1.subliniază că UE ar trebui să conducă în continuare agenda pentru guvernanța internațională a oceanelor, deoarece se află într-o poziție unică, având în vedere dimensiunea zonei sale maritime, poziția geostrategică a regiunilor ultraperiferice în toate oceanele, poziția sa de lider istoric, relevanța și ponderea sa economică, precum și rolul său de lider în domeniul juridic și în materie de reglementare; reamintește că UE dispune de cea mai mare ZEE din lume și este deja pioner în ceea ce privește gestionarea durabilă, protecția, conservarea și refacerea habitatelor și resurselor sale marine pentru generațiile viitoare;

2.subliniază că oceanul este un activ geopolitic și economic esențial pentru competitivitatea și identitatea culturală a Europei și că diplomația privind oceanele face parte din guvernanța internațională a oceanelor; consideră că acest lucru nu ar trebui să se limiteze doar la abordări geopolitice sau de securitate, ci ar trebui să ia în considerare și aspectele generale privind gestionarea și guvernanța oceanelor, pentru a reflecta dimensiunile de mediu, economice, culturale, sociale și teritoriale ale mării și importanța mării pentru comunitățile de pescari și comunitățile din regiunile costiere, insulare și ultraperiferice;

3.solicită integrarea diplomației privind oceanele în acțiunea externă a UE, inclusiv în materie de dezvoltare, și în politica sa externă și de securitate comună, pentru a apăra o ordine maritimă bazată pe norme prin cooperare multilaterală, în conformitate cu Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS); ia act de faptul că o cooperare consolidată între statele membre și agențiile UE, în special Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului, Agenția Europeană de Mediu și Agenția UE pentru Programul spațial, ar contribui la asigurarea exploatării sustenabile a resurselor marine, ar promova standardele economice, sociale și de mediu ale UE, în special în cadrul organizațiilor internaționale, printre care FAO, Organizația Internațională a Muncii și OMC, și ar combate pescuitul INN, prin controale mai stricte asupra importurilor de produse pescărești nereglementate și prin condiții mai stricte de acces la ZEE;

4.subliniază că este important să se combată flotele fantomă, pirateria, intimidarea și actele ostile sau violente provenite din țări din afara UE care aduc prejudicii pescarilor din UE și infrastructurii maritime a UE, prin măsuri specifice, cum ar fi misiunile navale, monitorizarea prin satelit cu ajutorul Copernicus și dronele navale; solicită intensificarea misiunilor militare, nemilitare și navale ale UE dedicate monitorizării și combaterii activităților de pescuit INN, traficului ilegal și flotelor fantomă, precum și controlului siguranței navelor; reamintește că traficul ilegal și flotele fantomă cresc riscul de incidente majore de poluare și pun în pericol zonele de coastă și populațiile acestora; sugerează instituirea unui mecanism de urgență și de reabilitare al UE pentru a sprijini eforturile de răspuns și de recuperare în urma accidentelor de mediu legate de aceste operațiuni;

5.salută obiectivul Pactului european privind oceanul planetar de a dezvolta o strategie integrată care să unească politicile maritime și să consolideze coerența între sectoare, prin integrarea, printre altele, a diplomației privind oceanele, a economiei albastre, a responsabilității în materie de mediu, a protecției, a unei strategii maritime industriale, a producției din pescuit și acvacultură, a securității maritime, a comerțului și a politicii de dezvoltare; subliniază că dacă combină desfășurările navale, supravegherea infrastructurii, măsurile de asigurare și de stabilizare a pieței, măsurile consolidate de apărare cibernetică și aplicarea riguroasă a legii, UE poate menține rute comerciale și zone de pescuit sigure și fiabile, consolidându-și astfel credibilitatea și rolul de lider în cadrul unei ordini mondiale bazată pe norme; solicită ca „summiturile privind oceanele” să fie organizate periodic la nivelul UE, cu implicarea tuturor miniștrilor de resort, a Parlamentului și a Comisiei, pentru a monitoriza punerea în aplicare a Pactului european privind oceanul planetar și pentru a dezvolta diplomația privind oceanele și o guvernanță internațională solidă și dinamică a oceanelor, contribuind la o agendă mai amplă a UE privind oceanele și la ordinea mondială bazată pe norme;

