1.evidențiază cât este de important să se respecte principiile și valorile fundamentale ale Uniunii, definite în Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE); în procesul de descărcare de gestiune pune un accent deosebit pe principiul statului de drept, enunțat la articolul 2 din TUE, pe principiul bunei gestiuni financiare, prevăzut la articolul 317 din TFUE și pe combaterea fraudelor și protejarea intereselor financiare ale Uniunii, prevăzute la articolul 325 din TFUE;

2.reamintește că respectarea statului de drept și a drepturilor fundamentale este o condiție prealabilă pentru buna gestiune financiară a bugetului Uniunii și că Comisia dispune de o gamă largă de instrumente pentru a asigura respectarea acestor principii; constată cu profundă îngrijorare regresele continue în ceea ce privește statul de drept și corupția sistemică, precum și atacurile la adresa drepturilor fundamentale în mai multe state membre, cu implicații directe pentru buna gestionare a fondurilor Uniunii; constată că lipsa fondurilor Uniunii are un efect alarmant asupra furnizării de servicii publice; subliniază, în special, deteriorarea situației din Ungaria, unde corupția se întinde în cercuri largi și rețelele oligarhice au prins rădăcini adânci, ceea ce necesită o atenție continuă; regretă că, deși problemele rămân nerezolvate sau se agravează, presiunea exercitată de Comisie pentru a determina reforme de substanță s-a diminuat pe măsură ce fondurilor care rămân înghețate scad; subliniază că Comisia nu trebuie să se limiteze la monitorizare, ci să aplice constant toată paleta de instrumente disponibile pentru a suspenda sau a proteja finanțarea din partea Uniunii dacă constată deficiențe ale statului de drept ce afectează buna gestiune financiară în toate statele membre vizate; subliniază că respectarea statului de drept trebuie să se aplice tuturor participanților la programele Uniunii, inclusiv țărilor terțe;

3.reiterează importanța fundamentală a protecției drepturilor copilului în toate acțiunile Uniunii; se declară profund îngrijorat de constatările Comisiei internaționale independente de anchetă a Organizației Națiunilor Unite cu privire la Ucraina referitoare la deportarea și transferul forțat în Rusia al unor copii ucraineni în Rusia, fapte documentate în rapoartele sale; subliniază că în limitele competențelor sale, Uniunea Europeană trebuie să își asume rolul unui actor constructiv și de încredere în cadrul juridic și instituțional internațional, contribuind la eforturile multilaterale menite să identifice copiii afectați, să clarifice locul în care se află aceștia, să ajute la regăsirea și reîntregirea familiilor și să le înlesnească întoarcerea în condiții de siguranță, în conformitate cu dreptul internațional și cu interesul superior al copilului; accentuează că politicile și instrumentele de finanțare ale Uniunii ar trebui să susțină în mod constant cooperarea internațională pentru protecția drepturilor copiilor, accesul la căi de atac, reabilitare și reintegrare, precum și tragerea la răspundere pentru încălcările grave ale dreptului internațional umanitar și ale dreptului internațional în domeniul drepturilor omului;

4.consideră îmbucurător că pentru exercițiul financiar 2024 Curtea de Conturi Europeană (Curtea) a emis o opinie fără rezerve cu privire la fiabilitatea conturilor și la legalitatea și regularitatea veniturilor; totodată, regretă că, pentru cel de-al șaselea an consecutiv, Curtea a fost nevoită să emită un aviz negativ față de legalitatea și regularitatea cheltuielilor bugetare ale Uniunii și o opinie cu rezerve față de legalitatea și regularitatea cheltuielilor aferente Mecanismului de redresare și reziliență (MRR);

5.reține că, în raportul său anual pentru 2024, Curtea evidențiază mai multe aspecte care stârnesc motive serioase de îngrijorare; consideră o veste bună că rata globală de eroare a scăzut de la 5,6 % în 2023 la 3,6 % în 2024; cu toate acestea, ține să remarce că această scădere ar trebui interpretată cu reținere, deoarece ar putea să nu reflecte neapărat faptul că gestiunea financiară sau sistemele de control funcționează mai bine, ci ar putea fi influențată și de factori contextuali, ca încetarea cheltuielilor de urgență legate de pandemia de COVID-19, un nivel comparativ scăzut de execuție bugetară în 2024 și realitatea că execuția CFM 2021-2027 se află într-un stadiu incipient; este deosebit de preocupat de faptul că, deși la rubrica „Coeziune, reziliență și valori” rata de eroare a scăzut de la 9,3 % la 5,7 %, ea se situează în continuare cu mult peste pragul de semnificație de 2 %, Curtea identificând în continuare deficiențe în ceea ce privește sistemele de control și detectare atât la nivelul Comisiei, cât și al statelor membre; este îngrijorat că natura recurentă a acestor constatări riscă să normalizeze nivelul actual de eroare din politica de coeziune; în acest context, se arată extrem de îngrijorat de propunerile de a introduce un nou model de cheltuieli în următorul CFM, care ar urma să se bazeze și mai mult pe sisteme de control ale statelor membre, în timp ce deocamdată cauzele din spatele ratelor de eroare constant ridicate nu par să fi fost tratate corespunzător; reamintește că politica de coeziune rămâne un instrument fundamental al Uniunii pentru promovarea convergenței economice, sociale și teritoriale și pentru sprijinirea dezvoltării echilibrate în toate regiunile și subliniază că orice viitoare reformă a modelelor de cheltuieli trebuie să mențină obiectivele, previzibilitatea și cadrul bugetar specific al politicii de coeziune;

6.este foarte îngrijorat de neajunsurile care se constată în continuare în execuția MRR; reține că Curtea a emis o opinie cu rezerve privind legalitatea și regularitatea cheltuielilor din MRR pentru al treilea an consecutiv și estimează că impactul financiar minim al concluziilor sale depășește pragul de semnificație; subliniază deficiențele grave de audit și control identificate de Curte, din cauza cărora tot nu se poate da asigurarea cu privire la utilizarea regulamentară a fondurilor MRR; este deosebit de preocupat de problemele mari la capitolul atribuirea răspunderii care se datorează deficitului de informații fiabile și complete despre beneficiarii finali ai finanțării din partea Uniunii, provocat mai ales de interpretarea dată de Comisie conceptului de „destinatar final” în cadrul MRR, care contravine legislației existente; reamintește că, în rezoluțiile anterioare de descărcare de gestiune, Parlamentul și-a exprimat în repetate rânduri profunda îngrijorare în legătură cu MRR, inclusiv cu transparența în privința beneficiarilor finali; consideră că Comisia ar trebui să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor; consideră, de asemenea, că Comisia ar trebui să acționeze fără întârzieri nejustificate și să-și exercite pe deplin competențele de gardian al tratatelor în raport cu statele membre, pentru a se asigura că cetățenii și părțile interesate au acces deplin la aceste informații; în caz contrar, Parlamentul va lua în considerare toate măsurile adecvate în cadrul prerogativelor sale pentru a asigura conformitatea, inclusiv acțiuni în justiție;

7.constată cu îngrijorare că rata actuală de execuție a fondurilor de coeziune este semnificativ mai mică decât rata de execuție din CFM-ul anterior, 2014-2020, explicația fiind că până la sfârșitul anului 2024 au fost plătite doar circa 50 % din fondurile din MRR, ceea ce înseamnă că restul de 50 % din fonduri trebuie plătite înainte să se încheie perioada de execuție a MRR, în decembrie 2026; constată cu îngrijorare că valoarea totală a obligațiunilor Uniunii rămase de plată a crescut la 578,2 miliarde EUR la sfârșitul anului 2024 și că, potrivit estimărilor Curții, această sumă ar putea ajunge la 900 miliarde EUR până la sfârșitul anului 2027, ceea ce ar putea pune o povară grea pe viitoarele CFM din cauza plăților aferente cu dobânzile și rambursările de principal; observă că sustenabilitatea datoriei Uniunii trebuie luată în considerare în toate deciziile bugetare viitoare;

8.subliniază că transparența nu este un principiu abstract de guvernanță, ci un element central al unui mediu de control performant; subliniază că documentația incompletă, practicile de înregistrare inconsecvente sau recurgerea la canale de comunicare informale au un efect negativ direct asupra pistelor de audit, afectând capacitatea autorității care acordă descărcarea de gestiune de a evalua legalitatea, regularitatea și buna gestiune financiară; în acest sens, regretă că în ultimii ani au existat numeroase exemple în care Comisia nu a respectat standardele rezonabile de transparență și ia act de hotărârea Tribunalului în cauza T-36/23 Hotărârea Tribunalului din 14 mai 2025 – Matina Stevi și New York Times Company/Comisia Europeană, T-36/23, ECLI:EU:T:2025:483., Stevi și The New York Times/Comisia; reamintește că, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1049/2001, mesajele text trimise sau primite de funcționarii Uniunii vor fi calificate drept documente numai dacă se referă la politici sau decizii ale Uniunii; accentuează faptul că Comisia ar trebui să se asigure că practicile de transparență respectă standarde înalte de guvernanță pentru a garanta că autoritatea care acordă descărcarea de gestiune poate evalua pe deplin legalitatea, regularitatea și buna gestiune financiară a bugetului Uniunii; subliniază importanța răspunsurilor în timp util la cererile de acces la documente; încurajează Comisia să își consolideze procedurile pentru a se asigura că organismele de supraveghere pot evalua pe deplin legalitatea, regularitatea și buna gestiune financiară; consideră că incapacitatea de a asigura o documentație și o transparență adecvate la nivelul de conducere superior riscă să submineze încrederea publică, răspunderea instituțională și credibilitatea Comisiei în calitate de gardian al tratelor; invită conducerea Comisiei să asigure conformitatea deplină cu obligațiile privind transparența, înregistrarea adecvată a tuturor comunicărilor legate de activitatea profesională, inclusiv la nivelul președintelui și al membrilor Colegiului, și să consolideze procedurile interne și mecanismele de tragere la răspundere, pentru a preveni deficiențe similare pe viitor;

9.observă că un fost prim-ministru al Cehiei s-a aflat într-o situație de conflict de interese în cursul mandatului său anterior, ceea ce a condus la suspendarea finanțării din partea Uniunii și aplicarea unei corecții financiare; ia act de declarațiile publice ale prim-ministrului, care indică intenția de a renunța la proprietatea și controlul asupra intereselor comerciale care ar putea beneficia de fonduri ale Uniunii prin crearea unui contract de fiducie presupus ireversibil; reamintește importanța instituirii unor mecanisme juridice verificabile pentru a preveni orice risc ca fondurile Uniunii să poată fi mobilizate în beneficiul intereselor de afaceri private ale persoanelor care ocupă funcții publice; subliniază că statele membre ar trebui să se asigure că există garanții eficace pentru a menține transparența, inclusiv privind dezvăluirea informațiilor legate de beneficiarii reali, integritatea și buna gestiune financiară a fondurilor UE;

10.subliniază că membrii Comisiei trebuie să respecte cele mai înalte standarde de integritate, independență și responsabilitate, atât în funcțiile lor actuale, cât și în rolurile lor anterioare; constată cu îngrijorare că mai multe posturi de conducere de nivel superior au rămas vacante la DG NEAR în perioada în care actualul comisar pentru sănătate și bunăstarea animalelor a fost responsabil de această direcție generală în calitatea sa de comisar pentru vecinătate și extindere și constată că informațiile furnizate de Comisie în acest sens în cursul schimbului de opinii cu autoritatea care acordă descărcarea de gestiune au fost inexacte; subliniază că Comisia trebuie să se asigure că toți membrii colegiului îndeplinesc standardele de integritate, independență și conduită profesională necesare pentru a-și exercita responsabilitățile, în special dacă aceste responsabilități implică gestionarea unor portofolii sensibile politic și a unor fonduri semnificative ale Uniunii; consideră că, luate împreună, deficiențele grave și prelungite în materie de gestionare din cadrul DG NEAR, furnizarea de informații inexacte Parlamentului în contextul procedurii de descărcare de gestiune și preocupările suplimentare legate de conduită și independență menționate mai sus demonstrează un model incompatibil cu standardele de responsabilitate, fiabilitate și bună administrare impuse unui membru al Comisiei;

11.subliniază că Comisia trebuie să acționeze într-un mod total imparțial și transparent, care include eliminarea conflictelor de interese, asumarea clară a răspunderii pentru gestionarea fondurilor Uniunii și respectarea propriilor sale orientări privind statul de drept; invită Comisia să consolideze transparența și responsabilitatea în ceea ce privește numirea și activitățile consilierilor săi speciali, prin publicarea sistematică a unor informații detaliate privind criteriile de selecție, mandatul, sarcinile, durata exercitării atribuțiilor, remunerația și declarațiile lor de interese personale; subliniază că consilierii speciali pot exercita o influență semnificativă asupra elaborării politicilor și, prin urmare, trebuie să fie supuși unor standarde de guvernanță clare, unor obligații de raportare periodică și publicării proactive a informațiilor în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare și cu articolul 15 alineatul (3) din TFUE;

12.accentuează că acțiunile de monitorizare ale Comisiei nu pot conduce la o extindere a competențelor sale în afara domeniului de aplicare prevăzut în tratate;

13.constată că, în mai multe rapoarte speciale din ultimii ani, Curtea a identificat deficiențe în metodologia Comisiei de estimare a efectelor cheltuielilor Uniunii asupra climei, care au condus la o supraestimare sistemică, prin utilizarea unor sisteme de etichetare ex ante bazate pe efectul preconizat al activităților și care nu iau în considerare rezultatele reale; subliniază că limitările metodologiilor actuale pot afecta fiabilitatea cifrelor raportate și pot avea implicații pentru evaluarea performanței de către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune; observă, în plus, că metodologiile actuale de urmărire a cheltuielilor legate de climă și biodiversitate nu reflectă pe deplin toate efectele activităților Uniunii, printre care anumite măsuri din cadrul politicii agricole comune; constată că aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” contribuie la prevenirea punerii în aplicare a măsurilor neconforme; evidențiază că aceste limitări metodologice pot crea provocări legate de răspundere pentru autoritatea care acordă descărcarea de gestiune; subliniază că Parlamentul nu își poate exercita funcția de control bugetar eficace dacă nu dispune de probe transparente, verificabile și la nivel de proiect privind conformitatea cu legislația de mediu și impactul asupra mediului;

14.reamintește că în 2024, când a verificat acordurile de grant cu ONG-urile, Comisia nu a identificat nicio încălcare a legii; subliniază totuși că orice beneficiar al finanțării din partea Uniunii, inclusiv ONG-urile, ar trebui să facă obiectul unor cerințe de control și transparență solide, proporționale și bazate pe riscuri, în conformitate cu dispozițiile legale și cu buna gestiune financiară; subliniază că cerințele în materie de control bugetar, garanții și transparență trebuie aplicate într-un mod neutru, proporțional și bazat pe dovezi, garantând că transparența și supravegherea se aplică în mod eficace tuturor categoriilor de beneficiari și că controlul se bazează pe riscuri; subliniază că lipsa transparenței subminează încrederea în procesul de descărcare de gestiune și că un control eficient necesită aplicarea unor standarde echivalente tuturor beneficiarilor; ia act de constatările Curții din Raportul său special nr. 11/2025 intitulat „Transparența finanțării acordate de UE ONG-urilor”;

15.observă că, potrivit tratatelor, organizațiile societății civile sunt beneficiari legitimi ai finanțării din partea Uniunii și sprijină frecvent îndeplinirea obiectivelor Uniunii; subliniază că cerințele în materie de control bugetar, garanții și transparență trebuie aplicate într-un mod neutru, proporțional și bazat pe dovezi, ținând cont în mod corespunzător de securitatea juridică; evidențiază că transparența selectivă poate submina încrederea în procesul de descărcare de gestiune și că pentru ca controlul să își atingă obiectivele trebuie să se aplice consecvent standarde comparabile tuturor beneficiarilor; ia act de Grupul de lucru pentru control instituit în cadrul Parlamentului în această privință;

16.reamintește rolul esențial al organizațiilor societății civile în susținerea valorilor democratice pentru a sprijini o societate democratică dinamică și viguroasă, asigurând o bază solidă pentru o acoperire largă a tuturor opiniilor relevante în diferite dezbateri, și subliniază că organizațiile societății civile pot primi sprijin din fondurile Uniunii pentru a exercita aceste funcții, respectând Regulamentul financiar, astfel cum se prevede la articolul 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană;

17.salută faptul că, având în vedere necesitatea urgentă de a amplifica capabilitățile de apărare ale Uniunii, numărul și volumul instrumentelor de finanțare ale Uniunii în sectorul apărării au crescut de la izbucnirea războiului ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; consideră că apărarea și sprijinul pentru Ucraina trebuie tratate ca prioritate bugetară în contextul geopolitic actual și că, pentru a îndeplini acest obiectiv, ar trebui alocate resurse adecvate; subliniază că Uniunea trebuie să adopte o abordare cuprinzătoare față de finanțarea securității și a apărării, răspunzând atât amenințărilor militare convenționale, cât și amenințărilor neconvenționale, printre care se numără amenințările hibride, cum ar fi cele legate de inteligența artificială, drone și atacurile cibernetice; consideră că tehnologiile care oferă cel mai mare avantaj operațional ar trebui să aibă prioritate la finanțarea tehnologiilor; subliniază că răspunderea democratică, posibilitatea auditării și transparența trebuie să crească în pas cu cheltuielile și recunoaște totodată că cerințele legitime de securitate pot limita publicarea anumitor informații sensibile, fără a reduce capacitatea generală a autorității care acordă descărcarea de gestiune de a exercita o supraveghere eficace; subliniază că este nevoie de și mai multă transparență față de finanțarea acordată de Uniune pentru apărare, inclusiv prin garantarea unor mecanisme de audit proporționale cu sensibilitatea activităților de apărare, dar care să asigure pe deplin o supraveghere eficace, și dând autorității care acordă descărcarea de gestiune posibilitatea de a exercita un control democratic asupra tuturor activităților finanțate de Uniune în etapele de adoptare, concepere și executare;

18.subliniază că egalitatea este o valoare fundamentală a Uniunii și este consacrată în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Carta); reamintește angajamentul Uniunii de a integra dimensiunea de gen în procesul său de elaborare a politicilor și de execuție a fondurilor Uniunii, inclusiv în buget;

19.reamintește Acordul de instituire a unui organism interinstituțional privind standardele etice pentru membrii instituțiilor și organelor consultative menționate la articolul 13 din Tratatul privind Uniunea Europeană;

20.reamintește că este important să se asigure că fondurile Uniunii sunt alocate și executate în deplină conformitate cu Regulamentul financiar și cu valorile fundamentale ale Uniunii; subliniază necesitatea unei supravegheri, a unei transparențe și a unor garanții adecvate pentru a preveni frauda, conflictele de interese, corupția, dubla finanțare, spălarea banilor și utilizarea abuzivă a fondurilor, inclusiv de către beneficiarii ale căror activități sunt incompatibile cu valorile Uniunii; subliniază, în acest cadru, rolul-cheie jucat de întreaga arhitectură antifraudă a Uniunii și își exprimă unele preocupări cu privire la refuzul unor state membre de a coopera cu unul dintre elementele sale, în special cu Parchetul European (EPPO);

21.invită Comisia, în special:(i)să reevalueze și să cerceteze de urgență deteriorarea statului de drept și riscurile la adresa bugetului Uniunii în Ungaria și să ia toate măsurile necesare în conformitate cu Regulamentul privind condiționalitatea și cu alte instrumente disponibile, inclusiv suspendarea totală a fondurilor din partea Uniunii;(ii)să aplice consecvent și exact dispozițiile referitoare la „destinatarii finali”, din Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) JO L 57, 18.2.2021, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/241/oj. (Regulamentul privind MRR), revizuindu-și Orientările privind PRR, să poarte un dialog cu statele membre despre cum să aplice corect definiția „destinatarilor finali”, să se asigure că statele membre colectează și furnizează date despre ultimele entități care primesc fonduri, excluzând entitățile intermediare, cum ar fi ministerele sau autoritățile de management, și punând aceste informații la dispoziția autorității care acordă descărcarea de gestiune înainte de expirarea ultimului termen de prezentare a cererii de rambursare pentru plățile MRR, și, dacă este necesar, să înceapă acțiunile în constatarea neîndeplinirii obligațiilor,(iii)să publice lista destinatarilor finali și a contractanților pentru toate instrumentele într-un format armonizat, prelucrabil automat;(iv)să asigure conformitatea cu normele Uniunii privind accesul la documente, inclusiv la mesaje text, recunoscând totodată că comunicările instituționale de interes public ar trebui să fie accesibile într-un mod proporțional și cu respectarea cerințelor legale și de securitate, pentru a garanta controlul democratic și responsabilitatea;(v)să vegheze ca nicio sumă din vreun fond al Uniunii să nu fie plătită, direct sau indirect, către beneficiari, inclusiv celor care au legături cu membri ai Consiliului European, dacă a fost identificat un conflict de interese și nu se poate demonstra și verifica că acesta a fost rezolvat, în conformitate cu normele și garanțiile aplicabile ale Uniunii;(vi)să asigure că toți comisarii și înalții funcționari își exercită funcțiile în deplină conformitate cu normele Uniunii privind integritatea, conflictele de interese și buna administrare;(vii)să aplice în mod adecvat cadrul de control pentru cheltuielile Uniunii legate de obiectivele privind clima și biodiversitatea, inclusiv un mecanism de verificare proporțional, raportarea în timp util a datelor privind efectul asupra climei la nivel de proiect și comunicarea transparentă privind impactul asupra mediului, în concordanță cu recomandările Curții și ținând seama în mod corespunzător de fezabilitatea operațională și de competitivitatea economică; să îmbunătățească monitorizarea și raportarea rezultatelor, dincolo de simplele obiective în materie de cheltuieli, în vederea maximizării impactului finanțării Uniunii în domeniul climei și al biodiversității;(viii)să examineze, în conformitate cu Regulamentul financiar, beneficiarii potențial frauduloși sau ilegali; reamintește importanța unei supravegheri adecvate a finanțării din partea Uniunii, acordând o atenție deosebită respectării valorilor fundamentale ale Uniunii, precum și obligația legală a Comisiei de a se asigura că beneficiarii respectă aceste valori și se abțin de la abateri profesionale;(ix)să se asigure că EPPO dispune de resurse adecvate pentru a investiga cazurile de fraudă legate de finanțarea din partea Uniunii, inclusiv cheltuielile MRR, având în vedere numărul tot mai mare de investigații și daunele estimate ridicate;(x)să continue eforturile depuse pentru a integra dimensiunea de gen în buget și pentru a urmări impactul bugetului Uniunii cu scopul de a promova egalitatea de gen;

22.se bucură să afle din concluzia Curții din raportul său anual privind execuția bugetului UE pentru exercițiul financiar 20244. JO C, C/2025/5409, 8.10.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/5409/oj. că conturile consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul respectiv sunt fiabile; constată că, începând din 2007, Curtea a emis în fiecare an un aviz pozitiv privind fiabilitatea conturilor;

23.constată că, la 31 decembrie 2024, totalul pasivelor se ridica la 827,3 miliarde EUR, iar totalul activelor la 518,5 miliarde EUR; constată că diferența de 308,8 miliarde EUR reprezintă activele nete negative ale Uniunii, care reflectă datoria și cota de cheltuieli deja efectuate până la 31 decembrie 2024, care trebuie finanțată din bugete viitoare; constată, de asemenea, că rezultatul economic negativ pentru 2024 s-a ridicat la 97,2 miliarde EUR, sumele cheltuite pentru NextGenerationEU (NGEU) contribuind simțitor atât la poziția netă negativă a activelor, cât și la rezultatul economic;

24.observă că, la sfârșitul lui 2024, valoarea estimată a cheltuielilor eligibile efectuate, dar încă nesolicitate spre rambursare, datorate beneficiarilor și înregistrate drept cheltuieli angajate, se ridica la 160,7 miliarde EUR (2023: 155,2 miliarde EUR), din care 7,9 miliarde EUR sunt legate de plăți viitoare anticipate din MRR;

25.se bucură să afle din concluzia Curții că activele, pasivele, veniturile și cheltuielile, inclusiv cele legate de NGEU, estimarea legată de procesul de retragere a Regatului Unit și impactul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei sunt prezentate fidel în conturile anuale consolidate;

26.reține din concluzia Curții că în situația veniturilor Uniunii nu se constată erori semnificative și sistemele de gestionare examinate de Curte funcționează, în general, bine;

27.regretă profund să constate că este al șaselea an la rând când Curtea emite o opinie contrară privind legalitatea și regularitatea cheltuielilor bugetare ale Uniunii; reamintește că autoritatea care acordă descărcarea de gestiune continuă să monitorizeze îndeaproape evoluțiile și că reevaluează situația în contextul procedurii de descărcare de gestiune; subliniază importanța unor eforturi continue și susținute pentru a aborda deficiențele subiacente și pentru a consolida gestiunea financiară și mecanismele de control atât ale Comisiei, cât și ale statelor membre; observă dificultățile cu care se confruntă autoritatea care acordă descărcarea de gestiune în situațiile în care Curtea de Conturi și Comisia aplică definiții juridice și metodologice diferite;

28.se bucură să afle că nivelul de eroare estimat de Curte în cheltuielile din 2024 a scăzut la 3,6 %, o scădere de două puncte procentuale față de 5,6 % în 2023; constată cu îngrijorare că Curtea detectează în continuare probleme substanțiale cu cheltuielile bazate pe rambursare, care reprezintă principalul factor contribuitor la rata de eroare globală, nivelul de eroare estimat la această categorie fiind de 5,7 %; reține că efectul erorilor constatate de Curte este estimat ca fiind atât semnificativ, cât și generalizat;

29.observă că estimările Comisiei pe 2024 privind riscul la momentul plății, care acoperă toate rubricile CFM-ului, mai puțin rubrica 3, sunt constant mai mici decât intervalele de încredere ale Curții, mai ales la rubricile 2 și 6; consideră că și acest lucru reflectă diferențele semnificative, metodologice și asociate cu mandatul fiecăreia, dintre cele două instituții;

30.reține că, spre deosebire de Curte, care trebuie să raporteze toate erorile, indiferent dacă este posibilă sau nu o corecție financiară, Comisia raportează doar neregulile pentru care consideră că se justifică din punct de vedere juridic lansarea unor proceduri de recuperare; reamintește că, în conformitate cu Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC), Comisia consideră „neregulă” orice încălcare a legislației aplicabile, care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic, care are sau ar avea ca efect prejudicierea bugetului Uniunii prin imputarea unor cheltuieli nejustificate bugetului respectiv, în timp ce definiția Curții privind „eroarea” include toate plățile efectuate fără a îndeplini condițiile necesare; își exprimă din nou îngrijorarea cu privire la faptul că, din cauza rolurilor lor instituționale distincte, Comisia și Curtea aplică interpretări juridice și definiții metodologice diferite, ceea ce poate crea confuzie; este îngrijorat că Comisia ar putea subestima în mod sistematic nivelul de eroare existent; își exprimă sprijinul pentru dezvoltarea unei abordări și metodologii comune de audit;

31.subliniază că este important să se garanteze că autoritățile publice recuperează în mod eficace sumele pierdute în mod necuvenit din cauza fraudei, a evaziunii, neregulilor și a fragmentării administrative, ca element esențial de protejare a finanțelor publice; invită Comisia să sporească transparența prin publicarea unor informații anuale clare privind recuperările, corecțiile financiare și confiscările legate de cheltuielile Uniunii și de cooperarea în materie de asigurare a respectării legii, prezentate într-un mod coerent și accesibil, care să sprijine responsabilitatea, evitând în același timp o sarcină administrativă inutilă;

32.se declară încă o dată îngrijorat de observația Curții că după toate probabilitățile evaluarea riscurilor efectuată de Comisie subestimează nivelul de risc în mai multe domenii; constată că problemele identificate în anumite sisteme de gestiune și control pot afecta fiabilitatea globală a concluziilor auditului; evidențiază necesitatea de a asigura o supraveghere riguroasă în toate modurile de gestiune; consideră îmbucurător faptul că, începând din 2025, Curtea va întrerupe practica de a selecta eșantioane de audit din operațiunile deja examinate de Comisie sau de autoritățile naționale de audit, o modificare care se dovedește necesară deoarece s-a demonstrat în mod repetat că în această abordare, deși se preconizează că va dezvălui puține erori sau nicio eroare, nu se poate avea încredere; subliniază că această turnură ridică serioase semne de întrebare cu privire la buna funcționare a sistemelor de control ale Uniunii și dovedește că Parlamentul avea dreptate să ceară de foarte mult timp mecanisme de asigurare fiabile pentru toate modurile de gestiune;

33.îndeamnă Comisia să implementeze într-un ritm mai alert instrumente interoperabile de combatere a fraudei și de extragere a datelor în toate modurile de gestiune, care să permită să verifice încrucișat beneficiarii reali, indicatorii de risc pentru achiziții publice și indiciile de dublă finanțare; îndeamnă Comisia să raporteze anual autorității care acordă descărcarea de gestiune ce arie de cuprindere au și cât de eficace sunt aceste instrumente, inclusiv măsura în care au fost adoptate de autoritățile de management; reiterează nevoia urgentă de a utiliza obligatoriu instrumentele de extragere a datelor și inteligența artificială pentru a combate în mod eficace frauda și neregulile;

34.subliniază că nivelul de eroare estimat pentru cheltuielile Uniunii, după cum se vede în declarația de asigurare a Curții, prezintă plățile care, potrivit evaluării Curții, nu au respectat pe deplin normele și condițiile aplicabile; consideră că, deși nu este un indicator al fraudei sau corupției și nu implică automat o risipă de resurse, el evidențiază domeniile în care măsurile corective pot consolida aplicarea adecvată a normelor și pot îmbunătăți protecția instrumentelor financiare ale Uniunii; regretă că nivelurile persistente de eroare, deși adesea de natură tehnică, pot face totuși ca populația să își piardă încrederea în buna gestiune financiară a bugetului Uniunii;

35.reamintește că, după cum stă scris în tratate, pentru decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru un anumit exercițiu, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune are nevoie de o declarație de asigurare, furnizată de Curte, cu privire la fiabilitatea conturilor și la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente la încheierea exercițiului respectiv; constată că programele de cheltuieli ale Uniunii sunt multianuale și că sistemele lor de gestiune și control se întind pe mai mulți ani, dând posibilitatea de a face corecții și a recupera sumele după încheierea exercițiului;

36.reamintește că responsabilitatea principală pentru a preveni și detecta fraude care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii revine Comisiei; reține că, în conformitate cu mandatul său, Curtea de Conturi trebuie să raporteze toate cazurile de nereguli identificate în cursul activității sale de audit; în plus, constată că Curtea transmite Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) suspiciunile de infracțiuni care intră în sfera de competență a EPPO și suspiciunile de fraudă, corupție sau alte activități ilegale; reține că, în 2024, Curtea a raportat către OLAF 19 cazuri de suspiciune de fraudă și, în paralel, a raportat EPPO șapte din aceste cazuri, ceea ce până în prezent a avut drept rezultat șase investigații OLAF și șapte investigații EPPO; felicită Curtea pentru practica de a raporta sistematic către OLAF și EPPO, dat fiind mai ales că informațiile care decurg din activitățile de audit prezintă un grad ridicat de fiabilitate; subliniază că toate cazurile de cheltuieli neconforme identificate de Curte ar trebui raportate către OLAF și EPPO, lăsând la latitudinea acestor organisme competente să evalueze dacă există o intenție de fraudă care justifică investigații suplimentare; evidențiază importanța unei coordonări continue între Comisie, OLAF, EPPO și Curte, pentru a asigura o urmărire în timp util și eficace a tuturor cazurilor raportate, în conformitate cu mandatele lor respective; reafirmă că Comisia trebuie să doteze aceste organisme cu resurse adecvate pentru a asigura capacități transfrontaliere de investigare și detectare pe deplin eficiente; reamintește importanța independenței operaționale depline a EPPO și a OLAF;

37.reține că revizuirea la jumătatea perioadei a CFM, adoptată în februarie 2024, a introdus o ajustare tehnică revizuită care a majorat plafonul pe 2024 pentru creditele de angajament de la 186,0 miliarde EUR la 186,8 miliarde EUR și a majorat nivelul creditelor de plată cu 7,1 miliarde EUR, bugetul final pentru creditele de plată ajungând la 149,7 miliarde EUR, iar plafonul global pentru plăți fiind menținut la 170,5 miliarde EUR; mai constată că revizuirea a introdus și Rezerva pentru Ucraina și Instrumentul de redresare al Uniunii Europene (EURI) cu titlul de noi instrumente speciale puse în afara plafoanelor CFM;

38.observă că inițial autoritatea bugetară a aprobat un buget al Uniunii pe 2024 de 189,4 miliarde EUR sub formă de credite de angajament; constată că cinci bugete rectificative adoptate în cursul exercițiului au dus la o creștere netă de 5,9 miliarde EUR, angajamentele totale ajungând la 195,3 miliarde EUR, depășind astfel plafonul CFM de 186,8 miliarde EUR; subliniază că s-a putut face acest lucru recurgând la instrumente speciale ale CFM, care oferă resurse suplimentare peste plafoane pentru a răspunde nevoilor urgente sau neprevăzute;

39.constată că în perioada 2014-2020 absorbția fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) a atins un stadiu avansat, plățile totale ridicându-se la 475,2 miliarde EUR, ceea ce reprezintă 97,0 % din cele 489,9 miliarde EUR disponibile în cadrul programelor; se bucură că 21 de state membre au înregistrat o rată de absorbție de peste 95,0 % în perioada de programare 2014-2020, demonstrând o capacitate puternică de execuție pe măsură ce perioada se apropie de sfârșit;

40.subliniază că ratele cumulate de absorbție prezentate de Comisie, bazate pe prefinanțare și pe plățile intermediare efectuate către statele membre, nu reflectă pe deplin progresele înregistrate în execuția proiectelor pe teren, deoarece nu reflectă sumele totale plătite de autoritățile naționale beneficiarilor finali;

