1.ia notă că bugetul Consiliului se încadrează la rubrica 7 din CFM, „Administrație publică europeană”, care se ridica la 13,3 miliarde EUR în 2023 (reprezentând 6,9 % din bugetul total al Uniunii); constată că bugetul Consiliului, de aproximativ 0,7 miliarde EUR, reprezintă 5,26 % din cheltuielile administrative totale ale Uniunii;

2.observă că Curtea de Conturi („Curtea”), în raportul său anual pentru exercițiul financiar 2024 („raportul Curții”), a examinat un eșantion de 70 de operațiuni de la rubrica „Administrație”, același număr ca în 2023; constată că Curtea afirmă, de asemenea, că cheltuielile administrative cuprind cheltuieli cu resursele umane, inclusiv cheltuielile cu pensiile, care, în 2024, au reprezentat aproximativ 69 % din totalul cheltuielilor administrative, și cheltuieli pentru clădiri, echipamente, energie, comunicații și tehnologia informației (IT) și că activitatea desfășurată de-a lungul mai multor ani indică faptul că, în ansamblu, aceste cheltuieli prezintă un risc redus;

3.constată că 16 (23 %) dintre cele 70 de operațiuni conțineau erori, dar Curtea, pe baza celor trei erori care au fost cuantificate, estimează că nivelul de eroare se situează sub pragul de semnificație; observă că raportul Curții nu a identificat nicio problemă specifică referitoare la Consiliu;

4.regretă profund faptul că, începând din 2009 și din nou pentru exercițiul financiar 2023, Parlamentul a fost nevoit să refuze Consiliului descărcarea de gestiune pentru că acesta refuză în continuare să coopereze cu Parlamentul în cadrul procedurii de descărcare de gestiune în pofida eforturilor repetate ale Parlamentului de a stabili o cooperare constructivă, împiedicând astfel Parlamentul să ia o decizie în cunoștință de cauză, bazată pe un control serios și aprofundat al execuției bugetului Consiliului;

5.observă că, la 22 septembrie 2025, serviciile competente ale Parlamentului, în numele raportorului pentru procedura de descărcare de gestiune, au transmis Secretariatului un chestionar conținând 103 întrebări importante pentru Parlament pentru a permite un control amănunțit al execuției bugetului Consiliului și al gestionării activității acestuia; remarcă, de asemenea, că au fost trimise chestionare similare tuturor celorlalte instituții, care au oferit Parlamentului răspunsuri detaliate la toate întrebările;

6.regretă că, la 3 octombrie 2025, Secretariatul a informat din nou Parlamentul că nu va răspunde la chestionarul acestuia și că Consiliul nu va participa la audierea care a fost programată pentru 6 noiembrie 2025 ca parte a procedurii de descărcare de gestiune, la care au participat toate celelalte instituții invitate;

7.reiterează prerogativa Parlamentului de a acorda descărcarea de gestiune în temeiul articolului 319 din TFUE, precum și în temeiul dispozițiilor aplicabile din Regulamentul financiar și Regulamentul de procedură al Parlamentului European, în conformitate cu interpretarea și practica actuală, și anume competența de a acorda descărcarea de gestiune cu scopul de a menține transparența și a garanta responsabilitatea democratică față de contribuabilii Uniunii;

8.subliniază că articolul 59 alineatul (1) din Regulamentul financiar prevede că Comisia conferă celorlalte instituții ale Uniunii competențele necesare pentru execuția secțiunilor din buget care le privesc și, prin urmare, i se pare de neînțeles că Consiliul consideră că este oportun să se acorde Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Consiliului;

9.subliniază practica respectată și consacrată aplicată de Parlament pe parcursul a peste 20 de ani în care a acordat descărcarea de gestiune pentru toate instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, inclusiv pentru Consiliu; reamintește că Comisia și-a declarat incapacitatea de a supraveghea execuția bugetelor celorlalte instituții ale Uniunii; subliniază viziunea reiterată a Comisiei, aceea că practica de a acorda descărcarea de gestiune fiecărei instituții a Uniunii pentru propriile cheltuieli administrative și pentru execuția bugetului Uniunii ar trebui continuată în viitor direct de către Parlament, pentru a asigura în continuare respectarea principiului bunei gestiuni financiare; reamintește că toate celelalte instituții, organe, oficii și agenții cooperează pe deplin cu Parlamentul în cadrul procedurii de descărcare de gestiune și consideră că refuzul Consiliului de a face acest lucru este nejustificat și incompatibil cu principiul loialității instituționale prevăzut în tratate;

10.subliniază că, în situația actuală, Parlamentul nu poate decât să verifice rapoartele Curții și ale Ombudsmanului, precum și informațiile disponibile public pe site-ul Consiliului, ceea ce face imposibilă luarea de către Parlament a unei decizii în cunoștință de cauză cu privire la acordarea descărcării de gestiune; subliniază că lipsa de cooperare a Consiliului subminează prerogativa Parlamentului de a-și îndeplini în mod eficace rolul de supraveghere;

11.regretă lipsa voinței politice din partea Consiliului, de mai bine de un deceniu, de a colabora cu Parlamentul în cadrul procedurii anuale de descărcare de gestiune, creând astfel o carență structurală în sistemul de control și echilibru al Uniunii, și faptul că acest lucru a avut un efect negativ de durată asupra ambelor instituții și a discreditat gestionarea și controlul democratic al bugetului Uniunii, precum și încrederea cetățenilor în Uniune ca entitate transparentă; subliniază că o astfel de obstrucționare instituțională persistentă subminează principiul cooperării loiale prevăzut în tratate; consideră că lipsa continuă de cooperare riscă să erodeze și mai mult legitimitatea cadrului de guvernanță bugetară al Uniunii; subliniază că Consiliul trebuie să respecte aceleași standarde în materie de responsabilitate și transparență ca celelalte instituții ale Uniunii;

12.reiterează că refuzul continuu al Consiliului de a coopera în cadrul procedurii de descărcare de gestiune reprezintă o încălcare inacceptabilă a responsabilității democratice; solicită introducerea unor măsuri concrete și eficace pentru a se asigura că orice instituție a Uniunii care nu respectă obligațiile de transparență este pe deplin trasă la răspundere, luând în considerare măsuri practice în conformitate cu articolul 59 alineatul (1) din Regulamentul financiar și cu principiul bunei gestiuni financiare, care să stimuleze cooperarea, inclusiv printr-o condiționalitate sporită în acordurile administrative și prin cerințe de raportare;