6.salută noul Pact pentru Mediterană ca inițiativă emblematică de consolidare a păcii, a stabilității și a prosperității în regiune; remarcă, în special, accentul pus pe promovarea și îmbunătățirea cadrelor juridice legate de ORGP și pe combaterea pescuitului INN în Marea Mediterană prin consolidarea capacităților, monitorizare, control și supraveghere; reține, de asemenea, obiectivul de a contribui la mobilizarea proiectelor regionale la scară largă care creează oportunități pentru oameni și întreprinderi; subliniază că flota de pescuit din Marea Mediterană este alcătuită în principal din nave de mici dimensiuni, reprezentând aproximativ 80 % din flota totală a UE în regiune, și că această flotă și flotele țărilor învecinate se confruntă deja cu multe dificultăți care afectează atractivitatea și sustenabilitatea socioeconomică a sectorului; recunoaște importanța promovării cooperării regionale în domeniul securității maritime, al protecției mediului și al dezvoltării durabile a economiei albastre; invită Comisia, în strânsă colaborare cu Uniunea pentru Mediterana și cu alte organisme regionale, să acorde prioritate punerii în aplicare a acestui pact și să se bazeze pe experiența și pe cele mai bune practici ale unor inițiative similare anterioare, pentru a asigura beneficii concrete pentru comunitățile costiere, acordând atenție în special tinerilor, femeilor, micilor întreprinderi, ecosistemelor, suveranității alimentare și rezilienței economice în întregul bazin mediteraneean și în Marea Neagră învecinată;

7.invită Comisia să valorifice pe deplin instituirea unei guvernanțe internaționale a oceanelor și a unei diplomații privind oceanele solide ca instrumente strategice de promovare a obiectivelor comune și a intereselor strategice ale Uniunii, prin participarea sa la ORGP și prin rețeaua sa de APPS, cu un accent deosebit pe guvernanța sustenabilă, asigurând astfel condiții de concurență echitabile reale, respectarea normelor și o concurență loială între pescarii din UE și cei din țări din afara UE, subliniind, în același timp, necesitatea ca UE să mențină o flotă de pescuit care să poată beneficia de noile posibilități de pescuit create de extinderea APPS pentru a garanta suveranitatea alimentară a UE și contribuind, totodată, la reziliența economică locală și la gestionarea durabilă a resurselor;

8. salută anunțul privind o nouă generație de APPS, astfel cum se menționează în Pactul european privind oceanul planetar, care sunt aliniate la strategiile regionale ale UE pentru Africa și regiunea indo-pacifică; subliniază necesitatea de a se asigura că aceste acorduri respectă avizele științifice și drepturile omului, aprofundând în același timp cooperarea bilaterală cu țările partenere și consolidând acțiunile comune în cadrul forurilor internaționale, cum ar fi ORGP, și că acestea consolidează, de asemenea, rolul de lider mondial al UE în promovarea parteneriatelor sustenabile în domeniul pescuitului; subliniază că această nouă generație de APPS ar trebui să ofere totodată oportunitatea de a îmbunătăți sustenabilitatea flotei, de a reduce presiunea asupra stocurilor foarte exploatate, de a diversifica originea produselor pescărești și de a reduce dependența UE de produsele pescărești din țări din afara UE; invită Comisia să adopte o strategie de comunicare influentă la nivel mondial pentru a-și afirma ambițiile și poziția de lider;

9.solicită să se acorde atenție acordurilor inactive, fie pentru a le activa prin inițierea de negocieri, fie pentru a le rezilia, pentru a permite operatorilor din UE să exploreze alte mecanisme care respectă normele UE aplicabile, cum ar fi autorizațiile directe; subliniază că Acordul OMC privind subvențiile pentru pescuit din 2022 exclude în mod explicit APPS din domeniul său de aplicare;

10.invită, de asemenea, Comisia să își continue eforturile, în special prin acțiunile sale în cadrul ORGP, al rețelei sale de APPS și al memorandumurilor de înțelegere, pentru a asigura o mai mare transparență și responsabilitate pentru toate națiunile care practică pescuitul, în special pentru cele care nu respectă aceleași standarde ridicate de responsabilitate socială, de siguranță și de sustenabilitate ca flotele UE, asigurându-se că acestea aprobă standarde care protejează lucrătorii în conformitate cu convențiile Organizației Internaționale a Muncii, furnizează informații detaliate cu privire la activitățile flotelor lor, raportează cu exactitate capturile și respectă măsurile de conservare și gestionare;

11.invită UE și statele sale membre să promoveze punerea în aplicare a Orientărilor voluntare ale FAO pentru pescuitul sustenabil la scară mică, să protejeze drepturile de proprietate ale micilor pescari și accesul la resursele piscicole și să asigure participarea micilor pescari la deciziile care îi afectează;

12.invită Comisia să exploreze, împreună cu țările partenere mediteraneene, modalități de promovare și armonizare a gestionării partajate a resurselor marine și a unor condiții de concurență echitabile în ceea ce privește normele și controalele, precum și stabilitatea și securitatea regională, pentru a asigura viitorul economic pe termen lung al operatorilor, de exemplu prin aprofundarea cooperării în cadrul ORGP sau prin încheierea unui APPS;

13.subliniază că APPS trebuie să garanteze tratamentul echitabil și nediscriminatoriu al navelor UE, cu taxe și condiții de acces proporționale, transparente și aliniate la principiul condițiilor de concurență echitabile; subliniază că toate navele care operează în ZEE ale țărilor partenere ar trebui să facă obiectul acelorași cerințe financiare și tehnice ca navele UE, de exemplu prin măsuri „în oglindă”; solicită consolidarea clauzei de nediscriminare în viitoarele protocoale la APPS pentru a împiedica țările partenere să acorde condiții mai favorabile – financiare sau tehnice – altor flote străine; subliniază necesitatea unei monitorizări și aplicări eficace a acestor clauze, remarcând lipsa actuală de informații detaliate în evaluările Comisiei cu privire la punerea lor în aplicare și la eficacitatea lor; invită, prin urmare, Comisia să includă în mod sistematic analize și date cuprinzătoare cu privire la acest aspect în viitoarele rapoarte de evaluare a APPS;

