1.observă că bugetul Curții se încadrează la rubrica 7 din CFM, „Administrație publică europeană”, care s-a ridicat la 13,3 miliarde EUR în 2024 (reprezentând 6,9 % din bugetul total al Uniunii); ia act că bugetul de aproximativ 0,2 miliarde EUR al Curții reprezintă aproximativ 1,5 % din cheltuielile administrative totale ale Uniunii;

2.constată că, în raportul său anual pentru exercițiul financiar 2024 (denumit în continuare „raportul Curții”), Curtea a examinat un eșantion de 70 de operațiuni de la rubrica „Administrație”, același număr ca în 2023; observă că Curtea precizează în continuare că cheltuielile administrative cuprind cheltuielile cu resursele umane, inclusiv cheltuielile pentru pensii, care în 2024 au reprezentat aproximativ 69 % din totalul cheltuielilor administrative, precum și cheltuielile pentru clădiri, echipamente, energie, comunicații și tehnologia informației (IT), precum și că activitatea sa desfășurată de-a lungul mai multor ani indică în general că aceste cheltuieli prezintă un risc scăzut;

3.constată că 16 dintre cele 70 de operațiuni (23 %) conțineau erori, dar Curtea, pe baza celor trei erori care au fost cuantificate, estimează că nivelul de eroare se situează sub pragul de semnificație;

4.constată că, pentru a garanta respectarea acelorași principii de transparență, răspundere de gestiune și independență pe care Curtea le aplică entităților supuse auditului, situațiile financiare ale Curții sunt supuse auditului de un auditor extern independent;

5.salută Raportul special nr. 24/2024 al Curții și constatările și recomandările sale privind cadrul de ocupare a forței de muncă în funcția publică a Uniunii; reafirmă că este important să se efectueze o investigație mai aprofundată a cheltuielilor administrative și solicită din nou ca aceasta să includă în lucrările sale date cuprinzătoare referitoare la toate instituțiile, cu scopul de a oferi o bază coerentă pentru o procedură de descărcare de gestiune consecventă; invită Curtea să informeze în permanență autoritatea care acordă descărcarea de gestiune despre orice inițiativă în acest sens;

6.ia act de anunțul Curții din 1 octombrie 2025 referitor la introducerea unei abordări revizuite în materie de audit pentru întreprinderile comune, începând cu exercițiul financiar 2025; constată că această schimbare a fost determinată, printre altele, de constrângerile legate de efectivele de personal și de încetarea auditurilor întreprinderilor comune în cadrul programului Orizont Europa de către Serviciul de Audit Intern al Comisiei, care a fost anterior auditorul întreprinderilor comune, limitând astfel disponibilitatea unei asigurări suplimentare de audit; observă, de asemenea, că noua abordare prevede o dimensiune adecvată a eșantionului de audit, consolidarea activității de audit în toate întreprinderile comune și emiterea a două declarații de asigurare separate, susținute de rapoarte tematice și speciale suplimentare; invită Curtea să se asigure că metodologia revizuită este pusă în aplicare în timp util și respectă în continuare cele mai înalte standarde de calitate, de fiabilitate și de asigurare a auditului pentru protecția intereselor financiare ale Uniunii;

7.observă că bugetul global al Curții (creditele C1) pentru 2024 s-a ridicat la 185 655 890 EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 6,05 % față de 175 059 922 EUR în 2023; constată că această creștere s-a datorat în principal ajustărilor salariale; constată că, pentru 2024, 89,50 % din credite (față de 88,50 % în 2023) au fost destinate membrilor și angajaților Curții, în timp ce 10,50 % au fost destinate clădirilor, echipamentelor și cheltuielilor diverse (o scădere față de 11,60 % în 2023);

8.constată că ratele de execuție a angajamentelor și plăților pentru 2024 au rămas ridicate, aproape la fel ca în 2023, în timp ce rata de utilizare a creditelor a fost de 97,30 %, iar plățile au reprezentat 94,81 % din totalul angajamentelor în 2024; constată o creștere a creditelor anulate la sfârșitul exercițiului, de la aproximativ 3,4 milioane EUR în 2023 la 4,4 milioane EUR în 2024; felicită Curtea pentru că a menținut sub 11 zile termenul mediu de plată a facturilor în 2024; încurajează Curtea să mențină o disciplină strictă în materie de costuri, să acorde în continuare prioritate eficienței operaționale și să reducă și mai mult anulările de la sfârșit de exercițiu, îmbunătățind astfel eficiența și raportul costuri-beneficii al creditelor sale;

9.ia act de revizuirile bugetare periodice efectuate de Curte pe parcursul exercițiului, care au condus în 2024 la 29 de transferuri bugetare în valoare totală de aproximativ 4,5 milioane EUR, în scădere de la aproximativ 5,7 milioane EUR în 2023; constată că aceste transferuri au fost necesare pentru a consolida liniile bugetare legate, printre altele, de proiecte informatice (+20,28 %), amenajarea spațiilor (+560,18 %) și echipamente și instalații tehnice (73,53 %); ia act de răspunsurile Curții la chestionarul prezentat de Comisia pentru control bugetar pentru descărcarea de gestiune pe 2024 (denumit în continuare „chestionarul”), și anume că au fost necesare și realocări din cauza unui nivel al inflației mai mare decât cel prevăzut în buget și a indexării în consecință a prețurilor care a afectat contractele noi și cele existente;