13.reamintește că jurisprudența CJUE sprijină dreptul contribuabililor și al publicului de a fi informați cu privire la utilizarea veniturilor publice; cere, prin urmare, să se respecte pe deplin prerogativa și rolul Parlamentului în calitate de garant al principiului responsabilității democratice; invită Consiliul să respecte așa cum se cuvine recomandările adoptate de Parlament în contextul procedurii de descărcare de gestiune și insistă să se aplice pe deplin dispozițiile articolului 14 alineatul (1) din TUE;

14.constată că, la 6 mai 2025, în timpul intervenției sale în sesiunea plenară a Parlamentului, reprezentantul președinției Consiliului a exprimat disponibilitatea acestei instituții „de a se angaja într-o cooperare semnificativă și pragmatică între instituțiile noastre” în ceea ce privește descărcarea de gestiune, cu referire specifică la secțiunea din bugetul Uniunii destinată Consiliului, și solicită ca această intenție să fie transpusă în acțiuni concrete și imediate; invită, prin urmare, Consiliul să reia cât mai curând posibil negocierile cu Parlamentul la cel mai înalt nivel, implicându-i pe secretarii generali și pe președinții ambelor instituții, pentru a depăși impasul și a găsi o soluție care susține competențele instituționale ale Parlamentului și ale Consiliului în procedura de descărcare de gestiune și care garantează transparența și un control democratic riguros al execuției bugetare; reiterează solicitarea sa ca serviciile juridice ale Comisiei și ale Consiliului să prezinte un aviz juridic cu privire la posibilele soluții bazate pe tratate pentru a asigura responsabilitatea Consiliului în cadrul procedurii de descărcare de gestiune;

15.subliniază că, deși situația actuală trebuie îmbunătățită printr-o cooperare interinstituțională mai strânsă în cadrul tratatelor, revizuirea tratatelor ar putea face procedura de descărcare de gestiune mai clară și mai transparentă, atribuind Parlamentului competența explicită de a acorda descărcarea de gestiune tuturor instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii în mod individual; subliniază, cu toate acestea, că, în așteptarea unei astfel de revizuiri, situația actuală trebuie îmbunătățită printr-o cooperare interinstituțională consolidată; îndeamnă, în acest sens, Consiliul să colaboreze activ cu Parlamentul;

16.observă că, în pofida refuzului de lungă durată a Consiliul de a coopera în cadrul procedurii de descărcare de gestiune, în acest raport Parlamentul scoate totuși în evidență unele priorități politice și prezintă unele observații privind gestiunea bugetară și financiară a Consiliului și alte observații relevante pentru procedura de descărcare de gestiune, într-un mod care respectă suveranitatea națională, tratatele și principiul bunei gestiuni financiare;

17.constată că, având în vedere lipsa de cooperare a Consiliului cu Parlamentul, observațiile din secțiunile următoare se bazează în principal pe informații agregate publicate pe site-ul Consiliului, care nu oferă decât puține detalii;

18.reamintește că, în 2024, Uniunea a convenit să asigure un sprijin financiar previzibil Ucrainei prin intermediul Mecanismului pentru Ucraina pentru perioada 2024-2027; subliniază că, în acest context, Consiliul și Secretariatul au o responsabilitate sporită de a asigura transparența, integritatea și buna gestiune financiară în toate cheltuielile administrative ale Consiliului legate de procesul decizional, reuniunile și aranjamentele logistice referitoare la Ucraina, inclusiv raportarea clară a costurilor aferente și gestionarea contractelor;

19.regretă că Consiliul își exercită prerogativa în procedurile de nominalizare și numire în cadrul a numeroase instituții, organe, oficii și agenții ale Uniunii, fără a ține seama de opiniile părților interesate sau de recomandările Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF);

20.ia act cu îngrijorare de practica Consiliului în ceea ce privește numirile efectuate de fiecare stat membru în parte pentru cea mai mare parte a posturilor, care poate limita rigurozitatea verificării calificărilor profesionale ale candidaților; insistă așadar asupra ideii că trebuie reexaminată prerogativa Consiliului pentru a garanta și consolida participarea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor în cauză și pentru a crește legitimitatea persoanelor numite; sugerează că o modalitate viabilă de a se asigura că candidații dețin calificările necesare ar fi aplicarea aceluiași sistem de selecție ca cel utilizat de către un comitet extern pentru numirea judecătorilor și avocaților generali ai CJUE;

21.reamintește că, în conformitate cu articolul 286 alineatul (2) din TFUE, Consiliul numește membrii Curții după consultarea Parlamentului; reamintește că, pe baza acestei condiții prealabile, Parlamentul European emite un aviz cu privire la candidați; regretă că, în repetate rânduri, Consiliul a ignorat recomandările Parlamentului în rolul său consultativ privind numirea membrilor Curții; reamintește că, deși avizul Parlamentului nu este obligatoriu pentru Consiliu, candidații care au primit un aviz nefavorabil au acceptat decizia Parlamentului și și-au retras candidatura, recunoscând astfel rolul Parlamentului ca autoritate de supraveghere democratică care asigură protecția bugetului Uniunii; invită Consiliul să recunoască rolul Parlamentului prin cooperarea în cadrul procedurii de descărcare de gestiune;

22.subliniază că dezechilibrul de gen persistent în rândul membrilor Curții subminează obiectivele în materie de egalitate ale Uniunii; își reiterează apelul adresat Consiliului de a aborda această chestiune prin revizuirea procedurii de numire și prin luarea de măsuri concrete, cum ar fi impunerea obligației ca statele membre să prezinte cel puțin doi candidați de genuri diferite, asigurând astfel o componență mai echilibrată și mai reprezentativă a Curții, respectând totodată principiul meritului, al excelenței și al egalității de șanse;

23.își reiterează apelul pentru crearea unui Consiliu al Miniștrilor Apărării ca forum instituțional pentru coordonarea politică și strategică; consideră că o formațiune permanentă a Consiliului dedicată apărării ar reflecta necesitatea ca Uniunea să își asume o mai mare responsabilitate pentru propria sa securitate și apărare, completând instituirea unei Comisii pentru securitate și apărare în cadrul Parlamentului și a unui comisar pentru apărare și spațiu în cadrul Comisiei;

24.regretă că Consiliul a ignorat până în prezent rezoluția Parlamentului din 17 decembrie 2020 referitoare la necesitatea unei formațiuni a Consiliului dedicate egalității de gen și insistă ca un forum instituțional consacrat acestei chestiuni să asigure o integrare mai mare a egalității de gen în politicile și strategiile Uniunii, precum și coordonare și progrese esențiale în principalele dosare referitoare la egalitatea de gen;