14.solicită Comisiei și statelor membre ca, pentru a îmbunătăți punerea în aplicare a Regulamentului INN Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului din 29 septembrie 2008 de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1936/2001 și (CE) nr. 601/2004 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1093/94 și (CE) nr. 1447/1999 (JO L 286, 29.10.2008, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2008/1005/oj)., să rezolve lipsa de transparență din sectoarele pescuitului din țările din afara UE, care rezultă, printre altele, din folosirea pavilioanelor de complezență, din practica schimbării repetate și rapide a pavilionului (flag hopping), din structurile corporative complexe și din lipsa de informații publice despre beneficiarii reali; subliniază, de asemenea, că este important să se prevină înlocuirea flotei UE cu flote mai puțin sustenabile din afara UE;

15.consideră că este important ca prezența și accesul UE în zonele de pescuit pentru navele care arborează pavilionul UE să fie prioritare în cadrul negocierilor; consideră că deținerea de nave care arborează pavilioanele statelor membre ale UE este preferabilă pentru aprovizionarea cu alimente și pentru controlul și sustenabilitatea acesteia și contribuie la autonomia strategică a UE în ceea ce privește securitatea alimentară;

16.recunoaște importanța strategică a întreprinderilor comune în domeniul pescuitului ca un model util de cooperare între UE și țările din afara UE; subliniază că aceste sisteme generează valoare economică și socială, atât în UE, cât și în țările din afara UE, asigurând în același timp aprovizionarea consumatorilor din UE cu proteine marine capturate în mod sustenabil și de înaltă calitate, contribuind la promovarea pescuitului responsabil, a ocupării echitabile a forței de muncă și a creșterii durabile și sprijinind în mod direct mai multe obiective de dezvoltare durabilă, precum și obiectivele UE în materie de guvernanță a oceanelor;

17.ia act cu satisfacție de comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 24 iunie 2022 referitoare la agenda UE privind guvernanța internațională a oceanelor și de recenta adoptare de către Comisie a Pactului european privind oceanul planetar, a cărui punere în aplicare trebuie sprijinită prin mijloacele financiare necesare, care include suma de 1 miliard EUR promisă în cadrul celei de a treia Conferințe a Națiunilor Unite privind oceanele pentru angajamente voluntare de protejare a biodiversității marine și de consolidare a dezvoltării unei economii albastre sustenabile; salută integrarea Pactului european privind oceanul planetar în Busola pentru competitivitate ca element strategic pentru creșterea economică pe termen lung a UE, regretând totodată riscul apariției unei concurențe între sectoarele maritime pentru accesul la finanțare;

18.solicită UE să sprijine părțile interesate relevante în crearea unei alianțe industriale maritime europene care să reunească sectoarele pescuitului, acvaculturii, construcțiilor navale, transportului maritim, investițiilor strategice și tehnologiei, recunoscând totodată interdependența tuturor sectoarelor maritime în ceea ce privește competitivitatea, ocuparea forței de muncă, tranziția energetică și digitală și utilizarea sustenabilă a resurselor marine și acvatice;

19.solicită Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) să crească în mod semnificativ investițiile în formarea diplomaților UE în domeniul chestiunilor legate de oceane, cu un accent deosebit pe consolidarea expertizei în domeniul guvernanței maritime și a oceanelor din cadrul delegațiilor UE și al misiunilor în țări terțe, în special în țările de coastă; subliniază necesitatea de a înțelege mai bine investițiile, operațiunile și provocările economiei albastre a UE în domeniile lor de competență și în conformitate cu strategia „Global Gateway”; solicită implicarea SEAE în promovarea importanței strategice a Pactului european privind oceanul planetar, cu sprijin sau orientări din partea direcțiilor generale relevante ale Comisiei, inclusiv a Direcției Generale Afaceri Maritime și Pescuit (DG MARE);

20.invită Comisia, ca parte a evaluării în curs a PCP, să prezinte soluții de reducere a sarcinilor administrative și de simplificare a procedurilor administrative printr-o propunere omnibus și să accelereze procedurile pentru proiectele care consolidează securitatea și suveranitatea alimentară; consideră că standardele comune de sustenabilitate se vor consolida prin exemplul unui sector profitabil, deschizând calea spre elaborarea de standarde la nivel mondial;

