1.observă că bugetul CJUE se încadrează la rubrica 7 din CFM, „Administrație publică europeană”, care s-a ridicat la 13,3 miliarde EUR în 2023 (reprezentând 6,9 % din bugetul total al Uniunii); constată că bugetul de aproximativ 0,5 miliarde EUR al CJUE reprezintă aproximativ 3,76 % din cheltuielile administrative totale ale Uniunii, care constituie o scădere de la 3,9 % în 2023; subliniază că în cazurile legate de investigarea bugetului Uniunii, toate autoritățile competente trebuie să respecte pe deplin garanțiile procedurale și drepturile fundamentale;

2.constată că, în raportul său anual pentru exercițiul financiar 2024 (denumit în continuare „raportul Curții”), Curtea de Conturi (denumită în continuare „Curtea”) a examinat un eșantion de 70 de operațiuni de la rubrica „Administrație”, același număr ca în 2023; Curtea precizează în continuare că cheltuielile administrative cuprind cheltuielile cu resursele umane, inclusiv cheltuielile pentru pensii, care în 2024 au reprezentat aproximativ 69 % din totalul cheltuielilor administrative, precum și cheltuielile pentru clădiri, echipamente, energie, comunicații și tehnologia informației (IT), precum și că activitatea sa desfășurată de-a lungul mai multor ani arată că, în general, aceste cheltuieli prezintă un risc scăzut;

3.constată că 16 (23 %) dintre cele 70 de operațiuni conțineau erori, dar Curtea, pe baza celor trei erori care au fost cuantificate, estimează că nivelul de eroare se situează sub pragul de semnificație; observă că raportul Curții nu a identificat nicio problemă specifică referitoare la CJUE;

4.observă că bugetul alocat CJUE în 2024 s-a ridicat la 503 837 531 EUR, ceea ce a reprezentat o creștere de 3,66 % față de 2023; constată că această creștere a fost legată în principal de ajustările salariale prevăzute pentru 2024;

5.observă că cheltuielile cu personalul reprezintă aproape 80 % din bugetul CJUE și că în 2024 actualizările salariale au depășit previziunile inițiale; accentuează că, deși aceste majorări au fost absorbite fără consolidări bugetare suplimentare, caracterul lor recurent pune sub semnul întrebării sustenabilitatea bugetară pe termen mediu în contextul constrângerilor actuale impuse CFM; cere o planificare multianuală mai bună a forței de muncă și a cheltuielilor, fără a submina independența justiției;

6.constată, pe baza răspunsurilor CJUE la chestionarul privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2024, că rata generală de execuție provizorie a bugetului la sfârșitul anului 2024 a fost de 97,72 %, la fel ca în 2023, în timp ce rata finală de execuție pentru 2024 va fi disponibilă la sfârșitul anului 2025; constată că, pentru a consolida liniile bugetare „Achiziții, lucrări, reparații și întreținere a echipamentelor și a software-ului”, „Centrul pentru copii preșcolari” și „Clădiri”, au fost prezentate autorității bugetare, în conformitate cu articolul 29 din Regulamentul financiar, trei transferuri de la alte linii bugetare, în principal de la linia bugetară pentru personal „Remunerații și indemnizații”;

7.este de acord că capacitatea CJUE de a răspunde unui volum de muncă din ce în ce mai mare a fost îngreunată, pe de o parte, de orientările Comisiei pentru pregătirea bugetului, care limitează creșterea tuturor cheltuielilor nesalariale la maximum 2 % și descurajează cererile de noi posturi și, pe de altă parte, de faptul că EPSO nu a pus la dispoziția instituțiilor Uniunii o rezervă de candidați de mărime rezonabilă care au reușit la concursurile în urma cărora urmau să fie recrutați; constată, de asemenea, că efectele inflaționiste ale războiului ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei au continuat să creeze presiune bugetară pentru CJUE, de exemplu prin creșterea costului misiunilor sau prin creșterea prețurilor bunurilor și serviciilor contractate; felicită CJUE pentru măsurile sale de atenuare a acestor efecte prin reducerea numărului de misiuni, prin limitarea cheltuielilor cu energia și, mai presus de toate, prin aplicarea unei ordini de prioritate a proiectelor atunci când se pregătesc estimările bugetare; recunoaște că este necesar ca toate instituțiile Uniunii să își îmbunătățească gestiunea bugetară, ținând seama, de asemenea, de volatilitatea prețurilor, în special în sectorul energetic, atunci când încheie contracte cu furnizorii de servicii; invită CJUE să continue să îmbunătățească eficiența din punctul de vedere al costurilor și planificarea bugetară proactivă pentru a menține calitatea justiției în limitele resurselor disponibile;

8.observă o ușoară creștere a termenului mediu de plată de la 23,1 zile în 2023 la 23,7 zile în 2024 și o creștere a ponderii facturilor primite electronic, de la 81 % în 2023 la 88 % în 2024; constată, pe baza acțiunilor întreprinse de CJUE ca urmare a observațiilor din rezoluția Parlamentului referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2023 („raportul de monitorizare”), că, pentru facturile legate de traducerile externe, plata este condiționată de un proces de revizuire, care este necesar pentru a asigura calitatea ridicată necesară a traducerilor;

9.constată cu satisfacție că bugetul său pentru misiuni destinat membrilor și personalului CJUE a scăzut pentru al doilea an consecutiv, de la 638 000 EUR în 2023 la 616 000 EUR în 2024, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 3,44 %;

