1.ia act de performanțele financiare stabile și de rezultatele consolidate ale Grupului BEI în 2024, în valoare de 3,38 miliarde EUR; subliniază că menținerea ratingului de credit AAA al BEI trebuie să rămână un obiectiv principal al guvernanței BEI; subliniază că ratingul „AAA” al BEI este un activ strategic care permite BEI să asigure condiții de finanțare favorabile; subliniază că succesul trebuie măsurat în continuare din ce în ce mai mult prin rezultate economice și de politică demonstrabile, nu doar prin volumul de împrumuturi semnate; în plus, subliniază că performanțele financiare ar trebui măsurate și în raport cu dovezile privind complementaritatea politicilor, raportul calitate-preț și rezultatele măsurabile; reamintește că procedurile simplificate ar trebui supuse periodic unei revizuiri independente;

2.constată cu îngrijorare că proporția plăților restante de peste 90 de zile s-a triplat, totalizând 281,3 milioane EUR la sfârșitul anului 2024 și reprezentând 0,06 % din portofoliul total de împrumuturi (față de 82,4 milioane EUR sau 0,02 % la sfârșitul anului 2023) și, deși recunoaște că aceste proporții rămân foarte scăzute în raport cu standardele bancare, invită BEI să explice cauzele subiacente și să raporteze cu privire la măsurile de corecție întreprinse; subliniază că orice creștere a expunerilor neperformante trebuie monitorizată cu atenție pentru a proteja stabilitatea financiară și bonitatea BEI; subliniază că aceste creșteri de expuneri neperformante și de plăți restante depășesc cu mult creșterea de 2 % a portofoliului total de împrumuturi;

3.ia act de cele 38 de operațiuni aprobate în 2024 de BEI în cadrul InvestEU, utilizând 1,7 miliarde EUR din garanția UE; insistă că raportarea trebuie să completeze indicatorii de input cu indicatorii de impact, care să demonstreze rezultate economice reale și trebuie să includă o evaluare transparentă a complementarității și o analiză ex post a unor potențiale excluderi, inclusiv pentru operațiunile puse în aplicare prin intermediari financiari; solicită o abordare a întocmirii bugetului în funcție de performanțe în care alocările de capital și prioritățile strategice să fie evaluate pe baza eficienței dovedite, a randamentului investiției și a unui bun raport calitate-preț real, în plus față de respectarea obiectivelor procentuale prestabilite;

4.subliniază că programul InvestEU ar trebui evaluat și în funcție de calitatea intervențiilor sale și de impactul măsurabil al acestora, nu numai în funcție de volumul fondurilor mobilizate; reamintește că, în prezent, nu există în vigoare cadre de măsurare verificabile pentru evaluarea rezultatelor proiectelor finanțate în cadrul InvestEU;

5.constată că peisajul fragmentat și complex al finanțării UE conduce la ineficiențe; subliniază că reducerea birocrației este esențială pentru restabilirea competitivității și că simplificarea ar trebui să reducă sarcina administrativă fără a afecta pistele de audit, transparența sau controalele antifraudă; remarcă eforturile BEI de simplificare a evaluării perioadei de introducere pe piață; invită BEI să publice indicatori-cheie de performanță anuali privind aprobările și să demonstreze reduceri măsurabile ale sarcinii administrative pentru solicitanți, în special IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie;

6.salută evaluarea în curs a cadrului de complementaritate și de măsurare a impactului al BEI și constată că rezultatele sunt așteptate în prima jumătate a anului 2026; invită BEI și Comisia să stabilească o metodologie comună de complementaritate ex post pentru operațiunile sprijinite de UE și să raporteze periodic cu privire la efectele acesteia la nivel de portofoliu și de sector;

7.invită BEI să evalueze toate proiectele cu emisii scăzute de dioxid de carbon, inclusiv cele nucleare, pe baza unor criterii obiective și transparente, inclusiv intensitatea emisiilor de dioxid de carbon pe durata ciclului de viață, stabilitatea rețelei și raportul cost-eficacitate, aplicând neutralitatea tehnologică și concentrându-se, în același timp, pe proiecte transfrontaliere strategice pentru a crește valoarea adăugată a UE; constată că BEI a investit peste 27 de miliarde EUR în tranziția și securitatea energetică în 2024, inclusiv în surse regenerabile de energie, în rețele și în stocare; invită BEI să acorde prioritate atât eficienței energetice cât și eficienței din punct de vedere al costurilor, respectând totodată pe deplin dreptul suveran al statelor membre de a-și stabili mixul energetic;

8.își exprimă îngrijorarea cu privire la cerințele disproporționate de raportare de mediu, socială și de guvernanță (MSG) impuse debitorilor BEI; avertizează că obligațiile excesive de informare descurajează proiectele viabile din punct de vedere economic și creează dezavantaje concurențiale pentru întreprinderile europene; invită BEI să își revizuiască cerințele de raportare privind riscurile MSG pentru a asigura proporționalitatea;