25.reamintește că judecătorii și avocații generali ai Curții de Justiție sunt numiți de comun acord de către guvernele statelor membre, după consultarea unui comitet însărcinat cu emiterea unui aviz cu privire la capacitatea potențialilor candidați de a exercita sarcinile necesare;

26.ia act de faptul că, în decizia sa din 9 septembrie 2024 referitoare la inițiativa strategică privind sponsorizarea președinției Consiliului, Ombudsmanul a încurajat Consiliul să evalueze modul în care au fost puse în aplicare normele fără caracter obligatoriu adoptate de Consiliu privind utilizarea sponsorizării de către președinția sa (denumite în continuare „orientările”) și să analizeze alte măsuri posibile care ar putea contribui la atenuarea riscurilor asociate utilizării sponsorizării, printre care se numără riscul de conflict de interese și riscurile reputaționale; constată cu îngrijorare, pe baza raportului anual al Ombudsmanului pentru 2024, că Consiliul nu a abordat încă pe deplin preocupările publice legate de utilizarea sponsorizării corporative, deoarece există o constantă „lipsă de transparență în ceea ce privește identitatea sponsorilor, natura sprijinului lor și beneficiile pe care le obțin în schimb”, iar sponsorii au fost în continuare în măsură să utilizeze logoul președinției în scopuri comerciale; invită Consiliul să confere orientărilor un caracter obligatoriu; își reiterează apelul adresat Consiliului de a prevedea pentru președințiile Consiliului un buget care să asigure standarde adecvate și uniforme în materie de eficiență și eficacitate ale activității Consiliului în general;

27.invită președințiile prin rotație ale Consiliului să nu mai utilizeze sponsorizări corporative pentru a-și acoperi cheltuielile, deoarece acest lucru implică riscul apariției unor conflicte de interese, conform concluziilor atelierului organizat de Comisia pentru control bugetar a Parlamentului la 27 iunie 2023;

28.ia act de implicarea tot mai mare a Consiliului European în dosarele legislative, iar acest rol necesită o supraveghere și o cooperare consolidată cu autoritatea bugetară în cadrul procedurii de descărcare de gestiune; îndeamnă Consiliul să se asigure că acțiunile sale se desfășoară în mod transparent și responsabil, în conformitate cu standardele aplicabile altor instituții ale Uniunii, pentru a menține încrederea cetățenilor;

29.regretă profund utilizarea abuzivă de către guvernul din Ungaria a rolului său în cadrul președinției prin rotație a Consiliului din 2024 prin implicarea în reuniuni internaționale la nivel înalt care au subminat valorile fundamentale ale Uniunii și pozițiile comune convenite; invită Consiliul să condamne cu fermitate orice comportament al unui stat membru care deține președinția care nu este în conformitate cu valorile Uniunii și să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că viitoarele președinții își îndeplinesc funcțiile în deplină conformitate cu principiile Uniunii, protejând astfel integritatea și credibilitatea Uniunii;

30.subliniază că, deși votul în unanimitate rămâne un principiu fundamental al tratatelor, aplicarea sa poate, în anumite circumstanțe și în domenii de politică critice, să afecteze termenele și eficacitatea Uniunii, inclusiv prin paralizarea procesului decizional al Uniunii, făcând-o astfel vulnerabilă la șantaj din partea statelor membre, în special a celor care nu respectă statul de drept; reiterează în acest sens regretul său privind atitudinea obstrucționistă a guvernului din Ungaria în cadrul Consiliului European; constată că blocajele politice actuale continuă să submineze încrederea și eficacitatea Consiliului European; solicită reforme specifice ale tratatului sau, alternativ, îmbunătățiri practice, în cadrul existent al tratatului, pentru a consolida transparența, procesul decizional democratic, responsabilitatea și eficiența activității Consiliului European; își reiterează, în acest context, apelul adresat Consiliului de Miniștri de a trece de la unanimitate la votul cu majoritate calificată în domeniile de interes strategic ale Uniunii; constată, de asemenea, că cerința unanimității a reprezentat un obstacol semnificativ în calea unui răspuns eficace la acțiunea Rusiei, în special în ceea ce privește impunerea de sancțiuni care trebuie reînnoite o dată la trei luni, riscând astfel să slăbească capacitatea Uniunii de a acționa decisiv și transparent și să submineze încrederea cetățenilor și credibilitatea Uniunii ca actor geopolitic; invită Consiliul să treacă la votul cu majoritate calificată în domeniile critice, în special în ceea ce privește regimurile de sancțiuni, pentru ca Uniunea să poată acționa în mod eficace în fața provocărilor globale;

31.reamintește că, în conformitate cu articolul 15 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Consiliul European joacă un rol strategic central în impulsionarea dezvoltării Uniunii și în definirea orientărilor și priorităților sale politice generale, fără a exercita funcții legislative; subliniază valoarea adăugată unică a Consiliului European ca forum pentru coordonarea politică la nivel înalt între statele membre;

32.regretă încă o dată că bugetul Consiliului European și al Consiliului nu a fost împărțit în două bugete clar separate, așa cum a recomandat Parlamentul în rezoluțiile sale anterioare referitoare descărcarea de gestiune, pentru a mări transparența și responsabilitatea, nu în ultimul rând în ceea ce privește Consiliul European, având în vedere că este în prezent imposibil să se obțină informații fiabile despre costurile acestuia; solicită ca această separare să includă linii bugetare distincte pentru cheltuielile legate de reuniuni, cheltuieli de deplasare, de comunicare și de reprezentare, astfel încât autoritatea care acordă descărcarea de gestiune să poată face distincția între activitățile Consiliului European și cele ale Consiliului și să poată evalua tendințele cu timpul;

33.observă că bugetul Consiliului s-a ridicat la 676 881 123 EUR în 2024, ceea ce înseamnă o creștere cu 4,47 % față de 2023; constată că această creștere este legată în principal de revizuirea parametrilor de actualizare a salariilor în raport cu inflația;

34.constată că rata de execuție de către Consiliu a creditelor de angajament din exercițiul curent a fost de 96,40 % în 2024 (față de 97,01 % în 2023), iar rata de execuție a creditelor de plată din exercițiul curent a fost de 87,95 % în 2024 (față de 86,39 % în 2023); constată că, la sfârșitul exercițiului 2024, au fost anulate credite în valoare de aproximativ 24 de milioane EUR, din care aproximativ 62 % proveneau de la linii bugetare legate de cheltuielile cu personalul; constată că rata de execuție a sumei totale reportate din 2023 în 2024, și anume 85 520 696 EUR, a fost de 91 %;