10.observă cu satisfacție, din răspunsurile CJUE la chestionarul privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2024, eforturile depuse de CJUE pentru a finaliza reforma judiciară pentru transferul parțial al competenței de a pronunța hotărâri preliminare de la Curtea de Justiție la Tribunal și pentru a permite punerea în aplicare a noului cadru de reglementare începând cu 1 octombrie 2024; ia act, în acest context, de reorganizarea structurii Tribunalului, de modificarea Regulamentului de procedură al CJUE, de adoptarea unui nou set de norme practice ale Tribunalului pentru punerea în aplicare a Regulamentului de procedură, de adoptarea unei noi decizii privind depunerea și notificarea sau comunicarea actelor de procedură prin intermediul e-Curia, de dezvoltarea unui nou software („ghișeu unic”) pentru analizarea și prelucrarea rapidă a cauzelor, o mai mare eficiență și calitate a rezultatelor judiciare și armonizarea practicilor grefelor Curții de Justiție și ale Tribunalului în 2024; constată cu satisfacție că, în primele trei luni de la intrarea în vigoare a reformei, 19 hotărâri preliminare au fost deja transferate Tribunalului, marcând astfel primele rezultate către o distribuție mai echilibrată a volumului de muncă între cele două instanțe; observă că singurele costuri suplimentare asociate punerii în aplicare a reformei judiciare au fost legate de tehnologia informației, pentru dezvoltarea ghișeului unic, în valoare de aproximativ 805 000 EUR, în timp ce, în ceea ce privește personalul, reforma a fost menținută neutră din punct de vedere bugetar prin redistribuirea posturilor și a sarcinilor în cadrul instituției; invită CJUE să raporteze cu privire la impactul concret al reformei judiciare asupra eficienței, duratei procedurilor și repartizării volumului de muncă între Curtea de Justiție și Tribunal, inclusiv cu privire la impactul instrumentelor digitale asupra timpului de prelucrare și a echilibrului volumului de muncă; invită CJUE să prezinte, pentru următoarea procedură de descărcare de gestiune, o evaluare ex post cuprinzătoare a reformei;

11.constată că, în 2024, Curtea de Justiție s-a pronunțat în 12 cauze privind principiul supremației dreptului Uniunii, dintre care 10 cauze preliminare și două cauze de constatare a neîndeplinirii obligațiilor; reiterează că principiul supremației dreptului Uniunii, care asigură interpretarea și aplicarea uniformă a dreptului Uniunii în toate statele membre și garantează statul de drept ca valoare de bază a Uniunii, este fundamental; reafirmă cu fermitate că supremația dreptului Uniunii este piatra de temelie a ordinii juridice a Uniunii și subliniază rolul esențial al CJUE în apărarea statului de drept în întreaga Uniune; constată că articolul 4 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că „Uniunea respectă egalitatea statelor membre în raport cu tratatele, precum și identitatea lor națională, inerentă structurilor lor fundamentale politice și constituționale, inclusiv în ceea ce privește autonomia locală și regională;

12.constată, pe baza răspunsurilor CJUE la chestionarul privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2024, că în 2024 au fost înaintate Curții de Justiție 920 de cauze noi (față de 821 în 2023), dintre care 62,30 % au fost trimiteri preliminare, iar 277 au fost recursuri împotriva deciziilor Tribunalului; observă că Tribunalul a înregistrat o scădere majoră a numărului de cauze noi, de la 1 271 în 2023 la 786 în 2024, dintre care 35,88 % au fost acțiuni în anularea actelor instituțiilor Uniunii, 34,10 % au vizat acțiuni legate de proprietatea intelectuală, iar 9,67 % au vizat litigii între instituțiile Uniunii și personalul acestora;

13.este de acord cu CJUE că Comisia, în calitate de gardian al tratatelor, ar trebui să monitorizeze respectarea de către statele membre a hotărârilor CJUE; își reiterează apelul adresat CJUE de a stabili un mecanism de identificare a celor mai bune și a celor mai slabe practici în rândul statelor membre, fără a depăși cu nimic limitele rolului său;

14.constată o creștere a numărului de cauze soluționate de Tribunal de la 904 în 2023 la 922 în 2024 și o creștere a numărului de cauze soluționate de Curtea de Justiție de la 783 în 2023 la 863 în 2024, în timp ce această din urmă creștere a fost precipitată de înlocuirea trienală parțială a judecătorilor și avocaților generali ai Curții de Justiție în 2024; constată, de asemenea, o creștere a numărului de cauze pendinte la Curtea de Justiție de la 1 149 în 2023 la 1 206 în 2024 și o scădere a numărului de cauze pendinte la Tribunal de la 1 438 în 2023 la 1 302 în 2024 (inclusiv o serie de 404 cauze în esență identice considerate ca fiind o singură cauză), parțial din cauza închiderii anumitor grupuri mari de cauze;

15.salută, în același timp, reducerea timpului mediu necesar pentru soluționarea cauzelor în cadrul procedurii de urgență în fața Curții de Justiție, care a scăzut de la 4,3 luni în 2023 la 3,3 luni în 2024;

16.observă că durata medie a procedurilor pentru cauzele închise de Curtea de Justiție a fost de 17,7 luni în 2024, comparativ cu 16,1 luni în 2023, în timp ce creșterea respectivă cu aproximativ șase săptămâni s-a datorat complexității și volumului anumitor dosare (cum ar fi acțiunile introduse în 2020 împotriva așa-numitului „pachet privind mobilitatea” al Uniunii și închise în 2024); constată că durata medie a cauzelor închise prin hotărâre sau ordin al Tribunalului a crescut de la 18,2 luni în 2023 la 18,5 luni în 2024; subliniază că rapiditatea procedurilor judiciare trebuie să rămână un obiectiv principal de performanță, deoarece durata excesivă influențează direct securitatea juridică pentru cetățeni, instanțele naționale și operatorii economici;

17.invită CJUE să exploreze, în cooperare cu instanțele naționale, instrumente practice de orientare (precum ghiduri, modele de trimiteri preliminare și sesiuni de formare online) pentru a sprijini formularea clară și concentrată a întrebărilor, reducând astfel riscul procedurilor inutile sau excesiv de extinse;

18.felicită CJUE pentru creșterea înregistrată în utilizarea aplicației e-Curia, întrucât numărul de conturi deschise de instanțele naționale a crescut de la 451 în 2023 la 566 în 2024, iar procentul de acte de procedură depuse prin e-Curia a ajuns la 91 % la Curtea de Justiție și la 96 % la Tribunal;