41.constată cu îngrijorare că, deși în 2024 plățile au crescut considerabil, absorbția potrivit Regulamentului privind dispozițiile comune (RDC) în perioada 2021-2027 rămâne mică, în 2024 fiind plătite 14,7 miliarde EUR, față de 6,3 miliarde EUR în 2023, o cifră care rămâne modestă în raport cu alocările globale; constată, de asemenea, că plățile sub formă de granturi din MRR au ajuns la doar 55,9 miliarde EUR în 2024, aproape la jumătate din previziunile Comisiei din iunie 2023, reflectând întârzieri cronice în depunerea și prelucrarea cererilor de plată;

42.constată că, în 2024, Comisia a prevăzut dezangajări în valoare de 8,8 miliarde EUR pentru perioada 2025-2027, o majorare față de cele 8,1 miliarde EUR estimate în 2023 pentru perioada 2024-2027, această creștere fiind determinată în principal de programele politicii de coeziune din actualul CFM și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), deoarece programele din perioada 2014-2020 se apropie de închidere în 2026; nivelul scăzut de execuție din 2024 pune în pericol sume importante din 2025 încolo;

43.constată cu îngrijorare că, pentru fondul de coeziune (FC), Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și FSE +, Comisia anticipează dezangajări în valoare totală de 2,7 miliarde EUR, o creștere serioasă față de 2,2 miliarde EUR estimate în 2023 și de aproape șapte ori mai mult decât previziunile de 0,4 miliarde EUR din 2022, cu toate că se presupune că vom asista la o accelerare bruscă în execuție în 2026 și 2027; subliniază că dacă nu se va atinge această rată accelerată de execuție vor crește și mai mult sumele expuse riscului de dezangajare;

44.avertizează că diferitele riscuri identificate de Curte în bugetul Uniunii, inclusiv angajamentele restante, pot pune în pericol realizarea obiectivelor Uniunii; invită Comisia, în conformitate cu recomandările Curții, să acționeze proactiv pentru a se asigura că instrumentele sale de atenuare a riscurilor (cum ar fi fondul comun de provizionare) dispun de o capacitate suficientă;

45.constată că, la sfârșitul anului 2024, valoarea nominală în circulație a împrumuturilor Uniunii se ridica la 601,3 miliarde EUR, ceea ce ilustrează utilizarea piețelor de capital pentru finanțarea programelor Uniunii, cum ar fi Instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) și NGEU; constată că, până în 2027, totalul împrumuturilor restante ar putea depăși 900 de miliarde EUR, de aproape zece ori mai mult decât nivelul înregistrat în 2020 înainte de lansarea NGEU; observă că, din decembrie 2022, Comisia a aplicat o strategie de finanțare diversificată ca metodă standard de atragere de fonduri pe piețele de capital și evidențiază importanța raportării transparente, a responsabilității fiscale și a bunei gestiuni financiare în contextul creșterii împrumuturilor și a riscului legate de rata dobânzii, pentru a garanta sustenabilitatea fiscală și a asigura responsabilitatea deplină, precum și controlul democratic de către autoritatea de descărcare a gestiunii;

46.observă că cheltuielile cu dobânzile legate de finanțarea sprijinului nerambursabil din partea NGEU au ajuns la 5,4 miliarde EUR pentru perioada 2021-2024, din care 3,4 miliarde EUR doar în 2024, cu circa 50 % mai mult decât previziunile inițiale de 3,7 miliarde EUR; observă că în actualul CFM cheltuielile totale cu dobânzile s-ar putea situa între 29,0 și 30,4 miliarde EUR, aproape dublu față de estimarea inițială a Comisiei de 14,9 miliarde EUR; reține, în plus, că o informare din 2024 intitulată „Gestionarea datoriilor în bugetul UE în CFM-ul post-2027”, solicitată de Comisia pentru bugete https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/BRIE/2024/766173/IPOL_BRI(2024)766173_EN.pdf., a estimat că plățile dobânzilor pentru sprijinul nerambursabil NGEU în următorul CFM s-ar putea ridica la 70,9-73,8 miliarde EUR, subliniind impactul bugetar pe termen lung al împrumuturilor făcute în contul NGEU;

47.constată că expunerea bugetului Uniunii a continuat să crească în 2024, reflectând volumul tot mai mare al operațiunilor de împrumut și al garanțiilor asociate; subliniază că expunerea totală a bugetului Uniunii s-a ridicat la 342,0 miliarde EUR la sfârșitul anului 2024, adică o creștere de 14,8 % față de 298,0 miliarde EUR la sfârșitul anului 2023; subliniază că această tendință arată cât de important este să dispunem de un sistem solid, responsabilitate fiscală și raportare transparentă pentru a fi siguri că Uniunea își poate îndeplini obligațiile în contul datoriilor în toate circumstanțele; subliniază că, în contextul creșterii nivelurilor datoriei, dezvoltarea unor resurse proprii cu adevărat noi este esențială pentru a preveni situația în care costurile cu serviciul datoriei fac să se renunțe la priorități în viitoarele cadre financiare multianuale;

48.constată cu îngrijorare că, după cum a subliniat Curtea în Raportul special nr. 18/2025 privind flexibilitatea bugetului UE, propunerea Comisiei de CFM 2021-2027 nu s-a bazat suficient pe o identificare și o analiză aprofundată a nevoilor și a riscurilor pe care bugetul Uniunii ar trebui să le poată aborda; constată că, deși mecanismele de flexibilitate existente au permis Uniunii să reacționeze la prioritățile emergente, în primii ani ai CFM au fost epuizate mai multe instrumente de flexibilitate, situație care s-a repetat, limitând astfel marja de manevră pentru restul perioadei; subliniază că cadrul de flexibilitate este excesiv de complex, nefiind clar definită ordinea de prioritate pentru a activa marjele sub plafoane și instrumentele speciale peste plafoane; mai constată că anumite instrumente de flexibilitate se suprapun între ele și cu programe tematice care vizează aceleași nevoi, complicând inutil gestiunea financiară și procesul decizional;

49.sprijină din toată inima recomandările Curții din raportul său anual privind execuția bugetului UE pentru exercițiul financiar 2024 și din rapoartele speciale conexe; invită Comisia să le dea curs fără întârziere și să comunice autorității care acordă descărcarea de gestiune stadiul punerii în aplicare;

50.invită Comisia, în special:(i)să consolideze fiabilitatea și transparența raportării financiare; în special, ameliorând și mai mult în primul rând claritatea prezentării activelor nete negative și a cheltuielilor angajate și având grijă ca implicațiile bugetare pe termen lung ale împrumuturilor NGEU să fie comunicate clar și sistematic autorității bugetare;(ii)să ia toate măsurile necesare pentru a remedia problemele persistente cu legalitatea și regularitatea cheltuielilor, inclusiv îmbunătățind și clarificând orientările pentru autoritățile de management, prin continuarea eforturilor de a soluționa problemele identificate cu cheltuielile bazate pe rambursare și prin asigurarea aplicării consecvente a Regulamentului privind condiționalitatea legată de statul de drept dacă persistă riscuri;(iii)să își ajusteze metodologia privind riscul la momentul plății astfel încât să asigure alinierea deplină între estimările sale privind riscurile și mediul de control pe care se bazează;(iv)să monitorizeze mai strict executarea fondurilor în gestiune partajată pentru perioada 2021-2027, ceea ce presupune inclusiv să țină sub observație mai activ ratele scăzute de absorbție, să acorde sprijin administrativ mai consistent și asistență tehnică specifică statelor membre și să identifice sistematic blocajele structurale care încetinesc execuția;(v)să recurgă din plin la toate instrumentele disponibile pentru a preveni dezangajările și a avea siguranța că fondurile alocate sunt absorbite integral și efectiv;(vi)să comunice clar impactul cheltuielilor cu dobânzile preconizate aferente operațiunilor de împrumut ale Uniunii, inclusiv implicațiile bugetare ale acestora pentru viitoarele CFM, precum și sustenabilitatea actualei strategii de finanțare diversificată;(vii)să revizuiască și să simplifice arhitectura de flexibilitate a bugetului Uniunii pentru următorul CFM, inclusiv prin stabilirea unei ordini de prioritate clare pentru mobilizarea marjelor și a instrumentelor speciale, asigurând complementaritatea între instrumentele de flexibilitate și dând dovadă de mai multă transparență și previzibilitate în utilizarea lor, garantând totodată controlul democratic de către autoritatea bugetară;(viii)recomandă ca, în viitoarele propuneri privind CFM, Comisia să înglobeze o analiză cuprinzătoare a nevoilor, a riscurilor și a capacității de răspuns în situații de criză, având grijă ca instrumentele de flexibilitate să fie suficient de justificate, finanțate adecvat și capabile să răspundă unor evenimente neprevăzute fără să se epuizeze prematur;(ix)să asigure că arhitectura antifraudă a Uniunii, în special OLAF și EPPO, dispune de resurse suficiente și adecvate și că este facilitată o cooperare solidă între acestea și cu Comisia; inclusiv prin transmiterea în timp util a cazurilor de suspiciune de fraudă și prin consolidarea strategiilor de prevenire a fraudei, în special în domeniile de cheltuieli cu risc ridicat și în instrumentele financiare la scară largă;(x)să publice rezumate clare și ușor de utilizat privind performanța și cheltuielile, inclusiv prezentări generale de o pagină și tablouri de bord interactive cu seturi de date care pot fi citite automat;

51.consideră îmbucurător că toate probele de audit indică și pentru exercițiul financiar 2024 că nivelul de eroare pe partea de venituri nu a fost semnificativ; în același timp, subliniază o dată în plus că problemele legate de declararea incorectă sau nedeclararea taxelor vamale („deficitul de colectare a taxelor vamale”) conduc la gaură fiscală la taxele de import colectate, care reprezintă o problemă persistentă de mulți ani pentru Uniune și pentru statele sale membre;

52.subliniază importanța responsabilităților statelor membre în ceea ce privește colectarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) și a resurselor proprii tradiționale (RPT) pentru a asigura o concurență loială și o impozitare echitabilă pe piața unică și pentru a garanta că sarcina finanțării cheltuielilor Uniunii este împărțită în mod echitabil între statele membre; constată cu satisfacție că sistemele de venituri examinate de Curte au funcționat, în general, bine; în același timp, îndeamnă Comisia să își intensifice eforturile pentru a îmbunătăți colectarea resurselor proprii existente, inclusiv abordând deficiențele rămase nerezolvate identificate de Curte, în special cele legate de chestiuni rămase de mult timp nerezolvate privind opiniile cu rezerve în materie de TVA și punctele nesoluționate privind RPT;

53.subliniază că reforma sistemului vamal al Uniunii rămâne importantă, atât pentru modernizarea resurselor proprii, cât și pentru lupta eficace împotriva criminalității organizate, la nivel european și național; ia act de observația Curții că este necesară o mai bună planificare a implementării și a operaționalizării; accentuează importanța atingerii rezultatelor convenite ale reformei în timp util și în mod coordonat;

54.subliniază că adoptarea și aplicarea rapidă a tuturor elementelor propunerii de reformă vamală ar trebui să rămână o prioritate absolută; subliniază că înființarea Autorității vamale a UE și a Platformei de date a UE ar trebui să contribuie la evaluarea în timp real a riscurilor, detectarea fraudelor și aplicarea uniformă a normelor vamale, înlocuind sistemele naționale fragmentate pentru a clădi o uniune vamală digitalizată mai puternică; reliefează că este important să se garanteze că reforma ajută la reducerea semnificativă a deficitului vamal și crește eficiența controalelor vamale ale Uniunii; subliniază că este important să existe o evaluare a riscurilor în timp real și controale vamale digitalizate;

55.felicită EPPO și OLAF pentru eforturile depuse pentru a combate exploatarea organizată a deficiențelor în controalele vamale ale Uniunii; încurajează consolidarea în continuare a capacității operaționale și a expertizei EPPO în ceea ce privește abordarea tiparelor criminalității organizate care afectează veniturile și cheltuielile Uniunii, inclusiv prin misiuni comune specializate, intensificarea schimburilor de informații și a capacităților de analiză a riscurilor;

56.subliniază importanța măsurilor de prevenire și de precauție în combaterea fraudei din domeniul TVA; încurajează explorarea unor abordări inovatoare, cum ar fi eșantionarea bazată pe riscuri și extrapolarea statistică a rezultatelor controalelor la populații mai largi de tranzacții, cu respectarea deplină a garanțiilor juridice și a proporționalității;

57.ține să felicite Comisia pentru propunerile de noi resurse proprii prezentate, inclusiv pe cele înscrise în pachetul de propuneri pentru următorul CFM, care ar trebui să poată acoperi cel puțin cheltuielile cu rambursarea dobânzii și principalurilor din MRR, pentru ca aceste cheltuieli să nu limiteze fondurile Uniunii disponibile pentru programele obișnuite de cheltuieli ale Uniunii; recunoaște că ar putea fi luate în considerare și alte surse de venituri dacă propunerile existente nu se concretizează, fără a compromite responsabilitatea fiscală; consideră că potențialul de venit al unui impozit pe servicii digitale și al unei taxe pe tranzacțiile financiare ar trebui explorat ca posibile soluții;

58.invită Comisia, în special:(i)să ia măsurile necesare pentru a sprijini concretizarea în timp util și eficace a reformei vamale, inclusiv instituirea și începerea activității Autorității vamale a UE și dezvoltarea, darea în funcțiune și întreținerea Platformei de date vamale a UE;(ii)să intensifice cooperarea în domeniul vamal cu alte țări din afara Uniunii pentru a facilita comerțul și a combate cu mai multă tenacitate fraudele fiscale și vamale transfrontaliere;(iii)să își intensifice eforturile pentru a îmbunătăți colectarea surselor de venituri existente ale Uniunii, inclusiv cele din comerțul electronic, abordând deficiențele rămase nerezolvate identificate de Curte, în special cele legate de chestiuni rămase de mult timp nerezolvate care privesc opiniile cu rezerve în materie de TVA și punctele nesoluționate privind resursele proprii tradiționale (RPT);(iv)să depună în continuare eforturi în vederea introducerii de noi resurse proprii;(v)să continue să abordeze provocările majore legate de deficitul de colectare a taxelor vamale pe care creșterea rapidă a comerțului electronic le prezintă pentru autoritățile vamale; să furnizeze resurse umane, tehnice și financiare adecvate;

59.constată că bugetul pentru programele de la rubrica 1 a CFM – „Piața unică, inovare și sectorul digital” – a fost de 25,9 miliarde EUR (13,5 % din bugetul Uniunii), distribuit după cum urmează: 14,9 miliarde EUR (57,6 %) pentru cercetare, 4,1 miliarde EUR (15,9 %) pentru transporturi, energie și sectorul digital, 3,1 miliarde EUR (11,9 %) pentru programul InvestEU, 2,3 miliarde EUR (8,8 %) pentru programul spațial și 1,5 miliarde EUR (5,8 %) pentru alte domenii;

60.observă că Curtea a examinat 127 operațiuni care acoperă întreaga gamă de cheltuieli de la această rubrică a CFM; constată cu îngrijorare că 32 (25 %) dintre cele 127 de operațiuni examinate de Curte conțineau erori; regretă că, pe baza celor 28 de erori cuantificabile constatate de Curte și a erorilor suplimentare detectate în cadrul operațiunilor de la rubrica 1 din CFM executate de agențiile Uniunii, de întreprinderile comune și de Institutul European de Inovare și Tehnologie, Curtea estimează că în 2024 nivelul de eroare la cheltuielile aferente rubricii „Piața unică, inovare și sectorul digital” a fost semnificativ, de 3,2 %; observă, totodată, că Comisia a estimat riscul la momentul plății ca fiind de 1,6 % la această rubrică, acesta situându-se în jumătatea inferioară a intervalului estimat de Curte;

61.remarcă clasificarea erorilor făcută de Curte, costurile directe cu personalul neeligibile reprezentând 76 % din erori, alte costuri directe neeligibile (TVA, deplasări, echipamente) 18 %, subcontractarea neeligibilă 4 % și costurile indirecte neeligibile 2 %;

62.reține cu preocupare din observația Curții că cercetarea continuă să reprezinte un domeniu de cheltuieli cu risc ridicat, distingându-se costurile cu personalul; reține că Curtea a identificat erori cuantificabile în legătură cu 26 dintre cele 99 de operațiuni din domeniul cercetării și inovării pe care le-a inclus în eșantion; recunoaște că modul în care sunt eliberate fondurile are un impact asupra riscului de eroare și că normele complexe asociate cu finanțarea bazată pe rambursare sunt utilizate în general în domeniul cercetării; subliniază, în acest sens, necesitatea de a simplifica normele care reglementează programele de cercetare și inovare ale Uniunii, cu scopul de a reduce riscul de erori, facilitând în același timp accesul beneficiarilor, în special al IMM-urilor, la finanțarea din partea Uniunii;

63.observă că Curtea a identificat, de asemenea, mai multe probleme în proiectele Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE), cum ar fi raportarea costurilor indirecte, discrepanțele dintre plățile declarate și cele reale și proceduri de achiziții neconforme, și solicită respectarea strictă a normelor privind eligibilitatea costurilor și buna gestiune financiară în rândul tuturor partenerilor; în plus, insistă că aceste aspecte trebuie luate în considerare în contextul următorului Regulament privind MIE (2028-2034), pentru a îmbunătăți transparența în ceea ce privește punerea în aplicare a proiectelor MIE și pentru a crește valoarea adăugată europeană a acestora;

64.se bucură să afle că, pentru Raportul său anual pe 2024, Curtea a evaluat și informațiile privind performanța de la rubrica 1 din CFM, care au fost prezentate în fișele de performanță a programelor din raportul anual pe 2023 privind gestiunea și performanța elaborat de Comisie; apreciază concluzia generală a Curții că indicatorii de performanță au fost mai bine concepuți decât în perioada de programare 2014-2020 și că s-a îmbunătățit și echilibrul între diferite tipuri de indicatori (resurse, realizări, rezultate și impact) în cazul programului Orizont Europa, al Programului spațial al UE și al InvestEU; constată cu îngrijorare că legislația privind Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) în perioada 2021-2027 nu cuprinde indicatori de rezultat sau de impact;

65.este preocupat de faptul că Curtea a identificat lacune în trasabilitatea rezultatelor raportate, în special în cazul programului Orizont 2020; subliniază că este important să se verifice și să se asigure trasabilitatea și fiabilitatea datelor utilizate pentru a stabili indicatori de performanță; constată că, cum s-au introdus și utilizat tot mai des opțiuni simplificate în materie de costuri și modele de finanțare nelegată de costuri, problemele cu trasabilitatea și fiabilitatea datelor privind performanța trebuie soluționate pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii;

66.se arată îngrijorat de constatarea Curții potrivit căreia Comisia nu a putut furniza informații la nivel de proiect pentru InvestEU, deoarece este implementat prin gestiune indirectă, completată cu vizite de monitorizare; regretă răspunsul Comisiei cum că partenerii de implementare ai InvestEU nu sunt obligați nici de acordurile de garantare, nici de Regulamentul InvestEU să raporteze indicatori-cheie de performanță (ICP) la nivel de proiect; consideră că datele la nivel de proiect ar trebui să stea la baza unei raportări de performanță mai bune pentru instrumentele financiare implementate prin gestiune indirectă, precum InvestEU; subliniază că Banca Europeană de Investiții (BEI), în calitate de partener principal de implementare al InvestEU, trebuie să respecte cele mai înalte standarde de transparență și de responsabilitate;

67.este preocupat de faptul că, după cum a constatat Curtea, în general, progresele înregistrate în atingerea țintelor la indicatorii-cheie de performanță au fost mai mici decât în evaluarea Comisiei; observă că programele din CFM 2021-2027 sunt, în majoritate, pe cale să își atingă obiectivele, în timp ce programele din perioada 2014-2020 și-au îndeplinit doar parțial obiectivele; consideră îngrijorătoare concluzia Curții că pentru perioada 2014-2020 mai puțin de jumătate din indicatorii de performanță ai programului Orizont 2020 și MIE arată că rezultatele au fost sau sunt pe cale să fie obținute; constată că, pentru InvestEU, 50 % dintre indicatorii prezentați în fișele de performanță ale programelor nu aveau un obiectiv; dă dreptate Comisiei, care a răspuns că, având în vedere natura bazată pe piață și pe cerere a unor instrumente financiare precum InvestEU, performanța unor astfel de programe depinde de adoptarea lor de către piață, ceea ce limitează capacitatea Comisiei de a stabili obiective de etapă și ținte predefinite;

68.subliniază rolul important jucat de programele UE de finanțare a cercetării și inovării (C&I) pentru dezvoltarea științifică, societală, economică și tehnologică a Uniunii, pentru abordarea adecvată a priorităților și a provocărilor emergente, pentru reducerea inegalităților, realizarea dublei tranziții verzi și digitale și pentru reducerea dependenței energetice a Uniunii de Rusia; evidențiază că, pentru a mări competitivitatea Uniunii, a îmbunătăți poziția de lider tehnologic și autonomia strategică și pentru a elimina decalajul în materie de inovare față de concurenții de la nivel mondial, este necesară o finanțare suplimentară pentru cercetare și inovare, fiind esențial un efort de investiții mai puternic și mai bine direcționat, coroborat cu reducerea sarcinii administrative pentru solicitanți și o mai bună mobilizare a capitalului privat, ținând seama de recomandările pertinente ale raportului Draghi; reamintește că raportul Draghi subliniază că excelența în cercetare și inovare este fundamentală pentru competitivitatea Uniunii și că, în sistemul de cercetare și inovare al Uniunii, inclusiv în programul Orizont Europa, ar trebui să existe un singur criteriu de selecție, și anume excelența; își reiterează, în acest sens, poziția potrivit căreia finanțarea pentru cercetare și inovare ar trebui să fie determinată în continuare de principiul excelenței și ar trebui să rămână bazată pe merite;

69.observă că evaluarea ex post a programului Orizont 2020 a estimat că, pentru fiecare euro din costurile aferente programului, vor fi generate beneficii în valoare de cinci euro pentru societate până în 2040; regretă profund că 74 % dintre propunerile evaluate ca fiind de înaltă calitate de către experți independenți nu au putut fi finanțate din cauza constrângerilor bugetare; constată că ar fi fost necesară o sumă suplimentară de 159 de miliarde EUR pentru a finanța toate propunerile de înaltă calitate; reliefează că este important să se asigure o finanțare suficientă pentru C&I din Uniune cu scopul de a stimula prosperitatea și competitivitatea sustenabilă a Uniunii; accentuează importanța utilizării depline a mărcii de excelență și a altor instrumente de finanțare complementare ale Uniunii și naționale, inclusiv a celor din cadrul politicii de coeziune, pentru a sprijini proiectele de cercetare și inovare de înaltă calitate, dar nefinanțate, și pentru a consolida ecosistemele regionale de inovare din Uniune;

70.reliefează că este important să se simplifice normele și procedurile care reglementează finanțarea C&I de către Uniune cu scopul de a facilita accesul beneficiarilor la finanțare și punerea în aplicare a programelor; evidențiază că măsurile de simplificare ar trebui concepute astfel încât să fie în beneficiul solicitanților și beneficiarilor, inclusiv al solicitanților aflați la prima participare, al IMM-urilor și al universităților, promovând în același timp consorții mai mici și mai flexibile, structuri de proiect modulare și participarea pe etape, cu scopul de a facilita o participare mai largă și includerea eficace în toată Uniunea; este îngrijorat de constatarea Curții potrivit căreia, în pofida simplificărilor introduse în programul Orizont Europa pentru a facilita raportarea costurilor de către beneficiari, Curtea nu a constatat diferențe semnificative între programele Orizont 2020 și Orizont Europa în ceea ce privește regularitatea cheltuielilor;

71.ia act de constatarea Curții, potrivit căreia Comisia a pus în aplicare majoritatea recomandărilor sale formulate în anii precedenți; își exprimă, cu toate acestea, preocuparea privind faptul că instrumentul „Personnel Costs Wizard”, a cărui utilizare este puternic încurajată de Curte, în special de anumite categorii de beneficiari care sunt mai predispuși să comită erori, cum ar fi IMM-urile și noii beneficiari, nu era încă gata la momentul auditului Curții; ia act de constatarea Curții potrivit căreia, pentru cinci dintre cele 34 de operațiuni din cadrul programului Orizont Europa incluse în eșantionul său din 2024, beneficiarii fie au calculat în continuare costurile cu personalul utilizând metoda aplicabilă programului Orizont 2020, fie nu au respectat pe deplin noile norme aplicabile programului Orizont Europa; consideră că dezvoltarea și utilizarea unor instrumente precum „Personnel Costs Wizard” ar putea ajuta beneficiarii să aplice normele corecte pentru calcularea costurilor cu personalul, aceasta constituind principala sursă de eroare de la rubrica 1 din CFM;

72.ia act de faptul că, în 2024, Comisia a continuat să ofere opțiuni simplificate în materie de costuri, cum ar fi sumele forfetare și costurile unitare în programul Orizont Europa, finanțarea pe bază de sume forfetare reprezentând 27 % din bugetul total aferent cererilor de propuneri în programele de lucru pentru 2024; reamintește clarificarea Curții potrivit căreia, atunci când se acordă granturi pe bază de sume forfetare, beneficiarilor li se plătește o sumă forfetară predefinită pentru fiecare pachet de lucru finalizat, indiferent de costurile reale suportate; constată, de asemenea, că obiectivul Comisiei este de a furniza, până în 2027, cel puțin 50 % din bugetul cererilor de propuneri în programele de lucru publicate sub formă de sume forfetare; este preocupat de faptul că, din motivele explicate în caseta 5.4 din raportul său anual, Curtea nu a fost în măsură să evalueze dacă includerea unui anumit echipament în propunerea de buget era necesară și justificată în cazul unui grant bazat pe sume forfetare pe care l-a auditat; invită Comisia să se asigure că viitoarele instrumente de finanțare includ garanții pentru a evita supracompensarea pentru echipamente care nu au fost achiziționate efectiv, deși au fost incluse în bugetul pe bază de sume forfetare, în conformitate cu observațiile Curții;

73.observă că evaluarea intermediară a programului Orizont Europa a constatat că sumele forfetare au oferit o simplificare reală pentru beneficiari, deoarece economiile estimate variază între 14 % și 30 % din costurile lor administrative; ia act, de asemenea, de evaluarea Comisiei privind finanțarea pe bază de sume forfetare în cadrul programelor Orizont 2020 și Orizont Europa 2018-2024, inclusiv de faptul că beneficiarii au informat Comisia că ar aprecia o mai mare claritate cu privire la modul în care granturile bazate pe sume forfetare ar fi auditate; apreciază faptul că, în 2024, Comisia a instituit o strategie de control ex post pentru granturile din cadrul programului Orizont Europa, inclusiv o metodologie pentru examinările tehnice ex post ale granturilor pe bază de sume forfetare; ia act de faptul că Comisia a lansat primele 30 de examinări tehnice ex post ale programului Orizont Europa în al patrulea trimestru al anului 2024; recunoaște, în același timp, observația Curții potrivit căreia, deși sumele forfetare sunt adecvate pentru pachete de lucru clar definite, ar apărea dificultăți în punerea în aplicare a unor astfel de scheme în cazul în care pachetele de lucru sunt întârziate, finalizate parțial sau unele dintre activitățile stipulate în pachetul de lucru sunt înlocuite;

74.ia act de constatarea Curții, potrivit căreia s-a înregistrat o creștere semnificativă a sprijinului financiar acordat de Uniune părților terțe în domeniul cercetării, deoarece, în granturile Orizont 2020, a fost furnizată o astfel de finanțare în valoare de 2,5 miliarde EUR pentru întreaga perioadă de programare, în timp ce, până la sfârșitul anului 2024, suma de 5,5 miliarde EUR a fost furnizată în cadrul programului Orizont Europa; este preocupat de constatarea Curții potrivit căreia, pentru nouă dintre cele 11 operațiuni incluse în eșantion referitoare la granturi acordate unor părți terțe, pragul de finanțare de 60 000 EUR stabilit la articolul 207 din Regulamentul financiar a fost depășit fără o justificare adecvată a derogării în programul de lucru sau în cererea de propuneri; observă că, potrivit Comisiei, unele tipuri de acțiuni necesită prin natura lor granturi mai mari; este alarmat de constatarea Curții potrivit căreia părțile terțe nu sunt obligate să demonstreze eficacitatea controalelor lor pentru a asigura regularitatea cheltuielilor Uniunii; împărtășește opinia Curții privind faptul că acest lucru prezintă un risc deosebit pentru buna gestiune financiară și pentru protecția intereselor financiare ale UE;

75.remarcă faptul că programele de cercetare și inovare ale Uniunii, inclusiv Orizont Europa, sprijină dezvoltarea de tehnologii avansate pentru aplicații civile, dar recunoaște că anumite tehnologii pot prezenta riscuri inerente legate de dubla utilizare; consideră că consolidarea apărării Uniunii necesită un sprijin sporit pentru cercetare și inovare în programul Orizont Europa; evidențiază potențialul semnificativ al tehnologiilor emergente, în special în domenii precum inteligența artificială, securitatea cibernetică și informatica cuantică, de a contribui la securitatea și reziliența Uniunii; consideră că programele civile de cercetare și inovare ar trebui, prin urmare, să fie sprijinite în mod corespunzător și aliniate strategic, inclusiv, după caz, prin permiterea utilizării rezultatelor lor în scopuri cu dublă utilizare, pentru a proteja capabilitățile de apărare ale UE; ia act cu îngrijorare totuși de răspunsul Comisiei potrivit căruia, în prezent, aceasta nu asigură o monitorizare specifică pentru a se verifica, după încheierea unui proiect, dacă rezultatele proiectelor finanțate de Uniune în domeniul C&I sunt valorificate pentru aplicații cu dublă utilizare, militare sau din domeniul apărării; invită Comisia să monitorizeze în mod adecvat ce se întâmplă ulterior cu proiectele finanțate de Uniune în domeniul C&I cu potențiale aplicații cu dublă utilizare, militare sau din domeniul apărării, în conformitate cu cerințele Uniunii; subliniază că este important să se asigure că finanțarea acordată de UE este pe deplin coerentă cu valorile și obligațiile Uniunii în temeiul dreptului internațional; relevă totodată că este necesar ca acțiunile de monitorizare a rezultatelor cercetării finanțate de Uniune să fie consolidate de către Comisie, care ar trebui să urmărească inclusiv tranziția acestora către utilizarea comercială, cu scopul de a maximiza impactul societal și a garanta o rentabilitate adecvată a investițiilor pentru contribuabili;

76.reamintește că Grupului BEI i s-a alocat 75 % (19,6 miliarde EUR) din garanția bugetară a Uniunii în temeiul Regulamentului InvestEU; reamintește, de asemenea, recomandările formulate de autoritatea care acordă descărcarea de gestiune în rapoartele sale anterioare despre controlul activităților financiare ale BEI; ia act de lacunele în materie de asigurare a răspunderii de gestiune și de audit în ceea ce privește operațiunile BEI, așa cum au fost identificate în declarația Comitetului de contact CC 1/2025; evidențiază că trebuie aliniat și adaptat cadrul de audit la mandatul extins al BEI; îndeamnă Comisia să sprijine activ acordarea accesului deplin la auditarea activităților BEI de către Curte; subliniază că trebuie să existe informații detaliate despre calitatea portofoliului BEI și practicile sale de gestionare a riscurilor pentru a permite o supraveghere democratică semnificativă a operațiunilor sale; invită Comisia să colaboreze cu BEI pentru ca aceasta să furnizeze rapoarte despre calitatea portofoliului său și pentru a se asigura că profilurile de evaluare a riscurilor pentru investițiile mari fac obiectul unei revizuiri independente și că BEI prezintă lecțiile învățate din cazurile în care activitățile de creditare la o scară semnificativă au avut ca rezultat împrumuturi neonorate; subliniază că încrederea publicului în buna gestiune a împrumuturilor garantate de Uniune depinde de respectarea celor mai înalte standarde de integritate instituțională; îndeamnă, prin urmare, Comisia să solicite BEI să consolideze mecanismele de prevenire a conflictelor de interese;

77.relevă importanța strategică a cercetării în domeniul apărării pentru consolidarea securității și a rezilienței pe termen lung a Uniunii; accentuează că cercetarea în domeniul apărării și al securității necesită o cooperare strânsă și bazată pe încredere între statele membre pentru a asigura o utilizare rentabilă și eficientă a banilor contribuabililor Uniunii, a evita duplicarea inutilă și a promova sinergiile; reliefează că activitățile de cercetare în acest domeniu implică în mod necesar date, tehnologii și informații extrem de sensibile, care trebuie să respecte cele mai înalte standarde de protecție împotriva ingerințelor externe sau a manipulării răuvoitoare; evidențiază, în acest context, necesitatea urgentă de a dezvolta o arhitectură de protecție comună și solidă la nivelul Uniunii pentru a contracara amenințările hibride și a proteja cunoștințele critice, infrastructura și ecosistemele de inovare;

78.reamintește că, la 10 martie 2022, Parlamentul European a decis să înființeze Comisia PEGA pentru a investiga presupusele încălcări sau administrarea defectuoasă în aplicarea dreptului Uniunii în legătură cu utilizarea Pegasus și a unor programe de spionare echivalente, iar la 15 iunie 2023 Parlamentul European a adoptat o recomandare adresată Consiliului și Comisiei, pe baza activității Comisiei PEGA Texte adoptate: P9_TA(2023)0244; https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2023-0244_RO.html.; își exprimă nemulțumirea pentru că Comisia nu a prezentat încă măsuri de asigurare a respectării reglementărilor și măsuri legislative în urma recomandărilor Parlamentului referitoare la utilizarea Pegasus și a altor programe spion echivalente; ia act de relatările din mass-media https://www.ftm.eu/articles/spyware-industry-eu-subsidies-surveillance-concers. potrivit cărora finanțarea din partea Uniunii ar fi putut sprijini în mod direct întreprinderi implicate în dezvoltarea, punerea în funcțiune și exportul de programe de spionare de către entități ale căror tehnologii au fost legate de supravegherea ilegală a jurnaliștilor, a apărătorilor drepturilor omului și a actorilor politici din Uniune și din țările terțe; ia act de răspunsul Comisiei, care a explicat că utilizarea corespunzătoare a fondurilor Uniunii este asigurată prin diverse dispoziții contractuale care impun respectarea legislației aplicabile și a valorilor Uniunii și că nerespectarea acestor obligații poate duce la diverse măsuri contractuale, inclusiv la suspendarea contractului sau a plăților și la rezilierea contractului; ia act, de asemenea, de răspunsul scris al Comisiei, în care aceasta explică faptul că a instituit o serie de măsuri pentru a evita riscul ca programele de spionare să ajungă pe mâini greșite și pentru a spori protecția potențialelor victime ale programelor de spionare, inclusiv prin adoptarea Regulamentului european privind libertatea mass-mediei, a Directivei asupra confidențialității și comunicațiilor electronice, a Regulamentului privind reziliența cibernetică și a Regulamentului privind produsele cu dublă utilizare, și că Rapoartele sale anuale privind statul de drept analizează, de asemenea, evoluțiile în ceea ce privește acuzațiile de utilizare ilegală a programelor de spionare;