10.observă, potrivit chestionarului, că impactul războiului ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a fost resimțit de Curte în 2024 în urma creșterii costului bunurilor, serviciilor și logisticii, care a fost determinată de inflație; salută măsurile luate de Curte pentru a contracara aceste efecte prin efectuarea unor analize mai detaliate înainte de introducerea pe piață, cu scopul de a asigura o planificare realistă și eficacitatea achizițiilor; constată totodată cu satisfacție că costurile suportate de Curte pentru consumul de energie (postul bugetar nr. 2024) au scăzut mult, de la 1 556 671 EUR în 2023 la 887 827 EUR în 2024, în principal datorită reducerii prețului fix al energiei electrice, în conformitate cu contractul interinstituțional cu furnizorul în cauză; recunoaște că este necesar ca, atunci când încheie contracte cu furnizorii de servicii, toate instituțiile Uniunii să își îmbunătățească gestiunea bugetară, ținând seama și de volatilitatea prețurilor, în special în sectorul energetic;

11.ia act de angajamentele în valoare totală de aproximativ 9,9 milioane EUR pentru titlul bugetar 1 și de aproximativ 8,4 milioane EUR pentru titlul bugetar 2 care au fost reportate automat din 2024 în 2025 pentru a acoperi, printre altele, costurile pentru misiuni, formare și traducere; ia act de reportarea unei sume de 602 000 EUR printr-o decizie, deși această sumă este legată de un transfer bugetar aprobat de autoritățile bugetare pentru înlocuirea ascensoarelor din clădirea K1 a Curții;

12.constată că creditele bugetare (C1) pentru misiunile membrilor și personalului Curții au fost de 2 860 000 EUR în 2024 (în creștere de la 2 722 000 EUR în 2023); constată că, din aceste credite, a fost angajată o sumă de 2 469 344 EUR, din care în 2024 a fost plătită suma de 2 184 344 EUR (adică o rată de execuție de 88,46 %);

13.constată cu satisfacție că, potrivit chestionarului, în ceea ce privește postul bugetar al Curții pentru publicații, creditele înscrise în buget au scăzut de la 810 000 EUR în 2014 la 300 000 EUR în 2024 datorită creșterii producției interne de rapoarte și a promovării virtuale a publicațiilor; constată că estimările Curții pentru acest post bugetar au scăzut și mai mult pentru exercițiile bugetare următoare; ia act și de tendința Curții de a reduce bugetul pentru interpretare și servicii acordate de experți (consultări, studii etc.) și de planul de dezafectare a telefoniei fixe pentru a genera economii suplimentare;

14.salută, astfel cum se reflectă în răspunsul Curții la diferitele aspecte semnalate de autoritatea care acordă descărcarea de gestiune în contextul exercițiului de descărcare de gestiune 2023 (denumit în continuare „raportul de monitorizare”), activitatea în curs a Curții de revizuire a ghidului său privind misiunile pentru a aborda, într-un mod proactiv (și anume la momentul pregătirii misiunilor), aspecte precum eficiența din punctul de vedere al costurilor și modalitățile de reducere la minimum a impactului asupra mediului, precum și altele; invită Curtea să informeze în permanență autoritatea care acordă descărcarea de gestiune despre progresele înregistrate în acest sens;

15.constată cu satisfacție că auditorul extern a declarat că resursele alocate au fost utilizate în scopul preconizat și că procedurile de control instituite de ordonatorii de credite au oferit garanțiile necesare pentru a se asigura că operațiunile financiare respectă normele și reglementările aplicabile;

16.subliniază că Curtea este auditorul extern al Uniunii și piatra de temelie a responsabilității financiare independente asupra bugetului Uniunii; subliniază că, în contextul unei creșteri fără precedent a cheltuielilor Uniunii, a volumului operațiunilor de împrumut și a complexității noilor instrumente financiare, Curtea trebuie să dispună de resurse proporționale cu amploarea și complexitatea mandatului său de audit; sprijină disciplina continuă a Curții în materie de costuri; invită autoritățile bugetare ca, la adoptarea bugetelor viitoare, să se asigure că Curtea dispune de resurse adecvate pentru a controla arhitectura financiară a Uniunii, care se extinde rapid;

17.ia act de durata totală a zilelor de misiune petrecute de Curte în statele membre și în afara Uniunii – 3 176 de zile, față de 4 897 de zile în 2023, și 1 244 de zile la instituțiile, agențiile și organele Uniunii și la alte organizații internaționale și firme private de audit, față de 1 370 în 2023;