19.salută abordarea bazată pe performanță elaborată de CJUE, care-i permite CJUE să ia decizii în funcție de nivelul de realizare a obiectivelor sale, măsurat printr-un set de indicatori operaționali și privind volumul de muncă (de exemplu, eficiența din punctul de vedere al costurilor, ratele de finalizare a proiectelor, satisfacția utilizatorilor și optimizarea resurselor) adaptați fiecărui departament; constată că indicatorii-cheie de performanță utilizați de CJUE acoperă o gamă largă de domenii specifice în sprijinul celor cinci obiective de gestionare legate de buna funcționare a celor două instanțe, digitalizare și tehnologiile emergente, deschidere și transparență, multilingvism și gestionarea resurselor umane; evidențiază că CJUE trebuie să se asigure că acești indicatori sunt transparenți, orientați spre rezultate și revizuiți periodic, pentru a sprijini gestionarea eficace și asumarea răspunderii;

20.salută abordarea sa revizuită în 2024 în ceea ce privește randamentul investițiilor în inițiativele de inovare, luând în considerare evaluarea costurilor prin parametri precum eforturile de punere în aplicare și de personal, întreținerea anuală, costurile contractanților și alte tipuri de costuri, precum și evaluarea beneficiilor prin parametri precum câștigurile preconizate, avantajele strategice și numărul de utilizatori afectați; constată că în 2024 CJUE și-a mai revizuit amănunțit sistemul, astfel încât să urmărească gestionarea proiectelor și monitorizarea lor financiară, pentru a se asigura că până în 2025 se transmit rapoarte exhaustive despre serviciile sale de consultanță în domeniul digitalizării bazate pe timp și că acestea se află integral sub controlul său; invită CJUE să țină la curent cu această chestiune autoritatea responsabilă cu aprobarea descărcării de gestiune;

21.constată, pe baza raportului de audit intern al CJUE pentru 2024 (denumit în continuare „raportul intern”), că principalele activități de audit desfășurate de departamentul de audit intern al CJUE în 2024 au vizat un audit al proiectului CJUE de modernizare a mecanismelor sale de securitate a infrastructurii și al proiectelor de inventariere a proprietăților, precum și trei studii: privind evoluția nevoilor de capital uman ale CJUE în era IA generative; privind competențele organizațiilor și ale angajaților acestora într-un mediu în schimbare și privind bunăstarea angajaților și tehnologiile emergente; constată cu satisfacție, pe baza raportului intern, că departamentele în cauză au luat măsuri pentru a pune în aplicare recomandările auditului, adesea înainte de încheierea auditurilor; constată, de asemenea, că, în ceea ce privește programul pentru 2024, în 2025 se desfășurau activități pentru un audit al licențelor informatice și pentru ultima parte a auditului gestionării achizițiilor de mobilier și echipamente; observă că situația raportată a acestui din urmă audit a rămas neschimbată timp de două perioade de raportare consecutive; invită CJUE ca, în viitor, să prezinte o actualizare a monitorizării acțiunilor întreprinse cu privire la recomandările auditului intern, sub formă de tabel, cu stadiul punerii în aplicare pentru fiecare acțiune și recomandare;

22.constată că numărul total de funcționari de la sfârșitul exercițiului a crescut de la 1 340 (58 %) în 2023 la 1 354 (60 %) în 2024, numărul agenților temporari a scăzut de la 765 (33 %) în 2023 la 740 (33 %) în 2024, iar numărul agenților contractuali a scăzut de la 198 (9 %) în 2023 la 173 (7 %) în 2024; constată că rata de ocupare a scăzut ușor de la 97,11 % în 2023 la 96,70 % în 2024, iar rotația anuală a personalului a scăzut de la 6,54 % în 2023 la 6,32 % în 2024, 41 % dintre plecările personalului fiind legate de pensii;

23.observă că Curtea de Justiție este alcătuită din 27 de judecători și 11 avocați generali și că Tribunalul este format din 54 de judecători; constată, de asemenea, că nouă noi judecători la Curtea de Justiție și doi noi judecători la Tribunal și-au început mandatul ca urmare a înlocuirii parțiale în 2024; regretă că componența de gen a Curții de Justiție și a Tribunalului continuă să fie foarte dezechilibrată; își exprimă aprecierea față de scrisoarea președintelui Tribunalului adresată președintelui Conferinței reprezentanților guvernelor statelor membre în 2024, prin care se solicită statelor membre să țină seama de necesitatea echilibrului de gen atunci când numesc candidați pentru înlocuirea judecătorilor și a avocaților generali; invită din nou statele membre să țină seama de necesitatea echilibrului de gen atunci când numesc candidați pentru înlocuirea judecătorilor, asigurându-se totodată că numirile continuă să se bazeze pe criteriile meritelor, calificărilor și independenței;

24.observă că, în 2024, personalul CJUE a fost compus din 60,70 % femei și 39,30 % bărbați; constată că reprezentarea femeilor a fost cea mai ridicată în gradele de asistenți (69,14 %) și, în mod regretabil, a fost cea mai scăzută în posturile de conducere de nivel superior (35,71 %); constată, de asemenea, o creștere a distribuției femeilor în posturi de conducere de nivel mediu, de la 43,33 % în 2023 la 51,61 % în 2024; observă cu satisfacție, pe baza raportului de gestiune al ordonatorului de credite delegat pentru 2024, o tendință ascendentă a reprezentării femeilor în posturile de conducere în ansamblu, de la 37,50 % în 2018 la 48,70 % în 2024; accentuează că subreprezentarea persistentă a femeilor în posturile de conducere de nivel superior rămâne un motiv de îngrijorare și încurajează Curtea să continue să adopte mai multe măsuri focalizate menite să susțină evoluția carierelor femeilor și traiectoriile acestora către ocuparea unor posturi de conducere, cu respectarea deplină a principiilor meritelor și transparenței;

25.consideră binevenită conceperea unui plan de acțiune referitor la Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice („Convenția de la Istanbul”), care aliniază acțiuni, formulează recomandări și organizează acțiuni de informare și formare pentru întregul personal, pentru a preveni cazurile de hărțuire; ia act de acțiunile suplimentare anunțate, printre care și continuarea colaborării cu organizațiile naționale care se ocupă de prevenirea violenței împotriva femeilor, inițiative suplimentare de informare a populației și sesiuni de formare care pun în evidență mai cu seamă impactul microagresiunilor și al prejudecăților de gen; regretă, în acest sens, că nu există cursuri de formare obligatorii pentru membrii CJUE, așa cum se menționează în răspunsurile CJUE la chestionarul privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2024; cere deci insistent ca toată lumea, atât personalul, cât și membrii CJUE, să participe la sesiuni de formare obligatorii de prevenire a violenței asupra femeilor;