79.ia act de răspunsul Comisiei adresat Comisiei pentru control bugetar, potrivit căruia întreprinderile în cauză au primit în total 12,77 milioane EUR de la bugetul Uniunii începând din 2021; regretă că Comisia a comunicat Comisiei pentru control bugetar doar informații parțiale despre cuantumul total al finanțării din partea Uniunii alocate firmelor care furnizează programe de spionare sau programe de supraveghere intruzivă, deoarece răspunsul pe care l-a furnizat se limitează la informațiile deja puse la dispoziția publicului în sistemul de transparență financiară (STF), în care sunt publicate în prezent doar informații privind beneficiarii și contractanții care fac obiectul gestiunii directe și privind partenerii de implementare care fac obiectul gestiunii indirecte; regretă că autoritatea care acordă descărcarea de gestiune a primit un răspuns incomplet la cererea sa;

80.subliniază că este important ca Uniunea să investească în dezvoltarea unor rețele transeuropene de înaltă performanță, sustenabile și interconectate în mod eficient în domeniul transporturilor, al energiei și al serviciilor digitale și remarcă faptul că MIE, cu cheltuieli în valoare de 4,1 miliarde EUR în 2024, este un instrument esențial al Uniunii pentru realizarea acestor obiective;

81.ia act de răspunsul scris al Comisiei potrivit căruia, începând din 2021, 12,63 milioane EUR au fost cheltuite pentru producția de hidrogen din surse regenerabile și infrastructura aferentă din finanțarea MIE pentru energie din surse regenerabile, iar 187,21 milioane EUR din finanțarea MIE-Transporturi au fost cheltuite pentru stațiile de realimentare; remarcă, în același timp, că, în perioada 2021-2024, Comisia a alocat 791,13 milioane EUR sub formă de granturi în cadrul Fondului pentru inovare în scopul finanțării de proiecte privind e-combustibilii; reliefează importanța alocării fondurilor Uniunii pentru a sprijini soluțiile cu potențial de decarbonizare pe termen lung și de scalabilitate și a adoptării unei abordări bazate pe dovezi în ceea ce privește soluțiile emergente, cu scopul de a asigura folosirea eficientă a resurselor publice și de a maximiza impactul asupra climei; relevă că toate tehnologiile trebuie evaluate din punctul de vedere al eficacității și scalabilității lor; solicită prudență în alocarea fondurilor Uniunii pentru tehnologiile cu un rol incert sau limitat pe termen lung în vederea decarbonizării; accentuează că atingerea neutralității climatice până în 2050 are o importanță decisivă; evidențiază necesitatea de a asigura o aprovizionare fiabilă, accesibilă și rezilientă cu energie la nivelul Uniunii; remarcă, în acest context, că Comisia ar trebui să promoveze o abordare neutră din punct de vedere tehnologic în ceea ce privește cercetarea și inovarea; solicită, în special, sprijinirea proiectelor transfrontaliere pentru a promova soluții cu adevărat europene în domeniul aprovizionării cu energie, a asigura o folosire eficientă a fondurilor Uniunii din punctul de vedere al costurilor, a consolida piața internă și pentru a crea valoare adăugată europeană; invită Comisia să se asigure că criteriile de finanțare se bazează pe rezultate măsurabile în ceea ce privește reducerea emisiilor, și nu pe preferințe tehnologice prescriptive;

82.reamintește că Regulamentul privind piețele digitale (DMA) urmărește să asigure piețe digitale echitabile și favorabile inovării în Europa, împiedicând orice actor individual să domine această piață în detrimentul consumatorilor, al concurenților sau al supravegherii democratice; subliniază efectele negative semnificative pe care poziția dominantă pe piața digitală le are asupra drepturilor fundamentale și asupra răspândirii manipulării informațiilor și a dezinformării, precum și necesitatea unei acțiuni comune a Uniunii în aceste domenii; observă că, în 2024, Direcția Generală Concurență (DG COMP) s-a confruntat cu un deficit grav de personal, așa cum s-a consemnat în Raportul său anual de activitate (RAA) pe 2024; ia act de faptul că DG COMP a realocat personal unităților responsabile cu asigurarea respectării Regulamentului privind piețele digitale, ceea ce a creat un deficit de personal în alte departamente;

83.invită Comisia:(i)să dea curs pe deplin recomandărilor Curții privind legalitatea și regularitatea cheltuielilor și raportarea cu privire la performanță;(ii)să asigure furnizarea unei finanțări din partea Uniunii semnificativ mai mari pentru cercetare și inovare, determinată de principiul excelenței și al meritului;(iii)să introducă cerințe obligatorii pentru partenerii de implementare, inclusiv BEI, prin care să le impună acestora să furnizeze rapoarte de performanță bazate pe date la nivel de proiect, inclusiv pentru instrumentele financiare implementate în cadrul gestiunii indirecte, cum ar fi InvestEU; solicită ca o astfel de raportare să se bazeze pe o combinație echilibrată de indicatori despre realizări, rezultate și impact;(iv)să efectueze o revizuire a măsurilor de simplificare introduse pentru programul Orizont Europa, cu scopul de a evalua dacă acestea oferă o simplificare reală pentru beneficiarii proiectelor și solicitanți, inclusiv de a evalua impactul lor asupra sarcinii administrative, a ratelor de participare, a echilibrului geografic și a ușurinței în accesul pentru noii solicitanți, în special din regiunile cu performanțe mai scăzute și dacă promovează sinergiile cu alte instrumente ale Uniunii, inclusiv cu politica de coeziune și marca de excelență;(v)să dezvolte și să încurajeze utilizarea unor instrumente, cum ar fi instrumentul „Personnel Costs Wizard”, care să ajute beneficiarii să aplice normele corecte pentru calcularea costurilor cu personalul;(vi)să evalueze învățămintele desprinse din examinările tehnice ex post ale granturilor pe bază de sume forfetare lansate în 2024 și în 2025 și să raporteze autorității care acordă descărcarea de gestiune rezultatele acestei evaluări;(vii)să se asigure că viitoarele instrumente de finanțare includ garanții pentru a evita supracompensarea pentru echipamente care nu au fost achiziționate efectiv, deși au fost incluse în bugetul pe bază de sume forfetare;(viii)să revizuiască un eșantion reprezentativ de granturi pe bază de sume forfetare și să analizeze învățămintele desprinse din execuția lor și metodele folosite pentru a stabili sprijinul financiar al Uniunii, înainte de a extinde în continuare utilizarea granturilor pe bază de sume forfetare în viitoarele instrumente de finanțare;(ix)să efectueze o revizuire cuprinzătoare a finanțării acordate de Uniune pentru dezvoltarea, punerea în funcțiune și exportul de programe de spionare sau de programe de supraveghere intruzivă în toate modurile de gestiune începând din 2021, să elaboreze un plan de acțiune pentru a preveni utilizarea abuzivă a programelor de spionare în Uniune și să comunice rezultatele autorității care acordă descărcarea de gestiune;(x)să urmărească o abordare neutră din punct de vedere tehnologic în domeniul cercetării și inovării, inclusiv prin promovarea proiectelor transfrontaliere, pentru a sprijini atingerea neutralității climatice până în 2050 și pentru a promova aprovizionarea stabilă, rezilientă și la prețuri accesibile cu energie la nivelul Uniunii, garantând în același timp raportul cost-eficacitate, accelerând progresele către obiectivele climatice ale Uniunii și sporind competitivitatea;(xi)să consolideze cooperarea dintre statele membre în domeniul cercetării legate de apărare și securitate prin programe de cercetare și investigație finanțate de Uniune, promovând totodată sinergiile, asigurând o protecție solidă a datelor sensibile și protecția tehnologiilor împotriva ingerințelor străine și a amenințărilor hibride și, după caz, permițând utilizarea responsabilă a rezultatelor cercetării în scopuri cu dublă utilizare, pentru a sprijini reziliența, capabilitățile de apărare și independența strategică a Uniunii;(xii)să se asigure că finanțarea cercetării de către Uniune, inclusiv în programul Orizont Europa și prin acorduri cu parteneri din afara UE, este alocată într-un mod compatibil cu valorile Uniunii și nu contribuie la sprijinirea de programe de spionare sau de tehnologii de supraveghere intruzive, în conformitate cu recomandările relevante ale Parlamentului adoptate la 15 iunie 2023 JO C, C/2024/494, 23.1.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/494/oj.;

84.subliniază rolul politicii de coeziune a Uniunii în reducerea disparităților economice, sociale și teritoriale din Uniune, așa cum este stabilit prin tratate, precum și în sprijinirea punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale; insistă asupra sprijinului continuu pentru coeziune în CFM post-2027, respectând principiile parteneriatului și guvernanței pe mai multe niveluri, cu implicarea autorităților locale și regionale și a părților interesate relevante; ia act de faptul că bugetul pentru programele din cadrul rubricii 2 – „Coeziune, reziliență și valori” a CFM a fost de 61,4 miliarde EUR (32,1 % din bugetul Uniunii), fiind distribuit după cum urmează: 47,7 % pentru Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și alte instrumente regionale, 16,4 % pentru Fondul social european (FSE), 6,7 % pentru Fondul de coeziune (FC), 6,6 % pentru Erasmus+, 2,2 % pentru MIE – Transport, 3,6 % pentru instrumentul de redresare al UE și 3,1 % pentru alte domenii;

85.observă că Curtea a examinat un eșantion de 223 de operațiuni care acoperă întreaga gamă de cheltuieli din cadrul rubricii 2 a CFM; constată cu îngrijorare că nivelul general de eroare estimat de Curte în această rubrică în 2024 a depășit din nou cu mult pragul de semnificație, situându-se la 5,7 %; reamintește că rata de eroare calculată de Curte include erorile care au rămas nedetectate de statele membre și de Comisie și demonstrează că ratele de eroare prezentate de Comisie sunt subestimate;

86.observă clasificarea de către Curte a erorilor constatate în legătură cu cheltuielile din domeniul coeziunii: costurile neeligibile au reprezentat 49 % din erori, neconformitățile grave în ceea ce privește normele privind achizițiile publice și ajutoarele de stat au reprezentat 23 % din erori, iar proiectele neeligibile au reprezentat 18 % din erori; constată, de asemenea, că cheltuielile aferente FEDR și FC reprezintă cea mai mare parte a erorilor (54 %);

87.observă că, per ansamblu, Direcția Generală Politică Regională și Urbană (DG REGIO) a concluzionat în raportul său anual de activitate că, în conturile aferente exercițiului 2024 pentru FEDR/FC, au persistat erori peste pragul de semnificație sau cheltuieli neconforme cu reglementările, în pofida rezultatelor controalelor și corecțiilor aplicate deja la nivelul statelor membre, precum și că Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune (DG EMPL) a concluzionat același lucru cu privire la FSE/YEI și FEAD;

88.își reiterează îngrijorarea cu privire la concluzia formulată de Curte în documentul de analiză nr. 03/2024, intitulat „Panoramă a cadrului de asigurare și a principalilor factori care au contribuit la erorile constatate în cheltuielile din domeniul coeziunii din perioada 2014-2020”, potrivit căreia Comisia subestimează nivelul de eroare pe care îl raportează;

89.este preocupat de deficiențele persistente observate de Curte în activitatea autorităților naționale de audit care sunt puse în evidență de deficiențele identificate în pachetele de asigurare, rata de eroare reziduală depășind pragul de semnificație în cadrul unui număr de pachete de asigurare ce reprezintă peste 60 % din valoarea totală a pachetelor de asigurare auditate în 2024; subliniază cu îngrijorare că autoritățile de management nu reușesc în mod sistematic să prevină sau să identifice neregulile în ceea ce privește cheltuielile declarate de beneficiari și că acest lucru reduce măsura în care Comisia se poate baza pe activitatea lor;

90.își exprimă îngrijorarea cu privire la observația formulată de Curte, conform căreia erorile pe care aceasta le-a identificat în operațiunile menționate ar fi putut și ar fi trebuit să fie detectate de autoritățile de audit atunci când acestea și-au efectuat verificările; observă că, din acest motiv, măsura în care Comisia se poate baza pe rezultatele activităților autorităților de audit este deci limitată; evidențiază cu îngrijorare observația Curții potrivit căreia, începând din 2017, proporția pachetelor de asigurare cu rate de eroare reziduală de peste 2 % nu a scăzut sub 39 % din cheltuielile analizate în eșantioanele sale, ceea ce indică faptul că există în continuare deficiențe în activitatea autorităților de audit, care nu sunt abordate în mod suficient de activitatea de asigurare a Comisiei; cu toate acestea, salută lansarea de către Comisie a unui plan de acțiune care vizează îmbunătățirea capacității de detectare a autorităților în perioada 2021-2027;

91.constată că, în documentul său de analiză nr. 04/2025 intitulat „Politica de coeziune a UE: lecții din trecut, direcții pentru viitor”, Curtea a reamintit dificultatea de lungă durată legată de complexitatea cadrului de reglementare și faptul că, în pofida eforturilor de simplificare a normelor și a procedurilor, complexitatea reglementării Uniunii și coexistența cerințelor naționale și regionale continuă să impună sarcini administrative semnificative și contribuie la o rată de eroare ridicată; reamintește, cu toate acestea, rolul important pe care l-a jucat politica de coeziune în reducerea disparităților economice, sociale și teritoriale și în promovarea convergenței și a stabilității în întreaga Uniune, demonstrând astfel valoarea sa adăugată pentru contribuabilii Uniunii, care poate fi consolidată în continuare prin abordarea deficiențelor persistente; observă că, deși au fost introduse opțiuni simplificate în materie de costuri pentru a reduce obligațiile de raportare, utilizarea acestora rămâne limitată, în special în cadrul FEDR; reamintește deficiențele persistente ale sistemelor de management și control ale statelor membre; pune sub semnul întrebării planul Comisiei de a se baza mai mult pe sistemele naționale și accentuează că acestea trebuie remediate înainte de introducerea unui viitor model de cheltuieli în următorul CFM; reliefează că trebuie să se definească responsabilități clare și obligatorii de supraveghere și control atât pentru Comisie, cât și pentru statele membre, înainte de a începe punerea în aplicare; consideră că Comisia nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe sistemele de control ale statelor membre, ci ar trebui să definească cerințe minime și mecanisme de verificare, similare celor prevăzute în gestiunea partajată, pentru a evita orice nerespectare a normelor naționale și ale Uniunii, în conformitate cu solicitarea Curții;

92.ia act de constatările Curții din Raportul său special nr. 22/2025 intitulat „Corecțiile financiare în cadrul fondurilor politicii de coeziune”, în care se evidențiază că Comisia nu recurge la aplicarea de corecții financiare, așa cum ar trebui, cu scopul de a proteja bugetul Uniunii de cheltuielile neconforme din cadrul politicii de coeziune și că, în pofida faptului că cheltuielile din domeniul coeziunii sunt afectate de un număr semnificativ de erori de la an la an, Comisia a avut nevoie de mai mult de un deceniu pentru a adopta prima sa corecție financiară în septembrie 2025, pentru perioada 2014-2020; subliniază că este complex cadrul juridic care reglementează mecanismul de corecție, că nu sunt suficient de clare orientările și criteriile pentru evaluarea deficiențelor grave și nu sunt aplicate în mod consecvent și că nu există un calendar bine definit pentru procedură;

93.constată cu îngrijorare că Curtea a identificat deficiențe în planificarea și pregătirea activității de audit a autorităților, cum ar fi deficiențe în metodele de eșantionare și liste de verificare incomplete;

94.reamintește că, în urma unei cereri de acces la documente legate de descărcarea de gestiune care a vizat contracte încheiate cu 30 de operatori economici, Comisia a trebuit să efectueze un exercițiu de identificare amplu și care a necesitat multe resurse, ca urmare a limitărilor din sistemele sale interne de date, în urma acestui exercițiu fiind identificate sute de entități cu denumiri similare sau înrudite; recunoaște eforturile depuse de serviciile Comisiei pentru a răspunde în mod prompt și transparent; reamintește totodată că, începând cu următorul CFM, Comisia va trebui să utilizeze datele stocate în instrumentul Arachne de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor pentru a alimenta un site centralizat privind transparența, statele membre fiind obligate să ofere acces automat la datele relevante, obligație care se va aplica începând cu 2027 și cu privire la care Comisia a început deja lucrările pregătitoare; îndeamnă Comisia să pună în aplicare un sistem interoperabil care să permită trasabilitatea europeană a fondurilor odată cu începerea noului CFM;

95.constată că, în Raportul său special nr. 24/2025 intitulat „Instrumentele financiare din cadrul politicii de coeziune: Caracterul reînnoibil al fondurilor nu a fost valorificat decât parțial”, Curtea a constatat că, deși unul dintre avantajele instrumentelor financiare din cadrul politicii de coeziune în raport cu granturile este că restituirile pot fi utilizate pentru a sprijini destinatari finali suplimentari, ceea ce duce la o utilizare mai eficientă a finanțării publice, doar o reutilizare limitată a restituirilor se materializează în perioadele de eligibilitate, parțial din motive acceptabile, cum ar fi natura pe termen lung a investițiilor; constată că, după perioada de eligibilitate, restituirile sunt, în general, reutilizate pentru obiective legate de politica de coeziune, dar cu limitări; regretă ambiguitatea și lipsa de claritate a cadrului juridic în ceea ce privește obligația de reutilizare, precum și faptul că Comisia nu recurge la măsuri de supraveghere, ceea ce conduce la practici diferite între autoritățile de management ale statelor membre;

96.își exprimă preocuparea despre observația Curții, potrivit căreia a rămas scăzută execuția fondurilor politicii de coeziune (FEDR, Fondul de coeziune și FSE+), care reprezintă peste 90 % din fondurile cu gestiune partajată prevăzute în Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC) pentru perioada 2021-2027; reține că, atunci când Curtea compară rata de execuție a acestor fonduri (plăți de prefinanțare și plăți intermediare) cu cea din perioada de programare anterioară, se poate observa că rata globală de absorbție pentru aceste trei fonduri era de doar 5 % la sfârșitul anului 2024, față de 14 % la momentul echivalent din CFM anterior (sfârșitul anului 2017); subliniază că actuala perioadă de programare s-a desfășurat într-un context deosebit de dificil, marcat de crize succesive, presiuni inflaționiste, perturbări ale lanțurilor de aprovizionare și condiții geopolitice și economice în continuă evoluție; recunoaște, în același timp, că programele pentru perioada 2021-2027 au fost adoptate cu șapte luni mai târziu decât cele din perioada de programare 2014-2020 și că ratele de prefinanțare în cadrul programelor 2014-2020 au fost mai mari și au fost validate într-un moment diferit față de cele din actualul CFM; remarcă, în acest sens, că rata de absorbție în etapa comparabilă de execuție, la sfârșitul lunii iunie 2017, pentru Fondul european de dezvoltare regională, pentru Fondul de coeziune și pentru Fondul social european plus, s-a situat la 3,49 %, valoare comparabilă cu rata de la sfârșitul anului 2024; observă cu îngrijorare că, având în vedere că sfârșitul perioadei de eligibilitate pentru cheltuielile subiacente Articolul 63 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/1060. și termenul de plată a soldului final pentru CFM 2021-2027 sunt stabilite cu un an mai devreme decât în perioada de programare anterioară, presiunea de a absorbi fondurile Uniunii va crește și mai mult;

97.își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, în 2024, previziunile Comisiei privind dezangajările pentru perioada 2025-2027 au crescut la 8,8 miliarde EUR față de previziunile din 2023, care erau de 8,1 miliarde EUR pentru aceeași perioadă, și că această creștere a dezangajărilor estimate a fost determinată în principal de programele de coeziune din actualul CFM și de FEADR; observă că, potrivit estimărilor, dezangajările din FEADR vor apărea în 2026, la momentul închiderii programelor din CFM anterior și că programele de coeziune pentru CFM 2021-2027 vor fi expuse unor riscuri semnificative de dezangajări începând din 2027;

98.reamintește că, în 2024, au intrat în vigoare mai multe modificări ale politicii de coeziune și ale cadrului său juridic, și anume STEP și RESTORE; reliefează importanța acestor instrumente pentru a consolida competitivitatea Uniunii și a soluționa consecințele dezastrelor naturale; reiterează, cu toate acestea, că modificările constante ale cadrului politicii de coeziune conduc la instabilitate și insecuritate juridică și riscă să submineze obiectivele structurale pe termen lung ale politicii de coeziune de a reduce disparitățile în întreaga Uniune; evidențiază că politica de coeziune are nevoie de un cadru de reglementare stabil pentru a oferi previzibilitate beneficiarilor;

99.își reiterează profunda îngrijorare cu privire la impactul disproporționat pe care războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei continuă să îl aibă asupra regiunilor estice ale Uniunii care se învecinează cu Rusia și/sau Belarus; atrage atenția asupra costurilor suportate de aceste regiuni pentru că au o frontieră comună cu țări învecinate ostile, în special asupra necesității ca statele membre respective să direcționeze finanțarea publică către securitate, apărare și pregătire, în timp ce se confruntă cu reducerea dramatică a resurselor din cauza perturbării activităților economice, a comerțului transfrontalier și a altor schimburi; este preocupat, de asemenea, de pierderea sprijinului financiar al Uniunii înregistrată de unele regiuni de frontieră ca urmare a modificărilor aduse fondurilor de coeziune în actuala perioadă de programare, în special în ceea ce privește fondurile FEDR alocate inițial pentru cooperarea transfrontalieră cu Rusia și Belarus și fondurile realocate în contextul revizuirii la jumătatea perioadei a politicii de coeziune din 2025;

100.subliniază că coeziunea teritorială necesită consolidarea rezilienței economice locale, de exemplu prin turismul sustenabil, protejarea activelor culturale, ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și dezvoltarea competențelor profesionale, inclusiv în domeniul reconstrucției verzi, al eficienței energetice și al serviciilor de protecție civilă; remarcă importanța politicii de coeziune a Uniunii pentru convergența și dezvoltarea economică și teritorială în regiunile Uniunii, precum și pentru sprijinirea punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale; accentuează necesitatea de a garanta accesul la serviciile esențiale în zonele rurale și îndepărtate și invită Comisia să evalueze dacă cheltuielile Uniunii contribuie în mod eficace la reducerea presiunii depopulării;

101.evidențiază expunerea tot mai mare a anumitor regiuni, inclusiv a teritoriilor costiere și interioare mediteraneene, la riscurile legate de climă, cum ar fi furtunile, inundațiile, eroziunea costieră și stresul hidric; reliefează că măsurile de prevenire și de adaptare sunt mai eficiente din punctul de vedere al costurilor decât reconstrucția după dezastru; relevă necesitatea de a concentra la începutul perioadei investițiile în prevenirea riscurilor, siguranța hidraulică, stabilitatea pantelor, soluțiile bazate pe natură și infrastructura rezilientă la schimbările climatice, inclusiv porturile sustenabile, logistica intermodală, conectivitatea feroviară și sistemele de apă reziliente, reducerea scurgerilor, irigațiile reziliente și gestionarea inteligentă a apei, pentru a asigura rezultate rapide și măsurabile în materie de reziliență, a spori reziliența teritorială și a proteja eficacitatea cheltuielilor Uniunii;

102.subliniază recomandarea Serviciului de Audit Intern (IAS) al Comisiei, în auditul său efectuat în 2024 privind procesele de consolidare a asigurării pentru fondurile executate în cadrul gestiunii partajate, potrivit căreia strategia de audit unică a DG REGIO, DG EMPL și a Direcției Generale Afaceri Maritime și Pescuit (DG MARE) trebuie actualizată, deoarece anumite elemente nu au fost suficient de clare sau nu au fost suficient dezvoltate în această etapă a perioadei de programare; ia act, de asemenea, de recomandarea IAS potrivit căreia DG REGIO, care execută și Fondul de solidaritate al UE în cadrul gestiunii partajate și indirecte, trebuie să își îmbunătățească în continuare concepția și gestionarea eficace;

103.ia act de faptul că, în urma instituirii cadrului său C/2024/4618, anexa IV. pentru reduceri și recuperări în caz de fraudă, corupție și conflict de interese care afectează interesele financiare ale Uniunii și care nu au fost corectate de statele membre, Comisia a efectuat prima astfel de reducere la 8 mai 2025, când, în urma unei recomandări a OLAF, a adoptat prima sa decizie de punere în aplicare prin care reduce sprijinul acordat Slovaciei cu 1,225 milioane EUR în legătură cu o neregulă necorectată; ia act, cu toate acestea, de constatarea Curții din Raportul special nr. 26/2025 potrivit căreia Comisia nu dispune de un mecanism prin care să monitorizeze dacă sumele a căror recuperare a fost dispusă de instanțele naționale în urma unor proceduri penale sunt efectiv rambursate integral la bugetul Uniunii;

104.își exprimă profunda îngrijorare cu privire la constatările din Raportul din 2025 privind statul de drept în legătură cu situația statului de drept în Ungaria, în special cu problemele persistente și sistemice din sectorul judiciar și sectorul mass-mediei; constată cu îngrijorare că transparența alocării cauzelor în instanțele inferioare nu a fost îmbunătățită și că presiunea nejustificată asupra unor judecători continuă în cadrul sistemului judiciar, în special în contextul dezbaterilor interne cu privire la aspecte-cheie legate de independența sistemului judiciar; observă cu preocupare, în aceeași ordine de idei, că procesul de punere în aplicare a Strategiei naționale anticorupție pentru perioada 2024-2025 a rămas în urmă, constatându-se scăderea numărului de condamnări pentru infracțiuni de corupție, absența progreselor în stabilirea unui bilanț solid în privința cazurilor de corupție la nivel înalt, precum și raportarea sistematică de către Autoritatea de Integritate din Ungaria a unor obstacole în îndeplinirea eficace a sarcinilor sale de supraveghere;

105.își reiterează profunda îngrijorare cu privire la decizia Comisiei din 13 decembrie 2023, prin care a concluzionat că guvernul maghiar a îndeplinit cerințele Cartei în ceea ce privește independența sistemului judiciar și a ridicat suspendarea plății fondurilor pentru programele aferente, ceea ce a făcut ca Ungaria să devină eligibilă pentru a primi aproximativ 10,2 miliarde EUR din diverse fonduri reglementate de RDC; reamintește că, la 25 martie 2024, Parlamentul European a introdus o acțiune în fața Curții de Justiție pentru a verifica legalitatea deciziei Comisiei și pentru a asigura securitatea juridică în ceea ce privește punerea în aplicare a mecanismului privind statul de drept; observă că, deși hotărârea CJUE este încă în așteptare, avocatul general a propus, la 12 februarie 2026, ca Curtea de Justiție să anuleze decizia Comisiei de ridicare a suspendării plății fondurilor către Ungaria;

106.constată că, din cele 19,8 miliarde EUR alocate în temeiul RDC, care au fost blocate inițial din cauza preocupărilor legate de drepturile fundamentale, doar 7,6 miliarde EUR mai erau blocate pentru guvernul ungar în ianuarie 2026; constată, de asemenea, că, din cele 6,4 miliarde EUR blocate inițial în temeiul Regulamentului privind condiționalitatea legată de statul de drept din cauza preocupărilor legate de statul de drept și de corupție, 1 miliard EUR și 1,1 miliarde EUR au fost dezangajate la sfârșitul anului 2024 și, respectiv, 2025; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că, deși statul de drept continuă să se deterioreze și corupția prosperă prin rețelele oligarhice înrădăcinate din Ungaria, cuantumul fondurilor Uniunii care rămân înghețate din cauza preocupărilor legate de statul de drept și corupție se reduce și, prin urmare, presiunea exercitată de Comisie asupra guvernului ungar pentru ca acesta să pună în aplicare reforme scade în mod constant;

107.ia act de cererile guvernului maghiar din 28 și 29 martie 2025 de a transfera 545 de milioane EUR de la două programe de coeziune către noi priorități din cadrul platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP), din care 395 de milioane EUR provin din fonduri înghețate ca urmare a neîndeplinirii condiției favorizante orizontale prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; regretă profund aprobarea modificărilor, la 25 septembrie 2025, de către Comisie care, în pofida blocării din nou a rambursărilor pentru noile priorități STEP ca urmare a nerespectării cerințelor Cartei, a oferit totuși guvernului maghiar acces la prefinanțări în valoare de 317,3 milioane EUR; reafirmă că realocarea sau redistribuirea creditelor înghețate către alte programe sau obiective ar transmite guvernelor care nu respectă valorile Uniunii și obligațiile lor de a proteja interesele financiare ale Uniunii mesajul că pierderile pot fi compensate în altă parte; reamintește că fondurile suspendate în temeiul Regulamentului privind condiționalitatea sau ca urmare a neîndeplinirii condițiilor favorizante orizontale nu ar trebui să fie eligibile pentru modificări de programe sau transferuri; invită, prin urmare, Comisia să își exercite dreptul de inițiativă și să propună măsuri pentru a elimina orice lacune existente în cadrul legislativ al Uniunii, care ar putea permite guvernelor să transfere fonduri suspendate din cauza încălcării obligațiilor privind statul de drept sau Carta drepturilor fundamentale și să se asigure că viitoarele instrumente de finanțare sunt protejate împotriva eludării;

108.ia act de faptul că MOL Plc, un conglomerat petrochimic maghiar cotat la bursă, este controlat efectiv prin trei așa-numite fundații fiduciare de interes public afiliate guvernului ungar, fiecare deținând o participație de 10 %; reamintește că Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/2506 a Consiliului din 15 decembrie 2022 interzice Comisiei, atunci când execută bugetul Uniunii, să își asume noi angajamente juridice, în cadrul gestiunii directe sau indirecte, în relația cu fundațiile fiduciare de interes public din Ungaria și cu entitățile pe care acestea le administrează; constată cu îngrijorare că cel puțin un acord de finanțare pare să fi fost încheiat între Comisie și MOL după adoptarea deciziei respective; ia act de răspunsul Comisiei potrivit căruia aceasta investighează chestiunea și se așteaptă ca Comisia să ofere fără întârziere autorității care acordă descărcarea de gestiune o explicație clară a circumstanțelor în care un astfel de angajament ar fi putut fi semnat;

109.ia act de decizia de a aloca în viitor guvernului ungar, în cadrul instrumentului SAFE, al treilea pachet financiar ca pondere, în valoare de 16,2 miliarde EUR, menit să sprijine investiții majore în industria de apărare; reamintește că Comisia are competența de a refuza aprobarea planurilor naționale de investiții în domeniul apărării în cadrul SAFE dacă există îndoieli cu privire la protecția intereselor financiare ale Uniunii; constată că guvernul ungar a vândut recent întreprinderii 4iG, considerată ca fiind în mod evident apropiată de guvern, o participație majoritară de 75 % + 1 vot în holdingul deținut de stat în sectorul apărării; avertizează cu fermitate că, având în vedere deteriorarea continuă a statului de drept, riscurile persistente de corupție și deficiențele sistemice în materie de supraveghere, așa cum sunt descrise mai sus, nu se poate considera că interesele financiare ale Uniunii sunt protejate în mod adecvat dacă finanțarea din SAFE este alocată guvernului maghiar fără a stabili, cel puțin, condiții stricte care trebuie îndeplinite înainte de orice plată a fondurilor;

110.subliniază cu îngrijorare că, de la Raportul din 2024 privind statul de drept, Slovacia a adoptat, în a doua jumătate a anului 2024, o serie de amendamente la Codul penal, inclusiv privind dizolvarea entităților specializate în combaterea corupției, a Agenției Naționale de Combatere a Criminalității și a Parchetului Special, ceea ce a dus la întârzieri în investigațiile transferate către alte organisme și la scăderi semnificative ale numărului de cazuri de corupție anchetate; ia act cu îngrijorare de planul guvernului Slovaciei de a înlocui actualul birou pentru avertizori cu o instituție al cărei președinte ar fi numit direct de președintele Parlamentului Slovaciei, ceea ce riscă să politizeze biroul, aliniind activitatea acestuia la prioritățile guvernului, reducând protecția avertizorilor și subminând controlul modului în care guvernul gestionează fondurile Uniunii; evidențiază că aceste evoluții implică un risc sporit și substanțial pentru buna gestiune financiară a bugetului Uniunii; reliefează că Regulamentul privind mecanismul de condiționalitate bazat pe statul de drept nu se limitează la măsuri de ultimă instanță, ci permite, de asemenea, acțiuni timpurii cu suspendări parțiale, dacă sunt identificate încălcări ale statului de drept care prezintă un risc grav pentru buna gestiune financiară a bugetului Uniunii; sprijină pe deplin decizia Comisiei și o invită să demareze prima etapă a mecanismului de condiționalitate și să lanseze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor cu privire la această chestiune;

111.constată, în acest context, că, în urma misiunii desfășurate de Comisia pentru control bugetar la Bratislava în perioada 26-28 mai 2025, declarațiile publice nefondate ale prim-ministrului Slovaciei și ale unor membri ai Parlamentului Slovaciei au condus la amenințări la adresa liderului misiunii, fiind necesară protecția poliției; consideră că astfel de incidente ilustrează și mai mult deteriorarea situației legate de statul de drept și riscurile pe care acest proces le prezintă pentru interesele financiare ale Uniunii;