9.subliniază importanța contribuției Grupului BEI la pacea, apărarea și securitatea Europei, astfel cum se prevede în Cartea albă privind pregătirea pentru apărare a Europei 2030, prin sprijin pentru inițiative care întăresc autonomia strategică și reziliența Uniunii, consolidează industria de apărare a UE, îmbunătățesc infrastructura de securitate cibernetică și promovează inovarea în domeniul tehnologiilor critice pentru apărare prin furnizarea de finanțare și mobilizarea investițiilor private;

10.ia act de decizia Consiliului de administrație al BEI din 21 martie 2025 de a extinde criteriile de eligibilitate ale Grupului BEI pentru investițiile în securitate și apărare, limitând activitățile excluse, în conformitate cu propunerile aprobate de liderii UE în cadrul Consiliului European din 6 martie 2025;

11.salută rolul continuu și consolidat al BEI în îmbunătățirea securității Europei prin investiții specifice atât în infrastructura de apărare, cât și în infrastructura civilă, în conformitate cu obiectivele mai ample ale UE de promovare a inovării și de consolidare a securității Uniunii; subliniază că BEI ar trebui să investească în continuare într-o Europă sigură și securizată, sprijinind baza industrială și tehnologică de apărare europeană și furnizarea de produse, servicii și tehnologii care consolidează capacitățile de apărare ale Europei, cercetarea și dezvoltarea și inovarea; solicită ca domeniul de aplicare al investițiilor eligibile să fie ajustat în continuare pentru a îndeplini obiectivul ambițios de a contribui la apărarea și securitatea Europei;

12.observă majorarea puternică a finanțării BEI pentru securitate și apărare, de la 0,5 miliarde EUR în 2023 la 1,04 miliarde EUR în 2024, precum și de extinderea suplimentară în 2025; subliniază că actuala Inițiativă strategică pentru securitatea europeană a BEI, în valoare de 8 miliarde EUR, va fi integrată într-un obiectiv permanent și transversal de politică publică, care să completeze obiectivele de politică publică existente, să elimine plafoanele predefinite pentru finanțarea securității și să permită un sprijin sporit și flexibil, în conformitate cu prioritățile Consiliului; solicită ca o anexă anuală specifică de raportare să fie trimisă către Parlament privind operațiunile din domeniul securității și apărării, inclusiv în ceea ce privește complementaritatea, viteza de punere în aplicare, garanțiile în materie de achiziții, controalele de integritate și mecanismele de repartizare a riscurilor;

13.invită BEI să consolideze în continuare sinergiile cu investițiile în domeniul apărării finanțate din bugetul UE și să alinieze respectivele investiții mai îndeaproape la inițiativele de la nivelul UE; subliniază că BEI trebuie să se asigure că investițiile sale completează obiectivele mai ample ale politicii de apărare a UE și contribuie la realizarea economiilor de scară în capabilitățile de apărare europene;

14.observă extinderea semnificativă a sprijinului BEI pentru operațiunile de securitate și apărare; subliniază că orice extindere potențială a sprijinului BEI în domeniul securității și apărării trebuie să fie supusă unor garanții stricte în materie de transparență, responsabilitate și drepturi ale omului, unor criterii clare de excludere, monitorizării utilizării finale și raportării periodice către Parlament;

15.invită BEI să identifice barierele care împiedică investițiile în domeniul apărării și al protecției frontierelor ce ar consolida reziliența și securitatea Uniunii, asigurând în același timp respectarea dreptului Uniunii și supravegherea democratică; subliniază că eliminarea obstacolelor este esențială pentru obținerea unor rezultate tangibile în materie de securitate; reamintește că orice alocare de fonduri de către BEI, prin InvestEU și prin alte instrumente financiare în scopul apărării și pentru investiții în tehnologii critice, trebuie să respecte pe deplin interesele de securitate națională ale statelor membre; subliniază că autoritățile și organismele de audit competente ale instituțiilor UE ar trebui să efectueze controale de audit amănunțite și continue în beneficiul entităților terțe și al țărilor terțe care beneficiază de finanțare din partea UE și care realizează investiții și proiecte în domeniul apărării, pentru a asigura utilizarea transparentă a finanțării din partea UE; subliniază că rezultatul unor astfel de investiții și proiecte nu trebuie să submineze interesele de securitate națională ale statelor membre; invită BEI să se concentreze mai mult pe consolidarea securității și a rezilienței regionale; subliniază rolul important pe care BEI îl poate juca în crearea infrastructurii care să sprijine securitatea regională și să promoveze o cooperare mai strânsă între statele membre în domeniul energiei și al apărării;

16.salută cooperarea strânsă și structurată stabilită cu Fondul pentru inovare al NATO pentru a asigura sinergii și a evita dublajele, în special pentru investițiile în tehnologiile pentru care capitalul privat este insuficient;

17.reamintește că problemele din sectorul locuințelor ar putea fi soluționate mai eficace la nivel local sau național; ia act de eforturile Grupului BEI de a asigura valoarea adăugată a UE atunci când abordează provocările din sectorul locuințelor la nivel local și național, prin sprijinirea unor soluții scalabile care completează eforturile naționale și produc rezultate măsurabile; recunoaște că investițiile în infrastructura de locuințe din regiunile mai puțin dezvoltate sunt pe deplin aliniate la mandatul BEI și la obiectivul consacrat în tratat al BEI de promovare a coeziunii economice, sociale și teritoriale, prin axarea pe regiunile mai puțin dezvoltate;