26.ia act cu satisfacție de varietatea eforturilor și a acțiunilor desfășurate de CJUE în rândul personalului său, inclusiv în etapa de recrutare, în favoarea egalității, a incluziunii, a respectului reciproc și a diversității; constată, în special, lansarea, în 2024, a unei noi formări privind diversitatea și incluziunea, cu accent pe prevenirea microagresiunilor și, începând din 2025, a două noi cursuri de formare privind stabilirea unor limite sănătoase pentru îmbunătățirea performanței și privind un mediu fără hărțuire, organizate în urma recomandărilor grupului de lucru interdepartamental al CJUE privind Convenția de la Istanbul; ia act cu satisfacție de măsurile de sprijin personalizate ale CJUE (privind sarcinile, programul de lucru și spațiile de lucru), începând din 2022, pentru personalul cu dizabilități, de participarea instituției la săptămâna de sensibilizare cu privire la dizabilități organizată în 2024 și de dezvoltarea, începând din 2025, a unui program-pilot pentru stagiarii cu dizabilități; invită CJUE să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune despre rezultatul acestui ultim program;

27.apreciază că în cadrul personalului CJUE sunt reprezentate toate naționalitățile Uniunii; constată însă că anumite naționalități sunt mai bine reprezentate decât altele, în timp ce unele dintre ele sunt în mare măsură suprareprezentate; sprijină CJUE în intensificarea eforturilor sale de a face publice anunțurile de posturi vacante pe o scară cât mai largă prin intermediul site-urilor interinstituționale, al rețelelor de socializare și al EPSO; ia act din raportul de monitorizare de angajamentul CJUE de a analiza datele relevante pentru întreprinderea unor acțiuni care urmăresc tocmai să îmbunătățească reprezentarea geografică în rândul personalului său, inclusiv în rândul stagiarilor; apreciază eforturile CJUE de a informa administrațiile naționale și reprezentanțele permanente ale statelor membre subreprezentate despre programele de stagii; constată cu satisfacție că pentru stagiile din cadrul Rețelei Europene de Formare Judiciară (EJTN), CJUE a primit în 2024 candidaturi din partea a trei noi state membre care participă pentru prima dată la programul său de formare pe termen lung pentru juriștii de la nivel național;

28.salută acțiunile CJUE în domeniul multilingvismului (juridic) din 2024, cum ar fi finalizarea și lansarea unui site privind multilingvismul, organizarea în comun a primei ediții a unei școli de vară împreună cu alte instituții ale Uniunii, colaborarea strânsă cu statele membre pentru a dezvolta o rezervă de expertiză externă pentru a face față creșterii volumului de traduceri și pentru a acoperi toate combinațiile lingvistice, acțiunile de sensibilizare pentru piața liber-profesioniștilor și o modernizare continuă a procedurilor și a competențelor privind utilizarea instrumentelor digitale (inclusiv a celor legate de IA) pentru traducere;

29.felicită CJUE pentru acțiunile sale de abordare a provocărilor legate de recrutarea personalului și de promovare a Luxemburgului în rândul tinerilor absolvenți ca loc de muncă; ia act cu satisfacție de contribuția CJUE la instituirea și punerea în aplicare a unei alocații pentru locuință plătite cu efect retroactiv de la 1 ianuarie 2025 personalului cu grade inferioare, la pregătirea concursurilor EPSO care vizează în mod specific personalul care urmează să fie angajat la Luxemburg, precum și la sesiunile de informare și școlile de vară; încurajează intensificarea cooperării cu EPSO și cu alte instituții pentru a lărgi rezerva de candidați calificați și a îmbunătăți procesele de selecție competitive în domenii specializate; constată, pe baza raportului de monitorizare, că CJUE a testat, în numele Grupului interinstituțional la nivel înalt, un proiect/sondaj pentru a stabili dacă ar fi fezabil să se contracteze servicii de închiriere pentru locuințe temporare (și anume, pe o perioadă maximă de un an), la prețul pieței (sau mai mic), care ar fi plătit direct de membrii personalului; constată, de asemenea, că sondajul a avut succes și, prin urmare, grupul de lucru a prezentat instituțiilor participante un acord privind nivelul serviciilor pentru a mandata CJUE să desfășoare o procedură de negociere imobiliară cu entitățile care au prezentat proiecte adecvate; invită CJUE să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune despre acțiunile ulterioare în această privință;

30.constată că CJUE a recrutat 201 stagiari în cadrul programului general de stagii (remunerate); constată, de asemenea, că 34 % dintre candidații selectați inițial au refuzat oferta CJUE după ce au realizat cât de ridicat este costul vieții în Luxemburg; subliniază din nou că stagiile ar trebui remunerate, în concordanță cu rezoluția Parlamentului din 14 iunie 2023 referitoare la stagii de calitate în Uniune (2020/2005(INL)), în care se solicită ca toate stagiile din Uniune să fie plătite; apreciază că, în prezent, toți stagiarii de la CJUE beneficiază de o indemnizație pe durata stagiului, acordată în principal de CJUE și, în anumite cazuri specifice, din alte surse; constată că CJUE acceptă doar câțiva stagiari (șapte în 2024) remunerați din alte surse și pe perioade scurte;

31.observă că, în 2024, au fost documentate 17 cazuri de epuizare profesională, dintre care opt cazuri noi au fost raportate în 2024 și nouă cazuri în 2023, în timp ce personalul în cauză a primit sprijin și orientare profesională; constată cu satisfacție că, în 2024, CJUE a rămas lider în ceea ce privește inițiativele care promovează starea de bine fizică și mentală a personalului și abordează epuizarea și riscurile psihosociale, cum ar fi consultările cu un asistent social sau cu un psiholog, conferințele privind conștientizarea stării interioare și echilibrul digital, atelierele specializate și activitățile de sensibilizare cu privire la aspectele legate de sănătate, sesiunile de formare pentru acordarea primului ajutor și recrutarea a doi psihologi cu fracțiune de normă; recunoaște succesul înregistrat în utilizarea formulelor flexibile de lucru, inclusiv a sistemului de telemuncă al CJUE, urmărind, în cele din urmă, un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată a personalului;