18.observă că, în cursul anului 2024, Curtea a prezentat două rapoarte anuale, trei rapoarte anuale specifice, 28 de rapoarte speciale, patru documente de analiză și trei avize, totalizând 40 de documente (în scădere față de 45 în 2023); salută accentul pus de Curte în 2024, prin rapoarte speciale și analize, pe problemele stringente cu care se confruntă Uniunea cu privire la subiecte de importanță critică, cum ar fi instrumentele financiare din cadrul politicii de coeziune, transparența finanțării acordate de Uniune ONG-urilor, organismele Uniunii de combatere a fraudelor, securitatea aprovizionării cu gaze, investițiile în inteligența artificială (IA), adaptarea la schimbările climatice, absorbția Mecanismului de redresare și reziliență („MRR”), progresul către autoturisme cu emisii zero, sprijinul pentru refugiați în Turcia și politica industrială a Uniunii privind hidrogenul; salută totodată rapoartele planificate ale Curții privind MRR în domenii precum transparența și trasabilitatea, precum și privind arhitectura și strategia Uniunii în lupta împotriva fraudelor și sprijinul acordat de Uniune Ucrainei, Moldovei și Georgiei; ia act de un sondaj care arată o îmbunătățire a nivelului de satisfacție al părților interesate cu privire la activitatea Curții, un sondaj realizat în 2024 arătând că 89 % dintre respondenți (în creștere de la 85 % în 2023) au considerat că rapoartele Curții sunt utile și că 82 % (în creștere de la 78 %) au considerat că activitatea Curții are un impact;

19.invită Curtea să prezinte evaluări mai detaliate și mai sistematice ale efectelor de propagare pe care programele finanțate de Uniune le au asupra statelor membre, atât asupra celor cu rate ridicate de absorbție a fondurilor Uniunii, cât și a celor cu rate scăzute de absorbție; subliniază că o analiză cuprinzătoare a impactului economic, social, administrativ și teritorial al acestor efecte de propagare, inclusiv a efectelor transfrontaliere și distributive, ar consolida evaluarea impactului pe termen lung, a valorii adăugate și a sustenabilității cheltuielilor Uniunii și ar sprijini o elaborare a politicilor în mai bună cunoștință de cauză, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național;

20.constată că Curtea dispune de un set de indicatori-cheie de performanță (ICP) pentru a măsura progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor sale strategice, în conformitate cu strategia Curții pentru perioada 2021-2025; ia act de obiectivele strategice ale Curții pentru 2024: îmbunătățirea răspunderii, a transparenței și a mecanismelor de audit, axarea pe domeniile și subiectele în care auditurile pot aduce cea mai mare valoare adăugată și prezentarea unor asigurări solide în materie de audit într-un mediu dificil și aflat în schimbare; invită Curtea să își prezinte în viitor indicatorii-cheie de performanță, progresele realizate și obiectivele într-un mod sintetic (format tabelar); invită Curtea să dezvolte în continuare indicatorii-cheie de performanță pe baza performanței și a rezultatelor politicilor europene, pentru a măsura în mod clar impactul politicilor urmărite de Comisie;

21.invită Curtea să își consolideze constatările într-o analiză comparativă a performanței și să elaboreze o metodologie pentru o „busolă a performanței” programelor Uniunii; consideră că un astfel de instrument ar oferi autorității care acordă descărcarea de gestiune, factorilor de decizie și publicului larg orientări clare cu privire la programele care utilizează resursele în mod eficace și la cele care ar putea fi încetate sau restructurate în profunzime, respectând totodată diversitatea politicilor;

22.salută faptul că Curtea măsoară punerea în aplicare a recomandărilor sale pe baza monitorizării realizate de auditorii săi; ia act de faptul că, în 2024, Curtea a analizat recomandările adresate Comisiei și altor instituții în rapoartele sale publicate în 2020; constată că 93 % dintre cele 19 recomandări formulate în Raportul anual pe 2020 al Curții și 88 % dintre cele 186 de recomandări formulate în rapoartele speciale publicate în 2020 fuseseră puse în aplicare fie integral, fie în majoritatea privințelor sau în anumite privințe;

23.constată că, potrivit raportului de monitorizare, Comisia a fost de acord să pună la dispoziția Curții posibilitatea de a extrage manual datele din instrumentul ARACHNE; regretă însă că accesul Curții la FENIX, instrumentul de raportare privind MRR, rămâne o chestiune deschisă, Comisia acordând Curții un acces parțial numai la unele dintre modulele FENIX, iar informațiile pe care acestea le conțin nu sunt actualizate în timp util; salută faptul că se constată o creștere a numărului de utilizatori ai Curții care au acces la FENIX; sprijină totuși cererea Curții de a i se acorda acces deplin cât mai curând posibil de către Comisie; reamintește că Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare a Comisiei a avut ca obiectiv acordarea Curții a accesului la dosarele FENIX în termen de două săptămâni de la aprobarea unei cereri de plată; se declară însă alarmat că, în practică, acest termen nu este respectat în multe cazuri și că, în unele cazuri, s-au înregistrat întârzieri de până la 2,5 luni, ceea ce a încetinit simțitor prezentarea constatărilor Curții sau a subminat eficacitatea și promptitudinea auditurilor Curții, în special în legătură cu cheltuielile ce prezintă un grad ridicat de risc precum MRR; reamintește Comisiei, în acest context, obligația care îi revine în temeiul articolului 263 din Regulamentul financiar de a acorda Curții un acces cuprinzător la toate sistemele și bazele de date pertinente (ARACHNE, FENIX, ARES, precum și altele); solicită, așadar, Comisiei să remedieze fără întârziere această situație, inclusiv prin încheierea unui acord interinstituțional care să garanteze accesul deplin, sistematic și în timp real al Curții la toate bazele de date pertinente, inclusiv la ARACHNE și FENIX; invită Curtea să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la realizarea unor îmbunătățiri concrete;