112.regretă că, potrivit unei analize realizate de societatea civilă, marea majoritate a recomandărilor formulate în Raportul privind statul de drept constituie reiterări ale celor anterioare; consideră că acest lucru pune sub semnul întrebării dacă recomandările sunt tratate cu suficientă seriozitate de către statele membre și dacă Comisia exercită o presiune adecvată pentru a asigura punerea lor efectivă în aplicare; relevă că multe dintre deficiențele enumerate în Raportul privind statul de drept au un impact direct asupra bunei gestiuni financiare a bugetului Uniunii și, prin urmare, consideră că este esențial, din perspectiva controlului bugetar, ca exercițiul să producă rezultate concrete și măsurabile; invită așadar Comisia să transpună recomandările specifice fiecărei țări din rapoartele sale anuale privind statul de drept în jaloane concrete, care să fie îndeplinite în mod sistematic de către statele membre, și să declanșeze aplicarea Regulamentului privind condiționalitatea dacă încălcările sistematice ale statului de drept, identificate în cadrul pilonilor raportului, au o legătură directă suficientă cu protejarea bugetului Uniunii;

113.ia act de răspunsul Comisiei, potrivit căruia Secretariatul General (SG) coordonează utilizarea celor trei instrumente diferite reprezentate de Regulamentul privind condiționalitatea, Raportul privind statul de drept și MRR, pe de o parte, și a condițiilor favorizante orizontale prevăzute în RDC, pe de altă parte, cu scopul de a asigura coerența între toate programele, instrumentele și statele membre și potrivit căruia, în cadrul fiecărui instrument, există un serviciu principal însărcinat cu punerea în aplicare, iar serviciile asociate relevante contribuie, de asemenea, la această activitate; constată totodată că Direcția Generală Justiție și Consumatori (DG JUST) și SG conduc împreună activitatea legată de Raportul privind statul de drept, iar DG EMPL conduce activitatea legată de condiția favorizantă orizontală prevăzută de Cartă, în timp ce SG REFORM împreună cu Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare (DG ECFIN) conduc activitatea legată de MRR și Direcția Generală Buget (DG BUDG) conduce activitatea legată de Regulamentul privind condiționalitatea; invită Comisia să clarifice și mai mult rolul tuturor factorilor de decizie în aceste proceduri; subliniază că, deși există un cadru solid pe hârtie, aplicarea practică a procedurilor ar putea fi consolidată în continuare; regretă că, în trecut, Comisia a prezentat doar informațiile minime, fără detalii esențiale, și nu a pus la dispoziție întreaga documentație, chiar și după ce Parlamentul a solicitat acest lucru; subliniază că schimbul de informații prompt, cuprinzător și proactiv este esențial pentru ca Parlamentul să își exercite în mod eficace responsabilitățile bugetare și de control și pentru ca cetățenii să își păstreze încrederea în instituțiile Uniunii și în credibilitatea UE, în ansamblu;

114.regretă faptul că Comisia a avut nevoie de peste doi ani pentru a iniția proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Maltei pentru neaplicarea dreptului Uniunii în domeniul jocurilor de noroc online; constată cu profundă îngrijorare că, din cauza legislației Maltei care împiedică executarea hotărârilor judecătorești valabile din alte state membre, aproximativ 100 000 de cetățeni ai Uniunii care au dreptul la rambursări nu au putut obține despăgubiri; constată, de asemenea, că mai multe firme de jocuri de noroc autorizate în Malta au început să transfere active către alte entități, punând astfel în pericol executarea efectivă a mii de hotărâri judecătorești, chiar dacă legislația contestată ar fi retrasă; regretă profund, în acest context, întârzierea de care a dat dovadă Comisia în inițierea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor;

115.reamintește constatările din Raportul special al Curții privind digitalizarea serviciilor medicale, care a concluzionat că sprijinul oferit de Uniune statelor membre a fost, în general, eficace în promovarea transformării digitale a sistemelor de sănătate; observă totuși că statele membre s-au confruntat cu dificultăți în utilizarea fondurilor Uniunii alocate în acest scop și regretă că, deși Comisia monitorizează progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește digitalizarea asistenței medicale, ea nu dispune încă de o imagine de ansamblu clară asupra modului în care fondurile Uniunii sunt utilizate pentru a sprijini aceste activități; invită Comisia să pună în aplicare integral recomandările Curții, în special îmbunătățind orientările pentru statele membre, consolidând monitorizarea și supravegherea bazată pe performanță a fondurilor Uniunii folosite pentru e-sănătate și garantând că investițiile în e-sănătate respectă cele mai înalte standarde de protecție a datelor, securitate cibernetică și interoperabilitate;

116.recunoaște că programul „UE pentru sănătate” a contribuit la programul InvestEU prin combinarea cu garanția Uniunii, mobilizând astfel investiții suplimentare; ia act, în special, de contribuția de 110 milioane EUR printr-o finanțare suplimentară din partea InvestEU care sprijină investițiile BEI în proiecte inovatoare din domeniul științelor vieții legate de contramăsurile medicale; subliniază că este important să se garanteze transparența, coordonarea eficientă cu instrumentele de finanțare naționale și ale Uniunii și accesul larg al statelor membre, astfel încât aceste investiții să aducă o valoare adăugată europeană substanțială și să consolideze reziliența sistemelor de sănătate ale Uniunii; reamintește că este important să se investească în inovarea și tehnologiile medicale la nivel european și să se consolideze cooperarea între institutele de cercetare, companiile medicale private și autoritățile publice pentru a servi mai bine interesul public;

117.regretă decizia Comisiei de a întrerupe granturile de funcționare care sprijină sectorul sănătății, care au reprezentat puțin peste 1 % din bugetul programului „UE pentru sănătate” în 2024; observă că aceste schimbări au afectat continuitatea contribuției la obiectivele europene în materie de sănătate publică; evidențiază importanța unor mecanisme de sprijin previzibile și stabile pentru părțile interesate și organizațiile societății civile active în domeniul sănătății; sugerează ca finanțările viitoare să se bazeze pe criterii clare privind valoarea adăugată europeană, transparența, neutralitatea politică și impactul măsurabil, pentru a garanta că resursele sunt alocate acolo unde oferă cele mai mari beneficii pacienților și sistemelor de sănătate; reliefează rolul părților interesate și al actorilor societății civile în contribuția la obiectivele politicii Uniunii în domeniul sănătății și la punerea ei în aplicare;

118.constată că Comisia a alocat 8 milioane EUR în 2024 și 20,9 milioane EUR în 2025 pentru cereri de propuneri privind producerea de conținut referitor la afacerile Uniunii de către consorții de organizații mass-media de știri și că trei consorții mass-media primesc în prezent finanțare din partea Uniunii; reamintește că o presă liberă, independentă și pluralistă reprezintă una dintre pietrele de temelie ale responsabilității democratice; consideră că sprijinul Uniunii pentru mass-media poate contribui la consolidarea pluralismului mijloacelor de comunicare în masă și a dezbaterii publice în cunoștință de cauză în întreaga Uniune, cu condiția să existe garanții stricte pentru a asigura independența editorială deplină și transparența; subliniază importanța transparenței în ceea ce privește orice formă de sprijin financiar, inclusiv granturile, contractele și finanțarea indirectă acordate organizațiilor mass-media, și că aceste informații ar trebui să fie ușor accesibile și prezentate în mod clar;

119.regretă că Comisia nu au realizat evaluări intermediare ale programelor emblematice Erasmus+, Corpul european de solidaritate și Europa creativă înainte de termenul legal stabilit; accentuează că evaluările ar trebui să stea la baza procesului decizional pentru actuala perioadă de programare, precum și pentru cea viitoare;

120.invită Comisia să dea curs recomandărilor Curții din raportul său anual pentru a se asigura că:(i)autoritățile de audit își consolidează capacitatea de control și de detectare verificând dacă planifică în mod corespunzător eșantionarea, confirmă că respectarea criteriilor de eligibilitate este dovedită și păstrează documentația adecvată pentru a sprijini pista de audit;(ii)atunci când sunt detectate deficiențe sistematice în programele operaționale și, în consecință, este impusă o rată forfetară, autoritățile statelor membre nu utilizează mecanismul de corecție forfetară pentru a se sustrage responsabilității de a verifica eligibilitatea cheltuielilor înainte de a le declara Comisiei și procedează la diferitele recuperări necesare;

121.în plus, invită Comisia:(i)să continue să acționeze pentru a soluționa problema sistemică a nedetectării erorilor la nivelul statelor membre în cadrul cheltuielilor aferente politicii de coeziune prin punerea în aplicare eficace a planului de acțiune, care vizează creșterea capacității de detectare la nivelul statelor membre și al Comisiei;(ii)să consolideze în continuare orientările, coordonarea și monitorizarea pentru a asigura o mai mare securitate juridică și o reutilizare mai eficace a restituirilor în toate statele membre;(iii)să colaboreze strâns cu statele membre, în special cu cele care se confruntă cu constrângeri structurale sau de capacitate, pentru a oferi asistență tehnică, simplificare administrativă și o flexibilitate suficientă în cadrul punerii în aplicare, astfel încât să se asigure absorbția deplină și eficace a fondurilor de coeziune;(iv)să elaboreze o metodologie pentru a măsura impactul financiar global al investigațiilor EPPO și OLAF, inclusiv pentru a cuantifica sumele recuperate în urma hotărârilor instanțelor naționale în cadrul procedurilor penale, precum și să obțină informații periodice de la statele membre cu privire la recuperarea activelor și la cota returnată la bugetul Uniunii, astfel cum a recomandat Curtea;(v)să coreleze recomandările din Raportul privind statul de drept cu punerea în aplicare a unor măsuri concrete de către statul membru în cauză, astfel încât să se asigure un impact mai puternic și să se faciliteze protejarea intereselor financiare ale Uniunii și face trimitere, în acest sens, la recomandările formulate în Rezoluția Parlamentului din 18 iunie 2025 referitoare la Raportul Comisiei pe 2024 privind statul de drept;(vi)să-și intensifice eforturile de monitorizare a condițiilor favorizante orizontale și tematice din toate statele membre pentru a identifica potențialele amenințări la adresa protecției bugetului Uniunii și să asigure mai multă transparență și o participare sporită a părților interesate la aplicarea acestui instrument;(vii)să asigure o mai bună aliniere a Raportului privind statul de drept la Regulamentul privind condiționalitatea și să prezinte mai detaliat în raport încălcările principiilor statului de drept care pot fi utilizate ca elemente pentru activarea Regulamentului privind condiționalitatea;(viii)să își exercite dreptul de inițiativă și să propună măsuri pentru a elimina orice lacune existente în cadrul legislativ al Uniunii, care ar putea permite guvernelor să transfere fonduri suspendate în temeiul Regulamentului privind mecanismul de condiționalitate bazat pe statul de drept sau din cauza neîndeplinirii condițiilor favorizante orizontale, și să se asigure că orice instrumente de finanțare viitoare conțin garanții adecvate împotriva eludării;(ix)să reevalueze și să abordeze de urgență deteriorarea statului de drept și riscurile la adresa bugetului Uniunii în Ungaria și să ia toate măsurile necesare în conformitate cu Regulamentul privind condiționalitatea și cu alte instrumente disponibile, inclusiv suspendarea totală a fondurilor Uniunii;(x)să efectueze o evaluare ex-post a impactului financiar al modificărilor politicii de coeziune asupra regiunilor frontaliere estice, în special în ceea ce privește fondurile FEDR alocate inițial pentru cooperarea transfrontalieră cu Rusia și Belarus, precum și fondurile realocate în contextul revizuirii la jumătatea perioadei a politicii de coeziune pentru 2025, care să analizeze măsura în care fondurile Uniunii destinate inițial regiunilor care au frontieră comună cu Rusia și/sau Belarus au rămas până la urmă în aceste regiuni sau, dimpotrivă, au fost redirecționate, să transmită această evaluare autorității care acordă descărcarea de gestiune și să propună de urgență un sprijin financiar specific pentru aceste regiuni, pentru a contracara impactul disproporționat al războiului de agresiune al Rusiei, inclusiv prin compensarea pierderilor înregistrate ca urmare a modificărilor din perioada de programare actuală;(xi)să reexamineze abordarea auditului unic până când deficiențele identificate la nivelul autorităților de management și de audit din statele membre sunt remediate;(xii)să asigure acordarea de granturi de funcționare în cadrul Programului „UE pentru sănătate”;

122.reține că bugetul pentru programele de la rubrica 3 a CFM – „Resurse naturale și mediu” – a fost de 64,4 miliarde EUR (33,7 % din bugetul Uniunii), distribuit după cum urmează: 59,2 % din aceste cheltuieli au fost direcționate către Fondul european de garantare agricolă (FEGA) – plăți directe (38,1 miliarde EUR), urmat de FEADR (15,5 miliarde EUR, 24,0 %), Fondul pentru o tranziție justă (6,2 miliarde EUR, 9,5 %), Fondul european de garantare agricolă (FEGA) – cheltuieli legate de piață (2,7 miliarde EUR, 4,1 %), pescuit și afaceri maritime (1,3 miliarde EUR, 2,0 %), mediu și climă (LIFE) (600 de milioane EUR, 0,9 %) și altele (200 de milioane EUR, 0,3 %);

123.evidențiază faptul că, în 2024, politica agricolă comună (PAC) a reprezentat cea mai mare parte (87,3 %) din cheltuielile Uniunii pentru rubrica „Resurse naturale și mediu”; reține că 2024 a fost al doilea an al PAC 2023-2027 în care s-a introdus noul model de realizare a obiectivelor, care integrează elemente de performanță, convenite cu statele membre în planurile strategice, ca bază pentru plăți;

124.observă că, la sfârșitul anului 2024, plățile din FEADR 2023-2027 s-au ridicat la 6,3 miliarde EUR (în 2023: 700 de milioane EUR), cu o rată de absorbție de 9,5 % (față de 1 % în 2023); subliniază că întârzierea plăților afectează stabilitatea veniturilor fermierilor; ia act de rata de absorbție de 32 % a Fondului pentru o tranziție justă; ia act cu îngrijorare de rata scăzută de absorbție a Fondului european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA), care a ajuns la doar 3 % până la sfârșitul anului 2024;

125.observă că Curtea a examinat un eșantion de 228 de operațiuni care acoperă întreaga gamă de cheltuieli de la această rubrică a CFM în 19 state membre și în Regatul Unit; constată cu îngrijorare că nivelul de eroare estimat de Curte pentru această rubrică este de 2,6 % (în 2023: 2,2 %); constată, de asemenea, că Curtea a identificat opt erori cuantificabile (și anume, erori cu impact financiar direct asupra bugetului Uniunii) în domeniul dezvoltării rurale, opt erori care au vizat tranzacțiile aferente eco-schemelor – un nou tip de intervenție introdus în cadrul PAC 2023-2027 pentru a sprijini practicile agricole care contribuie la obiectivele climatice și de mediu și la bunăstarea animalelor, trei erori legate de plățile directe, excluzând eco-schemele, două erori în cadrul măsurilor de piață și o eroare legată de o operațiune cu gestiune partajată desfășurată în cadrul FEAMPA; observă că Curtea a detectat, de asemenea, alte 19 probleme de conformitate fără impact financiar asupra bugetului Uniunii;

126.ia act de clasificarea erorilor de către Curte, observând că, din numărul total de erori, erorile administrative au reprezentat 44 %, problemele de neeligibilitate au reprezentat 28 %, nerespectarea angajamentelor în materie de agromediu, climă sau referitoare la eco-scheme a reprezentat 16 % și furnizarea de informații inexacte privind suprafețele sau animalele a reprezentat 12 %;

127.constată cu îngrijorare că, în cazul a 13 erori cuantificabile, Curtea consideră că autoritățile statelor membre dispuneau de suficiente informații pentru a preveni sau a depista și corecta eroarea înainte de a accepta cheltuielile și că, dacă autoritățile statelor membre ar fi ținut cont cum se cuvine de toate informațiile aflate la dispoziția lor, nivelul estimat de eroare pentru această rubrică ar fi fost cu 2,2 puncte procentuale mai mic;

128.atrage atenția asupra nevoii de simplificare, de dezvoltare în continuare și de promovare a instrumentelor digitale, precum și de controale mai stricte pentru a reduce nivelul cheltuielilor neeligibile; subliniază că este important să se reducă sarcinile administrative ale fermierilor, în vederea consolidării bunei gestiuni financiare;

129.consideră încurajatoare concluzia Curții potrivit căreia plățile directe din cadrul PAC, excluzând eco-schemele, nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare în 2024; ia act de evaluarea Comisiei potrivit căreia acest lucru confirmă rolul important pe care îl joacă Sistemul Integrat de Administrare și Control (IACS) în prevenirea și reducerea riscului de erori, deoarece plățile directe sunt gestionate de fiecare stat membru prin intermediul IACS, care interconectează bazele de date privind exploatațiile, cererile de ajutor, registrele animalelor și suprafețele agricole;

130.reamintește că, în cadrul modelului bazat pe performanță al PAC 2023-2027, statele membre stabilesc regulile care trebuie respectate de beneficiarii finali în conformitate cu cadrul general al Uniunii, în timp ce Comisia se axează pe rezultatele în materie de performanță și pe funcționarea sistemelor instituite de statele membre pentru a asigura respectarea acestor condiții, și nu pe operațiunile individuale, ca în trecut; reamintește și faptul că, în consecință, pentru PAC 2023-2027, statele membre sunt obligate să raporteze Comisiei cu privire la indicatorii de realizare și de rezultat legați de performanța politicii, și nu cu privire la statisticile de control; ia act de observația Curții din Raportul special nr. 07/2024 intitulat „Sistemele Comisiei de recuperare a cheltuielilor neconforme ale UE”, potrivit căreia recuperările cheltuielilor agricole neconforme s-au bucurat de un relativ succes, care se datorează în parte așa-numitei reguli 50/50, care a stimulat statele membre să recupereze fondurile; constată că această regulă a fost scoasă din PAC 2023-2027 și că Curtea a avertizat că acest lucru ar putea avea ca efect reducerea ratei de recuperare a cheltuielilor agricole neconforme;

131.ia act de răspunsurile Comisiei adresate Curții, potrivit cărora aceasta consideră că activitatea de audit a organismelor de certificare continuă să fie un element-cheie al asigurării pentru cheltuielile PAC din cadrul planurilor strategice; constată, de asemenea, că, pentru PAC 2023-2027, statele membre au obligația de a raporta Comisiei pachetele lor de asigurare, inclusiv de a-i transmite acesteia noile rapoarte anuale privind performanța și avizul organismului de certificare și rapoartele însoțitoare, pe care Comisia le utilizează apoi, împreună cu rezultatele propriilor constatări de audit și cu cele ale Curții, pentru a formula concluzii cu privire la asigurarea pentru cheltuielile PAC; subliniază că Comisia nu calculează o rată de eroare sau un risc la momentul plății pentru cheltuielile din cadrul planurilor strategice PAC; ia act de explicația Comisiei potrivit căreia, întrucât 74,8 % din cheltuielile de la rubrica 3 din CFM în 2024 au corespuns cheltuielilor bazate pe performanță din cadrul planurilor strategice PAC, nu a putut fi determinat niciun risc la momentul plății pentru această rubrică și, în consecință, pentru bugetul Uniunii în ansamblu;

132.observă că, pentru 2024, Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI) a evaluat 82 % din cheltuielile aferente PAC 2023-2027 ca fiind cheltuieli cu risc scăzut, 11 % din acestea ca fiind cheltuieli cu risc mediu, iar restul de 7 % ca fiind cheltuieli cu risc ridicat; ia act de clarificarea Curții, potrivit căreia cheltuielile cu risc scăzut corespund intervențiilor care nu sunt afectate de potențiale deficiențe grave ale sistemelor lor de guvernanță și de faptul că majoritatea cheltuielilor cu risc scăzut se referă la plățile directe și la alte tipuri de sprijin acoperite de IACS; remarcă, de asemenea, că, în raportul său anual de activitate pentru 2024, DG AGRI a combinat rezultatul plăților bazate pe performanță cu cel al plăților bazate pe conformitate și a concluzionat că, per ansamblu, 77 % din cheltuielile PAC din 2024 au fost cheltuieli cu risc scăzut (comparativ cu 69 % din cheltuielile PAC din 2023 și cu 72 % din cheltuielile PAC din 2022), iar 10 % au fost cheltuieli cu risc mediu și 13 % au fost cheltuieli cu risc ridicat;

133.ia act cu îngrijorare de rezervele formulate în raportul anual de activitate pe 2024 al DG AGRI, mai precis de cele 10 rezerve pentru nouă state membre în ceea ce privește cheltuielile incluse în IACS din cadrul planurilor strategice PAC, care s-au datorat potențialelor deficiențe grave identificate în funcționarea sistemelor de guvernanță, de cele 6 rezerve pentru cinci state membre în ceea ce privește cheltuielile neincluse în IACS din cadrul planurilor strategice PAC, care s-au datorat potențialelor deficiențe grave identificate în funcționarea sistemelor de guvernanță, de cele 6 rezerve pentru patru state membre în ceea ce privește măsurile de piață, care s-au datorat prezenței semnificative a unor deficiențe în ceea ce privește legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, suma expusă riscului fiind estimată la 14,92 milioane EUR, de o rezervă pentru un stat membru în ceea ce privește plățile directe din cadrul programului de opțiuni specifice pentru zonele îndepărtate și insulare (POSEI), care s-a datorat prezenței semnificative a unor deficiențe în ceea ce privește legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, suma expusă riscului fiind estimată la 28,83 milioane EUR, de cele 12 rezerve pentru zece state membre în domeniul dezvoltării rurale, care s-au datorat prezenței semnificative a unor deficiențe în ceea ce privește legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, suma expusă riscului fiind estimată la 209,80 milioane EUR;

134.salută faptul că, în contextul auditului privind exercițiul 2024, auditorii Curții au colectat și au analizat și informații cu privire la introducerea rapoartelor anuale privind performanța pentru PAC 2023-2027; consideră încurajatoare concluzia generală a Curții potrivit căreia raportarea anuală privind performanța a fost, în cea mai mare parte, introdusă conform planificării și nu a fost identificată nicio problemă în ceea ce privește datele raportate; salută constatarea Curții potrivit căreia, pentru cele nouă agenții de plăți pe care le-a examinat, se poate stabili o corespondență între plățile efectuate și realizările înregistrate în sistemele lor informatice pentru elaborarea rapoartelor anuale privind performanța;

135.ia act de constatarea Curții, pe baza sondajului său realizat în 19 state membre, potrivit căreia sistemele de raportare cu privire la performanță ale agențiilor de plăți erau încă în curs de dezvoltare în 2024, în condițiile în care 18 agenții de plăți automatizaseră elaborarea indicatorilor de performanță, iar două utilizau o metodă manuală sau parțial automatizată pentru a produce unii dintre indicatorii-cheie de realizare pentru rapoartele lor anuale de performanță pe 2024; constată cu îngrijorare că, la momentul realizării auditului Curții, sistemele informatice utilizate pentru elaborarea rapoartelor anuale privind performanța nu făcuseră încă obiectul unor teste complete pentru a verifica conformitatea acestora cu standardele internaționale în domeniul securității informațiilor (ISO 27001);

136.reamintește că PAC 2023-2027 este structurată în jurul a zece obiective-cheie, inclusiv asigurarea unui venit viabil, echitabil și stabil pentru fermieri, garantarea securității alimentare și consolidarea rezilienței sectorului agricol; consideră că sprijinul direct pentru venit în cadrul PAC ar trebui direcționat mai eficient către fermierii implicați activ în producția agricolă, menținând totodată securitatea juridică și evitând constrângerile administrative excesive, cu un accent deosebit pe sprijinirea celor care au cea mai mare nevoie de sprijin, spre exemplu fermele familiale, fermele mici, fermele situate în zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte dificultăți specifice, fermierii tineri și fermierele; invită Comisia să îmbunătățească eficiența și direcționarea fondurilor agricole ale Uniunii și să se asigure că numai fermierii activi primesc sprijin direct pentru venit, garantând, în același timp, proporționalitatea și menținând controale solide;

137.ia act de concluziile Curții din 2025 privind finanțarea acordată de UE pentru acțiuni legate de incendiile forestiere: deși statele membre au utilizat tot mai mult fonduri ale Uniunii pentru prevenire, Comisia nu a avut o imagine de ansamblu completă asupra cheltuielilor totale legate de incendiile forestiere, iar monitorizarea rezultatelor a fost slabă, o problemă cu implicații clare pentru agricultură și mediul rural; invită Comisia să îmbunătățească agregarea cheltuielilor legate de incendiile forestiere și să consolideze monitorizarea rezultatelor și sustenabilitatea pe termen lung a măsurilor preventive;

138.accentuează că, în contextul creșterii riscurilor de dezastre naturale, Comisia și statele membre trebuie să se asigure că măsurile de prevenire finanțate de UE sunt bine orientate, se bazează pe evaluări actualizate ale riscurilor și sunt menținute și după ciclurile proiectelor punctuale, astfel încât investițiile să aducă beneficii de durată agriculturii și comunităților rurale;

139.este preocupat de acuzațiile de fraudă la scară largă care afectează fondurile agricole ale Uniunii, informațiile cu privire la acestea fiind raportate pentru prima dată în mass-media în februarie 2025 și vizând Agenția elenă de plăți și control pentru ajutorul comunitar de orientare și garantare (OPEKEPE); reamintește că EPPO a publicat un comunicat de presă în mai 2025, confirmând că desfășoară o investigație cu privire la o presupusă schemă de fraudă organizată care implică fonduri agricole și corupție, fiind vizate activitățile desfășurate de funcționari publici ai OPEKEPE; reamintește că, potrivit relatărilor din presă, EPPO a transmis informații Parlamentului elen în vederea investigării a doi miniștri care ulterior au demisionat; ia act cu îngrijorare de comunicatul de presă al EPPO din 22 octombrie 2025, care explică faptul că, în cursul investigației preliminare desfășurate de EPPO, a fost identificat un grup infracțional organizat, despre care se presupune că este implicat într-o schemă de fraudă sistematică la scară largă vizând plata subvențiilor și activitățile de spălare de bani; ține seama de măsurile luate fără întârziere de autoritățile elene, care include, printre altele, decizia de a înființa un grup operativ de anchetă special, format din Poliția Financiară și Autoritatea Independentă pentru Venituri Publice; subliniază, în acest context, că au fost confiscate activele mai multor persoane suspectate de a fi implicate în presupusele activități infracționale;

140.ia act de faptul că DG AGRI a emis în raportul său anual de activitate pe 2024 patru rezerve legate de cheltuielile gestionate de OPEKEPE; ia act de faptul că o astfel de rezervă vizează toate intervențiile incluse în IACS din cadrul planurilor strategice PAC, deoarece auditul de conformitate al DG AGRI și activitatea organismului de certificare au evidențiat o serie de potențiale deficiențe grave în ceea ce privește punerea în aplicare a sistemului de identificare a parcelelor agricole, precum și în conceperea și funcționarea sistemului de gestiune și control; observă că a fost emisă o altă rezervă cu privire la cheltuielile neincluse în IACS din cadrul planurilor strategice PAC care vizează sectorul vitivinicol și apicultura, aceasta datorându-se potențialelor deficiențe grave în ceea ce privește conceperea sau instituirea sistemelor, care nu țineau seama de principiile economiei și eficienței și nu includeau măsuri de evitare a dublei finanțări; ia act de faptul că a treia rezervă referitoare la OPEKEPE vizează programele de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2022, în cazul cărora rata de eroare ajustată este estimată la 7,45 %, aceasta datorându-se auditurilor DG AGRI din 2023 și 2024, care au identificat mai multe deficiențe legate de sistemul de identificare a parcelelor agricole, deficiențe în controalele la fața locului efectuate de OPEKEPE, deficiențe grave în ceea ce privește supravegherea și controlul grupurilor de acțiune locală, procedurile de verificare a posibilei creări de condiții artificiale, controalele privind dubla finanțare și achizițiile publice și deficiențe în evaluarea caracterului rezonabil al costurilor și verificarea statutului IMM-urilor; ia act de cea de a patra rezervă referitoare la măsurile de piață din afara planurilor strategice PAC, emisă cu privire la organizațiile de producători de fructe și legume și la măsurile excepționale, în cazul cărora se estimează o rată de eroare ajustată de 10 % în urma auditului efectuat de DG AGRI în 2024, care a identificat deficiențe în controalele administrative și la fața locului, acestea având un impact asupra măsurilor excepționale și datorându-se faptului că, pe baza evaluării organismului de certificare, au fost efectuate ajustări ale ratelor de eroare pentru organizațiile de producători de fructe și legume și pentru promovare; recunoaște că autoritățile elene au elaborat un plan de acțiune, care a fost acceptat de DG AGRI ca bază suficientă pentru remedierea deficiențelor menționate mai sus; reamintește că toate măsurile corective sunt monitorizate în mod continuu de Comisie; solicită insistent Comisiei să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la punerea în aplicare a planului de acțiune și la îmbunătățirile măsurabile ale performanței controalelor;

141.ia act de răspunsurile scrise ale Comisiei potrivit cărora, în 2023 și, din nou, în iunie 2024, DG AGRI a solicitat autorității elene competente să supună acreditarea OPEKEPE unei perioade de probă; ia act de explicația din raportul anual de activitate al DG AGRI, potrivit căreia organismul de certificare și DG AGRI au identificat deficiențe care afectează mai multe criterii de acreditare, acest fapt determinând, prin urmare, autoritățile elene să supună acreditarea OPEKEPE unei perioade de probă în septembrie 2024 și să elaboreze un plan de acțiune pentru acreditare; constată, de asemenea, că Comisia urmărește progresele realizate în punerea în aplicare a acestui plan de măsuri de remediere; insistă ca Comisia să comunice autorității care acordă descărcarea de gestiune cel mai recent plan de acțiune revizuit și evaluarea sa; confirmă că autoritățile elene au luat fără întârziere măsuri corective pentru a remedia deficiențele structurale identificate, pentru a spori transparența beneficiarilor și pentru a consolida controalele și măsurile antifraudă; salută, în acest context, reforma introdusă recent prin lege pentru a transfera totalitatea activităților OPEKEPE către Autoritatea Independentă pentru Venituri Publice (AADE);

142.ia act de răspunsul Comisiei potrivit căruia, în iunie 2025, Comisia a aplicat o corecție financiară de 415 milioane EUR pentru deficiențele identificate în sistemul de gestiune și control din Grecia în perioada 2015-2022 Decizia de punere în aplicare (UE) 2025/1147 a Comisiei din 11 iunie 2025 de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate de anumite state membre în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) (JO L, 2025/1147, 13.6.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec_impl/2025/1147/oj).; constată cu îngrijorare că Comisia avea cunoștință de existența unor deficiențe grave legate de OPEKEPE cel puțin începând din 2021, deoarece o anchetă de conformitate legată de acreditare aflată în curs la momentul respectiv a fost deja menționată în raportul anual de activitate al DG AGRI pentru 2021; regretă că Comisia nu a luat mai devreme măsuri pentru a investiga în detaliu deficiențele grave constatate în legătură cu activitatea OPEKEPE, cu scopul de a atenua riscurile și de a proteja mai bine bugetul Uniunii;

143.își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul de nereguli și de acuzații de fraudă legate de pensiunile finanțate de Uniune; ia act de răspunsurile scrise ale Comisiei potrivit cărora, pentru perioada de programare 2014-2022, pensiunile au fost finanțate, împreună cu alte tipuri de investiții, în cadrul submăsurii 6.4 de dezvoltare rurală (investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole) și al programului Leader; consideră regretabil faptul că, deoarece statele membre nu raportează Comisiei numărul și tipul de investiții sprijinite prin aceste măsuri, Comisia nu a putut furniza autorității care acordă descărcarea de gestiune o imagine de ansamblu a proiectelor de pensiuni finanțate de Uniune; constată că auditurile Comisiei privind măsurile de dezvoltare rurală sunt bazate pe sisteme și nu evaluează legalitatea și regularitatea operațiunilor individuale; ia act de răspunsul scris al Comisiei, potrivit căruia în ceea ce privește Ungaria, Slovacia (măsura 6.4) și Grecia (Leader), s-au făcut constatări privind sistemul de gestiune și control pus în aplicare de statele membre în legătură cu pensiunile; consideră că, având în vedere numărul de acuzații de fraudă care privesc pensiunile, Comisia ar trebui, de asemenea, să monitorizeze și să auditeze proiectele individuale de pensiuni, inclusiv utilizarea lor după încheierea perioadei de punere în aplicare a proiectelor și să ia în considerare prelungirea perioadei de durabilitate pentru aceste tipuri de proiecte, cu scopul de a preveni noi abuzuri, precum și să introducă verificări stricte privind conflictele de interese ca o condiție prealabilă pentru alocarea fondurilor Uniunii în scopul construirii de pensiuni;

144.reafirmă că s-a constatat că un fost prim-ministru al Cehiei s-a aflat într-o situație de conflict de interese în cursul mandatului său anterior și reamintește rezoluția aferentă a Parlamentului European din 13 decembrie 2018 Texte adoptate, P8_TA(2018)0530.; ia act de răspunsurile scrise ale Comisiei privind măsurile luate ca răspuns la situația de conflict de interese rezultată din deținerea de către acest prim-ministru a unei societăți holding private în perioada exercitării unei funcții publice și constată că, în martie 2020, Comisia a suspendat plata unui proiect în valoare de 30 606,96 EUR; observă că, în iunie 2022, Comisia a aplicat Cehiei o corecție financiară în valoare de 3,3 milioane EUR din care o parte (30 606,96 EUR) a vizat situația de conflict de interese în care se afla prim-ministrul în timpul mandatului său, care s-a încheiat în 2021 Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/908 a Comisiei din 8 iunie 2022 de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) (JO L 157, 10.6.2022, p. 15, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec_impl/2022/908/oj).; insistă asupra faptului că Comisia ar trebui să monitorizeze în continuare eventualele conflicte de interese care ar putea afecta fondurile Uniunii, în special în ceea ce privește funcționarii aleși, și să ia măsuri pentru a proteja bugetul Uniunii;