32.constată că în 2023 a fost lansată o anchetă administrativă cu privire la un presupus caz de hărțuire sexuală privind un membru al personalului și că acest caz a fost închis în 2024 cu o sancțiune; observă că în 2024 nu a fost deschisă nicio anchetă administrativă nouă privind hărțuirea;

33.constată că, astfel cum s-a solicitat în recomandările anterioare privind descărcarea de gestiune, noul Cod de conduită pentru funcționari și alți agenți ai CJUE, care reflectă valorile și angajamentul acesteia din urmă față de standarde etice înalte, a fost adoptat în martie 2024 și observă că Codul de conduită include dispoziții privind conflictele de interese, obligația de loialitate, obligația de confidențialitate și discreție, activitățile externe, activitățile profesionale după încetarea raporturilor de muncă și publicațiile, dispoziții împotriva hărțuirii și se aplică, de asemenea, experților naționali detașați și judecătorilor stagiari găzduiți în cadrul EJTN; constată cu satisfacție că CJUE a instituit măsuri pentru a prezenta și a explica Codul de conduită pe o scară cât mai largă posibil și pentru a-i permite personalului să înțeleagă pe deplin noile norme și cadrul juridic mai larg din care fac parte, precum și că formarea privind Codul de conduită și drepturile și obligațiile personalului este obligatorie pentru nou-veniți și foarte recomandată întregului personal al CJUE, în timp ce un total de 561 de persoane (și anume 24,75 % din numărul total de funcționari și agenți ai CJUE) au participat la astfel de cursuri de formare în 2024; constată, de asemenea, că o formare similară a fost oferită și noilor membri ai CJUE în 2024; ia act cu satisfacție de rețeaua CJUE de „consilieri confidențiali” care asistă membrii personalului în caz de hărțuire, precum și de programul de gestionare a talentelor oferit administratorilor cu potențial ridicat, care acoperă, printre altele, conducerea etică; încurajează CJUE să consolideze treptat predarea de cursuri de formare privind Codul de conduită pentru toți membrii personalului, fără excepție, astfel încât standardele de etică să fie înțelese la fel în întreaga instituție;

34.observă că, în urma adoptării Codului de conduită a membrilor și a foștilor membri ai CJUE, declarațiile de interese ale membrilor CJUE sunt publicate online pentru a se evita orice potențial conflict de interese în tratarea cauzelor; constată cu satisfacție, pe baza raportului de monitorizare, că, în 2024, CJUE a semnat acordul de instituire a „Organismului de etică al UE” interinstituțional, care are printre sarcinile sale elaborarea unor standarde minime comune pentru conduita membrilor instituțiilor semnatare; constată că CJUE își păstrează statutul de observator în cadrul acestui organism pentru a menține independența sistemului judiciar;

35.observă politica sa solidă privind detectarea și prevenirea conflictelor de interese în cadrul instituției și a „ușilor turnante”, noul cod de conduită definind norme specifice și mai stricte pentru manageri și referenții juridici; constată că, în 2024, au fost prelucrate trei declarații privind potențiale conflicte de interese din partea membrilor personalului, însă niciuna nu a necesitat măsuri corective; constată, de asemenea, că 57 de membri ai personalului și-au declarat în 2024 intenția de a lucra după părăsirea CJUE, și că niciunul nu a fost supus unei perioade de incompatibilitate; observă, cu toate acestea, că perioada existenței stării de incompatibilitate pentru un caz prezentat în 2023 de un fost membru al personalului de conducere a continuat în 2024; constată că în 2024 nu au fost raportate cazuri de semnalare de nereguli în cadrul CJUE;

36.constată, pe baza raportului de monitorizare, că politica de recuzare a judecătorilor în cazurile de conflict de interese real sau aparent este deja obligatorie și că CJUE se bazează pe un mecanism testat pentru a preveni conflictele de interese, în timp ce acest mecanism acoperă procesul de selecție a membrilor CJUE și produce efecte depline atunci când aceștia își preiau atribuțiile;

37.observă că, în 2024, toți membrii CJUE își aveau reședința în Luxemburg, în conformitate cu articolul 14 din Statut;

38.constată că lista activităților externe desfășurate atât de membrii Curții de Justiție, cât și de cei ai Tribunalului a fost publicată pe site-ul CJUE începând din 2018 și că astfel de activități sunt aprobate numai dacă sunt compatibile cu cerințele codului de conduită al membrilor CJUE și cu obligațiile lor de a fi disponibili pentru activități judiciare; salută, pe baza raportului de monitorizare, angajamentul CJUE de a analiza posibilitățile de îmbunătățire a calității și a lizibilității informațiilor publicate referitoare la activitățile externe;

39.reamintește recomandarea Parlamentului din 2023 adresată tuturor instituțiilor Uniunii de a conveni asupra unui sistem unic privind utilizarea vehiculelor oficiale, care să fie aplicat orizontal; observă, în acest context și în raportul de monitorizare, că, în 2024, CJUE, Curtea, Parlamentul și Comisia au înființat un grup de lucru interinstituțional menit să facă schimb de informații cu privire la practicile respective și să identifice căi de armonizare a normelor, respectând în același timp autonomia și particularitățile fiecărei instituții; reamintește opinia Parlamentului potrivit căruia parcul auto nu ar trebui utilizat în niciun caz în afara îndeplinirii stricte a îndatoririlor membrilor CJUE; constată, de asemenea, din raportul de monitorizare, că grupul de lucru a efectuat o analiză comparativă cu privire la această chestiune și analizează alte subiecte legate de gestionarea parcului auto; invită grupul de lucru să acționeze rapid în această privință și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune despre rezultatul activității și concluziile sale cât mai curând posibil;