24.constată că, la sfârșitul lui 2024, Curtea avea 961 de angajați (în scădere de la 969 în 2023), printre care agenți temporari (192 în 2024, în scădere de la 204 în 2023), agenți contractuali (84 în 2024, în scădere de la 86 în 2023) și experți naționali detașați (26 în 2024, la fel ca în 2023); subliniază importanța de a oferi contracte permanente angajaților pentru a păstra competențele, asigurând continuitatea și un mediu de lucru productiv și stabil;

25.constată că, în 2024, 54 % din personalul Curții erau femei (în creștere față de 53 % în 2023), iar 46 % erau bărbați; regretă că femeile reprezintă doar 30 % din personalul de conducere de nivel superior al Curții, la fel ca în 2023; regretă însă scăderea proporției de femei în posturi de conducere de nivel mediu, de la 40 % la 37,30 % în 2023; reamintește că egalitatea de gen este un principiu bazat pe tratate, care ar trebui respectat de toate instituțiile, și invită Curtea să își continue eforturile de promovare a echilibrului de gen în rândul personalului de conducere de nivel mediu și superior;

26.constată că, potrivit chestionarului, Curtea a angajat în 2024 64 de stagiari, dintre care 59 au primit o indemnizație lunară; salută noul program al Curții, intitulat „TraineEca Career Development”, care urmărește să ofere oportunități de angajare stagiarilor celor mai merituoși; ia act și de planul Curții de a oferi stagii speciale în domeniul IA proaspeților absolvenți de universitate și doctoranzilor din acest domeniu; subliniază din nou că stagiile ar trebui remunerate, în conformitate cu rezoluția Parlamentului din 15 iunie 2023 referitoare la stagii de calitate în Uniune (2020/2005(INL)), în care se solicită ca toate stagiile din Uniune să fie plătite; subliniază că stagiile neremunerate constituie o formă de exploatare a lucrătorilor tineri și un obstacol în calea egalității de șanse;

27.remarcă și că, potrivit chestionarului, recrutarea de funcționari a continuat să fie problematică pentru Curte în 2024, deoarece Luxemburgul nu este atractiv ca loc de muncă sau din cauza faptului că tinerii nu manifestă interes pentru locurile de muncă din domeniul auditului și controlului; ia act cu satisfacție de încercările Curții de a depăși această problemă prin organizarea de proceduri de selecție periodice care vizează stagiarii ce lucrează la Curte, prin organizarea de concursuri interne pentru a-i păstra pe cei mai merituoși și prin intensificarea activităților de informare; încurajează Curtea să continue aceste eforturi pentru a garanta continuitatea activității sale; recunoaște, în acest context, că este necesară o clauză de concurs pentru a organiza și concursuri EPSO exclusiv pentru Luxemburg; felicită Curtea pentru că s-a alăturat la acordul interinstituțional prin care personalul recrutat de instituțiile Uniunii cu sediul în Luxemburg primește o alocație pentru locuință începând din 2025 pentru a compensa costul ridicat al vieții în Luxemburg;

28.înțelege că Curtea nu are niciun rol în procesul de selecție a membrilor în temeiul articolului 286 alineatul (2) din TFUE; reamintește însă că există în continuare un dezechilibru de gen semificativ în rândul membrilor Curții, doar 10 din cei 27 de membri fiind femei; regretă că mai multe state membre nu au nominalizat niciodată o femeie ca membră a Curții; invită din nou statele membre să țină seama de necesitatea echilibrului de gen atunci când propun candidați, scopul urmărit fiind o componență a Curții mai echilibrată și mai reprezentativă, asigurându-se totodată că numirile continuă să se bazeze pe criteriile meritelor, calificărilor și independenței;

29.își exprimă în continuare regretul cu privire la practica Consiliului de a numi membri ai Curții care au fost respinși de Parlament; își reiterează apelul pentru o revizuire a procedurii de numire, care ar conferi Parlamentului un rol obligatoriu în evaluarea candidaților pentru poziția de membri ai Curții;

30.apreciază regimul generos de telemuncă, oferit de Curte pentru a atenua dificultățile legate de recrutare, de până la 10 zile pe lună, dintre care 5 zile pot fi petrecute în regim de muncă de la distanță departe de domiciliul obișnuit, plafonat la 30 de zile pe an; constată că, potrivit chestionarului, Curtea și-a revizuit în 2024 normele privind munca în regim hibrid pentru a ține seama, printre altele, de reacțiile primite; invită Curtea să efectueze verificări periodice pentru a se asigura că aceste norme sunt respectate; constată cu satisfacție că, potrivit chestionarului, Curtea ia diverse măsuri pentru a asigura confortul fizic și psihic al personalului;

31.ia act de creșterea ratei posturilor vacante și a ratei de rotație a personalului, de la 6,60 % în 2023 la 7,90 % în 2024 în cazul celor din urmă și de la 2,27 % la 2,49 % în cazul celor dintâi, rata de rotație a personalului reprezentând numărul de angajați care pleacă ca proporție din întregul personal;