145.constată că, în urma alegerilor naționale, un nou guvern a preluat mandatul în Cehia în decembrie 2025; ia act de declarațiile publice ale prim-ministrului, care indică intenția de a renunța la proprietatea și controlul asupra intereselor comerciale care ar putea beneficia de fonduri ale Uniunii prin instituirea unui acord fiduciar presupus ireversibil; constată totuși că, la jumătatea lunii ianuarie 2026, nu fusese pusă la dispoziția publicului nicio documentație juridică care să demonstreze instituirea efectivă și garanțiile operaționale ale unor astfel de acorduri și că prim-ministrul Cehiei continuă, în prezent, să dețină Agrofert și alte interese comerciale care ar putea beneficia de fonduri ale Uniunii; subliniază că simpla anunțare a unor viitoare acorduri este insuficientă pentru a înlătura preocupările legate de conflictele de interese; insistă ca orice viitoare acorduri să asigure eliminarea efectivă a intereselor economice și a influenței, în conformitate cu normele Uniunii privind conflictele de interese; salută relatările recente din mass-media potrivit cărora Comisia a solicitat în mod oficial informații detaliate din partea autorităților cehe cu privire la măsurile adoptate pentru a preveni potențialele conflicte de interese în legătură cu societățile deținute sau controlate de prim-ministru și a cerut garanții că nu vor mai fi direcționate fonduri ale Uniunii către Agrofert până la clarificarea completă a situației;

146.reamintește că clima și biodiversitatea reprezintă două dintre prioritățile de politică orizontale ale bugetului Uniunii pentru perioada 2021-2027; constată că Comisia definește integrarea aspectelor legate de climă și biodiversitate ca fiind luarea în considerare în mod sistematic a obiectivelor privind clima și biodiversitatea la conceperea, pregătirea, punerea în aplicare și evaluarea fiecărui program de cheltuieli;

147.reamintește că Acordul interinstituțional din 2020 a stabilit un obiectiv obligatoriu de 30 % pentru cheltuielile legate de climă, dar numai un „plan ambițios” anual de 7,5 % în 2025 și de 10 % în 2026 și 2027 pentru cheltuielile legate de biodiversitate; observă că Comisia urmărește cheltuielile Uniunii pentru activitățile legate de climă și biodiversitate prin intermediul unor metodologii specifice; reliefează că metodologiile de urmărire a cheltuielilor pentru climă și biodiversitate constă în sisteme de etichetare ex ante bazate pe efectul preconizat al activităților și nu iau în considerare rezultatele; reamintește că integrarea priorităților în bugetul Uniunii presupune luarea în considerare a respectivei priorități în toate etapele ciclului bugetar; subliniază, prin urmare, că urmărirea cheltuielilor legate de obiectivele în materie de climă sau biodiversitate constituie doar o etapă într-un ciclu cuprinzător de „înverzire” a bugetelor, în cadrul căruia obiectivele în materie de climă și biodiversitate sunt avute în vedere pe parcursul întregului ciclu de viață al bugetului;

148.constată că, aplicând metodologiile sale de urmărire a cheltuielilor legate de climă și biodiversitate, Comisia calculează că Uniunea se află pe drumul cel bun pentru a-și atinge obiectivul de cheltuieli legate de climă de 30 % pentru perioada 2021-2027 și planul ambițios de 7,5 % pentru cheltuielile legate de biodiversitate în 2025; regretă că Uniunea nu este pe calea cea bună pentru a-și îndeplini planul ambițios de 10 % pentru cheltuielile legate de biodiversitate în 2026 și 2027; constată că există un deficit mediu anual de finanțare de 21,4 miliarde EUR pentru atingerea obiectivelor Uniunii în materie de biodiversitate CE, 2022, „Biodiversity financing and tracking: final report” (Finanțarea biodiversității și urmărirea cheltuielilor legate de biodiversitate: raport final), Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg (https://data.europa.eu/doi/10.2779/950856).; subliniază că majorarea alocărilor bugetare trebuie să fie însoțită de o mai mare eficacitate și de o mai bună monitorizare a rezultatelor în materie de biodiversitate, garantând în același timp că aceste modificări nu generează sarcini administrative disproporționate pentru fermieri și autoritățile locale;

149.este preocupat de faptul că, în cadrul mai multor audituri, Curtea a constatat că contribuția fondurilor Uniunii la obiectivele climatice este neclară și potențial supraestimată din cauza unor deficiențe ale metodologiilor de urmărire ale Comisiei; reamintește că, în Raportul său special nr. 09/2022 privind cheltuielile legate de climă din bugetul Uniunii pentru perioada 2014-2020, Curtea a constatat că contribuția bugetului Uniunii la obiectivele climatice a fost supraestimată cu 72 de miliarde EUR în CFM 2014-2020, deoarece cheltuielile raportate nu au fost întotdeauna relevante pentru acțiunile climatice, inclusiv în cadrul PAC; știe că, drept răspuns la raportul special menționat anterior, Comisia a comandat un studiu în vederea stabilirii unei abordări mai științifice pentru a cuantifica contribuția PAC la obiectivele climatice și consideră că studiul ar trebui făcut public; așteaptă cu interes să primească în 2026 evaluarea Curții privind modul în care Comisia a dat curs recomandărilor formulate în Raportul special nr. 09/2022;

150.ia act de răspunsul scris al Comisiei potrivit căruia, în perioada 2021-2023, emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură au scăzut în UE cu 3 %, în timp ce emisiile corespunzătoare aprovizionării cu energie și industriei au scăzut cu 16 %; consideră că toate domeniile de politică și toate activitățile trebuie să contribuie în mod echitabil la reducerea emisiilor; ia act de Raportul special nr. 20/2024 al Curții privind planurile strategice PAC, precum și de răspunsul Comisiei; ia act în special de evaluarea Curții potrivit căreia planurile strategice PAC 2023-2027 reprezintă o îmbunătățire față de perioada de programare precedentă, inclusiv în ceea ce privește considerentele legate de climă și mediu, deși cadrul de monitorizare și performanță ar putea fi consolidat într-o mai mare măsură; apreciază că Curtea recomandă, de asemenea, Comisiei să estimeze contribuția PAC la țintele fixate de Pactul verde și să consolideze viitorul cadru de monitorizare a PAC, în vederea îmbunătățirii contribuției sale la îndeplinirea obiectivelor climatice și de mediu ale Uniunii; consideră că îmbunătățirile aduse cadrului de monitorizare și performanță nu ar trebui să conducă la sarcini administrative suplimentare pentru fermieri sau pentru autoritățile de management;

151.ia act de Raportul special nr. 14/2024 al Curții intitulat „Tranziția verde – Contribuția Mecanismului de redresare și reziliență la aceasta este neclară” și de răspunsul Comisiei; ia act de constatările Curții care evidențiază deficiențe și limitări în conceperea și punerea în aplicare a MRR în ceea ce privește măsurarea contribuției sale la obiectivele climatice și de mediu; observă că Curtea a constatat că urmărirea cheltuielilor legate de climă implică un nivel ridicat de aproximare, iar unii coeficienți conduc la posibile supraestimări; salută recomandarea Curții ca Comisia să perfecționeze în continuare metodologiile de estimare a cheltuielilor legate de climă în cadrul viitoarelor instrumente de finanțare și să integreze lecțiile învățate în conceperea viitoarelor instrumente de finanțare care sprijină obiectivele și țintele climatice și de mediu;

152.ia act de Raportul special nr. 15/2024 al Curții privind adaptarea la schimbările climatice în UE și de răspunsul Comisiei; apreciază concluzia Curții potrivit căreia, în ansamblu, cadrul Uniunii pentru politica de adaptare la schimbările climatice este unul solid; este preocupat de constatarea că statele membre au utilizat uneori date științifice neactualizate când au elaborat documentele lor strategice naționale privind adaptarea și că raportările statelor membre privind adaptarea la schimbările climatice sunt insuficiente și prezintă o utilitate limitată pentru urmărirea progreselor; este dezamăgit că Curtea a constatat că o treime din proiectele incluse în eșantion au avut un impact redus sau nu au avut niciun impact asupra creșterii capacității de adaptare la schimbările climatice și că există riscul ca două proiecte (din 36) să ducă la o adaptare inadecvată; se bucură că Curtea recomandă în egală măsură ca Comisia să îmbunătățească raportarea privind adaptarea la schimbările climatice prin intermediul unor indicatori comuni, pentru a măsura progresele înregistrate și pentru a monitoriza urmarea dată deficiențelor identificate;

153.reamintește că toate cheltuielile Uniunii trebuie să respecte principiul orizontal de „a nu aduce prejudicii semnificative”, prevăzut la punctul 16 din Acordul interinstituțional, care prevede că cheltuielile Uniunii nu trebuie să aducă prejudicii celor șase obiective de mediu prevăzute la articolul 17 din Regulamentul privind taxonomia Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2020/852/oj)., și anume atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, utilizarea sustenabilă și protejarea resurselor de apă, economia circulară, prevenirea și controlul poluării și protecția biodiversității; consideră că, având în vedere constatările recurente ale Curții, efectele negative ale cheltuielilor Uniunii asupra mediului ar trebui, de asemenea, urmărite și raportate;

154.reamintește că schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) este o componentă-cheie a Pactului verde european și unul dintre principalele instrumente pentru realizarea nivelului de ambiție al Uniunii în materie de climă; se bucură că, potrivit raportului anual de activitate pe 2024 al Direcției Generale Politici Climatice (DG CLIMA), EU ETS a generat venituri în valoare de 43,6 miliarde EUR pentru investiții în acțiuni climatice în anul precedent, din care 7,4 miliarde EUR au fost alocate Fondului pentru inovare EU ETS și Fondului pentru modernizare, iar 2,8 miliarde EUR au fost alocate MRR, pe care statele membre îl utilizează pentru a promova tranziția către o energie curată și pentru a consolida securitatea energetică; ia act de constatarea auditului IAS din 2024 privind punerea în aplicare și monitorizarea EU ETS, potrivit căreia, în pofida volumului mare de muncă, a cadrului juridic complex și a resurselor limitate de care dispune, personalul DG CLIMA a dat dovadă de angajament în îndeplinirea sarcinilor și de deschidere pentru a îmbunătăți eficiența proceselor legate de EU ETS; apreciază confirmarea scrisă a Comisiei potrivit căreia DG CLIMA intenționează să dea curs majorității recomandărilor cuprinse în auditul intern până în 2025 și tuturor recomandărilor până la jumătatea anului 2028;

155.reamintește că, începând din 2010, DG CLIMA a inclus în toate rapoartele sale anuale de activitate o rezervă, pe baza unor motive de natură reputațională, juridică și/sau financiară, din cauza deficiențelor de securitate identificate în registrul Uniunii pentru EU ETS, rezervă care a fost menținută și în raportul anual de activitate pe 2024; regretă că deficiențele aflate la originea problemei au rămas nerezolvate din 2010; este alarmat de clarificarea scrisă a Comisiei potrivit căreia nivelul de risc este strâns legat de valoarea activelor gestionate prin EU ETS, care a crescut de zece ori din 2017, fiind agravat și de deteriorarea contextului geopolitic; subliniază că, deși impactul financiar al rezervei pentru 2024 nu poate fi cuantificat, la momentul întocmirii raportului anual de activitate pe 2024 al DG CLIMA, registrul Uniunii deținea certificate în valoare de peste 200 de miliarde EUR la prețurile curente;

156.ia act cu îngrijorare de răspunsul scris al Comisiei potrivit căruia evoluția peisajului riscurilor a depășit în mod sistematic viteza cu care Comisia a putut îmbunătăți măsurile de securitate; înțelege că, în evaluarea Comisiei, riscul de securitate identificat în cadrul registrului Uniunii pentru EU ETS poate fi eliminat numai prin creșterea nivelului cheltuielilor și, în cele din urmă, prin externalizarea registrului Uniunii; este consternat de faptul că propunerea de a remedia deficiențele în materie de securitate ale registrului Uniunii este blocată în principal de indisponibilitatea resurselor umane și financiare adecvate; ia act cu îngrijorare de răspunsul scris al Comisiei potrivit căruia aceste resurse ar trebui să provină din introducerea unor taxe per serviciu percepute statelor membre, care să asigure finanțarea funcționării EU ETS, dar, întrucât un temei juridic adecvat pentru introducerea unei astfel de taxe trebuie mai întâi propus în Directiva EU ETS, Comisia consideră că nu se poate găsi o soluție înainte de 2028; consideră că este imperativ să se pună la dispoziție fără întârziere resursele adecvate pentru a aborda riscurile financiare, juridice și reputaționale majore pentru Uniune pe care le implică deficiențele în materie de securitate ale registrului Uniunii;

157.reamintește că democrația și pluralismul sunt valori fundamentale ale Uniunii, consacrate la articolul 2 din TUE; reamintește și că, în conformitate cu articolul 11 din TUE, instituțiile Uniunii acordă cetățenilor și asociațiilor reprezentative, posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile și de a face schimb de opinii în mod public, în toate domeniile de acțiune ale Uniunii, pentru a menține un dialog deschis, transparent și constant;

158.recunoaște importanța programului LIFE, singurul program de sine stătător al Uniunii pentru mediu și acțiunile climatice, în sprijinirea inițiativelor din domenii precum conservarea naturii și economia circulară, în susținerea combaterii schimbărilor climatice și a tranziției către o energie curată și, în sens mai larg, în promovarea dezvoltării durabile în întreaga Uniune; reamintește că dispozițiile Regulamentului LIFE, inclusiv articolul 11 alineatul (6), prevăd că granturile de funcționare pot sprijini funcționarea entităților non-profit active în elaborarea, punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației și politicilor Uniunii; subliniază însă că astfel de granturi de funcționare trebuie implementate în strictă conformitate cu cerințele juridice, financiare și de transparență ale Uniunii; accentuează, în plus, importanța unor garanții clare pentru a asigura că fondurile Uniunii sunt utilizate exclusiv pentru obiectivele definite în program; constată că granturile de funcționare alocate ONG-urilor în cadrul programului LIFE reprezintă aproximativ 1 % din bugetul total al programului; invită Comisia să asigure o monitorizare riguroasă, responsabilitate deplină și transparență totală în utilizarea fondurilor Uniunii, inclusiv în ceea ce privește activitățile de susținere și promovare (advocacy);

159.ia act de preocupările exprimate de anumiți deputați în Parlamentul European cu privire la utilizarea granturilor de funcționare și a granturilor pentru acțiuni LIFE de către anumiți beneficiari, cum ar fi organizațiile societății civile și întreprinderile; subliniază cât sunt de importante transparența deplină în ceea ce privește atât beneficiarii, cât și activitățile finanțate, monitorizarea continuă și, după caz, clarificarea suplimentară a garanțiilor instituite, pentru a asigura că fondurile Uniunii sunt utilizate exclusiv pentru obiectivele definite în program;

160.constată că examinarea contractelor de finanțare în cadrul procedurii de descărcare de gestiune arată că activități legate de influențarea politicilor publice sau a procesului decizional pot să apară în rândul diferitor categorii de beneficiari, inclusiv ONG-uri; este îngrijorat că, în unele cazuri, întreprinderile care primesc finanțare din partea Uniunii pentru astfel de activități pot avea simultan factori de decizie ai Uniunii în consiliile lor de administrație, care sunt remunerați pentru această funcție; subliniază că garanțiile trebuie să asigure prevenirea oricăror potențiale conflicte de interese și gestionarea transparentă a fondurilor Uniunii, indiferent de tipul de beneficiari; evidențiază necesitatea de a asigura o supraveghere și o verificare consecvente în rândul tuturor beneficiarilor pentru a garanta respectarea orientărilor Comisiei din 2024 privind activitățile de sprijinire a elaborării, punerii în aplicare, monitorizării și asigurării respectării legislației și politicilor Uniunii; încurajează în consecință instituirea unui proces standardizat de evaluare a cererilor de granturi de funcționare, cu implicarea a cel puțin doi membri ai personalului Comisiei sau agenției care să citească și să evalueze propunerile de cereri, precum și instituirea unui set standardizat de reguli pentru selectarea experților externi care să facă parte din comisiile de evaluare a granturilor de funcționare;

161.invită Comisia:(i)ca, în cooperare cu statele membre, să pună la dispoziție resursele financiare și umane necesare pentru a remedia de urgență deficiențele semnificative în materie de securitate care au fost identificate în cadrul registrului Uniunii pentru EU ETS și care au rămas nesoluționate;(ii)să ofere sprijin statelor membre pentru a simplifica eco-schemele, astfel cum a recomandat Curtea, fără a reduce nivelul lor de ambiție în materie de mediu;(iii)să sprijine statele membre în testarea și modernizarea sistemelor informatice utilizate pentru elaborarea rapoartelor anuale privind performanța, pentru a asigura conformitatea acestora cu standardele internaționale aplicabile în materie de securitate a informațiilor;(iv)să țină la curent autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la ratele de recuperare a cheltuielilor agricole neconforme în cadrul PAC 2023-2027 și să ia în considerare posibilitatea introducerii de noi stimulente pentru ca statele membre să recupereze fondurile;(v)ca, împreună cu statele membre, să accelereze plățile din FEADR și să adopte măsuri în vederea creșterii ratei de absorbție atunci când persistă întârzieri, asigurând un sprijin echilibrat în toate regiunile;(vi)să sprijine statele membre în direcționarea fondurilor către măsuri preventive de mare valoare (de exemplu, planificarea peisajului, menținerea zonelor agricole de protecție împotriva incendiilor, refacerea solurilor degradate, achiziționarea și furnizarea de vaccinuri veterinare) și să promoveze diseminarea bunelor practici și a proiectelor agricole eficace în toate statele membre;(vii)să îmbunătățească buna gestiune financiară a actualei și viitoarei PAC, asigurând că sprijinul direct pentru venit este acordat numai fermierilor activi, cu un accent deosebit pe cei care au cea mai mare nevoie de sprijin, cum ar fi fermele familiale și fermele mici, fermele situate în zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte dificultăți specifice, fermierii tineri și fermierele;(viii)să introducă toate măsurile posibile menite să reducă efectele negative ale acordului UE-Mercosur asupra agriculturii europene și a poziției pe piață a producătorilor europeni și să monitorizeze în mod fiabil amploarea și efectele reale ale acestor impacturi;(ix)să efectueze audituri financiare și de conformitate ale proiectelor de pensiuni finanțate de Uniune, pe baza unei evaluări a riscurilor;(x)să monitorizeze îndeaproape utilizarea proiectelor de pensiuni finanțate de Uniune după încheierea perioadei de punere în aplicare a proiectelor și să ia în considerare prelungirea perioadei de durabilitate pentru acest tip de proiecte pentru a preveni continuarea abuzurilor, precum și să introducă verificări stricte privind conflictele de interese ca o condiție prealabilă pentru alocarea fondurilor Uniunii pentru construirea de pensiuni;(xi)să colecteze date de la autoritățile statelor membre cu privire la numărul de proiecte de pensiuni finanțate de la bugetul Uniunii începând din 2021, indicând, de asemenea, eventualele nereguli detectate, și să comunice aceste informații autorității care acordă descărcarea de gestiune;(xii)să monitorizeze posibilele conflicte de interese care afectează fondurile Uniunii și să se asigure că aceste conflicte de interese sunt soluționate efectiv, inclusiv în cazul membrilor Consiliului European, și să se asigure, în special, că niciun fond al Uniunii nu este plătit, direct sau indirect, către beneficiari în cazul cărora a fost identificat un conflict de interese, iar acesta nu a fost soluționat în mod demonstrabil și verificabil;(xiii)să transmită autorității care acordă descărcarea de gestiune scrisoarea adresată autorităților cehe pentru a clarifica situația conflictului de interese în care este implicat prim-ministrul și să o informeze pe deplin cu privire la orice măsuri ulterioare, inclusiv posibila lansare a unei proceduri de audit;(xiv)să transmită autorității care acordă descărcarea de gestiune toate documentele relevante privind acțiunile întreprinse de Comisie în urma cazului OPEKEPE, inclusiv planul de acțiune actualizat și evaluarea acestuia de către Comisie, prin modalități confidențiale specifice, dacă este necesar;(xv)să tragă învățăminte din cazul OPEKEPE, să întărească sistemul de control al fondurilor agricole ale Uniunii, să consolideze activitățile de control ale Comisiei în consecință și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la măsurile luate;(xvi)să își îmbunătățească metodologia utilizată pentru urmărirea cheltuielilor Uniunii pentru activitățile legate de climă și biodiversitate în cadrul CFM 2021-2027, inclusiv prin punerea în aplicare a recomandărilor relevante formulate în rapoartele speciale ale Curții și prin îmbunătățirea monitorizării și raportării rezultatelor efective ale investițiilor și a efectelor negative ale cheltuielilor Uniunii asupra obiectivelor în materie de mediu și biodiversitate;(xvii)să se asigure că aspectele legate de climă și de mediu sunt luate în considerare în următorul CFM;(xviii)să propună un plan specific detaliat pentru a garanta îndeplinirea obiectivului de cheltuieli pentru biodiversitate stabilit pentru 2026 și 2027, să promoveze instrumente financiare menite să elimine deficitul de finanțare și să pună în aplicare pe deplin legislația de mediu și integrarea acțiunilor în materie de biodiversitate în sectoarele-cheie cu scopul de a realiza obiectivele de politică, inclusiv în vederea furnizării de finanțare pentru punerea în aplicare a Regulamentului privind restaurarea naturii;(xix)să verifice în continuare dacă acordurile de finanțare încheiate cu toate tipurile de beneficiari respectă orientările Comisiei din mai 2024 privind finanțarea activităților legate de elaborarea, punerea în aplicare, monitorizarea și asigurarea respectării legislației și politicilor Uniunii;(xx)să asigure respectarea strictă a articolului 61 din Regulamentul financiar prin prevenirea, identificarea și gestionarea eficace a conflictelor de interese la încheierea acordurilor de grant, în special în cazul beneficiarilor care angajează sau remunerează factori de decizie ai Uniunii;(xxi)să se asigure că toate acordurile de grant, inclusiv granturile de funcționare, respectă cerințele necesare privind transparența, trasabilitatea și vizibilitatea fondurilor;(xxii)să includă în controalele și sistemele sale o verificare bazată pe riscuri a respectării de către destinatari a valorilor Uniunii, pentru a detecta eventualele încălcări;

162.observă că bugetul pe 2024 pentru programele de la rubrica 4 a CFM – „Migrație și gestionarea frontierelor” – a fost de 3,4 miliarde EUR (1,8 % din cheltuielile bugetare ale Uniunii), distribuit după cum urmează: 1,4 miliarde EUR (40,1 %) pentru Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI), 1,3 miliarde EUR (37,7 %) pentru trei agenții decentralizate: Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX), Agenția Uniunii Europene pentru Azil (EUAA) și Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (EU-LISA); și 0,8 miliarde EUR (22,2 %) pentru Fondul de management integrat al frontierelor, care este alcătuit din Instrumentul pentru managementul frontierelor și vize (IMFV) și Instrumentul pentru echipamente de control vamal;

163.reamintește că fondurile disponibile prin FAMI pentru perioada 2014-2020 trebuiau cheltuite până în iunie 2024, iar conturile finale trebuiau depuse până la 31 decembrie 2024; ia act de constatarea Curții potrivit căreia, la momentul auditului, o sumă semnificativă din fondurile FAMI pentru 2014-2020 nu fusese încă validată (12 % sau 528 de milioane EUR), deoarece conturile finale nu fuseseră încă acceptate de către Comisie; reține răspunsul Comisiei potrivit căruia cheltuielile totale declarate de statele membre în perioada 2014-2020, inclusiv la depunerea conturilor finale, au reprezentat 94 % din FAMI;

164.constată că Curtea a examinat un eșantion de 23 de operațiuni, pe care l-a considerat insuficient de mare pentru a fi reprezentativ pentru cheltuielile de la rubricile 4 și 5 ale CFM și deci nu poate furniza o estimare separată a ratei de eroare la aceste rubrici; observă în plus din rezultatele auditului Curții că cheltuielile de la rubricile 4 și 5 din CFM sunt afectate de erori legate de eligibilitate și de achizițiile publice, precum și de absența documentelor justificative și că, prin urmare, domeniul este considerat a fi cu risc ridicat (8 din cele 23 de operațiuni auditate au fost afectate de erori); este îngrijorat că Curtea a detectat trei erori cuantificabile care au avut un impact financiar asupra bugetului Uniunii, șapte cazuri de nerespectare a dispozițiilor juridice și financiare (care nu au avut un impact financiar direct asupra bugetului Uniunii) și două operațiuni care nu au respectat principiile bunei gestiuni financiare din cauza protecției inadecvate a echipamentelor finanțate de Uniune și a rambursării taxei pe valoarea adăugată către organisme publice peste costurile suportate, contrar orientărilor Comisiei; reține că, potrivit estimărilor Comisiei, în 2024 riscul la momentul plății a fost de 1,3 % pentru cheltuielile legate de migrație și gestionarea frontierelor;

165.salută concluzia Curții potrivit căreia Comisia a dat curs pe deplin unui număr de două recomandări formulate de Curte în raportul său anual pe 2021 și unei recomandări formulate în raportul său anual pe 2022, referitoare la furnizarea de orientări suplimentare beneficiarilor acțiunilor Uniunii și ai asistenței de urgență, precum și la efectuarea unor controale ex ante mai bine direcționate; apreciază că, în decembrie 2024, Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne (DG HOME) a adoptat strategia de control revizuită pentru proiectele de asistență de urgență puse în aplicare în cadrul gestiunii directe și indirecte;

166.își exprimă nemulțumirea cu privire la faptul că, în continuare, Curtea întâmpină dificultăți în obținerea documentației necesare pentru a-și îndeplini mandatul din partea organizațiilor internaționale care pun în aplicare proiecte finanțate de Uniune; constată cu îngrijorare că unele organizații internaționale au restricționat accesul Curții la documente, permițând doar o consultare electronică temporară într-un mediu care oferă numai drepturi de vizualizare, și reține concluzia Curții potrivit căreia acest lucru sugerează că acordurile contractuale ale Comisiei cu organizațiile internaționale nu sunt suficient de precise; ia act de răspunsul Comisiei, care consideră că acordurile contractuale existente cu organizațiile internaționale oferă deja un cadru menit să asigure accesibilitatea documentelor într-un mod care să permită efectuarea verificărilor necesare; regretă că Comisia nu a acceptat pe deplin recomandarea Curții de a aborda această problemă recurentă, cu atât mai mult cu cât dificultățile întâmpinate de Curte în auditarea organizațiilor internaționale care pun în aplicare proiecte finanțate de Uniune persistă încă de la auditul aferent exercițiului financiar 2018; insistă că acordurile contractuale ale Comisiei cu partenerii trebuie să garanteze pe deplin drepturile de audit ale Curții, inclusiv posibilitatea de a descărca și de a păstra probele necesare pentru audit, examinare, controlul calității și activitățile de monitorizare ulterioare;

167.constată cu îngrijorare că în raportul anual de activitate pe 2024 al DG HOME au fost formulate două rezerve cu privire la declarația de asigurare; observă că una dintre rezerve se referă la punerea în aplicare a programelor FAMI și FSI 2014-2020 în mai multe state membre și se datorează unor deficiențe grave ale sistemelor de gestiune și control pentru aceste programe, detectate de DG HOME; constată, de asemenea, că cealaltă rezervă se referă la punerea în aplicare a programelor FAMI, IMFV și FSI 2021-2027 în mai multe state membre și se datorează unor deficiențe grave ale sistemelor de gestiune și control pentru aceste programe;

168.observă că statele membre au prezentat în 2024 primele conturi anuale naționale pentru programele FAMI și IMFV aferente perioadei 2021-2027; constată, de asemenea, că Curtea a examinat activitatea a cinci autorități de audit în ceea ce privește rapoartele lor anuale de control și auditurile cheltuielilor aferente FAMI și IMFV; apreciază constatările Curții potrivit cărora autoritățile de audit elaboraseră și puseseră în aplicare proceduri detaliate de o calitate suficientă pentru a le permite să raporteze cu privire la activitatea lor în cadrul raportului anual de control;

169.reține în egală măsură concluzia Curții potrivit căreia autoritățile de audit pe care le-a examinat dispuneau de programe de audit detaliate și utilizaseră fișe de verificare în sprijinul concluziilor lor; constată cu îngrijorare că Curtea a observat și unele deficiențe în activitatea autorităților de audit; reține că Comisia a acceptat recomandarea Curții de a monitoriza situația deficiențelor din activitatea autorităților de audit;

170.își exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că este dificil să se obțină date detaliate și cuprinzătoare privind cheltuielile Uniunii în domeniul afacerilor interne, mai ales în cazul gestiunii partajate cu statele membre, ceea ce împiedică o supraveghere riguroasă din partea autorității bugetare și responsabile cu aprobarea descărcării de gestiune; solicită mai multă transparență în acest sens;

171.salută adoptarea Pactului privind migrația și azilul în 2024 și reamintește că punerea în aplicare a acestuia reprezintă o piatră de temelie pentru noul sistem de gestionare a migrației și a azilului în UE, care va intra în vigoare la jumătatea anului 2026 în toate statele membre; salută, de asemenea, alocarea a încă 2 miliarde EUR la rubrica 4 din CFM pentru perioada 2024-2027, în contextul revizuirii la jumătatea perioadei a CFM 2021-2027, inclusiv pentru a permite punerea în aplicare deplină a noilor norme ale pactului și pentru a soluționa problemele din ce în ce mai mari legate de migrație și de gestionarea frontierelor, care decurg din contextul geopolitic actual; subliniază că este important să se asigure un nivel suficient de finanțare pentru punerea sa în aplicare efectivă, inclusiv pentru noile proceduri la frontieră, și apreciază, astfel, răspunsurile scrise ale Comisiei, care confirmă că a pus la dispoziție încă 3 miliarde EUR în cadrul FAMI și IMFV pentru perioada 2025-2027, printre altele pentru a sprijini statele membre care găzduiesc persoane care fug din calea războiului din Ucraina;

172.subliniază că gestionarea frontierelor externe ale Uniunii reprezintă un pilon al Pactului privind migrația și azilul și o condiție prealabilă esențială pentru o bună funcționare a spațiului Schengen de liberă circulație; recunoaște că proiectele finanțate de UE care sprijină protejarea frontierelor externe contribuie la reducerea presiunii exercitate asupra protecției frontierelor interne, după cum a afirmat comisarul pentru buget, luptă antifraudă și administrație publică în cadrul audierii sale în Comisia pentru control bugetar la 8 decembrie 2025; admite că, deși numărul total de migranți care sosesc ilegal în Uniune a scăzut cu 38 % în 2024, tendințele s-au schimbat pe întregul continent, pe anumite rute înregistrându-se creșteri semnificative, în special pe ruta aferentă frontierelor estice, unde numărul raportat al trecerilor a fost de trei ori mai mare în 2024; observă că IMFV poate sprijini statele membre din prima linie să se asigure că dispun de resursele de care au nevoie pentru infrastructura, structurile și instalațiile necesare pentru securizarea frontierelor externe ale Uniunii, inclusiv pentru consolidarea securității electronice a frontierelor și pentru alte instrumente de supraveghere a frontierelor, astfel cum se prevede în anexa III la Regulamentul IMFV;

173.susține că Uniunea trebuie să protejeze mai bine persoanele vulnerabile împotriva rețelelor care introduc ilegal migranți și care fac trafic de persoane și să pună capăt atacurilor hibride și instrumentalizării migrației de către țări terțe sau actori nestatali ostili; constată că, în urma adoptării Comunicării Comisiei din 11 decembrie 2024 COM(2024)0570., Comisia a alocat aproximativ 520 de milioane EUR statelor membre ale Uniunii care se învecinează cu Rusia și Belarus, prin intermediul IMFV, pentru a consolida capacitățile de gestionare a frontierelor și a răspunde provocărilor în materie de securitate și migrație; evidențiază, în special, necesitatea de a sprijini statele membre din prima linie cu scopul de a securiza frontierele externe ale UE;

174.onorează memoria lui Mateusz Sitek, un polițist de frontieră polonez care a fost ucis la 6 iunie 2024 în timp ce apăra frontiera externă a Uniunii împotriva unui atac hibrid orchestrat de regimul belarus; subliniază că protecția frontierelor externe ale Uniunii nu este un obiectiv politic abstract, ci o chestiune de viață și de moarte pentru bărbații și femeile care se află în prima linie; invită Comisia să se asigure că se acordă un sprijin financiar și operațional adecvat statelor membre din prima linie care se confruntă cu amenințări hibride la frontierele externe ale Uniunii;

175.recunoaște eforturile continue ale Comisiei de a consolida cooperarea semnificativă cu țările terțe de origine și de tranzit, în special cu cele care se învecinează cu Uniunea, pentru a aborda problema migrației ilegale la sursă; subliniază că este nevoie de supraveghere atentă și de asigurarea diligenței necesare atunci când se alocă fonduri partenerilor implicați în gestionarea migrației în afara UE, pentru a se garanta că migrația este gestionată într-un mod reciproc avantajos și în conformitate cu Strategia europeană privind azilul și migrația, inclusiv în ceea ce privește drepturile fundamentale; îndeamnă Comisia să consolideze transparența și asumarea răspunderii în cadrul fondurilor Uniunii din domeniul afacerilor interne în țările terțe;

176.reamintește că, în conformitate cu tratatele, solidaritatea și partajarea echitabilă a responsabilității sunt principii fundamentale care stau la baza politicii Uniunii în domeniul migrației și al azilului; felicită Comisia pentru eforturile continue de a întări solidaritatea și partajarea responsabilității între statele membre, în special față de statele cele mai afectate de provocările în materie de migrație și azil, inclusiv de instrumentalizarea migrației; reliefează, în acest context, rolul FAMI în sprijinirea statelor membre în ceea ce privește primirea, procedurile de azil, măsurile de integrare și relocarea, inclusiv pentru persoanele care fug din calea conflictelor și a crizelor umanitare; subliniază că punerea în aplicare efectivă a Pactului privind migrația și azilul necesită o finanțare suficientă, bine gestionată și acordată în timp util pentru a sprijini măsurile de solidaritate în întreaga Uniune;

177.observă că, în 2024, 37,7 % din finanțarea Uniunii pentru migrație și gestionarea frontierelor a fost alocată agențiilor descentralizate din domeniul migrației și afacerilor interne; reamintește că, deși agențiile descentralizate sunt independente de Comisie din punct de vedere juridic și financiar, Comisia își păstrează responsabilitatea de a supraveghea activitățile acestora; reiterează că migrația trebuie gestionată cu respectarea deplină a dreptului Uniunii, inclusiv a drepturilor fundamentale; salută răspunsurile scrise ale Comisiei care evidențiază că este necesar să se consolideze în continuare mecanismele de monitorizare și de tragere la răspundere, inclusiv în ceea ce privește activitățile Frontex;