40.observă că CJUE nu a raportat niciun caz de fraudă, corupție sau utilizare abuzivă a fondurilor Uniunii în 2024; constată că strategia antifraudă a CJUE face parte integrantă din cadrul său integrat de control intern și de gestionare a riscurilor, cu un accent deosebit pe riscurile de divulgare neautorizată de informații; observă că cadrul său intern de reglementare include o decizie privind investigațiile referitoare la fraudă, corupție sau activități ilegale împotriva intereselor Uniunii, precum și o decizie și orientări privind avertizarea în interes public, inclusiv dispoziții privind informarea și protecția avertizorilor de integritate;

41.salută angajamentul CJUE de a mări transparența, accesul la justiție și deschiderea publică, contribuind astfel la promovarea încrederii publicului în instituțiile Uniunii, echilibrând în același timp alte preocupări fundamentale, cum ar fi serenitatea judiciară, confidențialitatea procedurilor și protecția datelor cu caracter personal; subliniază că o mai mare transparență trebuie să servească și la a mări încrederea populației în jurisprudența CJUE; încurajează CJUE să își continue eforturile de îmbunătățire a clarității, accesibilității și previzibilității jurisprudenței sale, îndeosebi în cazurile cu un impact constituțional sau societal important; constată că, în 2024, CJUE a consolidat serviciul de streaming pentru audierile Curții de Justiție și ale Tribunalului pe site-ul Curia, facilitând astfel accesul cetățenilor la activitățile judiciare ale CJUE; salută, în acest context, ca urmare a reformei judiciare adoptate în 2024, transparența mai mare a procedurii preliminare, permițând publicarea pe site-ul CJUE a observațiilor scrise într-un termen rezonabil după închiderea cauzei;

42.constată cu satisfacție, pe baza raportului de monitorizare, că, în urma unui proiect-pilot de succes lansat în 2022 și a actualizării Regulamentului său de procedură în 2024, Curtea de Justiție a extins serviciul de streaming pentru a include cauze importante audiate de o cameră de cinci judecători, precum și transmiterea aproape în direct a audierilor pledoariilor și transmiterea în direct a pronunțării hotărârilor și a avizelor avocaților generali; constată, de asemenea, că, începând cu 1 septembrie 2024, înregistrările video ale audierilor pentru pronunțarea hotărârilor și a avizelor rămân disponibile permanent pe site-ul CJUE, iar înregistrările video ale pledoariilor sunt accesibile timp de o lună de la audiere; constată cu satisfacție că Tribunalul a luat măsuri similare pentru a asigura accesul extins al publicului la procedurile sale;

43.observă că CJUE a înregistrat 20 de cereri de acces public la documente administrative în 2024 și a acordat acces la documente administrative în 15 cazuri; observă că Ombudsmanul European nu a tratat niciun caz privind CJUE;

44.constată că, în 2024, comparativ cu 2023, cheltuielile bugetare au scăzut cu 9 % pentru proiectele informatice și cu 69 % pentru proiectele de securitate cibernetică, crescând în același timp cu 16 % pentru echipamentele informatice și cu 2 % pentru serviciile, licențele și echipamentele de securitate cibernetică; observă că scăderea semnificativă a numărului de proiecte informatice se datorează faptului că anumite proiecte de securitate cibernetică au intrat în faza operațională în 2024 și, prin urmare, cheltuielile aferente sunt incluse în bugetul operațional standard;

45.felicită CJUE pentru progresele înregistrate în diverse proiecte digitale în 2024, cum ar fi implementarea programului SIGA actualizat pentru gestionarea integrată a datelor și a cauzelor, utilizarea sporită și îmbunătățită a aplicației HAN/Ares (sistemul electronic al CJUE de înregistrare și gestionare a documentelor), punerea în aplicare a EU Sign (un sistem de semnătură digitală) și revizuirea generală atât a site-ului Curia, cât și a instrumentului de căutare InfoCuria; recunoaște importanța utilizării pe scară mai largă a aplicației e-Curia pentru depunerea și notificarea actelor de procedură pe cale electronică;

46.constată că CJUE a continuat să își automatizeze procesele prin utilizarea, începând din 2024, a unui software robotic pentru a prelucra sarcini repetitive, cum ar fi transcrierea audierilor și plata facturilor; se așteaptă ca aplicarea soluțiilor robotizate de automatizare a proceselor să contribuie la optimizarea resurselor în întreaga CJUE; recunoaște importanța cooperării interinstituționale care oferă avantaje pentru CJUE în ceea ce privește eficiența generată de utilizarea unor sisteme informatice majore pentru gestionarea documentelor și a evidențelor (HAN/Ares), resurse umane (Sysper și Staff matters), gestionarea evidențelor financiare (SAP) și alte sisteme ale Comisiei (bazate pe IA), de exemplu pentru serviciile de traducere (eTranslation);

47.ia act cu interes de lansarea în 2024 a unui proiect-pilot care oferă tuturor departamentelor CJUE acces la asistenți IA; subliniază că este important să se asigure respectarea principiilor etice atunci când se utilizează instrumente de IA și, în special, a Orientărilor CJUE privind IA adoptate în 2024, asigurând astfel supravegherea umană a aplicării principiului independenței procedurilor judiciare; subliniază că utilizarea instrumentelor IA într-un mediu judiciar nu trebuie să înlocuiască niciodată raționamentul juridic uman sau puterea discreționară a instanței și nici să submineze responsabilitatea personală a judecătorilor; accentuează în acest context rolul de supraveghere al Consiliului de administrație pentru IA al CJUE; felicită CJUE pentru programul cuprinzător de formare pe care l-a instituit în 2024, începând cu o „lună de informare despre IA”, care a inclus sesiuni de formare, mese rotunde moderate de experți în IA, seminare online și cursuri intensive (bootcamps), făcând astfel un prim pas important către informarea membrilor personalului despre strategia și orientările referitoare la IA ale CJUE și despre IA în general; constată că membrii personalului urmează și cursuri privind gestionarea schimbărilor, transferurile de cunoștințe, mentoratul și agilitatea mintală pentru a sprijini adaptarea la tehnologiile emergente; invită CJUE să continue să organizeze astfel de programe de formare și de informare;