18.ia act de planul de acțiune al Grupului BEI pentru locuințe sustenabile și la prețuri accesibile și de angajamentul său de a investi în acest sector; recunoaște angajamentul Grupului BEI de a majora investițiile în infrastructura socială, inclusiv în locuințe sociale și la prețuri accesibile, astfel cum se prevede în prioritățile sale strategice pentru perioada 2024-2027 și în planul operațional pentru perioada 2026-2028; ia act de potențialul sprijinului specific acordat de BEI pentru renovarea fondului locativ existent pentru a îmbunătăți eficiența energetică, cu condiția ca astfel de operațiuni să demonstreze complementaritate și un bun raport calitate-preț;

19.reamintește necesitatea de a asigura adiționalitatea și complementaritatea cu alte fonduri publice și creditori comerciali, asigurând în același timp punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, inclusiv în ceea ce privește educația, și subliniază că implicarea BEI ar trebui să se limiteze la proiecte cu un bun raport calitate-preț demonstrabil, cum ar fi infrastructura de cercetare transfrontalieră sau programele de competențe care abordează lacunele de pe piața muncii la nivelul UE; insistă că finanțarea BEI nu trebuie să înlocuiască bugetele naționale pentru educație;

20.subliniază că BEI trebuie să vizeze disfuncționalități și finanțări reale ale pieței și să finanțeze proiecte pe care sectorul privat nu le-ar finanța singur sau le-ar finanța doar în condiții mai puțin favorabile; subliniază că investițiile BEI nu trebuie să înlocuiască capitalul privat sau să servească drept înlocuitor pentru bugetele naționale; subliniază că protejarea unui mediu de piață competitiv este esențială;

21.subliniază rolul extrem de important al marilor întreprinderi din UE în structura economică a UE, în special al celor care își desfășoară activitatea în sectoare esențiale cum ar fi energia, apărarea și infrastructura; solicită o abordare echilibrată care să asigure că BEI continuă să sprijine marile întreprinderi din UE în asigurarea capitalului de investiții pentru proiecte majore și inițiative de cercetare și dezvoltare, îmbunătățind astfel competitivitatea UE pe plan mondial și suveranitatea economică;

22.încurajează BEI să își continue rolul în îmbunătățirea accesului la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), întreprinderile nou-înființate și cele în curs de extindere, mărind competitivitatea pe termen lung a EU, deoarece acestea se confruntă adesea cu obstacole în calea finanțării din partea instituțiilor financiare tradiționale, și acordând finanțare specifică pentru a le asigura resurse suficiente astfel încât să crească și să prospere; salută și solicită extinderea constantă a numărului de instituții partenere pentru a obține o acoperire geografică și sectorială amplă; invită BEI să majoreze ponderea finanțării direcționate către investițiile care sporesc competitivitatea, îndeosebi în sectoarele strategice, cum ar fi tehnologia avansată, tehnologiile digitale și reziliența energetică;

23.ia act de constatările din Raportul special nr. 07/2025 al CCE, care confirmă relevanța sprijinului acordat din Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), dar și că complementaritatea acestuia nu a fost suficient demonstrată și că Comisia nu a verificat efectul de excludere al FEIS; subliniază că aceleași preocupări ar putea fi exprimate și cu privire la operațiunile BEI din cadrul InvestEU; evidențiază riscurile de excludere a investițiilor private, cum ar fi comprimarea artificială a primelor de risc, în special pe piețe precum energia din surse regenerabile, care subminează semnalele de preț care ghidează investițiile eficiente și care ar putea fi percepute ca o formă de dezinformare ecologică; solicită evaluări ex post ale excluderii acestor investiții;

24.constată că acordarea de împrumuturi BEI uneori implică sarcini administrative mai mari decât împrumuturile comerciale; avertizează că cerințele excesive de raportare fac finanțarea BEI mai puțin atractivă pentru sectorul privat și pot descuraja proiectele viabile din punct de vedere economic; invită BEI să publice planuri de reducere a acestora; invită Comisia și BEI să analizeze cum să accelereze introducerea pe piață a serviciilor BEI și să simplifice mandatele de finanțare și cerințele de raportare, fără a compromite standardele de audit; solicită BEI să raporteze cu privire la dovezile privind lacunele de pe piață și rezultatele ex post, precum și cu privire la simplificarea administrativă, termenele de prelucrare și sarcina documentară, în contextul inițiativelor Grupului BEI privind digitalizarea și „perioada de introducere pe piață”;

25.subliniază că raportarea în funcție de volumul împrumuturilor măsoară ieșirile, nu rezultatele; invită BEI să utilizeze în continuare și chiar să intensifice utilizarea indicatorilor orientați spre rezultate, cum ar fi emisiile de CO2 evitate sau locurile de muncă pe termen lung din sectorul privat create per euro investit; pledează pentru efectuarea unei analize comparative în raport cu intervenții comparabile;

26.subliniază că raportarea privind clima și sustenabilitatea trebuie să se bazeze pe ieșiri și rezultate verificabile (inclusiv reduceri ale emisiilor, creșterea rezilienței și efecte de levier), sprijinite de o metodologie coerentă a portofoliului și de o evaluare independentă;