35.constată că creditele reportate din 2024 în 2025 s-au ridicat în total la 78,6 milioane EUR (în scădere de la aproximativ 85,5 milioane EUR în exercițiul precedent), acoperind în principal sisteme informatice, costuri pentru servicii de interpretare furnizate în 2024 - pentru care, la momentul închiderii, nu fuseseră încă convenite facturile cu serviciile Comisiei -, clădiri, informații și evenimente publice, echipamente tehnice, echipamente de siguranță și de protecție, reuniuni și conferințe - legate în principal de facturile care nu fuseseră încă primite pentru organizarea reuniunilor și a summiturilor Consiliului European și ale Consiliului în 2024-, mobilier și alte cheltuieli cu personalul;

36.observă că Consiliul a efectuat 42 de transferuri bugetare în 2024, în concordanță cu articolul 29 din Regulamentul financiar, pentru a consolida diverse linii bugetare, inclusiv „Lucrări de amenajare și instalare”, „Lucrări pentru securizarea spațiilor”, „Achiziționarea de echipamente și software” și „Achiziționarea și înlocuirea echipamentelor și instalațiilor tehnice”; constată că trei dintre aceste transferuri, care au necesitat informarea autorității bugetare în conformitate cu articolul 29 alineatul (2) din Regulamentul financiar, s-au ridicat la aproximativ 12,8 milioane EUR;

37.constată că termenul mediu de plată a facturilor a crescut de la 13 zile în 2023 la 15 zile în 2025, dar a rămas cu mult sub termenul maxim de 30 de zile și a permis astfel evitarea penalităților de întârziere;

38.observă că cheltuielile de misiune, care cuprind atât cheltuielile de misiune ale Secretariatului, cât și cheltuielile de misiune ale membrilor personalului Consiliului European, au scăzut cu 18,50 %, de la aproximativ 5,2 milioane EUR în 2023 la aproximativ 4,3 milioane EUR în 2024, în timp ce cheltuielile de deplasare ale delegațiilor suportate de președinții și de delegațiile naționale au scăzut cu 2,61 %, de la aproximativ 15,3 milioane EUR în 2023 la aproximativ 14,9 milioane EUR în 2024;

39.invită Consiliul să publice o defalcare anuală a cheltuielilor de călătorie și de reprezentare ale înalților funcționari, inclusiv ale Președintelui Consiliului European, ale Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și ale Secretariatului, într-un format ușor de utilizat și accesibil publicului;

40.își exprimă îngrijorarea cu privire la insuficiența mecanismelor de control în ceea ce privește utilizarea de către Consiliu a serviciilor de consultanță și a contractanților externi; solicită publicarea integrală a tuturor contractelor care depășesc 50 000 EUR, detaliind domeniul de aplicare, rezultatele și entitățile cărora le-a fost atribuit contractul, pentru a împiedica posibila utilizare abuzivă a fondurilor publice;

41.își exprimă îngrijorarea cu privire la transparența limitată privind utilizarea de către Consiliu a serviciilor de consultanță și a contractanților externi; solicită publicarea proactivă a tuturor contractelor și contractelor-cadru cu valoare ridicată, inclusiv a modificărilor contractelor, a rezultatelor și a indicatorilor de performanță; solicită transparență în ceea ce privește riscurile, cu un control special al contractelor legate de servicii informatice, de comunicații și de gestionare a reputației, și solicită elaborarea de rapoarte anuale privind recurgerea la contractanții externi în raport cu capacitățile interne;

42.observă că activitățile Secretariatului au fost ghidate de obiectivele multianuale adoptate în 2022 și de un ansamblu de obiective specifice care asigură continuitatea procesului decizional în cadrul Consiliului și sunt reexaminate anual; ia notă de prioritățile Secretariatului din 2024, care includ optimizarea mediului de lucru, promovarea unei culturi orientate către client, conducerea transformării ecologice, valorificarea beneficiilor transformării digitale și creșterea eficienței organizaționale generale; apreciază că Secretariatul a sprijinit organizarea a șase Consilii Europene, a două reuniuni informale ale șefilor de stat sau de guvern și a unui summit al zonei euro în 2024;

43.salută utilizarea datelor în procesul decizional, în special pe baza tabloului de bord financiar lunar, care prezintă indicatori-cheie de performanță la nivelul serviciilor Secretariatului, și pe baza tabloului de bord al cadrelor de conducere, care conține informații esențiale obținute prin analizarea datelor privind resursele umane, cu scopul de a facilita gestionarea zilnică și luarea deciziilor în domeniul resurselor umane;

44.observă că, în 2024, Secretariatul a contribuit la organizarea a 4 164 de reuniuni pentru Consiliu (în scădere de la 4 429 de reuniuni în 2023) și a 152 de reuniuni/vizite/misiuni pentru Președintele Consiliului European (în creștere de la 124 în 2023);

45.salută punerea în aplicare și funcționarea controlului intern al Secretariatului, care se bazează pe standarde acceptate la nivel internațional și este conceput pentru a asigura eficacitatea, eficiența și economia operațiunilor, fiabilitatea informării, protejarea activelor și a informațiilor, evitarea și detectarea neregulilor și gestionarea adecvată a riscurilor; observă că separarea sarcinilor în procesele financiare a fost menținută, că registrele de risc au fost monitorizate periodic și că controalele automatizate și formarea financiară a membrilor personalului au contribuit la un mediu de control solid în 2024;

46.constată că Consiliul a transmis autorității care acordă descărcarea de gestiune raportul său anual privind auditurile interne efectuate în 2024, în conformitate cu articolul 118 din Regulamentul financiar; observă că, la sfârșitul anului 2024, 82 % dintre recomandările emise în perioada 2022-2024 fuseseră puse în aplicare, 17 % dintre aceste recomandări erau încă deschise, iar pentru 1 % dintre ele riscul fusese acceptat de către conducere sau recomandările nu mai erau aplicabile; observă că în 2024 au fost finalizate patru audituri interne; constată că, pentru două dintre aceste audituri (unul privind sprijinul acordat Instrumentului european pentru pace și celălalt privind procesele contabile referitoare la activele necorporale ale Secretariatului), auditorul intern a emis mai multe recomandări cu prioritate ridicată, care au fost acceptate de serviciile auditate; solicită Consiliului să furnizeze autorității care acordă descărcarea de gestiune un rezumat public al recomandărilor cu prioritate ridicată și un calendar clar de punere în aplicare, în special în cazul în care auditurile se referă la sprijinul acordat Instrumentului european pentru pace și la gestionarea activelor necorporale, având în vedere interesul public crescut și relevanța acestor cheltuieli pentru reputație;