21.subliniază că acțiuni precum simplificarea accesului la zonele terestre și de coastă, puse în aplicare prin cooperarea strânsă cu Banca Europeană de Investiții și cu autoritățile locale și regionale, ca etape esențiale pentru menținerea unui sector al acvaculturii sustenabil, rezilient și competitiv; subliniază că o PCP revizuită sau o nouă politică comună în domeniul acvaculturii ar trebui să contribuie la consolidarea securității și suveranității alimentare prin asigurarea unei aprovizionări constante cu pește și fructe de mare pentru consumatorii din UE;

22.insistă că pescuitul și acvacultura sunt active strategice pentru securitatea alimentară și dezvoltarea rurală; îndeamnă Comisia să integreze pe deplin pescuitul și producția de alimente de origine acvatică în strategiile mai ample ale UE în materie de securitate alimentară, nutriție și sustenabilitate; insistă că cei trei piloni ai PCP privind sustenabilitatea ar trebui să fie dezvoltați în mod egal și că niciunul nu ar trebui să submineze viabilitatea celorlalți; invită UE și statele membre să consolideze cooperarea dintre pescari și alte părți interesate din domeniul maritim în cadrul economiei albastre sustenabile, în domenii precum amenajarea spațiului maritim, utilizarea energiei din surse regenerabile, organizarea lanțului de aprovizionare cu pește și fructe de mare, economia circulară și diversificarea, recunoscând identitatea și rolul mai amplu al pescarilor de gardieni ai mediului marin și de vectori ai dezvoltării locale în comunitățile de coastă;

23.îndeamnă Comisia să evalueze în detaliu factorii structurali și de mediu și tendințele care afectează sustenabilitatea, competitivitatea, dependența și profitabilitatea pe termen lung a pescuitului, a acvaculturii și a operatorilor care intervin la prima vânzare și din sectorul prelucrării, în special în regiunile insulare și ultraperiferice; sugerează să fie elaborate măsuri pentru a aborda acești factori și aceste tendințe prin acțiuni specifice și imediate care să prevină dispariția treptată a activităților de pescuit ale UE;

24.subliniază necesitatea de a face sectorul pescuitului și acvaculturii din UE atractiv și competitiv în comparație cu concurența de la nivel mondial; invită Comisia să se asigure că toate statele membre și părțile interesate relevante se angajează să pună rapid în aplicare sistemul CATCH pentru toate produsele pescărești și de acvacultură importate în UE și să promoveze utilizarea voluntară a sistemului de către țările din afara UE;

25.solicită măsuri specifice pentru a asigura reînnoirea generațiilor și pentru a spori atractivitatea carierelor în domeniul pescuitului, inclusiv pentru femei, asigurând gestionarea sustenabilă și refacerea stocurilor de pește, investiții în flote de pescuit moderne, sigure și digitalizate, fără a le crește capacitățile de pescuit, programe de formare, siguranța pe mare, dezvoltarea formării profesionale, în special în ceea ce privește întreținerea dronelor maritime și a roboților operați de la distanță, prevenirea bolilor profesionale și neprofesionale, inițiativele de prevenire a riscurilor și îmbunătățirea condițiilor de muncă;

26.reamintește că regiunile insulare și ultraperiferice se confruntă cu constrângeri naturale și geografice permanente care afectează competitivitatea flotelor lor de pescuit și a economiilor insulare; solicită să se acorde o atenție deosebită investițiilor, măsurilor, finanțării și sprijinului pentru, de exemplu, decarbonizarea, reînnoirea și modernizarea flotelor de pescuit și îmbunătățirea infrastructurii, în special în regiunile ultraperiferice, pentru a spori atractivitatea sectorului pescuitului și a garanta reînnoirea generațiilor și viitorul acestui sector în aceste regiuni și pentru a contribui la dezvoltarea locală durabilă; solicită Comisiei să acorde o atenție deosebită implicării regiunilor ultraperiferice în parteneriatele UE în domeniul pescuitului cu țările din afara UE, în special cu țările sau regiunile învecinate, de exemplu sub formă de sprijin pentru infrastructură și flotă sau de sprijin sectorial, pentru a evita orice situație de concurență neloială între pescarii din regiunile ultraperiferice și pescarii din țările învecinate din afara UE ale căror nave sunt reînnoite;

27.invită Comisia și statele membre să promoveze sensibilizarea consumatorilor și să încurajeze transparența și trasabilitatea, asigurând furnizarea de informații detaliate, inclusiv digital, privind originea, calitatea și sustenabilitatea pentru toate produsele pescărești; subliniază necesitatea de a se asigura că fructele de mare și produsele marine din UE și cele importate în UE respectă standarde similare de mediu, sociale, de trasabilitate, de sustenabilitate și de bunăstare a animalelor, puse în aplicare printr-o monitorizare și sancțiuni eficace, în conformitate cu normele OMC și cu viitoarele clauze-oglindă;