32.constată că mai multe naționalități, în special din statele membre nordice, sunt subreprezentate în rândul personalului Curții; constată că există riscul ca situația să se înrăutățească și mai mult din cauza îmbătrânirii personalului și a problemelor de recrutare de candidați din aceste state membre; reamintește eforturile recurente întreprinse de Curtea pentru a soluționa aceste dezechilibre, cum ar fi intensificarea publicității pentru concursurile Curții și creșterea anunțurilor de posturi vacante în statele membre vizibil subreprezentate, cooperarea cu membrii Curții pentru a difuza aceste anunțuri și atragerea de potențialii candidați prin participarea la târguri de cariere în anumite state membre; mai constată și că, potrivit raportului de monitorizare, Curtea a elaborat totodată un plan de acțiune cu 10 acțiuni pentru următorii 5 ani, cu scopul de a inversa actuala tendință de subreprezentare a anumitor state membre; invită Curtea să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele realizate în aplicarea planului de acțiune și la rezultatele acestuia;

33.reamintește că, la sfârșitul lui 2023, toate cele 29 de posturi suplimentare (agenți temporari) necesare pentru auditul MRR în valoare de 723,8 miliarde EUR erau ocupate; înțelege și că pragul de semnificație, complexitatea, sumele mari și plățile rapide din MRR continuă să reprezinte provocări și că resursele actuale nu sunt suficiente pentru a asigura în mod sistematic conformitatea cheltuielilor din MRR cu normele Uniunii și cu normele naționale și pentru a răspunde intensificării activităților Uniunii; salută totuși eforturile depuse până în prezent de Curte pentru a-și îndeplini sarcinile legate de MRR, cu toate că resursele disponibile nu sunt adecvate; sprijină, în acest context, solicitarea Curții de a transforma cele 29 de posturi de agenți temporari angajați pentru audituri ce țin de MRR în posturi permanente; subliniază că este important să se garanteze că Curtea dispune în permanență de personal suficient pentru a-și îndeplini atât mandatul, cât și responsabilitățile suplimentare care decurg din viitoarele instrumente de finanțare, bazate pe performanță, inclusiv Cadrul financiar multianual;

34.observă cu satisfacție că tot în 2024, Curtea a depășit obiectivul în materie de formare profesională de 5 zile de formare pe an pentru auditori, fiind excluse cursurile de limbi străine, în conformitate cu recomandările Federației Internaționale a Contabililor, și de 2 zile pentru personalul din afara activității de audit (5,8 și, respectiv, 3,9).

35.constată că, în 2024, numărul mediu de absențe din motive de boală a fost de 9,9 zile per angajat, aproape la fel ca în 2023; constată totodată că, în 2024, 3 angajați (față de 4 în 2023) au lipsit din cauza unei boli prelungite, definită ca având o durată mai mare de 200 de zile într-un an;

36.constată că în 2024 au fost consemnate 13 cazuri de epuizare profesională, o creștere față de 7 cazuri consemnate în 2023; ia act cu îngrijorare de creșterea semnificativă a cazurilor de epuizare raportate în 2024; invită Curtea să efectueze o analiză aprofundată a motivelor acestei creșteri semnificative, inclusiv în ceea ce privește distribuția volumului de muncă, factorii organizaționali și riscurile structurale, și să integreze constatările bazate pe dovezi în practicile sale de planificare și gestionare a resurselor umane, cu scopul de a preveni în mod eficace epuizarea profesională și de a îmbunătăți mediul de lucru; salută faptul că Curtea a luat mai multe măsuri pentru a reduce riscul de epuizare profesională, inițiind un program complet de asigurare a stării de bine prin care se oferă formare în materie de reziliență, se publică și se pun în practică orientări pentru revenirea la locul de muncă după un concediu medical de durată, se oferă în continuare primul ajutor în materie de sănătate mintală și se oferă sprijin financiar membrilor personalului prin acoperirea costului a 10 ședințe la un psiholog ales de aceștia; constată, în special, că Curtea a organizat în 2024 patru ședințe de formare obligatorie pentru cadrele de conducere, axate pe starea de bine a personalului, performanță, echilibrul dintre viața profesională și cea privată și prevenirea epuizării profesionale;

37.salută activitățile de sensibilizare, sondajele și ședințele de formare oferite de Curte în 2024 personalului său, membrilor săi sau ambelor categorii, care au vizat politica Curții de combatere a hărțuirii și de asigurare a respectului la locul de muncă; constată cu îngrijorare că, în 2024, a avut loc o anchetă administrativă în urma unor acuzații de hărțuire sexuală și psihologică, care a fost urmată de măsuri disciplinare pe baza concluziei că persoana anchetată a dat dovadă de un comportament necorespunzător;