178.invită Curtea să furnizeze o estimare a ratei de eroare pentru rubrica 4 din CFM;

179.invită Comisia:(i)să pună în aplicare pe deplin recomandările Curții, inclusiv să se asigure că dispozițiile sale contractuale cu organizațiile internaționale respectă pe deplin drepturile de audit ale Curții;(ii)să remedieze, împreună cu autoritățile statelor membre, deficiențele de sistem legate de rezervele formulate în Raportul anual de activitate pe 2024 al DG HOME și, dacă este necesar, să lanseze, de asemenea, proceduri de verificare a conformității și să emită ordine de recuperare pentru sumele plătite statelor membre și considerate neregulamentare de către Comisie;(iii)să continue să monitorizeze și să controleze măsurile pe care statele membre și agențiile Uniunii trebuie să le adopte pentru punerea în aplicare integrală și la timp a Pactului privind migrația și azilul până în 2026 și să raporteze Parlamentului cu privire la progresele înregistrate în punerea sa în aplicare și să acorde Parlamentului acces la toate documentele relevante pentru a facilita supravegherea democratică eficace a procesului de punere în aplicare;(iv)să furnizeze sprijin statelor membre din prima linie cu scopul de a securiza frontierele externe ale UE;(v)să sporească transparența și responsabilitatea în ceea ce privește programarea și punerea în aplicare a fondurilor Uniunii în domeniul afacerilor interne, asigurând date detaliate și cuprinzătoare, inclusiv în ceea ce privește fondurile cheltuite în țări terțe, protejând în același timp rolul Parlamentului în asigurarea controlului democratic al cheltuielilor Uniunii;(vi)să implementeze mecanisme transparente și independente de monitorizare a drepturilor omului pentru fondurile Uniunii din domeniul afacerilor interne în țările terțe;(vii)să monitorizeze îndeaproape acțiunile finanțate de Uniune în domeniul gestionării frontierelor, în special pentru a asigura respectarea deplină a obligațiilor Uniunii în domeniul drepturilor fundamentale și principiul nereturnării;

180.observă că în 2024 bugetul pentru programele de la rubrica 5 a CFM – „Securitate și apărare” – a fost de 2,1 miliarde EUR (1,1 % din cheltuielile bugetare ale Uniunii), distribuit după cum urmează: 800 de milioane EUR (36,9 %) pentru Fondul european de apărare (FEA), 300 de milioane EUR (15,9 %) pentru mobilitatea militară, 300 de milioane EUR (13,3 %) pentru instrumentele în materie de apărare și pentru conectivitatea securizată a Uniunii; 300 de milioane EUR (12,1 %) pentru agențiile descentralizate, și anume Agenția Uniunii Europene privind Drogurile (EUDA), Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL), 300 de milioane EUR (11,9 %) pentru securitatea nucleară, dezafectare și alte domenii și 200 de milioane EUR (9,9 %) pentru Fondul pentru securitate internă (FSI);

181.reamintește că fondurile disponibile prin FSI pentru perioada 2014-2020 trebuiau cheltuite până în iunie 2024, iar conturile finale trebuiau depuse până la 31 decembrie 2024; ia act de constatarea Curții potrivit căreia, la momentul auditului, o sumă semnificativă din fondurile FSI nu fusese încă validată (16 % sau 505 milioane EUR), deoarece conturile finale nu fuseseră încă acceptate de către Comisie; reține răspunsul Comisiei potrivit căruia cheltuielile totale declarate de statele membre în perioada 2014-2020, inclusiv la depunerea conturilor finale, au reprezentat 94 % din FSI;

182.constată cu îngrijorare că, din motivele explicate în secțiunea privind migrația și gestionarea frontierelor, Curtea nu poate oferi o estimare separată a ratei de eroare la rubrica 5 „Securitate și apărare” din CFM și că, pe baza rezultatelor auditului său, Curtea crede că cheltuielile de la această rubrică sunt cu risc ridicat; constată că, în cadrul audierii sale în Comisia pentru control bugetar din 6 noiembrie 2025, comisarul pentru apărare și spațiu a clarificat că Raportul anual al Curții pe 2024 nu menționează erori constatate în proiectele de apărare; reține totodată că, potrivit estimărilor Comisiei, riscul la momentul plății pentru cheltuielile cu securitatea și apărarea a fost de 0,5 % în 2024;

183.reamintește că situația geopolitică extrem de instabilă din vecinătatea Uniunii dă naștere unor provocări mai mari în materie de securitate și apărare, inclusiv unor amenințări hibride, și, prin urmare, unor nevoi crescute de investiții în securitate, apărare și pregătire de când a început războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; evidențiază că rubrica 5 din CFM dedicată securității și apărării este cea mai mică dintre toate rubricile CFM și regretă că bugetul alocat în prezent de Uniune pentru a asigura securitatea și apărarea cetățenilor săi nu este pe măsura provocărilor cărora trebuie să se facă față, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung; își reafirmă poziția potrivit căreia Rusia reprezintă principala și cea mai semnificativă amenințare la adresa Uniunii și a statelor sale membre; amintește că Parlamentul European a solicitat Uniunii și statelor sale membre să instituie un cadru juridic care să permită ca Rusia să fie clasificată drept stat sponsor al terorismului;

184.reamintește că capabilitățile de apărare din Uniune sunt afectate de un deficit de investiții care a persistat timp de decenii și că, potrivit Comisiei, deficitul de cheltuieli pentru apărare se ridică în prezent la 500 de miliarde EUR pentru următorul deceniu; salută faptul că, din cauza necesității urgente de a consolida capabilitățile de apărare, numărul instrumentelor de finanțare ale Uniunii în domeniul apărării a crescut de la declanșarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; constată că instrumentele de apărare ale Uniunii includ și instrumente extrabugetare, cum ar fi Instrumentul european pentru pace (IEP) și Instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), un instrument temporar de împrumut în domeniul apărării; subliniază totodată că, pe lângă programele de finanțare în domeniul apărării, alte programe ale Uniunii pot avea o dublă utilizare, în special componenta de mobilitate militară a Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) și Programul Uniunii privind conectivitatea securizată, instituit în 2023 în principal pentru a oferi statelor membre ale Uniunii acces garantat la servicii de conectivitate extrem de securizate, suverane și globale; constată, de asemenea, că, după evaluarea la jumătatea perioadei din septembrie 2025, fondurile politicii de coeziune pot fi utilizate, la rândul lor, pentru a îmbunătăți mobilitatea militară și pentru a dezvolta infrastructura de apărare, în special în regiunile frontaliere estice;

185.apreciază răspunsurile scrise ale Comisiei prin care se recunoaște că multitudinea de instrumente din domeniul apărării a condus la un peisaj de finanțare fragmentat, cu anumite suprapuneri și lacune; evidențiază că este necesară o abordare cuprinzătoare și pe termen lung a Uniunii privind finanțarea securității și apărării, care să răspundă atât amenințărilor militare convenționale, cât și amenințărilor neconvenționale; subliniază necesitatea de a îmbunătăți și mai mult transparența finanțării apărării de către Uniune, inclusiv prin garantarea drepturilor de audit ale Curții pentru toate instrumentele și prin asigurarea faptului că autoritatea care acordă descărcarea de gestiune poate exercita un control democratic asupra tuturor activităților finanțate de Uniune; accentuează că este necesar ca informațiile publicate privind finanțarea apărării de către Uniune să devină mai ușor de utilizat, astfel încât să vină atât în sprijinul solicitanților, cât și în sprijinul beneficiarilor, în special al IMM-urilor; precizează că ar trebui să se faciliteze și să se promoveze participarea IMM-urilor din toate statele membre și să se asigure un acces corect și echitabil la proiectele finanțate de Uniune; încurajează investițiile susținute și sprijinul pentru IMM-uri;

186.subliniază că creșterea rapidă a cheltuielilor Uniunii în materie de apărare și securitate în 2024 necesită mecanisme de audit proporționale, care să permită accesul efectiv al Curții, al OLAF și al EPPO la toate documentele relevante, inclusiv la proiectele care implică tehnologii cu dublă utilizare; amintește că însăși Comisia a recunoscut că accesul la rezultatele clasificate poate fi amânat atunci când statele membre sunt „inițiatorii” clasificării și subliniază că, în cazul în care accesul pentru audit este limitat din motive justificate în mod corespunzător cum ar fi natura clasificată a proiectelor, ar trebui avute în vedere măsuri adecvate și soluții constructive pentru a asigura respectarea deplină a cerințelor de supraveghere financiară și buna gestiune a fondurilor Uniunii;

187.își exprimă profunda îngrijorare cu privire la decizia Comisiei de a proceda la adoptarea inițiativei „ReArm Europe” fără consultarea prealabilă a Parlamentului European; regretă că o astfel de decizie eludează principiul echilibrului instituțional și subminează rolul Parlamentului în calitate de colegiuitor în definirea priorităților strategice și bugetare; cere Comisiei să nu inițieze instrumente de politică importante care au un impact asupra arhitecturii financiare și strategice a Uniunii fără a asigura respectarea deplină a prerogativelor Parlamentului;

188.reamintește că obiectivul general al FEA este de a promova competitivitatea, eficiența și capacitatea de inovare a bazei industriale și tehnologice de apărare europene (EDTIB) în întreaga Uniune; observă că, astfel cum se arată în răspunsurile scrise ale Comisiei, a fost alocată din FEA o finanțare în valoare de 227,9 milioane EUR pentru 20 de proiecte legate de inteligența artificială și o sumă suplimentară de 171,1 milioane EUR pentru 18 proiecte axate pe tehnologiile aeriene de tip dronă, în timp ce 50 de proiecte axate pe ceea ce poate fi încadrat la echipamente de apărare tradiționale, legate de lupta terestră, aeriană și navală, apărarea subacvatică, apărarea aeriană antirachetă și apărare împotriva riscurilor chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) au beneficiat de un sprijin total de 1,49 miliarde EUR din FEA; constată că, începând din 2021, mai puțin de 400 de milioane EUR din FEA au fost cheltuite pentru proiecte legate de inteligența artificială și tehnologiile de tip dronă, în pofida faptului că experiența conflictelor actuale și recente sugerează că capabilitățile cibernetice, inteligența artificială și sistemele fără pilot, inclusiv dronele, pot juca un rol din ce în ce mai important în războiul modern; consideră că, la finanțarea tehnologiilor, ar trebui să se acorde prioritate celor care oferă cel mai mare avantaj operațional;

189.ia act de Raportul special nr. 04/2025 al Curții privind mobilitatea militară în UE, precum și de răspunsurile Comisiei; își exprimă îngrijorarea față de concluzia generală a Curții, potrivit căreia al doilea plan de acțiune al UE privind mobilitatea militară, publicat în noiembrie 2022, nu a fost clădit pe un fundament suficient de solid și că progresele înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor sale, și anume asigurarea circulației rapide și fără sincope a personalului militar și a materialelor și resurselor militare, inclusiv cu preaviz scurt și la scară largă, au fost variate din cauza deficiențelor la nivel de concepție și a obstacolelor existente în calea punerii în aplicare; reține cu îngrijorare observația Curții potrivit căreia Comisia nu a efectuat o evaluare solidă a finanțării totale necesare pentru ca obiectivele și țintele sale să poată fi atinse; remarcă aspectul evidențiat de Curte că nu întotdeauna controlul parlamentar al tuturor activităților de mobilitate militară ale Uniunii este fezabil, deoarece nu toate proiectele sunt finanțate din bugetul Uniunii, astfel cum se întâmplă în cazul Agenției Europene de Apărare (AEA) sau al PESCO;

190.este îngrijorat că, în urma a trei cereri de propuneri organizate în 2021, 2022 și 2023, întregul pachet financiar pentru mobilitate militară din cadrul MIE pentru actuala perioadă de programare a fost deja epuizat, deși se estimează că sunt necesare investiții de cel puțin 100 de miliarde EUR pentru a ameliora situația din cele 500 de zone problematice identificate în Uniune ca necesitând îmbunătățiri urgente Comunicarea comună a Comisiei și a Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 16 octombrie 2025 intitulată „Menținerea păcii – Foaia de parcurs privind pregătirea pentru apărare 2030”, JOIN(2025)0027.; ia act de răspunsul scris al Comisiei potrivit căruia revizuirea din 2024 a Regulamentului TEN-T a introdus elemente menite să integreze mobilitatea militară în politica Uniunii în domeniul transporturilor; constată, de asemenea, că Comisia Europeană și Înalta Reprezentantă au adoptat Pachetul privind mobilitatea militară 2025; reiterează importanța consolidării în continuare a capacității de reacție și a eficienței mobilității militare a Uniunii prin reducerea complexității normative și procedurale, prin îmbunătățirea armonizării și raționalizarea coordonării pentru a reduce întârzierile și a îmbunătăți pregătirea operațională;

191.invită Curtea să furnizeze o estimare a ratei de eroare pentru rubrica 5 din CFM;

192.invită Comisia:(i)să depună în continuare eforturi pentru a îmbunătăți transparența cheltuielilor Uniunii în domeniul apărării în cadrul tuturor instrumentelor relevante, inclusiv prin facilitarea activităților de audit ale Curții în conformitate cu cadrul juridic aplicabil și garantând că autoritatea care acordă descărcarea de gestiune este informată în mod corespunzător, astfel încât să poată exercita controlul democratic asupra activităților finanțate de Uniune, în etapele de adoptare, concepere și executare;(ii)să furnizeze autorității care acordă descărcarea de gestiune rapoarte consolidate periodice privind execuția bugetară și performanța tuturor cheltuielilor din domeniul apărării efectuate de la bugetul Uniunii, din instrumentele extrabugetare și din toate celelalte instrumente relevante, cum ar fi mobilitatea militară și programele legate de securitate, pentru a permite controlul democratic;(iii)să transmită Parlamentului o monitorizare și o raportare mai sistematice referitoare la măsurile Uniunii în domeniul apărării și mobilității militare, la punerea lor în aplicare și la finanțarea aferentă, inclusiv în ceea ce privește cooperarea UE-NATO, IEP, AEA și PESCO;(iv)să consolideze contribuția FEA la o abordare europeană cuprinzătoare în materie de apărare prin intensificarea sprijinului pentru proiectele care vizează amenințările hibride, inclusiv inteligența artificială, tehnologiile cibernetice și tehnologiile legate de drone;(v)să consolideze în continuare măsurile de securitate și apărare ale Uniunii prin creșterea substanțială a finanțării disponibile pentru a îmbunătăți coridoarele infrastructurii de transport cu dublă utilizare și prin măsuri pentru a elimina barierele administrative, procedurale și de reglementare care afectează deplasările militare transfrontaliere, inclusiv prin armonizarea achizițiilor publice comune în domeniul apărării, astfel cum se menționează în Regulamentul (UE) 2025/2643 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2025 („Regulamentul EDIP”), și a procedurilor conexe între statele membre, pentru a spori interoperabilitatea, eficiența și coerența strategică, acordând totodată prioritate finanțării din partea Uniunii pentru proiectele care răspund cel mai bine peisajului actual european în materie de amenințări;(vi)să ia măsuri suplimentare pentru a asigura condiții de concurență echitabile pentru toți actorii din industria de apărare din întreaga Uniune și pentru a simplifica accesul la finanțarea din partea Uniunii, inclusiv pentru IMM-uri și statele membre cele mai vulnerabile la amenințările externe;

193.reține că bugetul pentru programele de la rubrica 6 a CFM – „Vecinătate și întreaga lume” – a fost de 15,4 miliarde EUR (8,0 % din cheltuielile bugetului Uniunii, excluzând MRR), distribuit după cum urmează: 62,4 % pentru Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală” (IVCDCI – Europa globală), 15,9 % pentru Ajutorul Umanitar (HUMA), 14,9 % pentru Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA III), 2,7 % pentru instrumentul de asistență macrofinanciară plus pentru Ucraina și 4,1 % pentru alte acțiuni și programe;

194.se bucură că, în 2024, Curtea a examinat un eșantion reprezentativ din punct de vedere statistic de 137 de operațiuni care acoperea toate cheltuielile de la această rubrică din CFM, ceea ce i-a permis pentru prima dată să calculeze o rată de eroare; ia act cu îngrijorare de rata de eroare estimată de 4,9 %, care depășește considerabil pragul de semnificație de 2,0 %; constată, de asemenea, că 56 dintre cele 137 de operațiuni (40,9 %) conțineau erori cuantificabile cu impact financiar asupra bugetului Uniunii; observă că aceste erori vizau costuri neeligibile, încălcări grave ale normelor privind achizițiile publice, lipsa unor documente justificative esențiale, beneficiari neeligibili și cheltuieli care nu au fost suportate efectiv; consideră că aceste probleme pot indica deficiențe în ceea ce privește funcționarea și fiabilitatea sistemelor de control;

195.este surprins că, în zece dintre cazurile care implicau erori cuantificabile, Comisia dispunea deja de suficiente informații pentru a preveni eroarea sau pentru a o detecta și corecta înainte de acceptarea cheltuielilor; constată că, dacă Comisia ar fi utilizat în mod eficace aceste informații, nivelul de eroare estimat s-ar fi redus cu 1,4 puncte procentuale;

196.reține că, la fel ca în anii precedenți, o parte semnificativă a erorilor detectate de Curte au vizat contracte executate în cadrul gestiunii indirecte de organizații ce au făcut obiectul evaluării pe piloni, inclusiv instituții internaționale; observă că, pentru aceste contracte, Comisia a acceptat cheltuielile pe baza unui raport financiar și a unei declarații de gestiune, aceasta din urmă fiind o certificare autoemisă de organizația care a făcut obiectul evaluării pe piloni, prin care se atestă exhaustivitatea, exactitatea și conformitatea informațiilor financiare furnizate; constată cu îngrijorare că 26 dintre cele 42 de erori cuantificate detectate de Curte erau legate de astfel de contracte, contribuind cu 3,1 puncte procentuale la nivelul de eroare estimat, lucru care evidențiază vulnerabilități persistente în cadrul de asigurare aplicat în cazul gestiunii indirecte de către entități care fac obiectul evaluării pe piloni;

197.este îngrijorat că, din nou, Curtea s-a confruntat cu întârzieri în obținerea documentației solicitate de la anumite organizații internaționale și instituții financiare internaționale, ceea ce a împiedicat desfășurarea la timp a activității sale de audit, în pofida recomandării sale anterioare din 2020; reține că, în 19 operațiuni auditate, accesul la documente a fost limitat de aceste entități la consultări electronice temporare, doar în regim de vizualizare, fără a i se permite Curții să păstreze copii, ceea ce a afectat desfășurarea corespunzătoare a auditului, inclusiv planificarea și controlul calității acestuia; regretă că aceste obstacole au persistat în pofida eforturilor Comisiei de a soluționa problema printr-o comunicare susținută cu organizațiile în cauză, aspect evidențiat și în raportul anual pe 2024 referitor la FED-uri;

198.este profund îngrijorat că în 2024 nu a avut loc nicio misiune de monitorizare axată pe rezultate (ROM), ca urmare a încetării în 2025 a celor două contracte de servicii ROM existente; subliniază cu îngrijorare că procedura restrânsă de ofertare planificată pentru 2024 în legătură cu noua generație de contracte ROM a trebuit să fie anulată din cauza indisponibilității creditelor pentru cheltuieli de sprijin din IVCDCI, obligând DG INTPA să recurgă la credite operaționale și să elaboreze o măsură de sprijin de sine stătătoare în cadrul IVCDCI pentru finanțarea misiunilor ROM; observă că o nouă procedură restrânsă de ofertare a fost relansată în octombrie 2025, în temeiul unei clauze suspensive, noul contract ROM pe trei ani urmând să fie semnat abia în aprilie 2026; subliniază că această perturbare a finanțării și a procedurilor de achiziții publice a dus la suspendarea completă a sistemului ROM încă de la începutul anului 2025, întârziind monitorizarea independentă a performanței punerii în aplicare a programelor și afectând orientarea generală către rezultate a acțiunii externe;

199.observă că investițiile Uniunii în asistența în domeniul comerțului pentru țările cel mai puțin dezvoltate din lume au scăzut, doar 12,0 % din fluxurile de ajutor pentru comerț ajungând la țările cel mai puțin dezvoltate în 2022, comparativ cu o medie de 18,0 % în perioada 2010-2015; constată cu îngrijorare că această performanță slabă persistă, în pofida obiectivului de cheltuieli de 25,0 % pentru țările cel mai puțin dezvoltate stabilit în Strategia revizuită a UE din 2017 privind ajutorul pentru comerț; ia act de constatările Curții de Conturi Europene din Raportul special 17/2025 „ Ajutorul pentru comerț acordat de UE țărilor cel mai puțin dezvoltate”, care a concluzionat că ajutorul pentru comerț acordat de UE nu e în grafic față de obiectivul stabilit pentru 2030; se bucură că Comisia a acceptat recomandarea Curții de a analiza cauzele care stau la baza acestui declin și reține că această evaluare este planificată pentru 2026, subliniind necesitatea unor acțiuni corective în timp util pentru a garanta că asistența comercială a Uniunii ajunge la cei care au cea mai mare nevoie de ea;

200.constată că sprijinul bugetar raportat în 2024 de INTPA și DG NEAR pentru țări din afara Uniunii s-a ridicat la 1,56 miliarde EUR; regretă absența datelor publice de identificare a țărilor beneficiare, deoarece statisticile publicate se referă numai la regiuni sau grupuri de țări; regretă, de asemenea, lipsa de transparență în ceea ce privește utilizarea acestor fonduri și identificarea destinatarilor finali; subliniază că sprijinul bugetar ar trebui să fie aliniat la nevoile țărilor partenere și la obiectivele strategice de politică ale Uniunii;

201.subliniază că ajutorul Uniunii nu trebuie în niciun caz, direct sau indirect, să finanțeze terorismul sau orice activități incompatibile cu valorile consacrate la articolul 2 din TUE și, prin urmare, nu trebuie să sprijine nicio entitate care are legături cu Hamas sau cu orice altă organizație teroristă sau extremistă; reamintește că, în acest scop, este atât legitim, cât și esențial să fie identificați în mod clar toți beneficiarii finali ai asistenței Uniunii, inclusiv în țările terțe; subliniază necesitatea unei supravegheri riguroase a distribuirii și utilizării ajutorului, pentru a se garanta că niciun fond nu este utilizat în mod abuziv; cere, de asemenea, să se consolideze mecanismele de diligență necesară, de monitorizare și de control pentru a preveni orice formă de infiltrare ideologică în programele finanțate de Uniune; subliniază că garanțiile împotriva terorismului și cerințele de transparență trebuie aplicate riguros, fără a submina principiile umanitare și furnizarea de asistență vitală;

202.reamintește că educația este un pilon central al consolidării păcii, al coexistenței și al pregătirii pentru o soluție negociată bazată pe coexistența a două state și un mijloc esențial de combatere a extremismului, a intoleranței și a ideologiilor radicale; reamintește că asistența financiară și angajamentul politic al Uniunii ar trebui să sprijine educația care promovează pacea, toleranța și coexistența; salută colaborarea continuă a Comisiei cu Autoritatea Palestiniană în ceea ce privește reforma programei de învățământ și recunoaște progresele concrete raportate în 2025, inclusiv revizuirea și modificarea în curs a manualelor de către Ministerul palestinian al Educației și Învățământului Superior, pentru a asigura alinierea la standardele UNESCO; constată, în special, că au fost efectuate unele revizuiri ale manualelor pentru clasa a XII-a și revizuiri mai cuprinzătoare la clasele I-IV și că, în decembrie 2024 și respectiv octombrie 2025, au fost publicate noi materiale didactice, acestea fiind în prezent în curs de revizuire de către Uniune; reamintește că este necesar ca Autoritatea Palestiniană să elimine toate materialele și conținuturile educaționale care nu respectă standardele UNESCO, în special cele care conțin idei de antisemitism, incitare la violență, glorificarea jihadului și a martiriului și respingerea soluționării pașnice a conflictelor; reamintește Comisiei să își bazeze analiza pe dovezi publice și verificabile și să publice rezultatul analizelor sale;

203.reține că, la fel ca în anii precedenți, niciun fond al Uniunii nu a fost utilizat în 2024 pentru a sprijini producția de manuale palestiniene și că asistența financiară directă acordată de Uniune Autorității Palestiniene prin intermediul mecanismului PEGASE al Uniunii atât în cadrul pachetului de sprijin de urgență din 2024, cât și al Programului cuprinzător multianual pentru redresare și reziliență palestiniană (2025-2027) este strict limitată la elemente de cheltuieli trasabile, cum ar fi salarii, alocații sociale și plăți datorate către spitale; constată că acest sprijin financiar acordat Autorității Palestiniene este parțial legat de realizarea reformelor convenite în cadrul unei matrice ambițioase de reformă cu Autoritatea Palestiniană în 2024, care include o revizuire progresivă și sistemică a materialelor didactice; reamintește că este necesar ca Autoritatea Palestiniană să elimine toate materialele și conținuturile educaționale care nu respectă standardele UNESCO, în special pe cele care încurajează antisemitismul și incită la violență, materiale la care copiii palestinieni nu ar trebui să fie expuși; subliniază că sprijinul financiar din partea Uniunii pentru Autoritatea Palestiniană în domeniul educației ar trebui acordat cu condiția ca manualele să aibă un conținut aliniat la standardele UNESCO; invită Comisia să se asigure că nu se alocă fonduri ale Uniunii, direct sau indirect, materialelor educaționale care conțin referințe antisemite sau exemple care incită la ură și violență;

204.îndeamnă Comisia ca, în contextul eforturilor de a acorda sprijin și ajutoare umanitare populației palestiniene, să coopereze cu parteneri de încredere de pe teren pentru a garanta furnizarea neîntreruptă și sigură a asistenței umanitare și pentru a se asigura că nu se alocă fonduri ale Uniunii persoanelor sau organizațiilor care au legături cu mișcări teroriste sau extremiste care contravin valorilor fundamentale ale Uniunii; reamintește că au existat acuzații potrivit cărora 19 dintre cei 13 000 de angajați ai UNRWA din Gaza au fost implicați în atacurile teroriste abominabile ale Hamas împotriva Israelului din 7 octombrie 2023; ia act de răspunsul Organizației Națiunilor Unite la aceste acuzații, inclusiv de investigațiile lansate de Biroul serviciilor de supraveghere internă al ONU (OIOS), în urma cărora, în interesul Agenției, a fost reziliat oficial contractul de muncă pentru nouă angajați, precum și de recomandările formulate în raportul Colonna; constată că Comisia a colaborat cu UNRWA pentru a consolida procesele de neutralitate și sistemele de control din Agenție, în conformitate cu constatările anchetelor OIOS al ONU și pentru a monitoriza aplicarea planului de acțiune prezentat de UNRWA; ia act de evaluarea Comisiei potrivit căreia UNRWA a rămas angajată în punerea în aplicare a recomandărilor convenite și îndeplinirea tuturor condițiilor convenite cu Uniunea pentru continuarea finanțării în 2024; încurajează, în acest sens, continuarea angajamentului Comisiei și monitorizarea atentă din partea acesteia pentru a asigura faptul că finanțării i se răspunde prin garanții solide privind neutralitatea, transparența și asumarea răspunderii;

205.constată că, în perioada 2019-2024, șase din nouă de posturi de conducere de nivel superior din cadrul DG NEAR au rămas vacante pentru perioade îndelungate; constată, în special, că postul de director general a rămas vacant timp de 28 de luni, cel de director al direcției NEAR A timp de 25 de luni, cel de director al direcției NEAR B (vecinătatea sudică) timp de 48 de luni, cel de director al direcției NEAR D (Balcanii de Vest) timp de 35 de luni, cel de director al Grupului de sprijin pentru Ucraina timp de 32 de luni și cel de director al direcției R timp de 22 de luni; subliniază că aceste perioade îndelungate în care posturile au rămas neocupate au afectat unele dintre cele mai sensibile politic și critice din punct de vedere operațional portofolii ale Uniunii, inclusiv în contextul invadării Ucrainei de către Rusia și al atacului terorist comis de Hamas împotriva Israelului; ia act, de asemenea, de rezultatele sondajului în rândul personalului DG NEAR din aprilie 2022, care indică o scădere semnificativă a încrederii în capacitatea de conducere a managementului de nivel superior;

206.constată că, între 2020 și 2023, Grupul de sprijin pentru Ucraina a fost condus interimar de directorul general adjunct al DG NEAR, pe lângă multe alte funcții ale sale; constată, de asemenea, că Grupul de sprijin pentru Ucraina a fost dizolvat în 2023, unele portofolii fiind redistribuite Mecanismului pentru Ucraina și altor unități; ia act de faptul că informațiile furnizate de Comisie în acest sens în cursul schimbului de opinii cu autoritatea care acordă descărcarea de gestiune au fost inexacte și invită Comisia să asigure raportarea clară și exactă către Parlament de către toți membrii Comisiei;

207.ia act de anchetele jurnalistice publicate în octombrie 2025 de mai multe canale mass-media europene, care susțin că serviciile de informații din Ungaria au fost implicate în activități de spionaj la Bruxelles, inclusiv în încercări de a recruta cetățeni maghiari care lucrau în instituțiile Uniunii; ia că aceste rapoarte se referă la perioada 2015-2019 și că Comisia a confirmat că examinează aceste acuzații la nivel intern; se așteaptă ca Comisia și autoritățile competente să efectueze o analiză aprofundată și o investigație bazată pe dovezi reale și să informeze Parlamentul de îndată ce investigația va fi finalizată;

208.notează că comisarii exercită o autoritate politică și de reglementare semnificativă și, prin urmare, conduita lor trebuie să reflecte cele mai înalte standarde de independență, transparență, responsabilitate și comportament etic; subliniază că respectarea strictă a Codului de conduită al membrilor Comisiei Europene este esențială pentru a proteja integritatea, credibilitatea și legitimitatea democratică a executivului Uniunii; subliniază că respectarea deplină a Codului de conduită este, de asemenea, indispensabilă pentru prevenirea conflictelor de interese, evitarea influenței inadecvate și garanția că deciziile se iau exclusiv în interesul european; consideră că, luate împreună, deficiențele grave și prelungite în materie de gestionare din cadrul DG NEAR, furnizarea de informații inexacte Parlamentului în contextul procedurii de descărcare de gestiune și preocupările suplimentare legate de conduită și independență menționate mai sus demonstrează un model incompatibil cu standardele de responsabilitate, fiabilitate și bună administrare impuse unui membru al Comisiei;

209.constată cu îngrijorare că finanțarea acordată de Uniune Ucrainei este repartizată între numeroase instrumente și mecanisme, ceea ce creează un peisaj de finanțare fragmentat și complex; subliniază că absența unei imagini de ansamblu consolidate și transparente a modului în care sunt alocate și cheltuite aceste fonduri, inclusiv împrumuturile garantate prin marja de manevră a CFM, împiedică exercitarea unei supravegheri democratice efective, a răspunderii și a capacității de a evalua impactul general al sprijinului Uniunii;

210.observă că organismele specializate anticorupție din Ucraina (NABU, SAPO și HACC) continuă să desfășoare investigații și urmăriri penale și să pronunțe hotărâri în cauze la nivel înalt, demonstrând că instituțiile anticorupție independente încep să funcționeze, și că demisiile recente ale miniștrilor acuzați reflectă un anumit grad de reacție și răspundere din partea guvernului; laudă reformele întreprinse de Ucraina în mijlocul invaziei la scară largă; constată că încercările de a plasa NABU și SAPO sub autoritatea procurorului general au riscat să submineze independența și eficacitatea cadrului anticorupție; salută anularea rapidă a acestor schimbări în urma presiunii interne și internaționale, dar își exprimă îngrijorarea cu privire la rapoartele instituțiilor anticorupție și ale societății civile, care evidențiază provocările legate de menținerea eficacității și independenței cadrului anticorupție; invită autoritățile să prevină deteriorarea situației, să abordeze întârzierile și obstrucționările procedurale în cauzele la nivel înalt și să revizuiască termenele de prescripție în conformitate cu standardele europene;

211.ia act de recentele acuzații de fraudă din sectorul energetic al Ucrainei; subliniază că aceste acuzații, dacă sunt confirmate, indică vulnerabilități structurale în sistemele de guvernanță, supraveghere și control intern; subliniază că este necesar să se consolideze încrederea publică pentru a întări credibilitatea reformelor din Ucraina, prin intermediul unor sisteme consolidate de achiziții publice și de control intern;

212.constată că, pentru a asigura buna gestiune financiară a Mecanismului pentru Ucraina, Comisia a instituit în iunie 2024, prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2024/1697, o Comisie de audit specifică alcătuită din experți independenți numiți de Comisie; reține că mandatul Comisiei de audit este de a detecta deficiențele sistemice în gestionarea și controlul fondurilor mecanismului de către Ucraina, inclusiv deficiențele în prevenirea fraudei, în garanțiile anticorupție și în sistemele de prevenire a conflictelor de interese, și de a raporta aceste probleme direct Comisiei;

213.subliniază că, dincolo de rolul său de supraveghere, Comisia de audit poate adresa recomandări autorităților ucrainene cu privire la remedierea neregulilor financiare sau a deficiențelor structurale în gestionarea fondurilor Uniunii; accentuează că Ucraina, reprezentată de Ministerul Economiei, trebuie să furnizeze un răspuns scris pentru fiecare recomandare, fie prezentând măsurile de punere în aplicare, fie oferind o justificare pentru nepunerea în aplicare; subliniază că constatările Comisiei de audit pot avea consecințe financiare semnificative; subliniază că sprijinul financiar susținut din partea Uniunii trebuie să fie însoțit de o bună gestiune financiară, de transparență și de monitorizarea performanței, pentru a asigura utilizarea eficace a fondurilor Uniunii și pentru a menține credibilitatea politicii de extindere;

214.reamintește că, în cadrul Mecanismului pentru Ucraina, plățile periodice sunt condiționate de verificarea de către Comisie a aplicării planului de redresare și reformă al Ucrainei și a respectării continue a mecanismelor democratice, a statului de drept și a drepturilor omului; observă că, până în prezent, Comisia a concluzionat în cinci rânduri că nu au fost îndeplinite măsuri individuale de reformă în cazul tranșelor 1-5, ceea ce a dus la suspendarea sumelor corespunzătoare, una dintre situații fiind remediată între timp; salută, în acest sens, abordarea strictă a Comisiei în materie de condiționalitate și disponibilitatea sa demonstrată de a verifica punerea în aplicare cu atenție și de a reține fonduri în cazul în care condițiile nu sunt îndeplinite;