28.solicită să se ia măsuri în ceea ce privește eforturile de decarbonizare și reînnoirea și modernizarea flotei, acordând o atenție deosebită situației și nevoilor flotei de pescuit din regiunile ultraperiferice și insulare; subliniază că raportul său recent Parlamentul European, Direcția Generală Politici Interne, Departamentul tematic pentru politici structurale și de coeziune, „The future of the EU fishing fleet – First assessment of Member States’EMFAF programmes for 2021-27” (Viitorul flotei de pescuit a UE – Prima evaluare a programelor FEAMPA ale statelor membre pentru perioada 2021-2027), noiembrie 2024. sugerează că viitoarele instrumente de sprijin pentru sectorul pescuitului ar trebui să ia în considerare condiții mai puțin restrictive în cazul sprijinului acordat pentru prima achiziție a unei nave de pescuit, pentru reînnoirea sau înlocuirea motoarelor și pentru îmbunătățirile aduse navelor care necesită tonaj suplimentar, aplicând, în același timp, restricții pentru a evita supracapacitatea sau pescuitul excesiv la nivelul segmentelor individuale ale flotei sau al întregii flote naționale; invită Comisia, în acest sens, să ia în considerare acest aspect atunci când evaluează și simplifică barierele de reglementare inutile din cadrul PCP și al Fondului european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA);

29.salută rolul de lider al UE în guvernanța internațională a oceanelor, în special prin rolul său în crearea Coaliției de înaltă ambiție pentru biodiversitate în zonele care nu intră sub jurisdicție națională, formată din 47 de membri; salută intrarea în vigoare a Acordului BBNJ în temeiul UNCLOS pentru a asigura conservarea eficace și utilizarea sustenabilă a diversității biologice marine în zonele din afara jurisdicției naționale, pentru a asigura, în cele din urmă, protecția eficace și gestionarea sustenabilă a mării libere; solicită ca noul cadru să funcționeze în mod coordonat și complementar cu organismele internaționale existente, inclusiv ORGP, FAO și Organizația Maritimă Internațională, precum și cu PCP; subliniază că acordul ar trebui pus în aplicare, respectiv directiva transpusă respectând competențele acestor organisme, acquis-ul UE și competențele statelor membre;

30.salută confirmarea faptului că neadoptarea, nepunerea în aplicare sau neasigurarea respectării măsurilor de gestionare a pescuitului – fie în cadrul ORGP, fie în cadrul acordurilor bilaterale și multilaterale – constituie în prezent o lipsă de cooperare în temeiul legislației UE; solicită Comisiei, în acest sens, în cooperare cu statele membre, să utilizeze toate instrumentele disponibile pentru a se asigura că țările din afara UE cooperează, inclusiv Regulamentul (UE) nr. 1026/2012 Regulamentul (UE) nr. 1026/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind anumite măsuri în scopul conservării stocurilor de pește aplicabile țărilor care permit pescuitul nedurabil (JO L 316, 14.11.2012, p. 34, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2012/1026/oj)., care stabilește un cadru pentru identificarea și adoptarea de măsuri pentru țările din afara UE care nu cooperează și care permit pescuitul nedurabil al unui stoc de interes comun pentru Uniune;

31.recunoaște importanța principiului precauției al unui moratoriu internațional privind mineritul marin de adâncime ca o chestiune de responsabilitate globală față de mediu care ar putea afecta guvernanța oceanelor și pescuitul; subliniază, în acest sens, importanța aplicării principiului precauției în cazul proiectelor de minerit marin de adâncime până când efectele acestora asupra mediului marin și a biodiversității vor fi suficient studiate și cercetate; insistă ca UE să participe în continuare activ la eforturile globale de cercetare și explorare a adâncului mării, stabilind, în același timp, cele mai înalte standarde pentru gestionarea sustenabilă a resurselor; salută suspendarea preventivă a mineritului marin de adâncime, susținută de Comisie; invită, prin urmare, statele membre să sprijine această abordare, inclusiv prin intermediul Autorității Internaționale pentru Fundul Mărilor și Oceanelor, până când vor fi disponibile cercetări științifice și cunoștințe cuprinzătoare despre impactul mineritului marin de adâncime și până când se va putea demonstra că astfel de activități pot fi gestionate fără a cauza pierderea biodiversității sau degradarea ecosistemului;

32.solicită sprijin pentru un moratoriu internațional privind mineritul marin de adâncime și reamintește UE și statelor sale membre, în calitate de membre ale Autorității Internaționale pentru Fundul Mărilor și Oceanelor și în conformitate cu UNCLOS, obligația lor juridică de a răspunde prin măsuri adecvate la orice încercare de a eluda Autoritatea Internațională pentru Fundul Mărilor și Oceanelor în calitate de organism internațional competent pentru reglementarea activităților de minerit marin de adâncime în afara jurisdicțiilor naționale, deoarece astfel de încercări ar putea avea un impact asupra guvernanței internaționale a oceanelor;

33.invită Comisia și statele membre să insiste ca moratoriul internațional privind vânătoarea de balene și vânătoarea de cetacee mari impus de Comisia internațională pentru vânătoarea de balene și alte organisme internaționale să fie respectat de toate țările și regiunile și ca excepțiile existente să nu fie utilizate abuziv ca sprijin pentru obiective comerciale;