27.constată finanțarea record pentru coeziune acordată de Grupul BEI, în valoare de 38,3 miliarde EUR în 2024, reprezentând 48 % din finanțarea totală din partea UE; invită BEI să publice date privind impactul pentru fiecare regiune în parte, pentru a permite un control eficace;

28.invită BEI să sporească transparența pentru obiectivele sale transversale, făcând o distincție clară între obiectivele impuse de reglementările UE și cele inițiate chiar de BEI; solicită o defalcare detaliată a modului în care diferitele obiective concurează pentru resurse; avertizează că acumularea continuă a obiectivelor de integrare care se suprapun riscă să creeze o structură a portofoliului imposibilă matematic; invită BEI să raporteze în mod transparent cu privire la compromisurile dintre obiectivele de politică concurente; reiterează că obiectivele de integrare ar trebui evaluate din punctul de vedere al impactului lor real; observă că, având în vedere contextul geopolitic actual și provocările în materie de securitate cu care se confruntă Europa, investițiile în domeniul apărării și securității, inclusiv sprijinul pentru infrastructura de protecție a frontierelor externe, ar trebui să fie îmbunătățit;

29.invită BEI și FEI să sprijine investițiile în securitatea cibernetică, supraveghere și tehnologii digitale, pentru a face Europa mai rezilientă, consolidând în același timp mecanismele de cooperare existente și protejând serviciile esențiale;

30.insistă că împrumuturile acordate în afara UE trebuie să facă obiectul unor garanții solide privind transparența, combaterea fraudei, respectarea sancțiunilor, drepturile omului și statul de drept, să țină seama de cooperarea privind acordurile de returnare și să rămână coerente cu obiectivele de politică externă ale UE; solicită consolidarea controalelor ex ante și ex post, inclusiv trasabilitatea beneficiarilor finali, precum și măsuri solide de combatere a corupției, o transparență mai mare sau echivalentă, evaluări de impact ex ante și o răspundere publică deplină în toate operațiunile BEI din afara UE;

31.salută adoptarea, în 2024, a Mecanismului pentru Ucraina, care urmează inițiativei „UE pentru Ucraina” a BEI și stabilește un mecanism de sprijin bazat pe resursele bugetului UE; încurajează statele membre să se asigure că țara continuă să beneficieze de un sprijin solid, în conformitate cu nevoile sale; invită BEI să asigure transparența și trasabilitatea proiectelor sale în Ucraina; subliniază că este importantă consolidarea capacității administrative și de audit a autorităților ucrainene însărcinate cu punerea în aplicare, monitorizarea și controlul acțiunilor finanțate;

32.constată că, de la începutul războiului de agresiune al Rusiei, BEI a plătit Ucrainei 2,3 miliarde EUR sub formă de ajutor de urgență și sprijin pentru proiecte; observă că expunerea aferentă sumelor plătite de BEI în Ucraina este acoperită în principal de garanții ale UE în cadrul mandatului UE de acordare a împrumuturilor externe4 La sfârșitul anului 2024, expunerea totală aferentă sumelor plătite se ridica la 3 227,1 milioane EUR (față de 3 144,3 milioane EUR la sfârșitul anului 2023) și, din această sumă, 3 068,1 milioane EUR (95 %) sunt acoperite de garanții globale ale UE, 146,6 milioane EUR (5 %) sunt acoperite de garanții de risc politic ale UE, iar 12,4 milioane EUR sunt acoperite în cadrul unor mandate de repartizare a riscurilor (comparativ cu 2 962,7 milioane EUR sau 94 %; 166,8 milioane EUR sau 5 % și, respectiv, 14,8 milioane EUR, respectiv 1 %, la sfârșitul anului 2023).; subliniază că sprijinul acordat de BEI sectorului privat a permis băncilor ucrainene să continue să acorde împrumuturi economiei reale; constată că, până la sfârșitul anului 2024, BEI a acordat garanții financiare pentru expuneri față de contrapărțile situate în Ucraina în valoare de 500,5 milioane EUR, care au fost, de asemenea, acoperite integral de garanții ale UE; remarcă că BEI menține o prezență locală în Ucraina și că biroul de la Kiev a fost repopulat treptat cu personal; solicită din nou BEI să furnizeze actualizări periodice și detaliate autorității bugetare și organismelor de audit relevante cu privire la plata și execuția fondurilor acoperite de garanțiile UE;

33.constată că, în 2024, Grupul BEI a fost selectat drept unul dintre principalii parteneri de implementare ai cadrului de investiții pentru Ucraina, parte a Mecanismului pentru Ucraina, în cadrul căruia UE va aloca 50 de miliarde EUR în perioada 2024-2027 pentru a finanța bugetul de stat ucrainean, a stimula investițiile și a oferi sprijin tehnic; observă că acest cadru este compus din garanții și granturi pentru instituțiile europene și alte instituții de finanțare a dezvoltării și că cel puțin 2 miliarde EUR din sprijinul disponibil sunt destinate susținerii împrumuturilor acordate de BEI sectorului public;