47.ia act de faptul că personalul Secretariatul se ridica la 3 124 de angajați la sfârșitul anului 2024 (în creștere de la 3 115 în 2023); ia act de distribuția personalului pe funcții și de faptul că personalul Secretariatul era compus din 2 720 de membri ai personalului permanent, 401 agenți temporari, 222 de agenți contractuali și 26 de experți naționali detașați în 2024; constată că repartizarea membrilor personalului permanent și temporar între diferitele categorii de posturi a rămas stabilă, cu 1 497 de administratori (AD), 1 146 de asistenți (AST) și 232 de secretari (SC) în 2024, comparativ cu 1 474 de AD, 1 159 de AST și, respectiv, 295 de SC în 2023; constată că la sfârșitul anului 2024 rata de ocupare a schemei de personal a fost de 97,4 % (în creștere de la 97,10 % în 2023);

48.regretă lipsa de informații accesibile publicului cu privire la distribuția geografică și pe criterii de gen a membrilor personalului din cadrul Secretariatului; invită Consiliul să comunice Parlamentului informații privind echilibrul de gen, distribuția geografică și dizabilitățile membrilor personalului său și privind politicile interne aferente; încurajează Consiliul să promoveze echilibrul geografic al membrilor personalului său, oferind o rezervă mai largă de candidați din statele membre subreprezentate;

49.salută eforturile Secretariatului din 2024 de a atrage, a păstra și a motiva membrii personalului; ia act de faptul că Secretariatul a participat la Zilele carierei, la târguri de locuri de muncă, la evenimente de resurse umane pentru reprezentanțele permanente și la sesiuni de informare pentru reprezentanții statelor membre, a consolidat comunicarea cu membrii personalului altor instituții prin intermediul unui exercițiu interinstituțional de observare directă la locul de muncă (job-shadowing), la care au participat activ 23 de membri ai personalului Secretariatului, a contribuit la modernizarea activităților EPSO, a organizat 518 proceduri de selecție și 127 de interviuri, precum și concursuri interne pentru toate tipurile de posturi;

50.constată cu satisfacție că Secretariatul oferă o serie de sesiuni de formare și campanii de sensibilizare pe teme specifice, cum ar fi finanțele, măsurile de securitate și regulile de conduită, printre altele; ia act, în special, de îmbunătățirea indicatorilor în ceea ce privește campania Secretariatului de sensibilizare cu privire la etică, implicarea personalului în chestiuni de etică fiind încurajată în mod deosebit în 2024;

51.ia act de o varietate de măsuri luate de Consiliu în 2024 în favoarea sănătății și stării de bine a membrilor personalului său; constată, în acest context, că Secretariatul a oferit sprijin, printre altele, prin intermediul psihologilor specializați în psihologia muncii și a psihologilor clinicieni și al cursurilor de formare pentru protejarea sănătății mintale și gestionarea stresului; salută implicarea Secretariatului, în octombrie 2024, în organizarea Săptămânii interinstituționale pentru sănătate și securitate și publicarea pe intranetul său a tuturor serviciilor și activităților existente în cadrul Secretariatului pentru a sprijini starea de bine și sănătatea; ia act de faptul că Secretariatul a elaborat un tablou de bord cu indicatori privind riscurile psihosociale, având ca scop îmbunătățirea eficienței măsurilor de prevenire, și a instituit o echipă multidisciplinară care elaborează un sistem de gestionare a sănătății și securității pentru ca Secretariatul să controleze mai bine riscurile la locul de muncă;

52.constată cu satisfacție că Secretariatul are mai multe grupuri sau rețele, cum ar fi grupul și rețeaua de afinitate pentru diversitate și incluziune a Secretariatului, Rețeaua Olympia (pentru femeile care ocupă posturi de administrator), Rețeaua LGBTI, Rețeaua pentru persoanele cu dizabilități;

53.ia act cu satisfacție de măsurile luate de Secretariat pentru persoanele cu dizabilități în cadrul activităților sale; ia act de faptul că Secretariatul a instituit o procedură simplificată pentru tratarea cererilor de amenajări corespunzătoare din partea stagiarilor, a membrilor personalului și a candidaților cu dizabilități; constată, de asemenea, că în 2024 au fost organizate sesiuni de formare continuă pentru aprozi cu privire la primirea și însoțirea vizitatorilor cu diferite dizabilități; ia act de faptul că Secretariatul a avut 115 stagiari în 2024, dintre care cinci au făcut parte din programul de acțiune pozitivă al Secretariatului pentru stagiarii cu dizabilități; reamintește că stagiul ar trebui să fie remunerat, în concordanță cu rezoluția Parlamentului din 14 iunie 2023 referitoare la stagii de calitate în Uniune (2020/2005(INL)), în care se solicită ca toate stagiile din Uniune să fie plătite; subliniază că stagiile neremunerate constituie o formă de exploatare a lucrătorilor tineri și o barieră în calea egalității de șanse;

54.ia act de faptul că Secretariatul a pus în aplicare noi norme privind timpul de lucru, munca la distanță și concediul, precum și lansarea unui nou modul informatic (Sysper-TIM) pentru gestionarea timpului de lucru; ia act cu satisfacție de organizarea de sesiuni de formare și de activități de comunicare, cum ar fi tutoriale video, întrebări frecvente, webinare etc. privind noile norme și noul modul;

55.reiterează faptul că conduita etică contribuie la buna gestiune financiară și sporește încrederea publicului și că, astfel cum a subliniat Curtea în Raportul său special nr. 13/2019, cadrele etice ale instituțiilor Uniunii mai pot fi îmbunătățite; reamintește, în special, recomandarea emisă de Curte cu privire la îmbunătățirea cadrului etic al Consiliului; își exprimă îngrijorarea în legătură cu lipsa unui cadru etic comun al Uniunii care să reglementeze activitatea reprezentanților statelor membre în cadrul Consiliului identificată de Curte; subliniază că nicio instituție a Uniunii nu ar trebui să fie scutită de norme etice clare, obligatorii și executorii atunci când participă la procesul decizional al Uniunii care implică cheltuieli publice;

56.regretă că două componente-cheie ale cadrului etic al Consiliului – „Ghidul privind etica și conduita” pentru personalul Secretariatului și „Codul de conduită al Președintelui Consiliului European” – sunt disponibile pe site-ul Consiliului fără a fi însoțite de orientări suplimentare și fără a se menționa data publicării; critică faptul că, în ciuda mai multor solicitări ale Parlamentului, Codul de conduită al Președintelui Consiliului European nu a fost aliniat cu cel aplicabil în cadrul Parlamentului și al Comisiei, în special în ceea ce privește activitățile care pot fi întreprinse după încheierea mandatului;