34.subliniază că desemnarea oricărei zone marine protejate (ZMP) trebuie să fie precedată de evaluări complete ale impactului și de consultarea efectivă a părților interesate vizate și trebuie să aibă obiective clare și măsuri eficace de monitorizare, control și supraveghere, bazate pe cele mai bune cunoștințe și avize științifice disponibile; subliniază necesitatea de a ține seama de cei trei piloni ai dezvoltării sustenabile, care trebuie să meargă mână în mână cu autonomia strategică a UE și cu importanța pescarilor și a comunităților costiere în coeziunea UE;

35.reamintește necesitatea de a acorda o atenție deosebită regiunii arctice, în conformitate cu strategia arctică din 2021, și își exprimă sprijinul mai ales pentru eforturile depuse în vederea creării celor două noi zone marine protejate în estul Antarcticii și în Marea Weddell în Oceanul Antarctic; ia act de evaluările de impact și de opoziția față de propunerile privind zonele marine protejate exprimată de unele părți în cadrul Comisiei pentru conservarea faunei și florei marine din Antarctica; solicită promovarea activă a acestor zone marine protejate ca parte a unui răspuns necesar la ambițiile tot mai mari și potențial nesustenabile ale altor actori globali în aceste regiuni și intensificarea eforturilor bilaterale și multilaterale pentru a obține sprijin pentru înființarea de noi zone marine protejate;

36.își exprimă îngrijorarea cu privire la extinderea și concentrarea capturilor de krill antarctic în Oceanul Antarctic de către unele țări din afara UE în ultimul deceniu și la amenințările asociate pentru ecosistemele antarctice;

37.invită Comisia să sprijine un moratoriu de cinci ani privind pescuitul de krill antarctic în Oceanul Antarctic;

38.subliniază că dovezile științifice trebuie să rămână coloana vertebrală a procesului decizional în guvernanța internațională a oceanelor, servind drept monedă comună în negocierile multilaterale și sprijinind guvernanța sustenabilă în domeniul pescuitului și acvaculturii; subliniază, de asemenea, necesitatea de a investi în organismele științifice care furnizează dovezile ce stau la baza unor astfel de decizii și de a le sprijini;

39.reamintește importanța rolului de lider mondial al UE în punerea în aplicare a Cadrului mondial pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal, care recunoaște importanța altor măsuri eficace de conservare bazate pe zone (OECM) ca abordare complementară la zonele marine protejate; subliniază importanța includerii OECM pentru a atinge obiectivul de a proteja 30 % din oceane la nivel mondial până în 2030, cu condiția ca OECM să îndeplinească criteriile din acest cadru;

40.sprijină angajamentul din Pactul european privind oceanul planetar de a institui o inițiativă paneuropeană de observare a oceanelor ca piatră de temelie pentru a înțelege și a gestiona mai bine ecosistemele marine; sprijină crearea unui Observator european al mării adânci în Oceanul Atlantic, promovând în același timp crearea unei rețele globale de observatoare care să partajeze date și să încurajeze mobilitatea în rândul oamenilor de știință; solicită o cooperare consolidată în cadrul UE în materie de cercetare și inovare pentru a îmbunătăți mobilitatea și colaborarea științifică în domeniul marin și pentru a consolida poziția de lider a UE în domeniul științelor marine; solicită UE, având în vedere regresele observate în eforturile anumitor parteneri mondiali de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, să își intensifice eforturile și angajamentul față de cooperarea științifică pentru conservarea ecosistemelor marine și costiere; subliniază necesitatea de a oferi un sprijin financiar adecvat;

41.invită Comisia să instituie, în cadrul Pactului european privind oceanul planetar, o inițiativă specifică „Baltica curată”, care să abordeze provocările unice în materie de mediu și siguranță asociate Mării Baltice; subliniază că bazinul maritim continuă să fie puternic afectat de eutrofizare, poluare și prezența unor resturi periculoase de pe timp de război, inclusiv muniții, agenți chimici și alți contaminanți pe fundul mării;

42.subliniază responsabilitatea UE de a-și menține rolul de lider în forurile internaționale prin stimularea multilateralismului, colaborarea cu toți partenerii relevanți în domeniul sustenabilității pescuitului și al guvernanței oceanelor, inclusiv Statele Unite și China, și stabilirea unor standarde globale pentru sustenabilitatea marină și concurența loială; subliniază, de asemenea, rolul important al consiliilor consultative, cum ar fi Consiliul consultativ pentru flota de lungă distanță, în a oferi consiliere Comisiei cu privire la elaborarea și punerea în aplicare a politicilor; subliniază că este important ca recomandările lor să fie luate în considerare în mod corespunzător în procesul decizional;