215.consideră demn de apreciat că OLAF oferă autorităților asistență antifraudă focalizată și sprijină aderarea Ucrainei la Programul Uniunii de luptă antifraudă; relevă că Acordul-cadru pentru Mecanismul pentru Ucraina, care a intrat în vigoare în iunie 2024, prevede dispoziții cu obligativitate juridică pentru gestionarea, controlul, supravegherea, monitorizarea, evaluarea, raportarea și auditul fondurilor din cadrul mecanismului, precum și măsuri de prevenire, investigare și corectare a neregulilor, a fraudelor, a corupției și a conflictelor de interese și, de asemenea, dispoziții privind rolurile OLAF și EPPO;

216.își exprimă îngrijorarea că alocarea FEDD+ în cadrul noului pachet flexibil „Sprijin pentru investiții” aduce beneficii țărilor în care investițiile prin strategia „Global Gateway” sunt mai ușor de implementat, în detrimentul acordării de prioritate țărilor cel mai puțin dezvoltate, precum și țărilor fragile și afectate de conflicte;

217.constată că, în pofida finanțării de lungă durată din partea Uniunii pentru consolidarea controalelor la frontiere și pentru controlul migrației în Libia, rapoartele indică faptul că o astfel de asistență continuă să genereze preocupări operaționale și umanitare grave, precum și preocupări cu privire la drepturile fundamentale și la guvernanță, ceea ce ar putea expune Uniunea la riscuri reputaționale; subliniază necesitatea unor mecanisme riguroase de monitorizare, transparență și tragere la răspundere pentru a se asigura că asistența legată de migrație nu contribuie indirect la alte prejudicii;

218.observă că, începând cu 1 februarie 2025, Comisia Europeană a reorganizat fosta Direcție Generală NEAR, împărțind responsabilitățile acesteia între două direcții nou înființate: Direcția Generală Extindere și Vecinătate Estică (DG ENEST), responsabilă pentru țările candidate și vecinătatea estică, și Direcția Generală Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Golf (DG MENA), care acoperă în prezent regiunea mediteraneeană;

219.constată că, pentru a audita regularitatea operațiunilor, Curtea a examinat un eșantion de 85 de operațiuni, reprezentative pentru toată gama de cheltuieli din FED-uri; constată, totodată, că ele au cuprins 16 operațiuni legate de Fondul fiduciar de urgență al Uniunii Europene pentru Africa, 54 de operațiuni ordonanțate de 14 delegații ale Uniunii Burundi, Republica Democratică Congo, Guineea-Bissau, Kenya, Malawi, Mauritania, Mauritius, Mozambic, Namibia, Nigeria, Sierra Leone, Togo, Uganda, Zambia., 14 operațiuni aprobate de serviciile centrale ale Comisiei și o operațiune legată de Fondul fiduciar Bêkou;

220.constată cu îngrijorare că, dintre cele 85 de operațiuni examinate, 34 (40,0 %) conțineau erori, comparativ cu 62 (44,3 %) în 2023 pentru același număr de operațiuni; subliniază, de asemenea, că Curtea a cuantificat 27 de erori (52 în 2023), pe baza cărora a estimat nivelul de eroare pentru exercițiul financiar 2024 la 6,5 % (8,9 % în 2023);

221.accentuează cu îngrijorare că cele mai frecvente trei tipuri de erori detectate în exercițiul financiar 2024 au fost: cheltuieli neeligibile (40,0 %), lipsa unor documente justificative esențiale (32,0 %), precum și validarea și închiderea unor sume în exces aferente prefinanțărilor (14,0 %);

222.observă cu consternare că, la 31 decembrie 2024, închiderea contabilă completă a celui de al 9-lea Fond european de dezvoltare, care acoperă perioada 2000-2007, nu fusese încă finalizată, la peste 17 ani de la introducerea clauzei de caducitate, opt contracte fiind încă în desfășurare, ceea ce ilustrează complexitatea și durata excepționale ale anumitor programe FED;

223.observă cu satisfacție că Comisia a îmbunătățit calculul estimărilor aferente separării exercițiilor financiare ținând seama sistematic de prelungirile perioadelor de execuție a contractelor care au loc după anul de raportare, în urma unei recomandări formulate de Curte în raportul său anual pe 2023;

224.remarcă îngrijorat că, la fel ca în anii precedenți, solduri semnificative de prefinanțare rămân nevalidate și neînchise pentru perioade excesiv de lungi, inclusiv 446,0 milioane EUR restante de peste 10 ani, legate în mare măsură de Fondul fiduciar UE pentru infrastructura din Africa, ale cărui operațiuni pe termen lung conduc la o validare și închidere foarte lentă a prefinanțării;

225.constată că printre rezultatele așteptate după ce DG INTPA își va fi finalizat actuala revizuire a propriei strategii de control se numără redactarea de orientări mai precise privind raportarea financiară și înăsprirea controalelor ex ante, astfel încât să se prevină erorile, inclusiv cele legate de validarea și închiderea sumelor în exces;

226.observă că declarația de asigurare a directorului general din raportul anual de activitate pe 2024 al DG INTPA nu conține rezerve, continuând tendința de reducere de către direcția generală a sferei rezervelor de la 16,0 % din cheltuieli în 2017 la 1,0 % în 2018 și la zero începând din 2019; constată, de asemenea, că DG INTPA estimează că suma expusă riscului la momentul plății este de 89,7 milioane EUR (1,1 % din cheltuielile din 2024), iar suma expusă riscului la închidere este de 78,6 milioane EUR (0,97 %) și că se așteaptă ca 11,1 milioane EUR (12,4 % din suma expusă riscului la momentul plății) să fie corectate în anii următori prin propriile controale; observă totuși că, din cele 5,0 milioane EUR raportate ca recuperate în 2024, testele Curții au arătat că 0,2 milioane EUR nu ar fi trebuit să fie considerate capacitate de corecție executată, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la fiabilitatea raportării direcției generale;

227.constată că, în 2024, DG INTPA a comandat cel de al 13-lea studiu al său privind rata de eroare reziduală (RER), o componentă importantă care stă la baza declarației de asigurare a directorului general și a informațiilor despre regularitate prezentate în raportul anual privind gestiunea și performanța; observă că studiul din 2024, întemeiat pe un eșantion de 401 de operațiuni, a estimat o rată de eroare reziduală de 0,48 %, care a rămas pentru al nouălea an consecutiv sub pragul de semnificație de 2,0 % al Comisiei; reamintește, cu toate acestea, că Curtea a identificat în repetate rânduri deficiențe metodologice care ar putea subestima rata reală de eroare reziduală, în special în ceea ce privește tratarea elementelor cu valoare ridicată; constată că, deși Comisia a revizuit metodologia privind rata de eroare reziduală, cu efect din 2025, pentru a clarifica anumite aspecte și a restrânge posibilitatea bazării pe controalele de gestiune și activitatea altor auditori, metodologia actualizată permite în continuare excluderea erorilor „izolate” din extrapolare; dorește ca Comisia să pună în aplicare riguros metodologia revizuită și așteaptă cu interes verificarea de către Curte a aplicării acesteia în următorul ciclu de audit;

228.reamintește că Fondul fiduciar de urgență al UE pentru Africa, instituit pentru a aborda cauzele profunde ale strămutării și ale migrației neregulamentare, a mobilizat peste 5 miliarde EUR, din care 88 % din FED și din bugetul Uniunii; regretă lipsa de transparență în gestionarea și alocarea acestor fonduri și dificultatea de a verifica respectarea principiilor asistenței oficiale pentru dezvoltare, astfel cum se subliniază în Raportul special 17/2024 al Curții; solicită ca EUTF să sprijine suficient prioritățile convenite; ia act, de asemenea, cu îngrijorare, de constatările din Raportul special 20/2025 al Curții privind sprijinul acordat de Comisie pentru combaterea foametei în Africa Subsahariană, care a identificat deficiențe în evaluarea costurilor și planificarea proiectelor, inclusiv un control insuficient al bugetelor și cazuri de echipamente neutilizate sau inadecvate; subliniază că astfel de deficiențe subminează buna gestiune financiară și invită Comisia să consolideze analiza costurilor, planificarea achizițiilor publice și implementarea bazată pe nevoi;

229.invită Comisia:(i)să consolideze controalele preventive și corective în cadrul rubricii 6, prin abordarea deficiențelor recurente, cum ar fi cheltuielile neeligibile, neregulile în materie de achiziții publice, lipsa documentației și cheltuielile care nu au fost suportate efectiv; solicită orientări mai bune pentru delegații și partenerii de execuție;(ii)să efectueze o revizuire cuprinzătoare a cadrului de asigurare pentru gestiunea indirectă, în special cu organizațiile care au făcut obiectul evaluării pe piloni și cu instituțiile financiare internaționale;(iii)să se asigure că noul contract ROM este operațional fără întârziere în aprilie 2026, deoarece întreruperea monitorizării axate pe rezultate subminează monitorizarea performanței și orientarea către rezultate a punerii în aplicare a IVCDCI; să prevină viitoarele perturbări ale monitorizării axate pe rezultate prin asigurarea unei finanțări stabile, precum și a disponibilității continue a instrumentelor de monitorizare pe întreaga perioadă a CFM;(iv)să oprească declinul finanțării ajutorului pentru comerț acordat țărilor cel mai puțin dezvoltate, să efectueze fără întârziere analiza planificată pentru 2026 și să propună măsuri corective care să garanteze că resursele ajutorului pentru comerț acordă prioritate țărilor care au cea mai mare nevoie de sprijin;(v)să integreze în noua propunere legislativă privind CFM recomandările garanției pentru acțiunea externă care completează evaluarea Comisiei, inclusiv utilizarea crescută a finanțării mixte în țările cel mai puțin dezvoltate, în țările fragile sau afectate de conflicte și coordonarea angajată cu părțile interesate, cum ar fi societatea civilă;(vi)să asigure evaluări imparțiale și bazate pe dovezi în raportarea privind extinderea, astfel încât considerentele politice să nu prevaleze asupra criteriilor obiective de evaluare;(vii)să garanteze că nicio asistență din partea Uniunii pentru țările terțe nu aduce beneficii unor entități implicate în încălcări ale drepturilor omului, represiuni sau regrese democratice și să aplice condiționalitatea în mod riguros, inclusiv prin suspendarea asistenței când valorile fundamentale ale Uniunii sunt subminate; să furnizeze o prezentare detaliată cu garanțiile, mecanismele de monitorizare și măsurile corective puse în aplicare pentru a menține integritatea și responsabilitatea asistenței externe a Uniunii;(viii)să sprijine în continuare partenerii umanitari fiabili, sprijin care trebuie însoțit de o supraveghere independentă de către experți externi și de către Curte, pentru a asigura un control eficace și încrederea în utilizarea fondurilor Uniunii;(ix)să ofere o imagine de ansamblu consolidată și transparentă a întregului sprijin financiar acordat de Uniune Ucrainei, inclusiv granturi, împrumuturi și garanții în cadrul mai multor instrumente și mecanisme, pentru a consolida controlul democratic și a asigura responsabilitatea deplină;(x)să monitorizeze îndeaproape acuzațiile grave de fraudă din Ucraina și să aplice în continuare condiționalitatea când sunt identificate riscuri sistemice sau utilizări abuzive ale fondurilor; să informeze regulat Parlamentul European despre activitățile și constatările Comisiei de audit pentru a asigura o supraveghere parlamentară adecvată;(xi)să raporteze cuantumul sumelor FEDD+ alocate și contractate în țările cel mai puțin dezvoltate și să asigure transparența cu privire la modul în care este respectată cota de alocări în cadrul programului indicativ multianual la nivel de țară;(xii)să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune despre măsurile de remediere luate după actuala revizuire de către DG INTPA a strategiei sale de control;(xiii)să accelereze închiderea celui de al 9-lea FED, remarcând că acesta rămâne deschis la 17 ani de la clauza de caducitate, și să examineze motivele care au contribuit la prelungirea ciclului de punere în aplicare;(xiv)să colaboreze cu BEI pentru a se asigura că operațiunile sale de creditare în țările din afara UE sunt aliniate la obiectivele de politică externă ale Uniunii și sunt însoțite de cadre de cooperare eficace cu țările partenere;(xv)să mărească transparența publicând tablouri de bord accesibile care să urmărească contractele cu valoare ridicată în domeniul acțiunii externe, indicatorii de performanță și stadiul recomandărilor formulate de Curte;(xvi)să consolideze obligația de diligență financiară și garanțiile privind achizițiile publice în cadrul strategiei „Global Gateway”;(xvii)să se asigure că partenerii de implementare respectă cu strictețe normele de vizibilitate pentru a prezenta publicului informații transparente și solicită o monitorizare mai strictă în cazurile de neconformitate repetată;

230.observă că rubrica 7 din CFM, „Administrația publică europeană”, a reprezentat 13,3 miliarde EUR, echivalentul a 6,9 % din cheltuielile bugetare ale Uniunii în 2024; observă că Comisia Europeană cheltuiește 8 miliarde EUR, echivalentul a 60,6 % din suma totală; constată cu satisfacție că și pentru 2024 Curtea concluzionează că cheltuielile administrative reprezintă un domeniu de cheltuieli cu risc scăzut; subliniază că Comisia ar trebui să remedieze fără ezitare problemele identificate de Curte în raportul său anual pe 2024 privind plata pentru serviciile informatice;

231.continuă să critice procesul prin care Comisia a decis în 2023 să vândă 23 dintre clădirile sale de birouri din Bruxelles și să închirieze ulterior 17 dintre acestea până în 2029; constată că, din câte se pare, decizia respectivă a fost luată fără evaluări clare ale impactului tuturor tranzacțiilor; consideră deosebit de îngrijorător faptul că Comisia a primit o singură ofertă pentru tranzacție din partea unei societăți de stat belgiene, care depusese o ofertă orientativă înainte de lansarea de către Comisie a cererii de candidaturi, și că oferta nu îndeplinea cerințele licitației privind perioada de valabilitate a unei garanții bancare; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la lipsa de independență a comitetului de evaluare al Comisiei, toți membrii fiind subordonați ordonatorului de credite; ia act cu îngrijorare de activitățile recente de colectare a probelor, desfășurate de Parchetul European în legătură cu această tranzacție, care întăresc și mai mult îndoielile serioase cu privire la gestionarea și guvernanța vânzării;

232.observă că Comisia raportează că, în perioada 2021-2024, au fost depuse 54 de cereri de asistență în temeiul articolului 24 din Statutul funcționarilor și că doar 8 au fost urmate de deschiderea unei anchete administrative; consideră că acest număr este îngrijorător de scăzut, deoarece înseamnă că 85 % dintre cereri au fost respinse fără a se lua vreo măsură; salută faptul că biroul consilierului confidențial principal a fost consolidat, având în vedere că aproximativ 300 de membri ai personalului Comisiei i-au solicitat ajutor în cazuri legate de hărțuire în cursul unui singur an; constată, de asemenea, că 14 plângeri au fost depuse direct la Oficiul de investigație și de disciplină al Comisiei (IDOC), unde patru cazuri au fost închise prin clasarea lor după evaluare, iar două cazuri au fost închise fără luarea niciunei măsuri după ancheta administrativă; procedurile predisciplinare au condus la un avertisment, un avertisment scris și trei mustrări, un caz se află încă în faza predisciplinară și două cazuri se află în prezent la comisia de disciplină, iar două cazuri au fost raportate direct OLAF, ambele fiind respinse pe motiv de suspiciuni insuficiente; evidențiază că aceste cifre par foarte scăzute pentru o organizație cu peste 30 000 de angajați și încurajează Comisia să îmbunătățească posibilitățile angajaților de a semnala cazuri de hărțuire într-un mediu sigur;

233.observă că, în perioada 2021-2024, membrii personalului Comisiei nu au raportat către OLAF niciun caz în care sursa să poată fi considerată avertizor de integritate; regretă că Comisia nu a furnizat informații care să indice dacă au fost raportate cazuri și câte prin canale ierarhice interne sau Secretarului General; consideră că, în absența unor date cuprinzătoare privind numărul de cazuri semnalate, canalele utilizate și acțiunile subsecvente întreprinse de Comisie în fiecare caz, nu este posibil să se evalueze dacă sistemul de avertizare în interes public este eficace; constată, în acest context, că Comisia își revizuiește în prezent Orientările privind avertizarea în interes public în lumina jurisprudenței și a experienței practice legate de punerea în aplicare a Directivei (UE) 2019/1937 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii în statele membre, pentru a le alinia cât mai mult cu directiva;

234.observă cu interes că, în scrisoarea sa de misiune, comisarul pentru buget, luptă antifraudă și administrație publică a fost însărcinat să efectueze o revizuire pe scară largă a organizării și operațiunilor Comisiei; este de acord, în principiu, că este important ca toate organizațiile să examineze periodic dacă organizarea și procedurile lor sunt actualizate; accentuează că este important ca procesul să rămână transparent și ca organizațiile relevante care reprezintă personalul Comisiei și alți actori relevanți să fie pe deplin implicați în proces, inclusiv pentru a stimula încrederea și acceptarea rezultatului revizuirii de către toate părțile interesate, în special de către personalul afectat;

235.subliniază că transparența în administrație și accesul la informații și documente sunt elemente-cheie pentru asigurarea unei guvernanțe solide, responsabile și democratice; regretă, în acest sens, că în ultimii ani au existat numeroase exemple în care Comisia nu a respectat standarde rezonabile de transparență; ia act de hotărârea Tribunalului în cauza T-36/23, Stevi și The New York Times/Comisia; consideră că schimburile informale nu trebuie să înlocuiască comunicarea oficială și că orice informație legată de procesul decizional sau de fluxul de lucru trebuie transmisă prin canale oficiale, cu respectarea deplină a cerințelor de transparență; subliniază că este important ca pentru credibilitatea sa, Comisia să asigure o punere în aplicare strictă a orientărilor privind utilizarea mesajelor text în legătură cu fluxurile de lucru; reamintește că, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1049/2001, mesajele text trimise sau primite de funcționarii Uniunii vor fi calificate drept documente numai dacă se referă la politici sau decizii ale Uniunii;

236.constată cu îngrijorare că, în 2024, Comisia și-a revizuit normele interne privind accesul public la documente; consideră că aceste modificări sunt incompatibile cu dreptul de acces la documente, astfel cum este instituit în Regulamentul (CE) nr. 1049/2001; subliniază că, de exemplu, normele prevăd că se înregistrează doar „orice conținut care constituie informații importante ce nu au o durată scurtă de viață” și impun dispariția automată a mesajelor text; observă că legalitatea acestor norme este în prezent contestată în fața Curții de Justiție Europene;

237.evidențiază că accesul la documente este un principiu-cheie pentru asigurarea transparenței în administrația publică; accentuează că, din păcate, în multe situații, Comisia nu a oferit răspunsuri în termenele prevăzute, în special în ceea ce privește cazurile legate de cererile de confirmare în care Ombudsmanul European a constatat întârzieri sistemice și semnificative în administrația Comisiei; subliniază că, pentru credibilitatea Comisiei, este esențial ca jurnaliștii și publicul larg să poată avea acces la documente în termenele aplicabile din punct de vedere juridic; evidențiază, în plus, că pentru a asigura transparența nu este nevoie doar de acces prompt la documente, ci și ca acestea să fie redactate într-un limbaj clar și ușor de înțeles, deoarece o comunicare excesiv de tehnică poate limita accesul real al cetățenilor la informații, chiar și atunci când documentele sunt disponibile;

238.reamintește că Ombudsmanul European a identificat cazuri de administrare defectuoasă în legătură cu mai multe propuneri legislative pe care Comisia le-a prezentat în 2025; constată cu mare îngrijorare că aceste cazuri includ pachetul Omnibus I; reliefează importanța respectării normelor privind o mai bună legiferare; subliniază importanța unei legislații robuste, durabile și solide din punct de vedere juridic, care să asigure un mediu de reglementare stabil și previzibil, inclusiv în vederea consolidării pieței unice și a stimulării competitivității globale a Uniunii;

239.își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că au existat o serie de acuzații de corupție îndreptate împotriva Comisiei, inclusiv a unor foști membri ai Comisiei și înalți funcționari; constată mai ales că, în urma deschiderii de către Parchetul European, la sfârșitul anului 2024, a unei anchete penale privind acuzațiile de corupție care implică un funcționar de rang înalt al Comisiei și ca urmare a recomandării emise de OLAF în 2024, Comisia a lansat propria procedură disciplinară împotriva respectivului funcționar; observă că Comisia a anunțat recent că a încheiat procedura și a constatat că funcționarul în cauză a încălcat normele aplicabile din Statutul funcționarilor, inclusiv dispozițiile referitoare la conflictele de interese, la transparență, la acceptarea cadourilor și la divulgarea documentelor; reamintește că procedura disciplinară a fost deschisă în urma constatărilor formulate de OLAF, care a examinat acuzațiile potrivit cărora au fost furnizate, în schimbul unor cadouri, informații confidențiale referitoare la un acord important în domeniul aviației cu Statul Qatar; constată că, având în vedere funcția ocupată de funcționarul de rang înalt, de director general în cadrul Direcției Generale Mobilitate și Transporturi a Comisiei la momentul respectiv, acesta a exercitat o influență semnificativă asupra procesului de negociere și, în consecință, asupra acordului încheiat privind transportul aerian între Uniunea Europeană și statele sale membre și Statul Qatar, semnat la 18 octombrie 2021; consideră că, având în vedere natura faptelor care au determinat Comisia să inițieze o procedură disciplinară și natura măsurilor decise de colegiul comisarilor cu privire la respectivul funcționar de rang înalt, aplicarea acordului respectiv ar trebui evaluată și, dacă este necesar, suspendată;

240.reamintește că Codul de conduită al membrilor Comisiei Europene prevede o perioadă de control de doi ani pentru activitățile profesionale desfășurate de foști membri ai Comisiei după încheierea mandatului lor; consideră că este esențial să se asigure că foștii membri ai colegiului întreprind, după încheierea mandatului lor, doar activități compatibile cu articolul 245 din TFUE; reamintește, de asemenea, că Codul de conduită prevede că toți comisarii trebuie să evite orice activitate care ar putea compromite independența lor sau percepția asupra acesteia, în special în perioadele sensibile din punct de vedere politic, cum ar fi campaniile electorale;

241.constată cu profundă îngrijorare schimburile raportate recent între membri ai personalului Direcției Generale Comerț și Securitate Economică (DG TRADE) a Comisiei și reprezentanți ai industriei tutunului, care sugerează că personalul DG TRADE ar fi putut acționa în beneficiul unei întreprinderi din sector, încurajând țări terțe să slăbească restricțiile în materie de reglementare și politicile fiscale privind anumite produse din tutun; observă că, în decizia sa din 19 decembrie 2023, Ombudsmanul European a precizat că Comisia nu a reușit să asigure o abordare cuprinzătoare în toate departamentele în ceea ce privește transparența reuniunilor cu industria tutunului, ceea ce constituie un caz de administrare defectuoasă; reamintește că, în calitate de parte la Convenția-cadru a OMS pentru controlul tutunului (CCTC), Uniunea trebuie să își protejeze politicile în fața intereselor comerciale și a altor interese personale ale industriei tutunului și să limiteze interacțiunile la ceea ce este strict necesar în scopuri de reglementare; subliniază, prin urmare, că nu ar trebui permise interacțiuni privind politicile de control al tutunului ale țărilor terțe; regretă că reuniunile care ar fi avut loc nu au fost făcute publice; solicită ca articolul 5 alineatul (3) din CCTC să fie pus în aplicare în totalitate, garantând că interacțiunile sunt strict limitate și pe deplin transparente;

242.regretă deficiențele tehnice, organizatorice și procedurale persistente și critice ale funcționării EPSO din ultimii ani, care au afectat grav reputația procesului general de recrutare al Uniunii și au avut consecințe negative majore pentru mulți candidați care au investit timp și resurse considerabile în încercarea de a participa la proceduri de selecție ce au fost anulate, întârziate sau au prezentat deficiențe tehnice grave; reamintește că Ombudsmanul European a concluzionat, în mai multe anchete separate, că EPSO a comis o administrare defectuoasă la tratarea plângerilor candidaților, în special în ceea ce privește procedurile de testare la distanță, deficiențele platformelor și comunicarea inconsecventă în privința problemelor tehnice; subliniază că aceste deficiențe riscă să submineze atractivitatea, credibilitatea și capacitatea administrativă pe termen lung a instituțiilor Uniunii și, prin urmare, impun adoptarea unor măsuri corective urgente;

243.îndeamnă Comisia și conducerea EPSO să evalueze toate aspectele procedurii de selecție, inclusiv guvernanța, infrastructura digitală, comunicarea cu candidații și gestionarea plângerilor candidaților pentru a se asigura că Comisia și alte instituții ale Uniunii se pot baza pe deplin și fără întârziere pe EPSO pentru identificarea și selectarea candidaților cu înaltă calificare și motivați pentru toate tipurile de locuri de muncă din instituții; în același timp, încurajează Comisia să abordeze dezechilibrele persistente în ceea ce privește reprezentarea geografică în cadrul serviciilor;

244.constată că bugetul total al școlilor europene pentru 2024 a fost de 439,5 milioane EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 5,3 % față de 2023; reamintește că școlile europene sunt finanțate în principal de Comisia Europeană, de alte instituții europene, de statele membre și din taxele plătite de părinți;

245.constată cu satisfacție că nici IAS, nici Unitatea pentru capacitatea de control intern nu au identificat probleme critice în auditurile și controalele lor din 2024; constată totuși că deficiențele identificate în gestionarea resurselor umane și în procedurile de achiziții publice ar trebui abordate cu prioritate;

246.reliefează că Parlamentul ar dori ca Comisia să furnizeze răspunsuri detaliate la rezoluția referitoare la descărcarea de gestiune înainte de inițierea audierilor privind descărcarea de gestiune pentru anul următor, care, în mod normal, debutează la începutul lunii noiembrie; consideră regretabil faptul că a primit răspunsurile detaliate ale Comisiei la solicitările specifice formulate de Parlamentul European în raportul de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar 2023 abia la începutul lunii decembrie 2025; subliniază că astfel de întârzieri subminează eficiența procesului de descărcare de gestiune prin creșterea volumului de muncă pentru ambele instituții și prin reducerea accentului pus pe controlul parlamentar;

247.evidențiază că, atunci când comisarul responsabil nu poate răspunde direct la întrebările cu solicitare de răspuns oral în timpul unei audieri privind descărcarea de gestiune în Parlament, ar trebui furnizate Parlamentului răspunsuri scrise ulterioare în termenul convenit; reamintește că furnizarea unor răspunsuri prompte și substanțiale constituie o componentă esențială a unui control parlamentar eficace și a responsabilității democratice;

248.constată cu satisfacție că majoritatea comisarilor respectă procedura de descărcare de gestiune și participă la audieri, așa cum a solicitat Comisia pentru control bugetar; subliniază că Președinta Comisiei, în calitatea sa de șefă a Comisiei, are un rol decisiv în formularea și punerea în aplicare a tuturor inițiativelor și propunerilor politice majore ale Comisiei; consideră că, în această funcție, Președinta Comisiei ar trebui să participe activ la procedura de descărcare de gestiune și accentuează, în acest context, că este important ca Președinta Comisiei Europene să participe la dezbaterea în plen privind descărcarea de gestiune;

249.invită Comisia, în special:(i)să se asigure că orice decizii viitoare privind operațiunile de vânzare sau de vânzare cu închiriere ulterioară a clădirilor se iau pe baza unor evaluări aprofundate ale impactului, că ar trebui primite mai multe oferte și că comisiile de evaluare trebuie să fie independente de ordonatorii de credite;(ii)să conceapă viitoarele etape ale revizuirii la scară largă a organizațiilor și operațiunilor Comisiei într-un mod transparent și să se asigure că organizațiile relevante care reprezintă personalul Comisiei și alți actori relevanți sunt pe deplin implicați în proces;(iii)să furnizeze autorității care acordă descărcarea de gestiune toate informațiile și documentele relevante privind vânzarea în 2023 a 23 dintre clădirile sale, inclusiv o prezentare detaliată a tuturor măsurilor procedurale luate, cum ar fi metodologia de evaluare utilizată și evaluarea ofertelor concurente, în deplină transparență și cu respectarea corespunzătoare a investigației EPPO în curs;(iv)să comande un studiu extern realizat de experți independenți sub auspiciile consilierei confidențiale principale, care să analizeze funcționarea sau funcționarea defectuoasă a procedurii oficiale privind hărțuirile și să propună mijloace pentru ca aceasta să devină mai eficace;(v)să furnizeze autorității care acordă descărcarea de gestiune o imagine de ansamblu cuprinzătoare, pentru perioada 2021-2025, a cazurilor de avertizare în interes public semnalate de membrii personalului, inclusiv numărul de cazuri, canalele de raportare utilizate (inclusiv ierarhia respectivă, Secretarul General și OLAF), acțiunile subsecvente întreprinse în fiecare caz și statutul profesional al persoanelor care efectuează raportarea;(vi)în contextul revizuirii Orientărilor privind avertizarea în interes public, să ia toate măsurile necesare pentru a le alinia cu standardele stabilite în directivă;(vii)să pună în aplicare orientările privind utilizarea mesajelor text pentru fluxurile de lucru pentru a se asigura că orice informație legată de procesul decizional sau de fluxul de lucru este transmisă prin canale oficiale, cu respectarea deplină a cerințelor de transparență;(viii)să revizuiască modificările din 2024 ale Normelor detaliate ale Comisiei de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 și să își modifice regulamentul de procedură pentru a asigura conformitatea deplină cu Regulamentul (CE) nr. 1049/2001;(ix)să asigure tratarea corectă și în timp util a cererilor de acces la documente, în toate etapele procesului;(x)să asigure o aplicare predictibilă, consecventă și nearbitrară a normelor sale privind o mai bună legiferare, prin definirea situațiilor „urgente” care justifică o derogare de la cerințele prevăzute în norme și să stabilească, în cazul în care se acordă derogări, o procedură care să garanteze că elaborarea în regim de urgentă a propunerilor legislative respectă în continuare principiile unui proces legislativ transparent, bazat pe dovezi și incluziv;(xi)să se asigure că principiile independenței și integrității, astfel cum sunt prevăzute în Codul de conduită al membrilor Comisiei Europene, sunt respectate și că sunt aplicate cele mai înalte standarde de conduită etică;(xii)să își accelereze activitatea pentru a se asigura că EPSO funcționează în mod corespunzător, astfel încât instituțiile Uniunii să dispună de candidați suficienți și cu înaltă calificare;(xiii)să asigure, în cooperare cu EPSO și cu celelalte instituții ale Uniunii, punerea în aplicare pe deplin și în timp util a recomandărilor Ombudsmanului privind EPSO și să restabilească încrederea în corectitudinea, accesibilitatea și fiabilitatea procedurilor de selecție ale EPSO, precum și să raporteze autorității care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate;(xiv)să continue să exploreze toate posibilitățile de corectare a dezechilibrelor geografice și de gen semnificative în cadrul diferitelor categorii de personal;(xv)să adopte standarde măsurabile privind limbajul clar pentru toate comunicările sale publice și să elaboreze un plan de acțiune pentru a îmbunătăți accesibilitatea pentru cetățeni, în toate limbile oficiale ale Uniunii, a publicațiilor sale, inclusiv a comunicatelor de presă, a documentelor de programare, a rapoartelor anuale și a rapoartelor anuale de activitate, și să raporteze autorității care acordă descărcarea de gestiune cu privire la punerea lor în aplicare;(xvi)să colaboreze cu Sistemul comun de asigurări de sănătate (JSIS) pentru a se asigura că acesta oferă acoperire pentru o gamă mai largă de boli, inclusiv categorii suplimentare de boli autoimune, și rambursează costurile pentru o gamă mai largă de teste și tratamente;(xvii)să evalueze și, dacă este necesar, să suspende Acordul din 2021 privind transportul aerian dintre Uniunea Europeană și statele sale membre și Statul Qatar;(xviii)să ia măsuri pe baza constatărilor Ombudsmanului și să investigheze de urgență schimburile dintre personalul DG TRADE și reprezentanții industriei tutunului și să raporteze constatările sale autorității care acordă descărcarea de gestiune;

250.reține că Curtea a emis o opinie cu rezerve privind legalitatea și regularitatea cheltuielilor din MRR pentru al treilea an consecutiv, după concluziile similare din 2022 și 2023; constată că, în 2024, Curtea a inclus în eșantion 395 de jaloane și ținte pentru 28 de plăți de granturi, acoperind 53,5 miliarde EUR dintr-un total de 59,9 miliarde EUR plătite în 2024 și, deși Curtea nu furnizează o rată de eroare din cauza modelului specific de cheltuieli al MRR, aceasta estimează că impactul financiar minim al constatărilor sale depășește pragul de semnificație; ia act alarmat de tendința de creștere a impactului financiar global al constatărilor cantitative; își exprimă îngrijorarea că, potrivit concluziei Curții, șase dintre cele 28 de plăți de granturi din MRR efectuate în 2024 au fost afectate de constatări cantitative și că cinci dintre aceste plăți au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare; observă că, în opinia Curții, pe lângă aceste aspecte, cheltuielile din MRR acceptate în conturile pentru 2024 sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative;

251.constată cu îngrijorare că Curtea a identificat șase jaloane în cinci plăți care nu fuseseră îndeplinite în mod satisfăcător; constată că, în aceste cazuri, elementele lipsă au reprezentat mai mult decât o abatere minimă acceptabilă și că totuși Comisia a efectuat plățile corespunzătoare; observă, în plus, că, în unul dintre cele șase cazuri, Comisia s-a bazat, în evaluarea sa preliminară, pe datele și verificările furnizate de statul membru, fără a efectua teste suplimentare pentru a verifica fiabilitatea acestora;

