și trebuie să genereze un flux stabil și suficient de venituri de cel puțin aproximativ 60 de miliarde EUR pe an, deoarece acest nivel este esențial pentru a asigura rambursarea constantă a împrumuturilor contractate în cadrul NGEU, pentru a îndeplini angajamentele Uniunii și pentru a finanța investițiile comune în bunuri publice europene; invită Consiliul să ajungă rapid la un acord privind resursele proprii noi, pentru a asigura certitudinea bugetară pe termen lung;

123.solicită ca, în cazul în care Consiliul elimină anumite elemente din coș, să înlocuiască diferența rezultată prin creșterea cotelor de apel pentru alte surse sau prin înlocuirea lor cu o altă sursă; accentuează că noile surse nu ar trebui să afecteze competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii și nici competitivitatea UE în ansamblu; consideră că ar trebui analizat potențialul de a genera venituri, de exemplu, al unui impozit pe servicii digitale care să vizeze platformele digitale mari, al unui impozit pe serviciile online de jocuri de noroc și pariuri, al extinderii mecanismului de ajutare a emisiilor de dioxid de carbon la frontieră și al unui impozit bazat pe o cotă de apel uniformă aplicabilă câștigurilor de capital obținute din criptoactive, toate acestea urmând să fie analizate ca soluții posibile în cazul în care alte resurse proprii propuse nu obțin sprijin în rândul statelor membre, astfel încât să se asigure echitatea fiscală și un nivel al veniturilor proporțional cu nevoile;

124.consideră că împrumuturile comune reprezintă o opțiune viabilă care oferă Uniunii capacitatea de a răspunde rapid unor evoluții neprevăzute și facilitează finanțarea în timp util a politicilor UE care au o valoare adăugată europeană clară; insistă că această opțiune trebuie să fie în deplină conformitate cu prioritățile strategice ale UE privind bunurile publice europene sau să faciliteze investițiile în proiecte transfrontaliere sau paneuropene care stimulează potențialul de creștere al UE;

125.evidențiază importanța propunerii Comisiei privind un nou tip de mecanism de criză bazat pe împrumuturi extraordinare susținute de o marjă de manevră suplimentară în cadrul plafonului resurselor proprii și ancorate în ratingul de credit sistematic excelent al bugetului UE; constată că acest instrument este limitat în timp, face obiectul unor criterii predefinite și are un scop, domeniu de aplicare și dimensiune limitate, în funcție de compartimentul specific disponibil în plus al marjei de manevră; constată, de asemenea, că acest instrument va permite Uniunii să mobilizeze până la 395 de miliarde EUR sub formă de împrumuturi acordate statelor membre atunci când apar crize grave, dificultăți majore sau amenințări serioase în acest sens în perioada 2028-2034; își exprimă satisfacția că mecanismul propus nu se va baza pe articolul 122 din TFUE, care exclude Parlamentul, ca în trecut, ci pe un regulament al Consiliului în temeiul articolului 311 alineatul (4) din TFUE, care impune aprobarea Parlamentului, asigurându-se astfel echilibrul instituțional și responsabilitatea procedurală;

126.consideră că acest mecanism poate fi un instrument suplimentar la nivelul UE pentru a răspunde rapid și eficace nevoilor tot mai mari, astfel cum a susținut în mod repetat Mario Draghi, precum și evoluțiilor neprevăzute; invită Comisia și statele membre să utilizeze experiența dobândită în cadrul NGEU pentru a finanța și a pune în aplicare viitoarele investiții strategice ale UE;

127.subliniază că va aproba un buget pe termen lung, inclusiv venituri adecvate și sustenabile, numai dacă acesta corespunde obiectivului unei Uniuni într-o lume în schimbare;

128.solicită Comisiei să ia în considerare următoarele modificări:

propunerea de regulament al Consiliului ar trebui modificată după cum urmează:

129.subliniază că, în urma negocierii și adoptării unui nou regulament privind CFM, propunerea de acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară ar trebui modificată după cum urmează:

130.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.