48.constată din raportul de monitorizare, că, în urma intrării în vigoare a noului Regulament privind securitatea cibernetică la începutul anului 2024, CJUE a instituit un plan de acțiune în materie de securitate cibernetică și pune în aplicare proiecte conexe de infrastructură informatică; observă că CJUE efectuează cel puțin trei teste anuale de recuperare în caz de dezastru care acoperă sistemele de la fața locului, serviciile de telecomunicații și sistemele de siguranță ale furnizorilor de internet;

49.constată că capacitățile operaționale în materie de securitate cibernetică au fost consolidate și mai mult în 2024 pentru a respecta Regulamentul (UE, Euratom) 2023/2841 și pentru a contracara numărul tot mai mare de atacuri cibernetice; observă că în 2024 nu au avut loc atacuri cibernetice majore; constată cu îngrijorare că, în medie, au fost înregistrate și analizate 142 de incidente de securitate pe lună, unele necesitând intervenție umană; subliniază că securitatea cibernetică este o investiție strategică, esențială pentru a proteja independența sistemului judiciar, integritatea datelor și continuitatea activității judiciare, subliniind, prin urmare, necesitatea unor investiții susținute și previzibile în capacitățile de securitate cibernetică, în formarea personalului și în cooperarea interinstituțională;

50.observă că ancheta efectuată de Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD) referitoare la utilizarea serviciilor de cloud furnizate de Amazon Web Services și de Microsoft în temeiul contractelor de achiziții Cloud II de către instituțiile, organele și agențiile Uniunii, a fost închisă în 2025; constată, de asemenea, că CJUE nu a primit nicio recomandare în urma acestei anchete;

51.observă că, în cadrul inițiativei sale cuprinzătoare de a mări accesibilitatea și incluziunea persoanelor vulnerabile, CJUE a continuat să pună în aplicare abordarea sa de tip „accesibilitate din faza de proiectare” pentru orice schimbare și evoluție a sistemelor sale informatice; constată că, în urma unui audit al site-ului Curia în 2023, CJUE adoptă tehnologii pentru a îmbunătăți accesibilitatea site-ului pentru o gamă largă de utilizatori, cum ar fi persoanele cu deficiențe de vedere, de auz sau de învățare; invită CJUE să țină la curent cu această chestiune autoritatea responsabilă cu aprobarea descărcării de gestiune;

52.constată, pe baza raportului de monitorizare, că, în cadrul a două proiecte-pilot privind utilizarea cea mai eficientă a sediului CJUE, în 2024 au avut loc mai multe ateliere, care au condus la dezvoltarea a două structuri adaptate nevoilor fiecărui serviciu; observă că monitorizarea acestor proiecte a fost suspendată pentru a acorda mai întâi timp evaluării impactului pe care integrarea IA l-ar putea avea asupra metodelor de lucru ale CJUE și, în cele din urmă, asupra utilizării spațiului și a birourilor;

53.constată că, în 2024, CJUE și-a continuat inițiativa cuprinzătoare de a mări accesibilitatea și incluziunea pentru persoanele cu dizabilități; constată, în special, că CJUE a elaborat un plan de acțiune pe termen lung pentru a se asigura că clădirile sale îndeplinesc standardele legale de accesibilitate până la 1 ianuarie 2032, astfel cum prevede legislația luxemburgheză; apreciază că CJUE a întocmit un inventar al punctelor de remediere pentru anumite părți ale infrastructurii sale și a comandat unui arhitect un studiu de fezabilitate care va stabili măsurile necesare care trebuie luate; invită CJUE să țină la curent cu această chestiune autoritatea responsabilă cu aprobarea descărcării de gestiune;

54.felicită CJUE pentru eforturile sale continue și pentru progresele semnificative înregistrate în reducerea amprentei sale de mediu în 2024, astfel cum o demonstrează performanța sa în raport cu sistemul de management de mediu și audit (EMAS) de referință din 2015, cu reduceri per echivalent normă întreagă (ENI) realizate în multe tipuri de consumuri/emisii (încălzire: - 37,5 %; energie electrică: -29,3 %; hârtie: -64,2 %, deșeuri de birou și din cantine: -40,4 %; emisii de gaze cu efect de seră: -26,7 %); constată o îmbunătățire generală în comparație cu reducerile raportate pentru 2023; recunoaște că aceste rezultate, combinate cu condițiile de piață, au condus la o reducere cu 18 % a cheltuielilor cu energia în comparație cu previziunile; salută, în acest context, integrarea solidă a sustenabilității în cadrul de gestionare a riscurilor și de răspundere al CJUE, astfel cum se prevede în certificarea sa EMAS;

55.salută investițiile substanțiale din 2024 pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor CJUE, inclusiv aproape 1,5 milioane EUR pentru instalarea pe scară largă a iluminatului cu LED-uri și peste 0,4 milioane EUR pentru lucrări de izolare a clădirilor; constată cu satisfacție că toată energia electrică achiziționată a provenit din surse regenerabile și că încălzirea este furnizată de un sistem centralizat alimentat cu biomasă; salută angajamentul CJUE de a-și adapta aprovizionarea cu energie verde la exigențele viitorului prin participarea planificată la contractele de achiziție de energie electrică (CAEE-uri);

56.felicită CJUE pentru abordarea sa riguroasă în ceea ce privește achizițiile publice sustenabile, prin clasificarea cererilor de oferte pe baza impactului („verde deschis”, „verde mediu”, „verde superior”) clauzelor lor de mediu, prin utilizarea sistematică a unor instrumente precum autoevaluarea obligatorie a „performanței verzi” și consultarea serviciului interinstituțional de asistență SPP; constată că, în 2024, opt licitații majore de peste 60 000 EUR au fost „achiziții ecologice”, dintre care șase au inclus clauze de mediu semnificative; salută, în special, punerea în aplicare cu succes a noului contract de catering, care necesită practici alimentare sustenabile și deține certificarea ISO 14001, precum și realizarea obiectivului de a limita licitațiile „verde deschis” la mult sub obiectivul de 50 %;