43.salută intrarea în vigoare a acordului OMC privind subvențiile pentru pescuit; subliniază că acest acord reprezintă o etapă importantă în eliminarea subvențiilor dăunătoare pentru pescuit care contribuie la pescuitul excesiv și la supracapacitate, promovând astfel condiții de concurență echitabile și gestionarea sustenabilă a resurselor marine la nivel mondial; încurajează Comisia să valorifice acest succes prin diplomația privind oceanele, colaborând proactiv cu țările din afara UE, în special cu principalele națiuni care practică pescuitul, pentru a promova ratificarea și punerea în aplicare efectivă a acestui acord și negocierile în curs pentru a stabili pașii următori și pentru a promova angajamentele globale pentru o gestionare sustenabilă, transparentă și echitabilă a pescuitului;

44.subliniază că ORGP bine gestionate, care asigură negocieri multilaterale efective ce duc la norme comune solide și o bună conformitate cu aceste norme, sunt esențiale pentru dobândirea competitivității în domeniul pescuitului și acvaculturii, subliniind astfel importanța investițiilor în capacitatea acestor ORGP, a cooperării cu agențiile ONU și a consolidării diplomației UE în aceste foruri; subliniază că UE încă nu recurge suficient la organismele de conformitate ale ORGP și invită, prin urmare, Comisia să semnaleze și să abordeze cazurile de neconformitate a țărilor din afara UE în cadrul comitetelor relevante de conformitate ale ORGP;

45.invită Comisia și statele membre să consolideze controalele vamale cu competențe sporite, utilizând pe deplin serviciile unei noi agenții vamale a UE pentru a proteja pescarii împotriva traficanților de droguri și de migranți și de alte activități ilicite care amenință siguranța pescarilor și stabilitatea regională; reamintește că asigurarea trasabilității produselor pescărești, respectarea efectivă a standardelor de sustenabilitate și reciprocitatea cu țările din afara UE în ceea ce privește produsele pescărești și de acvacultură protejează pescarii de activitățile ilegale și menține încrederea consumatorilor; evidențiază că rețelele infracționale care utilizează sectorul pescuitului în operațiunile lor subminează guvernanța sustenabilă a oceanelor, denaturează economiile locale și pun în pericol mijloacele de subzistență în regiunile de coastă; subliniază că combaterea eficace a criminalității organizate în domeniul pescuitului va contribui la o economie maritimă mai sigură și mai rezilientă;

46.salută acordurile pe termen lung dintre UE și Regatul Unit, prin care se acordă acces reciproc deplin la apele de pescuit până la 30 iunie 2038; solicită Comisiei să dea dovadă de vigilență în monitorizarea acțiunilor întreprinse de Regatul Unit, pentru a proteja interesele UE și ale operatorilor și cetățenilor săi, și să se opună ferm oricăror decizii unilaterale care ar reduce de facto accesul pescarilor din UE la apele Regatului Unit, cum ar fi cele legate de punerea în aplicare sau desemnarea avută în vedere a zonelor marine protejate și de interzicerea pescuitului de uvă, și să utilizeze mecanismele Acordului comercial și de cooperare pentru a remedia orice pierdere a drepturilor de pescuit ce ar putea rezulta; invită Comisia să asigure, de asemenea, acorduri de pescuit stabile și pe termen lung între UE și Regatul Unit după 2038;

47.solicită UE să își intensifice colaborarea cu Norvegia prin intermediul mesei rotunde la nivel înalt pe tema pescuitului și a dialogului privind oceanele, pentru a aborda chestiuni nesoluționate cum ar fi datoria din 2021 legată de cod pe care o are Norvegia față de UE și pentru a asigura condiții de concurență juste și echitabile între pescarii din UE și cei din Norvegia; invită Comisia să depună toate eforturile pentru a ajunge la un acord cuprinzător privind stocurile comune cu statele de coastă, cu scopul de a preveni pescuitul excesiv al acestor stocuri și de a garanta pescarilor din UE posibilități de pescuit echitabile și sustenabile; invită Comisia să utilizeze toate opțiunile oferite de Regulamentul (CE) nr. 1026/2012 în ceea ce privește țările care permit pescuitul nedurabil, inclusiv sancțiunile;

48.subliniază că UE ar trebui să își folosească puterea de piață ca instrument strategic pentru a-și apăra interesele și a promova sustenabilitatea; subliniază că accesul la piața UE trebuie să fie condiționat de respectarea standardelor UE, asigurând că fructele de mare importate în UE nu provin din surse ilegale sau nesustenabile sau din activități legate de încălcări ale drepturilor omului;

49.evidențiază relația de lungă durată a UE cu Groenlanda în ceea ce privește aspectele legate de pescuit și subliniază importanța aprofundării relației pentru pescarii din UE și a acțiunilor comune pentru a asigura gestionarea sustenabilă a stocurilor de pește din Atlanticul de Nord;

50.invită Comisia să asigure punerea în aplicare corespunzătoare și deplină a normelor UE referitoare la țările din afara UE care permit pescuitul nedurabil, să ofere mai multă claritate juridică cu privire la practicile de pescuit nesustenabile și să declanșeze măsuri de asigurare a respectării legislației UE în temeiul legislației UE, inclusiv restricții comerciale, cum ar fi interdicțiile la import, cu scopul de a crește capacitatea UE de a aborda practicile nesustenabile, în special cele care afectează stocurile de pești pelagici mici, cum ar fi macroul, și să asigure coerența dintre politica comercială și obiectivele diplomației privind oceanele; subliniază că multe dintre aceste practici sunt deja bine identificate, dar insuficient abordate de măsurile actuale de asigurare a respectării legislației;