38.ia act de faptul că, potrivit chestionarului, Curtea a luat numeroase măsuri în 2024, în conformitate cu Planul său de acțiune pentru 2021-2025 privind diversitatea și incluziunea, în diverse domenii, cum ar fi recrutarea, formarea, dezvoltarea carierei, condițiile de muncă și sensibilizarea personalului; ia act de faptul că Curtea integrează principiile diversității și incluziunii în procesele sale de gestionare, evaluare, certificare și promovare, precum și în programele sale de formare, astfel încât, în 2024, 13 cadre de conducere au efectuat o evaluare voluntară a aspectelor ce țin de diversitate și incluziune; salută cursul de formare specializată intitulat „Femeile ocupă posturi de conducere tot mai importante: perfecționarea profesională pentru succes”, pe care Curtea l-a organizat pentru a încuraja femeile să își asume roluri de conducere; salută, de asemenea, noile programe de acțiune pozitivă ale Curții pentru stagiari și agenți contractuali care vizează persoanele cu dizabilități, două stagii pe an fiind oferite persoanelor cu dizabilități recunoscute; ia act cu satisfacție de faptul că, în 2024, Curtea a organizat cea de a patra Săptămână de sensibilizare cu privire la dizabilități, în cadrul căreia a fost lansată o nouă foaie de parcurs privind persoanele cu dizabilități, fiind astfel scoase în evidență eforturile depuse de Curte pentru realizarea unui loc de muncă mai favorabil incluziunii; observă cu satisfacție că Curtea publică, de asemenea, evaluări la jumătatea perioadei ale planului său de acțiune privind diversitatea și incluziunea, pentru a asigura transparența și implicarea în întreaga organizație;

39.evidențiază rolul esențial al Curții în calitate de auditor extern independent al Uniunii și de gardian al finanțelor acesteia, care îi impune Curții să respecte cele mai înalte standarde de integritate, profesionalism și responsabilitate, precum și principiul cooperării reciproce loiale între instituțiile Uniunii, servind drept instituție-model care inspiră încredere și credibilitate; reamintește că, în conformitate cu articolul 285 din TFUE, membrii Curții trebuie să își exercite funcțiile în deplină independență și să respecte cele mai stricte principii de etică, demonstrând integritate, obiectivitate, conduită profesională, demnitate, angajament și loialitate;

40.ia act cu îngrijorare de refuzul Curții de a ridica imunitatea fostului său președinte și de decizia Curții de a refuza cererea Parchetului European (EPPO) de a permite mai multor membri ai personalului Curții să depună mărturii în cadrul unei anchete penale în curs; ia act, pe baza raportului de monitorizare, de faptul că Curtea nu a ridicat imunitatea menționată deoarece EPPO nu a prezentat Curții „suficiente informații care să îi permită să înțeleagă de ce acțiuni sunt acuzate persoanele în cauză și în ce măsură astfel de acțiuni ar putea constitui un comportament infracțional”, și de faptul că, pentru a-și întemeia poziția, Curtea s-a bazat pe jurisprudența care face parte din cadrul juridic aplicabil; ia act de faptul că, la 10 februarie 2025, EPPO a introdus o cale de atac (cauza nr. T-99/25) la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în temeiul articolului 263 alineatul (4) din TFUE împotriva deciziei Curții de a respinge cererea EPPO prin care acesta solicită ca mai mulți membri ai personalului Curții să depună mărturie în cadrul unei anchete penale în curs; constată, de asemenea, că în recursul menționat nu se contestă refuzul de ridicare a imunității persoanelor vizate; subliniază că obligația de cooperare loială a instituțiilor Uniunii impune ca autorizațiile de audiere a personalului în calitate de martori în cadrul anchetelor penale să fie refuzate numai în circumstanțe strict excepționale; îndeamnă Curtea să clarifice criteriile aplicate atunci când decide cu privire la cererile adresate de EPPO și să se asigure că aceste decizii nu pot fi percepute ca un obstacol în calea anchetelor judiciare; invită Curtea să mențină un nivel ridicat de transparență și responsabilitate în cooperarea sa cu EPPO și cu alte organisme ale Uniunii responsabile de combaterea fraudelor și a abaterilor și să se asigure că nu se invocă imunitatea pentru a împiedica procedurile judiciare justificate;

41.constată că în 2024 nu au existat cazuri de avertizare în interes public în cadrul Curții; constată, de asemenea, că în 2023 Curtea a lansat și procesul de actualizare a normelor Curții privind desfășurarea anchetelor administrative și a procedurilor disciplinare, care a fost finalizat la începutul anului 2024;

42.constată cu satisfacție că Curtea a instituit un cadru de etică solid, care include orientări etice aplicabile atât membrilor, cât și personalului Curții, precum și un cod de conduită pentru membrii Curții; ia act de faptul că Curtea are, de asemenea, un comitet de etică care se reunește periodic pentru a examina aspectele etice relevante, inclusiv activitățile externe ale membrilor, și care este alcătuit din doi membri ai Curții și un membru extern; constată, pe baza raportului anual al comitetului de etică pentru 2024, că acesta s-a reunit de șase ori și a primit 17 declarații din partea actualilor membri ai Curții (cu privire la activitățile externe) și a foștilor membri ai Curții (cu privire la activitățile profesionale pe care intenționează să le desfășoare după încetarea mandatului), toți aceștia primind un aviz pozitiv în 2024;

43.ia act de faptul că declarațiile de interese ale membrilor Curții sunt completate anual și ori de câte ori are loc o modificare semnificativă și sunt publicate pe site-urile Curții; constată cu satisfacție că sunt publicate online și informații privind misiunile membrilor Curții, inclusiv costurile; felicită Curtea pentru finalizarea în 2024 a lucrărilor de actualizare a normelor sale privind aplicarea de măsuri administrative și disciplinare; constată pe baza chestionarului că, în 2024, nu au fost depistate cazuri de conflicte de interese;