252.constată, de asemenea, că Curtea a identificat alte 12 cazuri de deficiențe în evaluarea Comisiei care, deși nu au avut un impact asupra îndeplinirii satisfăcătoare a jalonului sau a țintei în cauză, au arătat că Comisia nu efectuase suficiente controale pentru a evalua fiabilitatea datelor și verificărilor furnizate de statele membre;

253.observă că plățile efectuate de Comisie statelor membre în temeiul MRR sunt condiționate de îndeplinirea satisfăcătoare a țintelor și a jaloanelor convenite, mai degrabă decât de verificarea conformității cheltuielilor individuale cu normele Uniunii și cu cele naționale, ceea ce îngreunează evaluarea conformității cu cerințele legale aplicabile; observă, de asemenea, că Regulamentul privind MRR nu precizează criterii pentru interpretarea termenului „satisfăcător” în legătură cu îndeplinirea jaloanelor și a țintelor și că, în cazul criteriilor calitative, această evaluare depinde de multiple aprecieri, ceea ce conduce la diverse interpretări posibile cu privire la caracterul satisfăcător al îndeplinirii jaloanelor sau a țintelor; remarcă, de asemenea, că au fost identificate cazuri de jaloane sau ținte definite vag, ceea ce face ca criteriile de evaluare a îndeplinirii acestora să rămână neclare;

254.observă că Curtea a identificat, totodată, patru cazuri de jaloane sau ținte definite vag, care au fost, de asemenea, recunoscute și documentate de Comisie în evaluarea sa preliminară; constată că, atunci când jaloanele și țintele sunt definite în termeni vagi, criteriile de evaluare a îndeplinirii lor devin și ele în mod inevitabil vagi, subminând soliditatea și claritatea procesului de evaluare; observă că Comisia recunoaște că, în unele cazuri, jaloanele și țintele stabilite prin deciziile de punere în aplicare ale Consiliului ar fi putut fi redactate mai clar;

255.reamintește că superjaloanele MRR pentru Polonia au impus reforme specifice în domeniul justiției, inclusiv, în primul rând, desființarea Camerei disciplinare a Curții Supreme și înlocuirea sa cu o cameră independentă a Curții Supreme și, în al doilea rând, că toți judecătorii afectați de hotărârile Camerei disciplinare au dreptul de a solicita reexaminarea cauzei lor de către noua cameră într-un interval clar; este preocupat de refuzul continuu al președintelui polonez de a promulga reformele propuse în 2025 de guvernul polonez și adoptate de parlamentul polonez în ceea ce privește statul de drept, care vizează punerea în aplicare a recomandărilor Comisiei Europene pentru îndeplinirea jaloanelor judiciare din cadrul planului de redresare și reziliență (PNRR); subliniază că îndeplinirea jaloanelor legate de independența sistemului judiciar, în conformitate cu dreptul Uniunii, inclusiv jurisprudența Curții de Justiție, este esențială pentru a asigura securitatea juridică și a proteja bugetul Uniunii;

256.constată că Curtea a remarcat că proiecte legate de un jalon și trei ținte din cadrul a două plăți începuseră înainte de perioada de eligibilitate; observă că regulamentul prevede că numai măsurile inițiate începând cu 1 februarie 2020 pot fi finanțate din MRR, dar nu definește mai detaliat ce înseamnă „inițierea” unei măsuri; observă că, în ianuarie 2021, Comisia a emis orientări care interpretează „inițierea” unei măsuri ca fiind începutul punerii sale în aplicare pe teren, atunci când costurile se materializează; recunoaște că Curtea consideră că inițierea unei măsuri reprezintă data primului angajament juridic (de exemplu, un contract, o comandă sau o decizie de finanțare), care constituie începutul primei activități legate de măsură, deși Comisia consideră inițierea ca fiind începutul punerii în aplicare pe teren, atunci când costurile se materializează; recunoaște că există interpretări diferite privind ceea ce constituie „inițierea” unei măsuri în cadrul MRR;

257.constată că împrumuturile restante ale Uniunii au crescut cu peste 30 % în 2024, reflectând utilizarea extinsă de către Comisie a piețelor de capital pentru a finanța programe la scară largă, cum ar fi SURE și NGEU; constată că, până în 2027, totalul împrumuturilor restante ar putea depăși 900 de miliarde EUR, de aproape zece ori mai mult decât nivelul înregistrat în 2020 înainte de lansarea NGEU; observă că, din decembrie 2022, Comisia a aplicat o strategie de finanțare diversificată ca metodă standard de atragere de fonduri pe piețele de capital și că, la sfârșitul anului 2024, valoarea nominală a împrumuturilor restante ale Uniunii era de 601,3 miliarde EUR, în creștere de la 458,5 miliarde EUR în 2023; este preocupat că majorarea nivelului datoriei și creșterea aferentă a costurilor cu dobânzile vor avea implicații pe termen lung pentru stabilitatea fiscală a Uniunii, ceea ce ar putea duce la o presiune financiară mai mare și la scăderea capacității Uniunii de a răspunde provocărilor viitoare sau de a investi în priorități strategice esențiale;

258.observă cu îngrijorare că plățile anuale aferente granturilor MRR finanțate de NGEU s-au ridicat la 55,9 miliarde EUR în 2024, ajungând doar la aproximativ jumătate din nivelul preconizat de Comisie în iunie 2023 (96,0 miliarde EUR), reflectând întârzierile persistente în depunerea și prelucrarea cererilor de plată; constată, cu toate acestea, că ritmul a crescut spre sfârșitul anului, 15 state membre prezentând cereri de plată în valoare totală de 58,5 miliarde EUR în decembrie 2024;

259.observă că, până la sfârșitul anului 2024, plățile din cadrul MRR se ridicau la 197,5 miliarde EUR din 358,9 miliarde EUR sub formă de granturi angajate, până la 161,4 miliarde EUR rămânând de plătit până la sfârșitul anului 2026; constată că acest volum substanțial de plăți restante, concentrat în ultimii doi ani ai instrumentului, crește riscul blocajelor în punerea în aplicare și al întârzierilor suplimentare, în special în statele membre care se confruntă cu constrângeri structurale în materie de capacitate; subliniază că absorbția în timp util a granturilor MRR rămase va depinde de calitatea și maturitatea reformelor și a investițiilor, de stabilitatea sistemelor naționale de guvernanță, de disponibilitatea capacității administrative și a sprijinului tehnic și de capacitatea Comisiei de a prelucra eficient un volum mare de cereri de plată într-un interval scurt;

260.ia act de constatarea Curții potrivit căreia execuția granturilor din MRR a fost mai scăzută decât se preconizase, dar absorbția fondurilor suplimentare alocate prin NGEU s-a accelerat în 2024; observă că plățile anuale aferente granturilor MRR s-au ridicat la 55,9 miliarde EUR în 2024, din care 7,9 miliarde EUR au fost finanțate din REPowerEU și 48,0 miliarde EUR din granturile NGEU, și că plățile anuale pentru granturile MRR finanțate de NGEU au fost doar jumătate din ceea ce preconizase Comisia în iunie 2023 (96 de miliarde EUR); accentuează însă că 15 state membre au depus cereri de plată în valoare totală de 58,5 miliarde EUR în decembrie 2024; constată că, având în vedere plățile efectuate până la sfârșitul anului 2024 în valoare de 197,5 miliarde EUR din angajamentele asumate în valoare de 358,9 miliarde EUR, granturi MRR în valoare de până la 161,4 miliarde EUR rămân de plătit până la sfârșitul anului 2026;

261.ia act cu îngrijorare că, în raportul său din 8 octombrie 2025 privind punerea în aplicare a MRR, Comisia a recunoscut că ritmul de aplicare diferă semnificativ de la un stat membru la altul, doar șase state membre primind plăți reprezentând peste 65 % din pachetul lor financiar total din MRR, iar alte patru state membre primind peste 50 % din alocarea lor; își exprimă îngrijorarea că există disparități substanțiale până în prezent în ceea ce privește absorbția granturilor MRR; subliniază că, având în vedere că au mai rămas mai puțin de șase luni până la termenul-limită din august 2026, punerea în aplicare la timp și eficace a reformelor și a investițiilor de către statele membre a devenit tot mai urgentă;

262.își exprimă îngrijorarea cu privire la constatările Curții din Raportul special 22/2024 referitor la dubla finanțare care rezultă din modelul MRR; evidențiază că planurile naționale ale statelor membre pot include așa-numite „măsuri cu costuri zero”, și anume măsuri despre care se estimează că nu au costuri care să fie finanțate prin MRR și pentru care nu se efectuează verificări privind dubla finanțare, întrucât Comisia consideră că măsurile ce nu primesc fonduri din MRR nu prezintă un astfel de risc; observă că Curtea a raportat potențiale cazuri de dublă finanțare în legătură cu măsurile MRR; reamintește că constatarea raportată în Croația se referă la o astfel de măsură cu costuri zero și că nici Comisia, nici statul membru nu consideră că fondurile din MRR au fost dublate; subliniază că constatarea Curții reflectă o interpretare diferită a ceea ce reprezintă „finanțat”, mai degrabă decât o dublă finanțare reală; subliniază, cu toate acestea, că „măsurile cu costuri zero” și absența unor controale încrucișate sistematice creează un unghi mort structural care necesită o monitorizare și orientări consolidate; invită Comisia să continue monitorizarea și furnizarea de orientări statelor membre pentru aplicarea normelor privind dubla finanțare, recunoscând în același timp cadrul juridic și metodologic instituit în Regulamentul privind MRR;

263.reamintește că regulamentul prevede că măsurile și acțiunile legate de jaloanele și țintele îndeplinite anterior nu trebuie să fi fost revocate și că statele membre trebuie să confirme această nerevocare în declarațiile de gestiune care însoțesc cererile lor de plată; regretă că cadrul juridic al MRR nu permite Comisiei să abordeze efectiv revocările după 31 decembrie 2026;

264.evidențiază că, în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) din Acordul de finanțare și cu articolul 21 alineatul (1) din Acordul de împrumut, Comisia „poate efectua verificări, examinări, controale și audituri pentru punerea în aplicare a PRR în ceea ce privește informațiile și justificarea referitoare la îndeplinirea satisfăcătoare a jaloanelor și țintelor într-o cerere de plată” și că astfel de verificări, examinări, controale și audituri pot fi efectuate un anumit timp după expirarea MRR și ar putea contribui la identificarea cazurilor în care informațiile ce stau la baza cererii de plată prezentate de un stat membru nu au fost corecte;

265.observă că, în cadrul semestrului european, punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în planurile bugetar-structurale pe termen mediu este monitorizată anual, statele membre prezentând Comisiei rapoarte privind progresele înregistrate; constată că, în conformitate cu Orientările Orientările C/2024/3975, 21 iunie 2024. pentru statele membre cu privire la cerințele în materie de informare privind planurile bugetar-structurale pe termen mediu și rapoartele anuale privind progresele înregistrate, pe durata de viață a MRR, aceste rapoarte trebuie să includă informații despre progresele înregistrate în punerea în aplicare a oricăreia dintre reformele și investițiile din PRR incluse în planurile bugetar-structurale pe termen mediu; subliniază că aceste rapoarte sunt esențiale pentru a asigura transparența, responsabilitatea și utilizarea eficace a fondurilor Uniunii și invită Comisia să verifice dacă statele membre furnizează informații complete, exacte și în timp util, în conformitate cu obiectivele MRR;

266.observă că, începând din 2021, Comisia a publicat 20 de rapoarte finale de audit care vizează jaloane și ținte, conținând 591 de recomandări adresate unui număr de 15 state membre; își exprimă îngrijorarea deosebită că, pentru majoritatea (64 %) celor 136 de recomandări legate de constatări critice și foarte importante, termenul de punere în aplicare stabilit în raportul de audit expirase deja; reține că Comisia a recunoscut că astfel de întârzieri în punerea în aplicare de către unele state membre reprezintă 22 % din totalul recomandărilor legate de constatări critice și foarte importante; constată, de asemenea, că Comisia a acceptat recomandarea Curții de a analiza motivele întârzierilor în punerea în aplicare de către statele membre și revizuirea în curs a stadiului tuturor recomandărilor restante; se așteaptă ca aceasta să remedieze urgent întârzierile în punerea în aplicare a recomandărilor Comisiei formulate în urma auditurilor ex post;

267.reamintește că Comisia a continuat să adauge jaloane legate de control, în urma deficiențelor detectate la nivelul sistemelor de control ale statelor membre; ia act de observația Curții potrivit căreia, deși Comisia și-a intensificat verificările privind achizițiile publice și ajutoarele de stat, sistemele de control ale statelor membre rămân insuficient de eficace pentru a asigura conformitatea; constată că Curtea a identificat deficiențe, care reprezintă un risc la adresa protejării intereselor financiare ale Uniunii, în 22 proceduri individuale de achiziții publice, inclusiv lipsa verificărilor pentru a preveni sau detecta conflictele de interese, deficiențe în ceea ce privește justificarea utilizării procedurii de urgență, precum și deficiențe în ceea ce privește estimarea valorii achiziției și a duratei proiectului, care au dus la diferențe semnificative între documentația de atribuire și contractele efectiv semnate; ia act de faptul că Comisia își revizuiește orientările adresate statelor membre în vederea îmbunătățirii controalelor aferente la nivel național; subliniază că, deși respectarea normelor privind achizițiile publice și ajutoarele de stat nu are, în general, niciun impact asupra regularității plăților făcute de Comisie statelor membre în cadrul MRR, aceste norme sunt esențiale pentru a asigura o piață internă pe deplin funcțională; consideră, prin urmare, că finanțarea trebuie să fie condiționată de respectarea normelor aplicabile ale pieței interne; recunoaște că, în cadrul audierii sale în Comisia pentru control bugetar la 8 decembrie 2025, comisarul pentru buget, luptă antifraudă și administrație publică a confirmat că una dintre deficiențele care nu pot fi repetate constă în faptul că normele privind achizițiile publice și ajutoarele de stat nu sunt incluse printre condițiile de plată, precum și angajamentul Comisiei de a corecta acest lucru în următorul CFM;

268.observă că Curtea a identificat deficiențe, în cazul a cinci state membre, în declarațiile lor de gestiune, care trebuie să ofere asigurări că informațiile prezentate împreună cu cererile de plată sunt complete, exacte și fiabile; ia act de constatarea Curții potrivit căreia cele cinci state membre, inclusiv Cehia, Spania, Franța, Croația și Slovacia, aveau cunoștință de dovezi insuficiente pentru îndeplinirea satisfăcătoare a anumitor jaloane și ținte la depunerea cererii de plată, dar niciunul nu a inclus rezerve în declarația sa de gestiune subliniind că un jalon/o țintă era îndeplinit(ă) doar parțial la momentul transmiterii cererii de plată;

269.își exprimă îngrijorarea cu privire la constatările Curții din Raportul special 21/2025 intitulat „Sprijinul din partea MRR pentru îmbunătățirea mediului de afaceri”; evidențiază că reformele prevăzute în planurile naționale diferă în ceea ce privește domeniul de aplicare, natura și ambiția și este posibil să nu se traducă întotdeauna în schimbări structurale ale mediului de afaceri; își exprimă, de asemenea, dezamăgirea că jaloanele și țintele se limitează, în general, la măsurarea „realizărilor” juridice, în principal adoptarea de legi, mai degrabă decât a rezultatelor acestora și, prin urmare, condițiile de plată au fost îndeplinite odată cu adoptarea legilor, nu când legile au produs efecte; observă că multe reforme erau deja avute în vedere înainte de MRR, dar că sprijinul financiar al MRR a contribuit la asigurarea aplicării reformelor la momentul respectiv;

270.ia act de observația Curții potrivit căreia, în ceea ce privește neregulile grave care nu au fost corectate de statul membru, directorul general al DG ECFIN și-a însoțit asigurarea de o rezervă în urma identificării riscului ridicat într-un stat membru, și anume, Cehia, ca urmare a două cazuri separate de conflict de interese în privința cărora, până în momentul de față, nu există nicio informație privind măsurile corective suplimentare luate de Cehia, iar Comisia nu a lansat încă măsuri corective; constată că această rezervă se referă la două plăți din MRR și că Comisia a evaluat, totodată, 22 de plăți ca prezentând un risc mediu și șase plăți un risc scăzut de nereguli grave; observă cu îngrijorare opinia Curții potrivit căreia, întrucât criteriile de evaluare a riscului sunt, în general, aliniate la cele aplicate pentru controale în domenii precum achizițiile publice și ajutoarele de stat, este posibil ca evaluarea generală să nu surprindă pe deplin nivelul riscului subiacent;

271.este preocupat de informațiile raportate de Curte potrivit cărora informațiile de care dispune Comisia cu privire la fraudele detectate sunt limitate și subliniază că este necesar să se îmbunătățească fluxurile de informații pentru a asigura protecția intereselor financiare ale Uniunii, în special prin măsuri asigurătorii sporite; accentuează că, la sfârșitul anului 2024, EPPO gestiona 311 dosare active legate de NGEU, iar toate aceste dosare, cu excepția a patru, vizau MRR, ceea ce reprezintă aproximativ 17 % din totalul investigațiilor active privind fraudele legate de cheltuieli; observă că prejudiciul estimat adus intereselor financiare ale Uniunii se ridică la 2,8 miliarde EUR, reprezentând 30 % (2023: 25 %) din prejudiciul total estimat care rezultă din toate fraudele legate de cheltuielile Uniunii; subliniază totuși că EPPO a notificat oficial Comisiei doar 75 de cazuri legate de MRR, 80 % din aceste cazuri notificate referindu-se la o singură măsură într-un singur stat membru, Italia; ia act, de asemenea, de constatarea EPPO potrivit căreia autoritățile naționale de aplicare a legii au rămas principala sursă de raportare, 90 % din noile anchete inițiate fiind deschise pe baza informațiilor furnizate de ele; observă, de asemenea, din Raportul special 06/2026 al Curții intitulat „Combaterea fraudei în cadrul MRR”, că statele membre au raportat 51 de cazuri de suspiciune de fraudă către DG ECFIN de la începutul MRR în 2021 până la sfârșitul anului 2024; este preocupat de faptul că rapoartele din partea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, inclusiv ale Comisiei, reprezintă mai puțin de 1 % din noile investigații ale EPPO deschise în 2025, ceea ce ridică noi semne de întrebare cu privire la capacitatea Comisiei de a supraveghea MRR; este, de asemenea, preocupat că, în condițiile în care punerea în aplicare a MRR nu a ajuns nici măcar la jumătatea procesului, EPPO preconizează o creștere a numărului de cazuri; subliniază că cifrele prezentate de EPPO confirmă existența riscului de fraudă în MRR; subliniază că această situație demonstrează că este necesar să se consolideze în continuare capacitățile naționale de detectare și raportare, cooperarea cu EPPO și cu Comisia, precum și eficacitatea și coerența generală a sistemelor antifraudă din întreaga Uniune; reliefează că protejarea fondurilor Uniunii și a banilor contribuabililor necesită un cadru antifraudă robust, coordonat și cu resurse suficiente, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național;

272.salută reformele efectuate de Bulgaria și progresele realizate în 2025, perioadă în care țara a primit aproximativ 31 % din finanțarea totală alocată prin MRR prin intermediul a două tranșe în valoare de 1,91 miliarde EUR; recunoaște reformele-cheie din domeniul achizițiilor publice și al transparenței judiciare; observă că, la 3 noiembrie 2025, Comisia a adoptat o decizie de punere în aplicare privind suspendarea parțială a plății celei de a doua tranșe a sprijinului nerambursabil pentru Bulgaria, deoarece un jalon legat de reforma în materie de combatere a corupției nu a fost considerat atins în mod satisfăcător; recunoaște eforturile depuse de guvernul bulgar pentru a introduce reforme menite să asigure o numire independentă din punct de vedere politic a Comisiei anticorupție; constată că decizia de punere în aplicare a Comisiei recunoaște, de asemenea, că Adunarea Națională păstrează un rol predominant atât în nominalizarea, cât și în numirea conducerii Comisiei anticorupție; observă că Bulgaria are la dispoziție șase luni pentru a revizui cadrul legislativ astfel încât să atingă pragul necesar; subliniază că suspendarea ar trebui ridicată numai atunci când Bulgaria a luat măsurile necesare pentru a asigura îndeplinirea satisfăcătoare a jalonului;

273.ia act de constatările repetate ale Curții cu privire la deficiențele anumitor autorități naționale de audit în materie de amploare, calitate, documentare și raportare; subliniază că este necesar să se instituie un cadru clar de responsabilități pentru a garanta calitatea și consecvența; insistă ca organismele de audit din statele membre să respecte standardele de audit acceptate la nivel internațional; avertizează că nerespectarea acestei obligații subminează fiabilitatea activității lor și prezintă riscuri pentru abordarea bazată pe un audit unic;

274.regretă existența unor piste de audit incomplete, constatate de Curte în cadrul MRR, care slăbesc trasabilitatea și limitează capacitatea Parlamentului și a Curții de a exercita controlul; subliniază că toate bazele de date și sistemele de informații ale Comisiei utilizate pentru colectarea, schimbul și monitorizarea datelor între Comisie și statele membre trebuie să fie accesibile Curții; accentuează că Curtea ar trebui să aibă acces direct și prompt la datele originale, astfel cum sunt înregistrate în sisteme, fără modificarea, agregarea sau editarea lor prealabilă de către autoritățile naționale sau serviciile Comisiei; reliefează că un astfel de acces este esențial pentru a asigura independența, fiabilitatea și eficacitatea auditurilor și pentru a susține transparența și responsabilitatea în execuția bugetului Uniunii;

275.își exprimă îngrijorarea că auditurile MRR și ale altor instrumente bazate pe performanță se axează mai mult pe auditurile sistemelor decât pe controalele privind cheltuielile reale suportate; avertizează că este posibil ca astfel de audituri ale sistemelor să nu dezvăluie problemele subiacente, care se pot propaga și pot submina grav buna gestiune financiară a bugetului Uniunii și protecția intereselor financiare ale Uniunii; invită, prin urmare, Comisia să ia măsuri corective decisive, să consolideze procedurile de audit și de acreditare și să se asigure că nu se pot repeta deficiențe sistemice similare, respectând în același timp principiul proporționalității în ceea ce privește obligațiile de raportare și documentare;

276.consideră că MRR reprezintă un test constituțional pentru responsabilitatea democratică, având în vedere dimensiunea, viteza și modelul său excepțional de realizare a obiectivelor; reamintește că MRR este finanțat prin împrumuturi europene comune substanțiale și, prin urmare, necesită cele mai înalte standarde de responsabilitate financiară, cel mai înalt nivel de transparență și un raport calitate-preț optim pentru contribuabilii Uniunii; subliniază că rolul Parlamentului ca autoritate care acordă descărcarea de gestiune este semnificativ numai dacă standardele de transparență, de trasabilitate, de implementare obiectivă a normelor și de verificare sunt aplicate riguros și consecvent în toate statele membre și dacă evaluarea jaloanelor și a țintelor se realizează într-un mod pe deplin obiectiv și nepolitizat, asigurând egalitatea de tratament a statelor membre; consideră că orice trecere la instrumente bazate pe performanță trebuie să fie însoțită de controlul parlamentar pentru a garanta responsabilitatea democratică; se opune oricărei propuneri care ar perturba echilibrul instituțional și ar submina rolul Parlamentului de autoritate care acordă descărcarea de gestiune;

277.constată că, pentru anul 2024, Curtea a evaluat sistemele naționale a cinci state membre pentru a stabili dacă acestea erau în măsură să urmărească fondurile MRR din bugetul național până la destinatarii finali și mai departe, precum și să furnizeze date privind cheltuielile suportate de destinatarii finali; ia act de observația Curții potrivit căreia trasabilitatea fondurilor MRR nu este sistematică în toate statele membre și că sistemele existente în două state membre nu au asigurat colectarea sistematică a datelor privind cheltuielile suportate de destinatarii finali ai fondurilor MRR; regretă constatarea Curții că, în pofida orientărilor Comisiei privind metodologia care trebuie urmată de statele membre pentru publicarea celor mai mari 100 de destinatari finali COM(2024)0474, anexa 5, Anexă la Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind punerea în aplicare a MRR, 10.10.2024., există variații semnificative în ceea ce privește tipul de informații publicate; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la riscul ca astfel de deficiențe în materie de transparență și de trasabilitate să submineze încrederea publică și controlul democratic eficace al cheltuielilor din MRR; constată, de asemenea, că două state membre au raportat sumele alocate (adică înscrise în buget) sau plătite, dar, în unele cazuri, numai la nivelul organismelor intermediare și, în alte cazuri, combinate cu finanțare națională și că un stat membru a raportat doar date referitoare la măsuri cu jaloane și ținte înaintate Comisiei spre plată, ceea ce nu a reflectat pe deplin punerea în aplicare a măsurilor în curs;

278.reamintește că articolul 22 alineatul (2) litera (d) punctul (ii) din Regulamentul (UE) 2021/241 privind MRR obligă statele membre, în scopul realizării de audituri și controale, să colecteze informații comparabile despre utilizarea fondurilor MRR, inclusiv privind numele destinatarilor finali, ale contractanților și subcontractanților, precum și ale beneficiarilor reali; reamintește, de asemenea, că, deși regulamentul nu obligă statele membre să colecteze și să publice informații despre cheltuielile suportate de destinatarii finali pentru atingerea jaloanelor sau a țintelor, nici să furnizeze astfel de informații odată cu cererile lor de plată în cadrul MRR, ele au totuși obligația de a publica aceste informații în legătură cu cei 100 de „destinatari finali” care primesc cel mai mare cuantum al finanțării în cadrul MRR; constată că poziția Comisiei, prezentată în Orientările sale privind planurile de redresare și reziliență, descrie un destinatar final ca „ultima entitate care primește fonduri (și) care nu este contractant sau subcontractant”; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la această interpretare a conceptului de „destinatar final” și își reiterează opinia potrivit căreia aceasta contravine legislației existente; subliniază că se așteaptă ca Comisia să asigure respectarea legislației în vigoare și să utilizeze toate mijloacele de care dispune pentru a se asigura că statele membre furnizează o listă completă și relevantă a destinatarilor finali, excluzând entitățile care sunt doar intermediare, cum ar fi ministerele sau autoritățile de management; evidențiază că, pentru a asigura transparența, Parlamentul va lua în considerare toate măsurile disponibile pentru a impune respectarea dispozițiilor și pentru a preveni aplicarea unei interpretări similare dispozițiilor privind transparența din alte regulamente financiare; consideră că incapacitatea persistentă de a asigura publicarea efectivă a destinatarilor finali pune serios sub semnul întrebării capacitatea Parlamentului de a acorda descărcarea de gestiune în cunoștință de cauză; reamintește că Parlamentul a exprimat în repetate rânduri preocupări serioase în rezoluțiile sale anterioare privind descărcarea de gestiune în ceea ce privește MRR, inclusiv în ceea ce privește transparența destinatarilor finali; consideră că Comisia ar trebui să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și că ar trebui să acționeze fără întârzieri nejustificate pentru a-și exercita pe deplin competențele de gardian al tratatelor în raport cu statele membre, pentru a se asigura că cetățenii și părțile interesate au acces deplin la aceste informații; în caz contrar, Parlamentul va lua în considerare toate măsurile adecvate în cadrul prerogativelor sale pentru a asigura conformitatea, inclusiv acțiuni în justiție; subliniază că informațiile complete și fiabile privind destinatarii finali sunt esențiale pentru a preveni utilizarea abuzivă a fondurilor, pentru a detecta frauda și pentru a asigura standarde egale de responsabilitate în toate statele membre;

279.reamintește Comisiei că litera și spiritul Regulamentului privind MRR trebuie respectate cu strictețe și că orientările sau alte documente interne adoptate trebuie să respecte pe deplin rezultatele negocierilor dintre colegiuitori; crede că acest lucru nu s-a întâmplat atunci când Comisia a adoptat dispozițiile referitoare la definiția „destinatarului final” în Orientările sale privind PRR;

280.evidențiază, în plus, că, la 4 februarie 2025, membrii Comisiei pentru control bugetar au solicitat Comisiei să furnizeze, în scopul descărcării de gestiune în temeiul articolului 319 din TFUE, pentru fiecare stat membru, lista celor mai mari 100 de persoane fizice sau entități care primesc fonduri în cadrul MRR, inclusiv contractanți și subcontractanți; consideră inacceptabil faptul că doar șase state membre au partajat datele solicitate cu serviciile Comisiei și că un stat membru și-a exprimat intenția de a partaja lista în viitor, în timp ce alte trei state membre au indicat că nu vor transmite datele, susținând că solicitarea nu a fost în conformitate cu cerințele de raportare prevăzute în Regulamentul privind MRR, în vreme ce celelalte 17 state membre nu au reacționat la solicitarea Comisiei;

281.subliniază contribuția esențială a MRR la prevenirea unei recesiuni economice grave și a unei crize sociale în urma pandemiei de COVID-19, precum și capacitatea sa de a oferi un instrument puternic de răspuns la criză;

282.invită Comisia să dea curs recomandărilor Curții din raportul său anual pe 2024 pentru a se asigura că Comisia:(i)realizează testări de fond suficiente pentru a garanta fiabilitatea informațiilor ce sprijină respectarea de către statele membre a cerințelor deciziilor de punere în aplicare ale Consiliului atunci când evaluează jaloanele și țintele sprijinite în principal de rapoarte de monitorizare sau de punere în aplicare, în loc să se bazeze pe datele și verificările statelor membre;(ii)analizează motivele întârzierilor în punerea în aplicare de către statele membre a recomandărilor legate de constatări critice sau foarte importante și examinează aplicarea unor reduceri forfetare;

283.în plus, invită Comisia:(i)să monitorizeze îndeaproape îndeplinirea continuă a jaloanelor și țintelor, în special a celor legate de audit, monitorizare și control, și să asigure o monitorizare adecvată a stadiului de punere în aplicare a diferitelor jaloane și ținte în diverse momente după expirarea MRR, opțiunile fiind prevăzute în acordurile de finanțare și de împrumut și în semestrul european;(ii)să colaboreze îndeaproape cu statele membre pentru a se asigura că jaloanele și țintele, în special cele de natură structurală sau legate de recomandările specifice fiecărei țări, sunt puse în aplicare pe deplin și cu diligență;(iii)să aplice mecanisme de verificare mai stricte pentru a preveni includerea în MRR a proiectelor preexistente care nu aduc valoare adăugată;(iv)să asigure respectarea deplină a jaloanelor MRR și să plătească fondurile numai dacă jaloanele continuă să fie îndeplinite;(v)să stabilească, fără alte întârzieri, un acord interinstituțional obligatoriu care să garanteze accesul deplin, sistematic și în timp real al Curții la toate bazele de date relevante, inclusiv la Arachne și la Fenix;(vi)să aplice consecvent și exact dispozițiile referitoare la „destinatarii finali”, din Regulamentul privind MRR, revizuindu-și Orientările privind PRR, să poarte un dialog cu statele membre despre cum să aplice corect definiția „destinatarilor finali”, să se asigure că statele membre colectează și furnizează date despre ultimele entități care primesc fonduri, excluzând entitățile intermediare, cum ar fi ministerele sau autoritățile de management, punând aceste informații la dispoziția autorității care acordă descărcarea de gestiune până la ultimul termen pentru plățile MRR, și, dacă este necesar, să înceapă acțiunile în constatarea neîndeplinirii obligațiilor,(vii)să asigure o transparență sporită în cadrul MRR prin publicarea în timp util a evaluărilor efectuate de Comisie, a rapoartelor naționale, a auditurilor și a acțiunilor de recuperare, într-un format accesibil și verificabil, care să permită un control adecvat din partea Parlamentului, a Curții și a cetățenilor; sprijină o abordare stratificată a accesului – acces deplin în timp real pentru Curte, drepturi nerestricționate la informare pentru Parlament și acces public transparent, în conformitate cu hotărârile CJUE – asigurând în același timp respectarea RGPD și a normelor Uniunii privind protecția datelor; subliniază că datele publicate trebuie să reflecte punerea în aplicare și rezultatele reale ale proiectului;(viii)să asigure informații coerente privind performanța, în CFM post-2027, prin stabilirea unui set unic de domenii de politică clar definite și a unei metodologii coerente pentru a corela provocările, obiectivele, măsurile, finanțarea și indicatorii de performanță cu unul sau mai multe domenii de politică, inclusiv prin utilizarea unor cadre de raportare armonizate și a unor indicatori măsurabili și comparabili în toate statele membre, care să permită o evaluare clară a rezultatelor, a eficienței și a valorii finanțării Uniunii;(ix)să aplice cu strictețe dispozițiile Regulamentului privind MRR, inclusiv cele referitoare la suspendarea plăților sau recuperarea sumelor, în special dacă nu este asigurată protecția intereselor financiare ale Uniunii;(x)să impună controale încrucișate interoperabile și automatizate în cadrul MRR, al instrumentelor de coeziune și de gestiune directă și să raporteze anual autorității care acordă descărcarea de gestiune cu privire la cazurile de dublă finanțare detectate;(xi)să colaboreze îndeaproape cu statele membre, în special cu cele care se confruntă cu constrângeri legate de capacitate, prin furnizarea de asistență tehnică, orientări și sprijin administrativ specifice pentru a asigura realizarea deplină și eficace a investițiilor și a reformelor prevăzute de MRR în toate statele membre;(xii)să consolideze mecanismele de monitorizare și să se asigure că reformele și investițiile finanțate în cadrul MRR rămân operaționale și au un impact durabil dincolo de perioada de plată, pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii și banii contribuabililor;(xiii)să propună, pentru instrumentele post-2026 și revizuirile reglementărilor, o obligație a statelor membre de a raporta suspiciunile de fraudă și nereguli utilizând o taxonomie armonizată aliniată la standardele OLAF/EPPO;(xiv)să efectueze o evaluare macroeconomică cu scopul de a analiza eficacitatea și eficiența sprijinului acordat de Uniune statelor membre prin intermediul MRR, inclusiv măsura în care sprijinul a fost acordat în timp util și proporțional cu obiectivele vizate de mecanism, în special redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19, și să o transmită autorității care acordă descărcarea de gestiune;(xv)să solicite introducerea unor instrumente analitice predictive bazate pe IA, precum și a unor capacități de învățare automată care să le permită auditorilor să efectueze evaluări ale riscurilor în timp real și să identifice anomaliile într-un mod mai eficace.