34.reamintește că BEI s-a angajat să prevină și să combată frauda și corupția în punerea în aplicare a proiectelor Grupului BEI în Ucraina; salută acordurile de cooperare ale BEI cu autoritățile ucrainene de combatere a corupției și de anchetă și invită BEI să includă în raportul său către Parlament informații privind garanțiile de integritate, mecanismele de atenuare a riscurilor de fraudă și de redresare pentru operațiunile legate de Ucraina, asigurând, în același timp, securitatea operațională și confidențialitatea; solicită din nou să se garanteze că mobilizarea asistenței financiare este însoțită de mecanisme eficace de supraveghere și susține că, pentru proiectele care beneficiază de sprijin și asistență, BEI ar trebui să fie în măsură să supravegheze în mod clar, în orice moment și fără restricții, toate investițiile sale în afara UE;

35.remarcă adoptarea de către Consiliul de administrație al BEI a Foii de parcurs strategice globale a BEI; ia act, de asemenea, de rolul BEI în strategia „Global Gateway” și de parteneriatele BEI cu Echipa Europa și cu partenerii ONU pentru a obține un impact maxim pe teren; invită BEI și statele membre să consolideze rolul băncilor europene de promovare și al altor instituții financiare internaționale pentru stimularea a și mai multor investiții publice și private; solicită BEI să se concentreze, de asemenea, asupra serviciilor publice esențiale în proiectele sale din afara UE;

36.recunoaște că Ucraina se apără împotriva agresiunii ilegale a Rusiei și că eforturile de combatere a corupției trebuie continuate în cea mai mare măsură posibilă, ținând seama, în același timp, de aceste circumstanțe extraordinare; subliniază că măsurile antifraudă și anticorupție solide sunt esențiale pentru a păstra încrederea contribuabililor și pentru a asigura un sprijin public continuu pentru Ucraina; invită BEI să se asigure că fondurile Mecanismului pentru Ucraina sunt supuse unor standarde riguroase de audit; susține că BEI ar trebui să supravegheze cu strictețe toate investițiile sale în afara UE;

37.invită BEI să garanteze, în special pentru toate activitățile sale din afara UE, în toate acordurile cu intermediarii, instituțiile partenere și entitățile de punere în aplicare, drepturi efective de acces pentru CCE, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Parchetul European (EPPO), precum și disponibilitatea pistelor de audit până la nivelul destinatarilor finali, acolo unde este posibil, în conformitate cu normele UE privind protecția intereselor financiare ale UE;

38.constată că nivelul actual de responsabilitate al Grupului BEI este rezultatul funcționării BEI în cadrul unui regim dual, în temeiul căruia operațiunile sprijinite de bugetul UE sunt examinate indirect de Comisie. de CCE și de Parlament prin deciziile privind descărcarea de gestiune pentru bugetul UE, în timp ce operațiunile finanțate din resursele proprii ale BEI care provin de la statele membre – peste trei sferturi din operațiunile BEI – se află în mare parte în afara auditului extern sistematic și a controlului parlamentar național și european; observă și că BEI nu este supusă niciunei supravegheri bancare externe, spre deosebire de Banca Centrală Europeană, care este supravegheată prin mecanismul unic de supraveghere;

39.observă că BEI dispune de o arhitectură internă densă în materie de asumare a răspunderii și că un auditor extern asigură supravegherea operațiunilor și a sistemului contabil al BEI; este de acord că această structură este, în linii mari, conformă cu practicile internaționale; subliniază că, pe măsură ce rolul tradițional al BEI se extinde, concomitent cu utilizarea tot mai frecventă a instrumentelor financiare complexe și a operațiunilor mixte, transparența și publicarea de informații ale BEI sunt frecvent puse sub semnul întrebării, cadrul său etic este sub nivelul optim, raportarea către Parlament este ocazională, cooperarea cu Ombudsmanul European s-a modificat, iar rolul CCE este limitat de normele și dispozițiile de punere în aplicare actuale; subliniază necesitatea unor acțiuni concrete din partea BEI pentru a soluționa această situație, în conformitate cu solicitările anterioare incluse în rezoluțiile Parlamentului și cu disponibilitatea pentru dialog și cooperare exprimate de autoritatea bugetară europeană și de autoritatea responsabilă cu aprobarea descărcării de gestiune;

40.reamintește constatările din declarația Comitetului de contact CC nr 1/2025, care a identificat în mod oficial lacune critice în auditul public extern al BEI; observă situația paradoxală în care mandatul BEI și garanțiile UE sunt extinse, în timp ce competențele de audit rămân limitate; invită BEI să implice activ instituțiile supreme de audit naționale în acest proces pentru a asigura responsabilitatea pentru operațiunile care nu intră în prezent în sfera de audit a CCE și pentru a garanta o responsabilitate și o supraveghere solide, inclusiv prin schimbul periodic de informații cu privire la domeniile de risc și urmărirea recomandărilor de audit; repetă că este necesară o modificare a tratatului pentru a acorda CCE, în exercitarea mandatului său, acces deplin și neîngrădit la toate operațiunile BEI, astfel încât responsabilitatea democratică să fie adaptată la expunerea financiară în continuă evoluție a BEI;