51.îndeamnă Comisia să consolideze mecanismele de monitorizare, control și asigurare a respectării legii în legătură cu activitățile de pescuit rusești și fluxurile comerciale ale fructelor de mare, inclusiv transbordările și reexporturile prin țări din afara UE; solicită restricții suplimentare asupra importurilor de produse pescărești din Rusia; solicită introducerea unor cerințe stricte de trasabilitate și a unor inspecții coordonate și împiedicarea intrării pe piața UE a peștelui capturat sau prelucrat de operatori ruși;

52.subliniază că este important să se asigure coerența între standardele impuse producătorilor din UE și cele aplicate produselor importate, în special în contextul acordurilor comerciale actuale sau viitoare dintre UE și partenerii săi comerciali, de exemplu prin introducerea unor măsuri „în oglindă”; invită, în plus, Comisia să continue să analizeze relevanța contingentelor tarifare autonome având în vedere impactul lor asupra sectorului UE al pescuitului și, dacă este necesar, să le adapteze; își reiterează apelul ca conservele de pește și fructe de mare să fie tratate ca „produse sensibile” în cadrul negocierilor comerciale; invită autoritățile UE să își intensifice măsurile de precauție și controalele pentru a se asigura că toate exporturile care beneficiază de contingente tarifare autonome nu provin din pescuitul INN;

53.invită Comisia să se asigure că obiectivele PCP sunt integrate pe deplin în poziția UE în toate forurile internaționale, cum ar fi Convenția privind diversitatea biologică sau Convenția privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție, în care se discută chestiuni legate de resursele biologice marine, inclusiv resursele piscicole;

54.insistă ferm asupra necesității unei finanțări semnificative pentru guvernanța și diplomația oceanelor, în special pentru a menține un sector al pescuitului strategic, pentru a asigura că UE își poate îndeplini angajamentele globale, își poate consolida rolul strategic și poate sprijini reziliența viitoare a comunităților costiere; constată cu îngrijorare că propunerile pentru următorul cadru financiar multianual indică o alocare de numai 2 miliarde EUR pentru pescuit și acvacultură pentru perioada 2028-2034, ceea ce reprezintă doar o treime din nivelul de finanțare garantat anterior;

55.invită Comisia să garanteze un nivel adecvat de finanțare în cadrul financiar multianual de după 2028 pentru cheltuielile legate de pescuit, cum ar fi obiectivele acoperite în prezent de FEAMPA; subliniază că este important ca fondurile UE să rămână un instrument puternic de sprijinire a reînnoirii generațiilor, a egalității de gen, a securității alimentare, a modernizării flotei și a sustenabilității socioeconomice;

56.evidențiază rolul esențial al pescuitului la scară mică în susținerea economiilor și comunităților locale din întreaga lume; subliniază că, pentru ca UE să își îmbunătățească autonomia strategică și alimentară, este vital să se refacă stocurile UE și, pentru a crea condițiile pentru reziliența și competitivitatea pe termen lung a UE, este esențial ca sectorul pescuitului la scară mică din UE să fie sprijinit adecvat atât de UE, cât și la nivel național;

57.consideră că diplomația implică întotdeauna o capacitate de proiecție costisitoare și, prin urmare, ar fi oportun să se instituie un instrument financiar specific pentru pescuitul în regiunile insulare și ultraperiferice, de exemplu prin reinstituirea Programului de opțiuni specifice pentru zonele îndepărtate și insulare (POSEI-Pescuit), care a fost integrat în FEAMPA, cu scopul de a sprijini sectorul să depășească constrângerile geografice și structurale și să asigure viabilitatea pe termen lung a comunităților de pescari locale; evidențiază că este important să se asigure utilizarea instrumentelor actuale, cum ar fi serviciul Copernicus de monitorizare a mediului marin, și a noilor capabilități sau tehnologii, cum ar fi dronele;

58.invită Comisia și statele membre să se asigure că pescarii și părțile interesate din economia albastră au acces efectiv și mai simplu la instrumente de finanțare, cu alocarea unor fonduri specifice minime, cum ar fi Fondul european pentru competitivitate, care sprijină investițiile într-o economie albastră sustenabilă, și Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – Europa globală, care stă la baza guvernanței și diplomației oceanelor și a eforturilor de combatere a pescuitului INN, precum și finanțarea pentru APPS și sursele de finanțare complementare, cum ar fi Fondul pentru o tranziție justă, REPowerEU, Orizont Europa și Banca Europeană de Investiții; îndeamnă Comisia să garanteze o stabilitate administrativă și juridică suficientă pentru investițiile private cu scopul de a stimula dezvoltarea sectoarelor maritime;

59.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.