57.constată că Secretariatul publică un raport anual conținând informații privind activitățile profesionale ale foștilor înalți funcționari ai Secretariatului după încetarea raporturilor de muncă, în conformitate cu articolul 16 al treilea și al patrulea paragraf din Statutul funcționarilor Uniunii Europene; ia act de faptul că, potrivit raportului pe 2024, un fost înalt funcționar și-a declarat intenția de a se implica în activități profesionale după o perioadă de peste 12 luni de când a plecat de la Secretariat; ia act de faptul că comisia paritară a fost consultată înainte de a emite o decizie în acest caz; constată cu regret lipsa de informații pe site-ul Consiliului despre luarea deciziei în favoarea sau împotriva acordării permisiunii de a se implica în activitatea solicitată; își reiterează apelul adresat Consiliului de a stabili norme clare, proporționale și executorii privind angajarea după încheierea mandatului pentru înalții funcționari, pe baza cadrului juridic existent, și de a asigura o transparență adecvată, inclusiv, atunci când este cazul, divulgarea publică a afilierilor din sectorul privat, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a principiului proporționalității;

58.regretă că participarea reprezentanților permanenți ai statelor membre la registrul de transparență obligatoriu, instituit prin Acordul interinstituțional din 20 mai 2021 dintre Parlament, Consiliu și Comisie, are un caracter complet voluntar, deoarece aplicarea principiului condiționalității este lăsată la latitudinea reprezentanței permanente a fiecărui stat membru; ia act de faptul că numai un număr limitat de state membre și de instituții ale Uniunii respectă cele mai bune practici în materie de aplicare a unei definiții obligatorii extinse a noțiunii de „lobbyist” în cadrul lor normativ și insistă că toate reprezentanțele permanente ar trebui să participe activ la registrul obligatoriu de transparență înainte de preluarea de către statul membru de care aparțin a președinției prin rotație a Consiliului, pe durata acesteia și după încheierea sa; reamintește poziția Parlamentului potrivit căreia reprezentanților statelor membre care beneficiază direct de subvenții din partea Uniunii prin intermediul firmelor pe care le dețin nu ar trebui să li se permită să participe la dezbaterile politice sau bugetare și la procedurile de vot legate de subvențiile respective; regretă că Consiliul nu utilizează pe deplin registrul de transparență obligatoriu și nici nu acceptă propuneri de îmbunătățire a acestuia; reia îndemnul său ca Consiliul să evite să interacționeze cu lobbyiștii neînregistrați și să se asigure că înalții săi funcționari, inclusiv reprezentanții permanenți și șefii de delegație, trec într-un registru de transparență standardizat reuniunile lor cu grupurile de interese și cu lobbyiștii, după modelul obligațiilor impuse deputaților în Parlamentul European și membrilor Comisiei;

59.regretă că procesul decizional din cadrul Consiliului este încă departe de a fi pe deplin transparent, ceea ce afectează încrederea cetățenilor în Uniune ca entitate transparentă și pune astfel în pericol reputația Uniunii în ansamblu; reamintește și susține recomandările Ombudsmanului privind transparența procesului legislativ al Consiliului formulate în cadrul anchetei strategice OI/2/2017/TE; invită insistent Consiliul să ia toate măsurile necesare pentru a pune în aplicare recomandările Ombudsmanului și hotărârile relevante ale CJUE, fără întârzieri nejustificate; reamintește că în hotărârea în cauza T-163/21, De Capitani/Consiliul, CJUE a subliniat că este nevoie de mai multă transparență legislativă din partea Consiliului pentru a asigura accesul la documentele legislative, lucru ce corespunde pur și simplu obligației Consiliului de a se supune controlului public și de a-și asuma răspunderea de colegiuitor și reprezintă temeiul oricărei legitimități democratice;

60.ia act de faptul că Ombudsmanul a deschis o nouă anchetă din proprie inițiativă în 2023 cu privire la modul în care Consiliul tratează cererile de acces public la documentele legislative, pe care a finalizat-o în 2024; ia act de concluziile anchetei respective, din care a reieșit că Consiliul a refuzat accesul la documente, cu argumente „vagi, abstracte și nefondate”, pe motivul protecției proceselor decizionale în curs; reamintește că CJUE a respins argumentele care includeau necesitatea de a evita presiunile externe sau interpretările greșite din partea publicului sau necesitatea de a proteja consultanța juridică; este preocupat, prin urmare, de faptul că Consiliul nu respectă jurisprudența Uniunii; solicită Consiliului să remedieze aceste deficiențe prin divulgarea promptă a documentelor legislative, chiar dacă acest lucru ar da naștere unor presiuni externe, dat fiind că face parte dintr-un proces legislativ democratic, și să nu refuze accesul la documentele legislative decât în circumstanțe cu adevărat excepționale; invită Consiliul să pună în aplicare fără întârziere concluziile Ombudsmanului și jurisprudența relevantă, asigurându-se că refuzurile în temeiul „protecției procesului decizional în curs” sunt strict justificate de la caz la caz, motivate în mod concret și fac obiectul unei reexaminări interne solide; solicită publicarea proactivă a documentelor legislative esențiale (inclusiv a documentelor grupurilor de lucru și a pozițiilor de negociere) ca element implicit, precum și informarea publică anuală cu privire la motivele de refuz utilizate;

61.ia act de faptul că echipa responsabilă de accesul la documente a raportat că în 2024 a primit și a răspuns la un număr mare de cereri de acces public la documente, mai precis 2 872 de cereri inițiale de acces la documente (în scădere de la 3 732), necesitând analiza a 10 096 de documente (în scădere de la 13 912 documente în 2023) și a 30 de cereri de confirmare (în scădere de la 40 în 2023); recunoaște o scădere a acestui tip de volum de muncă, probabil din cauza întreruperii activității legislative a Uniunii, având în vedere alegerile europene din 2024;

62.ia act de faptul că, dintre cererile inițiale de acces, s-a acordat acces deplin la 7 323 de documente (72,5 %) și acces parțial la 1 181 de documente (11,70 %), în timp ce accesul a fost refuzat în cazul unui număr de 1 592 de documente (15,80 %); ia act de faptul că, pentru cererile de confirmare, s-a acordat acces deplin la 36 de documente și acces parțial la 45 de documente, în timp ce în cazul unui număr de 45 de documente accesul a fost refuzat; ia act de faptul că cererile inițiale au fost prelucrate, în medie, în 17 zile lucrătoare, iar cererile de confirmare în 31 de zile lucrătoare;