44.ia act cu satisfacție de faptul că, potrivit chestionarului, Curtea organizează anual un eveniment de formare în legătură cu ziua eticii; constată, de asemenea, că, în 2024, Curtea a oferit tuturor membrilor personalului, inclusiv nou-veniților și cadrelor de conducere, cursuri legate de etică, inclusiv trei ateliere de etică; constată că aceste cursuri au atras 681 de participanți în anul respectiv;

45.ia act de faptul că, în 2024, nici Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), nici Ombudsmanul European nu au inițiat investigații în care să fie implicată Curtea;

46.își reiterează criticile, exprimate în rezoluțiile anterioare privind descărcarea de gestiune, cu privire la decizia Curții din 2022 privind deplasările membrilor săi, misiunile acestora și utilizarea de către ceștia a șoferilor și a autoturismelor, care contravine principiului general potrivit căruia parcul auto nu ar trebui, în niciun caz, să fie utilizat în afara îndeplinirii stricte a sarcinilor membrilor Curții; își repetă, de asemenea, apelul adresată tuturor instituțiilor Uniunii de a conveni asupra unui sistem unic de utilizare a autoturismelor de serviciu, care să fie aplicat orizontal, ceea ce ar reduce confuzia și ar spori transparența și eficiența utilizării banilor publici; salută faptul că, în 2024, Curtea, împreună cu CJUE, a invitat Comisia să participe la un dialog interinstituțional pentru a conveni asupra unor norme comune privind utilizarea autoturismelor oficiale; ia act, în acest context, de faptul că, potrivit chestionarului, a fost creat un grup de lucru ad-hoc, care s-a reunit de mai multe ori și a emis o serie de recomandări; invită Curtea să informeze în permanență autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate în acest sens;

47.reamintește că Serviciul de Audit Intern al Curții (IAS) a efectuat un audit privind cadrul de etică aplicabil personalului și membrilor Curții; constată că, potrivit Raportului final (02/2023) trimis de Curte Președintei Parlamentului la 9 iulie 2024 și potrivit chestionarului, IAS a emis 16 recomandări, dintre care 15 au fost deja finalizate, iar una este în curs de realizare și privește conflictele de interese ale personalului; îndeamnă Curtea să finalizeze fără întârziere recomandarea restantă și o invită să informeze în mod corespunzător autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate în acest sens;

48.ia act de faptul că, potrivit raportului Curții, în 2024 nu au fost identificate cazuri de corupție sau fraudă în operațiunile interne ale Curții; apreciază organizarea de către Curte a unor cursuri de formare preventivă privind politicile și procedurile de combatere a corupției, 10 ședințe având loc în 2024, la care au participat în total 257 de persoane; apreciază faptul că, potrivit raportului de monitorizare, Curtea a emis în 2024 un document consolidat unic privind abordarea chestiunilor legate de fraudă în contextul activităților sale de audit, care oferă orientări cuprinzătoare și detaliate auditorilor Curții, armonizând astfel modul în care camerele de audit ale Curții abordează cazurile de suspiciune de fraudă, corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii depistată în cursul activităților de audit externe și contribuind la asigurarea coerenței; ia act de faptul că riscul de fraudă în legătură cu operațiunile interne ale Curții este gestionat prin intermediul cadrului de control intern al Curții menit să prevină, să depisteze, să corecteze și să monitorizeze orice nereguli în care sunt implicați membri ai Curții sau membri ai personalului acesteia și care ar putea afecta interesele financiare ale Uniunii; ia act, de asemenea, de opinia Curții potrivit căreia elaborarea unei strategii de combatere a fraudelor de sine stătătoare pentru operațiunile interne „ar implica o sarcină administrativă disproporționată, având în vedere controalele ample deja desfășurate”, dar solicită totuși Curții să adopte o strategie de combatere a fraudelor care să acopere toate tipurile de operațiuni;

49.ia act de opinia Curții, exprimată în raportul de monitorizare, potrivit căreia rolul său de instituție de audit extern independentă o plasează în afara sferei de interes obișnuite a entităților care încearcă să interacționeze cu organismele decizionale ale Uniunii și să desfășoare activități de lobby pe lângă acestea; este de părere că acest argument nu este întru totul valabil, deoarece Curtea emite rapoarte speciale în care examinează dacă au fost îndeplinite obiectivele politicilor și programelor Uniunii, ceea ce conferă activității Curții fie o dimensiune politică, fie o dimensiune consultativă, chiar dacă Curtea nu este un organ decizional; reamintește, în plus, că există și alte organe ale Uniunii fără puteri decizionale, cu atribuții consultative, care s-au înscris oficial în registrul de transparență al Uniunii; își reiterează apelul adresat Curții de a se înscrie fără întârziere în registrul de transparență, în conformitate cu practicile altor organisme ale Uniunii fără puteri decizionale, pentru a consolida încrederea publicului, păstrându-și totodată pe deplin independența de auditor extern al Uniunii;