41.își exprimă îngrijorarea cu privire la falimentul Northvolt AB, producătorul de baterii care a declarat falimentul în Suedia la 12 martie 2025, după ce a beneficiat de un pachet substanțial de împrumuturi BEI, în valoare de puțin peste 942,6 milioane EUR, semnat în 2020 ca parte a finanțării prin îndatorare pentru extinderea unei gigafabrici; constată riscuri similare în cazul unor întreprinderi similare de mari dimensiuni, cum ar fi Stegra (H2 Green Steel); solicită publicarea evaluărilor de riscuri efectuate de BEI și a evaluărilor post-operațiune, inclusiv evaluarea expunerii financiare și a caracterului adecvat al indicatorilor de avertizare timpurie, de îndată ce procesele în curs permit acest lucru; solicită o revizuire a lecțiilor învățate din cazul Northvolt; invită Comisia și Consiliul de administrație al BEI să instituie mecanisme de detectare timpurie a riscurilor sistemice în investițiile emblematice, pentru ca astfel de situații să nu se mai repete; invită BEI să publice profilurile de evaluare a riscurilor pentru aceste angajamente și pentru altele similare, inclusiv ale riscurilor de guvernanță, de concentrare și tehnologice, într-o formă agregată ca fiind corespunzătoare și în conformitate cu cerințele de confidențialitate; își reiterează apelul către BEI de a furniza detalii cu privire la procesul de evaluare și de luare a deciziilor care a avut loc înainte de investiția în Northvolt AB și de a explica modul în care un astfel de proiect important a eșuat, în pofida asigurărilor BEI că efectuează o monitorizare adecvată și continuă a beneficiarilor sprijinului său financiar;

42.invită BEI să instituie simulări de criză consolidate și limite de concentrare a riscurilor pentru proiectele strategice de mari dimensiuni și să informeze Parlamentul cu privire la expunerea agregată față de debitori individuali cu grad ridicat de risc;

43.invită BEI să evalueze sistematic și să raporteze public cu privire la incidența întârzierilor în efectuarea plăților și a falimentelor beneficiarilor în cadrul portofoliului său de împrumuturi; insistă că o astfel de evaluare ar trebui să includă o analiză a cauzelor profunde, pentru a identifica dacă situațiile de dificultate decurg din procesul de diligență inadecvat, din șocuri externe sau din probleme sistemice în metodologiile de selecție a proiectelor; subliniază că raportarea transparentă este esențială pentru a evalua raportul calitate-preț și pentru a menține încrederea contribuabililor;

44.insistă cu fermitate asupra consolidării prevenirii conflictelor de interese, având în vedere cazurile recente de tip „uși turnante” și recomandările Ombudsmanului European; solicită revizuirea codului de conduită pentru a impune perioade de existență a stării de incompatibilitate mai stricte pentru vicepreședinții BEI, pentru a împuternici Comitetul de etică și conformitate să impună măsuri de atenuare a riscurilor și pentru a stabili norme mai clare pentru participarea vicepreședinților BEI la deciziile privind țările lor de origine; subliniază informațiile publicate recent care identifică cinci cazuri din 2019 de foști membri ai organismelor decizionale ale BEI care ar fi fost implicați în situații de tip „uși turnante”, inclusiv un caz în care un vicepreședinte al BEI a fost numit membru al consiliului de administrație al unei entități pentru care a semnat un împrumut din partea BEI; constată că perioada existenței stării de incompatibilitate a fost prelungită la 24 de luni; reamintește că membrilor Comitetului de direcție li se cere să informeze Comitetul de etică și conformitate și să obțină aprobarea cât mai curând posibil pentru orice negocieri privind locuri de muncă viitoare; împărtășește opinia Ombudsmanului European potrivit căreia rolul Comitetului de etică și conformitate al BEI ar trebui consolidat; reamintește că măsurile de atenuare, cum ar fi separarea atribuțiilor și perioadele de existență a stării de incompatibilitate, ar trebui percepute ca fiind incontestabile;

45.constată cu îngrijorare existența unui audit intern al BEI divulgat în presă, care semnalează că dispozițiile privind conflictele de interese „necesită îmbunătățiri semnificative”, inclusiv din cauză că nu acoperă conflictele de interese evidente și potențiale; subliniază că declarațiile de interese ale organismelor de conducere și de audit ale BEI și ale FEI nu sunt aliniate la cele ale altor bănci multilaterale de dezvoltare și ale Băncii Centrale Europene și trebuie rectificate fără întârziere; subliniază lipsa de autoritate, de independență și de competențe a funcțiilor BEI și FEI de asigurare a conformității etice, precum și riscurile pe care le prezintă liniile de raportare complexe care expun date cu caracter personal sensibile; îndeamnă BEI să își alinieze normele la Rețeaua de etică a organizațiilor multilaterale și să raporteze cu privire la acțiunile de urmărire întreprinse;

46.este conștient că Regulamentul (CE) nr. 1049/20015 Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2001/1049/oj). nu se aplică în mod oficial BEI și că politica de transparență a BEI, bazată pe „prezumția de divulgare”, este menită să funcționeze separat de acest regulament, dar aliniat la acesta; invită BEI, în contextul revizuirii politicii sale de transparență din 2026, să își limiteze excepțiile de la „prezumția de divulgare” la cazurile strict necesare și justificate; invită BEI să publice procese-verbale mai detaliate ale reuniunilor Consiliului său de administrație, inclusiv a proceselor-verbale ale voturilor și a justificărilor specifice proiectului, respectând, în același timp, confidențialitatea legitimă atunci când este necesar;