63.ia act de faptul că, în cadrul punerii în aplicare a Deciziei SG nr 23/2021 privind hărțuirea psihologică și sexuală la locul de muncă, în 2024 au fost întreprinse mai multe acțiuni, cum ar fi sesiuni de formare obligatorii privind combaterea hărțuirii și a comportamentului necorespunzător pentru nou-veniți, noii manageri și stagiari; ia act de faptul că Secretariatul are un grup de consilieri confidențiali pentru combaterea hărțuirii care, în 2024, au tratat 13 cereri de consiliere confidențială legate de cazuri potențiale de hărțuire sau de comportament necorespunzător;

64.salută faptul că, potrivit rapoartelor anuale puse la dispoziția publicului, în cursul anului 2024 nu au fost aduse la cunoștința ordonatorilor de credite delegați responsabili cazuri care să implice fraude sau nereguli și că astfel de cazuri nu au fost supuse atenției comitetului (articolul 145 din Regulamentul financiar) sau a OLAF;

65.ia act de faptul că, în 2024, Secretariatul a continuat să își urmărească obiectivul de transformare digitală, în conformitate cu prioritățile Strategiei sale digitale pentru perioada 2022-2025; constată că, din cele 103 proiecte informatice din planul anual de lucru pentru 2024,11 % au fost finalizate la sfârșitul anului, în timp ce 3 % au fost anulate sau fuzionate, majoritatea proiectelor (62 %) fiind încă în desfășurare;

66.constată cu satisfacție că 98 % din facturi au fost depuse electronic în 2024 (în creștere de la 97 % în 2023) și că 49 % din contractele și bonurile de comandă ale Secretariatului au fost semnate prin semnătură electronică; constată, de asemenea, că toate noile proceduri de achiziții care depășesc 143 000 EUR au fost gestionate cu ajutorul Instrumentului de gestionare a achizițiilor publice al Comisiei;

67.ia act de prioritățile majore ale Secretariatului în ceea ce privește sinergiile interinstituționale și armonizarea procedurilor în cazul proceselor operaționale de resurse umane cu ajutorul unui portal unic de servicii (HR-IT); ia act de faptul că, în 2024, Secretariatul a semnat un memorandum de înțelegere cu Comisia pentru programul multianual de transformare a resurselor umane, la care Secretariatul a aderat în iulie 2024;

68.salută progresele suplimentare înregistrate de secretariat în 2024 în domeniul IT și al digitalizării, cum ar fi lansarea unui nou instrument de gestionare a programărilor pentru vizite medicale și vaccinare, o nouă platformă de gestionare a cererilor de stagii, prima etapă a proiectului POMME care îmbunătățește aplicația fluxului de lucru în ceea ce privește planificarea reuniunilor și programarea interpretării, o platformă (PreSY) pentru o imagine de ansamblu cuprinzătoare a activităților de monitorizare în cele trei clădiri ale Consiliului, o platformă (e-Resto catering) pentru activități și cereri legate de catering, și Collab Conseil, un instrument conceput pentru a stoca toate documentele logistice necesare la pregătirea consiliilor ministeriale;

69.ia act de faptul că Secretariatul a testat diverse instrumente bazate pe inteligența artificială pentru a răspunde la întrebări referitoare la Statutul funcționarilor, pentru a elabora materiale didactice (conținut structurat, studii de caz, chestionare sau materiale video bazate pe anumite prompturi) sau pentru a sprijini managerii în examinarea CV-urilor; subliniază că este necesar ca, în contextul utilizării inteligenței artificiale, să se garanteze respectarea unor principii stricte de utilizare etică, transparență, protecție a datelor, supraveghere umană și protecție împotriva părtinirii algoritmice sau a utilizării abuzive;

70.ia act de faptul că, în 2024, AEPD a efectuat un audit privind prelucrarea datelor medicale, în special păstrarea acestora, în cadrul principalelor instituții europene, inclusiv al Secretariatului; invită Secretariatul să pună în aplicare recomandările AEPD cu privire la asigurarea unor măsuri adecvate de păstrare a datelor;

71.ia act de activitățile Secretariatului, prin structura sa de servicii digitale, care vizează respectarea noului Regulament privind securitatea cibernetică, care a intrat în vigoare la începutul anului 2024; constată, în acest context, că, în 2024, Secretariatul a elaborat proceduri interne de raportare cu privire la incidentele de securitate cibernetică, a furnizat informații pentru toate orientările elaborate de Serviciul de securitate cibernetică pentru instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii (CERT-UE) și a pus în aplicare un serviciu de gestionare a conformității în materie de securitate cibernetică, în anul respectiv fiind finalizate 11 rapoarte de conformitate; salută eforturile Secretariatului de a finaliza evaluarea inițială a securității cibernetice a tuturor rețelelor digitale și a sistemelor informatice ale Secretariatului; felicită Consiliul pentru implicarea sa în pregătirea Lunii europene a securității cibernetice 2024, care s-a concentrat pe ingineria socială;

72.ia act de principalele proiecte realizate în 2024, cum ar fi renovarea sălilor de reuniune ale Consiliului, inclusiv dotarea lor cu mobilier nou, a coridoarelor de birouri și a biroului de acreditare Justus Lipsius;

73.ia act de faptul că Secretariatul a lansat activități pregătitoare pentru renovarea clădirilor sale, inclusiv a clădirii Justus Lipsius și a principalei clădiri administrative; este informat despre nevoia evidentă de a renova complet aceste clădiri, pentru a asigura funcționarea lor eficientă și respectarea deplină a cadrului de reglementare al Uniunii în ceea ce privește performanța de mediu;

74.constată că linia bugetară 2011 pentru „Apă, gaz, electricitate și încălzire” a fost majorată cu 33 % printr-un transfer bugetar realizat în 2024; ia act de faptul că Secretariatul a continuat să își reducă consumul de energie, de exemplu prin reducerea încălzirii în clădiri și înlocuirea centralelor termice din clădirea Justus Lipsius;

75.ia act de faptul că în 2024 au fost executate proiecte cheie, cum ar fi renovarea unor săli de reuniune din clădirile LEX și Justus Lipsius, renovarea continuă a coridoarelor aferente birourilor din clădirea Justus Lipsius, îmbunătățirea instalațiilor sau a infrastructurilor pentru biciclete în clădirile SGC și modernizarea birourilor de primire din clădirea Justus Lipsius;