57.felicită CJUE pentru strategia sa cuprinzătoare și eficace de mobilitate sustenabilă pentru personal și membri; ia act, în acest context, de subvențiile continue pentru transportul public pentru naveta transfrontalieră și de sistemul de biciclete Vel'Oh!, alături de îmbunătățirile semnificative ale infrastructurii, inclusiv instalarea în 2024 a numeroase puncte de încărcare pentru vehiculele electrice și hibride;

58.ia act de trecerea semnificativă la metode de lucru sustenabile, cu o creștere substanțială a utilizării videoconferințelor de către membrii CJUE pentru a evita deplasările, evidențiată de 131 de astfel de misiuni în 2024, comparativ cu doar trei în 2019; salută, de asemenea, digitalizarea în curs a proceselor, care, combinată cu eliminarea a 80 % din imprimantele personale, a fost un factor-cheie în reducerea drastică a consumului de hârtie al CJUE;

59.ia act de cooperarea CJUE cu alte instituții și în special aplicațiile comune și serviciile de găzduire bazate pe acorduri privind nivelul serviciilor (Service Level Agreement – SLA) încheiate cu Comisia, precum și de participarea la procedurile interinstituționale de achiziții publice, care i-au permis CJUE să optimizeze costurile și resursele; recunoaște importanța cooperării interinstituționale a CJUE cu Serviciul de securitate cibernetică pentru instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii (CERT-UE) și Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), inclusiv a participării la grupurile consultative tehnice privind instrumentele, metodologiile și sensibilizarea, precum și la inițiativa CERT-UE privind IA generativă;

60.constată că CJUE a încheiat mai multe acorduri privind nivelul serviciilor pentru întreținerea infrastructurii informatice, utilizarea instrumentelor de resurse umane, plata unor drepturi individuale și utilizarea sistemului HAN/Ares de gestionare a documentelor; salută reînnoirea acordului anual de finanțare încheiat cu serviciile de traducere ale altor instituții ale Uniunii; constată că, în 2024, a semnat două memorandumuri de înțelegere cu Comisia și Parlamentul: un memorandum de înțelegere privind partajarea sarcinii financiare legate de utilizarea unui instrument de testare la distanță pentru testul interinstituțional de acreditare și un memorandum de înțelegere privind partajarea costurilor pentru activitățile comune de informare ale serviciilor de interpretare;

61.apreciază că CJUE cooperează pe deplin cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Curtea, AEPD și Ombudsmanul European; ia act de parteneriatul CJUE cu EJTN, care ajută CJUE în activitatea sa de promovare a unei culturi judiciare comune în întreaga Uniune, asigurând aplicarea consecventă și uniformă a dreptului Uniunii în toate statele membre și consolidând încrederea reciprocă între sistemele judiciare naționale și CJUE; apreciază, în acest context, organizarea de reuniuni anuale cu corespondenții instanțelor naționale, grupuri tematice, seminare online și vizite ale reprezentanților CJUE la instanțele naționale și viceversa; ia act, în special, pentru 2024, de reuniunea anuală a corespondenților EJTN care a avut loc la Bruxelles, de vizita la Varșovia a unei delegații a Tribunalului, precum și de reuniunea anuală a judecătorilor, cu o conferință specială organizată la CJUE pentru a marca cea de a 20-a aniversare a extinderii din 2004; constată, de asemenea, din raportul de monitorizare că, în 2024, un număr mai mare de judecători au participat la seminare, iar profesioniștii naționali din domeniul justiției din trei noi state membre și-au depus pentru prima dată cererile pentru programele de formare pe termen lung ale CJUE;

62.apreciază că CJUE și Parlamentul au decis să organizeze reuniuni anuale, care sunt concepute ca dialoguri pe teme de interes comun, cum ar fi administrația, potențialul de îmbunătățire a sistemului de justiție sau percepția cetățenilor cu privire la statul de drept; constată că ultima astfel de reuniune a avut loc în martie 2024;

63.constată că CJUE organizează periodic vizite, în 2024 numărul total de vizitatori înregistrați ridicându-se la 16 319 ; observă că aproximativ 2 500 dintre acești vizitatori au participat la Ziua porților deschise a CJUE în anul respectiv; constată, de asemenea, că, pe lângă vizitele periodice, CJUE organizează și vizite virtuale; observă că 7 % dintre toți vizitatorii CJUE în 2024 au fost virtuali, în timp ce 43 % dintre aceștia au fost studenți;

64.constată că, în 2024, CJUE și-a intensificat eforturile de a colabora cu cetățenii Uniunii, inclusiv prin îmbunătățirea activității sale pe rețelele sociale; observă că, la sfârșitul anului 2024, numărul de abonați la contul LinkedIn al CJUE a crescut cu 26 %, iar numărul de urmăritori ai celor două conturi ale CJUE pe X (fostul Twitter) a crescut cu 2,5 %, în timp ce numărul de vizualizări pe canalul său YouTube a crescut cu 137 %, iar numărul de abonați YouTube a crescut cu peste 329 % față de anul precedent; constată că creșterea exponențială a vizualizărilor și a abonaților s-a datorat parțial unei campanii promoționale organizate de CJUE;

65.constată că, în 2024, CJUE a lansat un studiu privind extinderea prezenței sale pe platformele de comunicare socială, care a condus la decizia de a deschide conturi pe Instagram, Bluesky, Threads și WhatsApp în 2025;

66.ia act cu satisfacție de alte acțiuni-cheie și planuri ale CJUE de a mări transparența și accesibilitatea și de a răspunde nevoilor profesioniștilor din domeniul juridic, ale mass-mediei și ale publicului larg (inclusiv ale generațiilor mai tinere), cum ar fi revizuirea site-ului CJUE prin introducerea unui nou motor de căutare (unic), lansarea unei noi platforme web TV multilingve cu conținut privind activitatea și deciziile CJUE, publicarea de materiale video pe platformele de comunicare socială, simplificarea limbajului utilizat în comunicatele de presă ale CJUE și revizuirea raportării anuale a CJUE pentru a oferi prezentări generale și statistici mai clare privind jurisprudența.