47.remarcă numărul tot mai mare de cazuri gestionate de mecanismul Grupului BEI de tratare a plângerilor (113 cazuri în 2024, 104 în 2023 și 97 în 2022); subliniază că mecanismul de tratare a plângerilor rămâne un proces autoreferențial de soluționare a litigiilor, complet integrat în structura BEI, în detrimentul independenței sale, ale cărui constatări sunt supuse revizuirii și aprobării de către aceleași structuri de conducere pe care ar trebui să le examineze; observă că numirile se fac la nivel intern, fără o supraveghere externă; regretă că acesta nu raportează cazuri individuale Consiliului de administrație, ci doar rezumate agregate în rapoarte bianuale; invită BEI să reformeze mecanismul de tratare a plângerilor pentru a asigura o independență reală și un control extern;

48.constată creșterea volumului de muncă al Diviziei de investigații (IG/IN) în 2024 (244 de noi acuzații, dintre care 49 de sesizări au fost transmise către OLAF și EPPO); regretă că raportul anual al IG/IN continuă să nu furnizeze informații adecvate cu privire la dimensiunea financiară, fondurile și mandatele afectate, tipurile de proiecte, măsurile de atenuare și statele membre implicate; îi invită din nou pe inspectorul general al BEI și pe șeful IG/IN să îmbunătățească calitatea datelor și să colaboreze cu Parlamentul pentru a contribui mai bine la protejarea intereselor financiare implicate, urmărind un echilibru adecvat între transparență și confidențialitate; subliniază că o astfel de raportare ar trebui să includă o analiză a cauzelor profunde, pentru a identifica dacă situațiile de dificultate decurg din procesul de diligență inadecvat, din factori externi sau din probleme sistemice în selecția proiectelor;

49.salută cooperarea Grupului BEI cu OLAF, EPPO și Europol și remarcă cele 29 de sesizări ale sale raportate către OLAF și cele 20 de sesizări către EPPO efectuate în 2024; salută interesul BEI de a obține acces la instrumentul de evaluare a riscurilor ARACHNE al Comisiei; invită Comisia să faciliteze acest acces fără întârziere, pentru a consolida detectarea și prevenirea fraudelor în toate operațiunile BEI;

50.constată cu îngrijorare că sistemul autonom de excludere al BEI și sistemul de detectare timpurie și de excludere (EDES) al Comisiei nu sunt pe deplin echivalente și nu funcționează în baza unei reciprocități automate; invită BEI să își alinieze pe deplin politica de excludere la sistemul EDES al Comisiei în ceea ce privește standardele decizionale, rezultatele și căile de atac, inclusiv recunoașterea încrucișată sistematică a deciziilor de excludere; solicită din nou Grupului BEI și Comisiei să coopereze pentru a identifica lacunele potențiale și pentru a propune soluții, inclusiv o procedură accelerată de executare a deciziilor de excludere ale BEI prin sistemul EDES;

51.salută programul BEI de respectare a sancțiunilor și solicită raportări periodice cu privire la controalele de examinare a aplicării sancțiunilor și la garanțiile anticircumvenție în cadrul operațiunilor finanțate de BEI; invită Grupul BEI să îmbunătățească procedurile de examinare pentru investițiile de capital realizate prin intermediari financiari, inclusiv fonduri cu capital de risc;

52.constată că, la 10 iunie 2024, BEI a publicat anexa XII la Statutul său al funcționarilor, intitulată „Cadrul pentru recunoașterea sindicatelor în cadrul Băncii Europene de Investiții”; ia act de eforturile continue ale BEI în ceea ce privește starea de bine a personalului, inclusiv sănătatea mintală și egalitatea de șanse; invită BEI să consolideze politicile privind diversitatea și incluziunea, inclusiv măsurile care abordează incluziunea persoanelor cu dizabilități și egalitatea de șanse; reamintește importanța reprezentării geografice echitabile și a echilibrului de gen în recrutare și în posturile de conducere, reafirmând, în același timp, că selecția bazată pe merit ar trebui să fie criteriul principal și solicită BEI să raporteze cu privire la reprezentarea geografică și de gen la toate nivelurile;

53.reamintește importanța protecției avertizorilor de integritate și a cadrelor de combatere a corupției;

54.recunoaște că principalele sarcini de audit relevante sunt încredințate Comitetului de audit al BEI; consideră că participarea unor reprezentanți externi calificați la sarcinile specifice ale Comitetului de audit ar putea spori obiectivitatea analizelor Comitetului de audit;