76.regretă că Consiliul nu a pus încă în aplicare o procedură simplificată de acreditare pentru a facilita accesul membrilor personalului celorlalte instituții ale Uniunii în clădirile Consiliului; invită Consiliul să adopte de urgență și să introducă fără întârziere o astfel de procedură, în spiritul cooperării interinstituționale;

77.ia act de faptul că, în urma unui audit extern efectuat în 2024, a fost menținută certificarea Secretariatului în cadrul sistemului de management de mediu și audit (EMAS);

78.ia act de faptul că Secretariatul a realizat economii de energie în 2024 prin îmbunătățirea performanței energetice a infrastructurilor sale tehnice, cum ar fi sistemele de iluminat din clădirile pe care le ocupă; ia act de o scădere a consumului de energie al Secretariatului cu 24,40 % între 2018 și 2024 și de o scădere a consumului de apă cu 17 % între 2023 și 2024; salută inițiativele Secretariatului de a reduce și mai mult consumul de hârtie;

79.salută practicile sustenabile ale Secretariatului integrate în unele din operațiunile sale; ia act, printre altele, de faptul că mai multe proceduri de achiziții publice și contracte-cadru includ criterii privind reducerea deșeurilor și reciclarea echipamentelor, că Green Office este consultat cu privire la proiectele de achiziții publice cu valoare ridicată din cadrul Secretariatului și că restaurantele sale au obținut certificarea „Good Food” în 2024; salută faptul că Secretariatul a revizuit Ghidul pentru misiunile membrilor personalului în 2024, care a intrat în vigoare în 2025 și care include noi stimulente pentru reducerea amprentei de carbon generate de deplasările membrilor personalului; ia act cu satisfacție de creșterea, de la 67 % în 2023 la 78 % în 2024, a numărului de membri ai personalului care merg la lucru utilizând mijloace sustenabile, de exemplu transportul public sau bicicleta;

80.salută faptul că Secretariatul a elaborat o strategie de mediu care definește pentru perioada 2025-2030 o cale pentru îmbunătățirea performanței de mediu a Secretariatului și a pus în aplicare acțiuni de comunicare pentru a crește gradul de sensibilizare a membrilor personalului, a delegaților și a vizitatorilor cu privire la acțiunile legate de mediu care pot fi întreprinse;

81.ia act de faptul că Secretariatul a achiziționat vehicule de transport mai sustenabile, și anume o berlină electrică și trei furgonete hibride; constată, de asemenea, că au fost îmbunătățite infrastructura și facilitățile pentru biciclete din fața clădirilor Justus Lipsius;

82.subliniază necesitatea revizuirii articolului 319 din TFUE pentru a stipula explicit că Parlamentul, pe lângă acordarea descărcării de gestiune Comisiei, acordă și altor instituții, organe, oficii și agenții ale Uniunii descărcarea de gestiune pentru execuția secțiunilor lor din buget sau a bugetelor lor, vizând să asigure claritate juridică, coerență și tratament egal între instituțiile Uniunii; invită Consiliul să ia din timp măsuri concrete ca să depășească conflictul interinstituțional și să reia discuțiile cu Parlamentul pentru a ajunge la un acord comun privind reluarea fără probleme și în conformitate cu tratatul a procedurii de descărcare de gestiune;

83.invită Consiliul să reia negocierile la cel mai înalt nivel pentru a soluționa impasul de lungă durată al descărcării de gestiune; solicită Comisiei și Serviciului juridic al Consiliului să emită un aviz juridic cu privire la posibilele soluții în temeiul tratatelor pentru a asigura responsabilitatea Consiliului în cadrul procedurii de descărcare de gestiune;

84.constată că, în 2024, bugetul total pentru comunicare, care include transferurile executate în cursul exercițiului, a fost de 12 518 610 EUR, aceasta însemnând cu 5,45 % mai mare decât bugetul pentru 2023;

85.ia act de faptul că, în 2024, Secretariatul a furnizat servicii de comunicare președintelui Consiliului European, președintelui Eurogrup, președințiilor prin rotație (Belgia și Ungaria), Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, statelor membre și Secretariatului; ia act de faptul că, în 2024, Secretariatul a asigurat asistență continuă pentru relațiile cu mass-media, platformele de comunicare socială și prezența pe internet pe parcursul tranziției titularilor de mandat, a organizat acoperirea audiovizuală și transmiterea în direct a principalelor evenimente internaționale și a menținut un sprijin operațional de înaltă calitate, inclusiv transmisia în direct a evenimentelor, servicii de presă și branding pentru reuniunile la nivel înalt și cele instituționale;

86.constată că, potrivit unui sondaj online realizat în ultimul trimestru al anului 2024, 68,30 % dintre utilizatori (în creștere de la 67 % în 2023) au fost în general mulțumiți de site-ul Consiliului, care a înregistrat peste 26 de milioane de vizite în 2024 (+7 % față de 2023) și care avea 71 400 de abonați, față de 57 900 în 2023;

87.ia act de faptul că Direcția Generală Comunicare (DG COMM) a desfășurat activități ample de presă și de implicare a mass-mediei pe parcursul anului 2024, inclusiv 76 de briefinguri de presă, 771 de comunicate de presă, 84 de conferințe de presă și asistență completă pentru acreditarea și acoperirea mediatică; constată, de asemenea, că centrul de presă și site-ul Consiliului au fost utilizate pe scară largă, secțiunea dedicată presei de pe site-ul Consiliului atrăgând peste 6,4 milioane de vizite și aproape 2 milioane de vizite pe paginile reuniunilor, ceea ce demonstrează un interes susținut al publicului și al mass-mediei pentru procesul decizional al Consiliului;

88.ia act de faptul că, în 2024, echipele digitale ale Secretariatului, în strânsă cooperare cu președințiile, au monitorizat și au îmbunătățit site-urile președinției Belgiei și ale președinției Ungariei, înregistrând împreună aproximativ 407 000 de vizite și 1,2 milioane de vizualizări de pagini, și au adus îmbunătățiri continue site-ului principal al Consiliului, cu 19 serii de îmbunătățiri orientate către utilizatori; ia act, de asemenea, de punerea în aplicare a funcțiilor de traducere automată și a îmbunătățirilor în materie de accesibilitate, alături de studii ample în rândul utilizatorilor pentru a îmbunătăți claritatea și accesibilitatea conținutului online în toate limbile oficiale ale Uniunii, îmbunătățind astfel acoperirea digitală a Consiliului și colaborarea cu părțile interesate și cu cetățenii.