55.constată că transparența și accesul la informații s-au îmbunătățit în ultimii ani, cum ar fi eforturile de îmbunătățire a documentării procesului decizional, inclusiv prin indicarea majorităților necesare, după caz; observă că prezentarea de informații la nivel de proiect și trasabilitatea rămân inegale, în special pentru operațiunile care implică intermediari financiari și structuri complexe de garantare; invită BEI să își alinieze mai bine indicatorii interni la standardele de sustenabilitate la nivelul UE (de exemplu, prin rectificarea discrepanței dintre indicatorul BEI privind rata acțiunilor climatice și rata activelor verzi a UE); reamintește că raportarea adecvată este o condiție prealabilă necesară pentru transparență și regretă că raportarea către Parlament se bazează pe prezența opțională și ocazională a președintelui BEI, fie în plen, fie în cadrul unei reuniuni cu comisii cu competențe sectoriale;

56.observă constatările indicelui de transparență a instituțiilor de finanțare a dezvoltării din 2025, care indică că BEI obține punctaje mai mici decât alte băncile multilaterale de dezvoltare, cum ar fi Banca Mondială, Banca Asiatică de Dezvoltare și Banca Africană de Dezvoltare, în ceea ce privește indicatorii generali de transparență; recunoaște totuși punctele forte semnificative ale BEI identificate în raportul „Behind the Billions”6 Publish What You Fund, „Behind the Billions: Tracking the missing elements of MDB climate finance data”, noiembrie 2025. din noiembrie 2025, care etichetează dezvăluirea informațiilor de către BEI drept „bună practică” pentru asigurarea unei trasabilități aproape complete a finanțării acțiunilor climatice de către aceasta; subliniază că BEI ar trebui să își valorifice acum poziția de lider demonstrată în ceea ce privește acoperirea datelor pentru a furniza datele detaliate privind impactul și metodologiile standardizate necesare pentru a verifica eficacitatea și raportul calitate-preț al investițiilor sale;

57.este conștient că împrumuturile BEI nu sunt supuse acelorași obligații de vizibilitate ca granturile; solicită, cu toate acestea, BEI să se asigure că cadrele contractuale și juridice aplicabile asigură transparența în toate proiectele finanțate cu sprijin din partea BEI și o indicație clară că acestea sunt finanțate cu sprijinul cetățenilor statelor membre, mărind astfel gradul de sensibilizare a publicului cu privire la beneficiile concrete oferite de investițiile UE și consolidând încrederea contribuabililor în utilizarea resurselor publice;

58.își reiterează observațiile cu privire la importanța punerii în aplicare depline a unei politici privind frauda fiscală, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale; salută testarea unui nou instrument de rating al riscului de integritate fiscală în 2024 pentru a evalua riscurile fiscale în cadrul proiectelor și așteaptă cu interes evaluarea punerii în aplicare la nivelul întregului grup în 2025; reiterează apelul adresat BEI de a se abține de la finanțarea beneficiarilor sau a intermediarilor financiari care s-a constatat că sunt implicați sau prezintă un risc ridicat de a fi implicați în practici fiscale incorecte și subliniază că dubla impunere pentru investițiile transfrontaliere, precum și mediile fiscale complexe, exercită constrângeri asupra investițiilor;

59.regretă întârzierea BEI în a da curs raportului anual al Parlamentului privind controlul activităților sale financiare pentru anul 20237 Rezoluția Parlamentului European din 6 mai 2025 referitoare la controlul activităților financiare ale Băncii Europene de Investiții – raportul anual pe 2023 (JO C, C/2026/574, 24.2.2026, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2026/574/oj). care, în mod tradițional, este transmis în conformitate cu o practică stabilită de-a lungul multor ani anteriori; subliniază că o cooperare mai structurată și mai previzibilă ar fi benefică pentru ambele părți; susține că un memorandum de înțelegere sau un acord interinstituțional este esențial pentru stabilirea unei astfel de cooperări privind schimbul de informații, audierile și acțiunile de urmărire, care ar pune în aplicare în mod oficial practicile deja stabilite în mare măsură în relația cu BEI; salută disponibilitatea declarată a BEI de a se angaja într-un dialog pentru a se asigura că cooperarea se bazează mai degrabă pe angajamente instituționale previzibile decât pe acorduri informale; își reiterează solicitarea ca acest acord să fie finalizat rapid; solicită să se exploreze noi modalități de îmbunătățire a coordonării dintre Parlament, parlamentele naționale și instituțiile supreme de audit și să se intensifice schimburile cu societatea civilă și mediul academic, ceea ce ar promova o mai mare transparență;

60.îndeamnă BEI să dea curs în timp util recomandărilor emise de Parlament și să raporteze cu privire la rezultatele obținute și la impactul acțiunilor întreprinse pentru punerea în aplicare a priorităților sale și a politicilor UE, în special în ceea ce privește:(a)impactul (economic, de mediu și social) strategiei sale de investiții și rezultatele obținute în ceea ce privește contribuția la dezvoltarea echilibrată și constantă a pieței interne în interesul UE;(b)măsurile adoptate pentru a îmbunătăți prevenirea și combaterea conflictelor de interese, a fraudei, a corupției și a altor forme potențiale de abateri;(c)măsurile noi de consolidare a transparenței;(d)măsurile de îmbunătățire a sprijinului acordat IMM-urilor și operatorilor economici eligibili pe parcursul punerii în aplicare a politicilor UE;

61.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei și solicită Consiliului și Consiliului de administrație al BEI să poarte o dezbatere despre pozițiile Parlamentului prezentate mai sus.