50.ia act de faptul că, potrivit chestionarului, bugetul total angajat al Curții pentru domeniul informatic (dispozitive, programe, servicii informatice și telecomunicații) a scăzut cu 12,10 %, de la aproximativ 10,8 milioane EUR în 2023 la aproximativ 9,5 milioane EUR în 2024; ia act de faptul că, printre proiectele informatice majore ale Curții finanțate în 2024, s-au aflat modernizarea site-ului său web și a intranetului său, migrarea către o soluție de acces de la distanță mai sigură și realizarea unui nou sistem de gestionare a traducerilor;

51.sprijină ferm eforturile Curții de a dezvolta un ecosistem de cunoștințe de audit prin digitalizare; constată, în acest context, că, potrivit chestionarului, Curtea a pus în aplicare în 2024 mai multe inițiative pentru a-și îmbunătăți capacitățile digitale și eficiența operațională, inclusiv integrarea sistemelor de informații de audit, îmbunătățirea interoperabilității dintre sisteme și aplicații, introducerea asistentului pentru citirea documentelor (DORA) pentru a sprijini gestionarea cunoștințelor în activitățile de audit, lansarea serviciului de inițiere în colecții BibliotECA și adoptarea unei noi politici de arhivare digitală; subliniază că asocierea digitalizării cu un număr mai mare de vizite la fața locului ar trebui să conducă la rezultate de audit mai eficiente și mai exacte; încurajează realizarea de investiții suplimentare în instrumente de audit asistate de IA și în interoperabilitatea sistemelor pentru a îmbunătăți precizia auditului, a reduce sarcina administrativă și a maximiza raportul calitate-preț;

52.apreciază publicarea strategiei inițiale a Curții privind inteligența artificială și a foii de parcurs pentru implementare pentru perioada 2024-2025; constată cu satisfacție că, potrivit chestionarului, Curtea a înregistrat progrese constante în punerea în aplicare a acestei strategii, concentrându-se, printre altele, pe testarea și pregătirea pentru introducerea unor instrumente precum Microsoft Copilot și GPT@EC, pe sensibilizarea personalului cu privire la formarea specifică în domeniul IA, precum și pe testarea utilizării IA în activitatea de audit și schimbul de constatări preliminare; salută, de asemenea, consolidarea guvernanței Curții în domeniul IA în 2024 prin înființarea Comitetului consultativ pentru IA și numirea unui corespondent pentru IA; constată cu satisfacție că Comitetul consultativ pentru IA, al cărui rol este de a sprijini Curtea și de a-i oferi consiliere în legătură cu îndeplinirea obligațiilor sale care decurg din cadrul juridic și de etică care reglementează utilizarea IA, este alcătuit din membri ai personalului care au competențe de specialitate în diferite domenii, ceea ce asigură o abordare și o înțelegere cuprinzătoare a impactului IA; invită Curtea, în cadrul strategiei sale privind inteligența artificială, să elaboreze indicatori clari pentru a evalua valoarea adăugată, riscurile și limitările instrumentelor de audit sprijinite de IA și să raporteze periodic Parlamentului cu privire la impactul acestora asupra calității auditului, a transparenței și a răspunderii; subliniază că IA trebuie să fie utilizată cu respectarea unor principii stricte de utilizare etică, transparență, protecție a datelor, supraveghere umană și protecție împotriva părtinirii algoritmice sau a utilizării abuzive;

53.ia act de faptul că, potrivit chestionarului, Curtea a înregistrat progrese în punerea în aplicare a planului său de securitate cibernetică, realizând mai multe etape importante în 2024, inclusiv adoptarea unui sistem de autentificare fără parolă pe baza Windows Hello for Business, aplicarea principiilor de încredere zero pentru a îmbunătăți securitatea accesului pentru sistemele de cloud și cele bazate pe EU Login și implementarea unui instrument de gestionare a accesului privilegiat pentru a proteja mai bine administrarea sistemului informatic; constată, de asemenea, că Curtea și-a îmbunătățit gradul de pregătire în materie de securitate cibernetică participând la exercițiul comun de sensibilizare și pregătire în materie de securitate cibernetică (JASPER), organizat în comun de Serviciul de securitate cibernetică pentru instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii (CERT-UE) și de Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), și a sensibilizat personalul organizând exerciții de simulare de phishing, pentru a reduce riscurile de inginerie socială;

54.ia act cu îngrijorare de faptul că Curtea s-a confruntat cu un atac cibernetic, revendicat de un grup pro-rus, care a scos din funcțiune site-ul public al Curții și care a făcut parte dintr-o acțiune coordonată de destabilizare a alegerilor europene din 2024; salută angajamentul Curții de a reevalua riscurile în materie de securitate cibernetică cel puțin o dată la doi ani; încurajează desfășurarea în continuare de evenimente periodice de formare a personalului cu privire la amenințările cibernetice, pentru a îmbunătăți reziliența instituțională; invită Curtea să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la rezultatul eventualelor evaluări ale riscurilor în materie de securitate cibernetică pe care Curtea ar putea să le efectueze în contextul punerii în aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) 2023/2841 Regulamentul (UE, Euratom) 2023/2841 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2023 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii (JO L, 2023/2841, 18.12.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/2841/oj).;

55.salută inițiativele planificate pentru 2025 care vizează aprofundarea în continuare a transformării digitale și a securității cibernetice, cum ar fi implementarea Microsoft Copilot, implementarea modelelor locale de IA generativă și instalarea autentificării biometrice pe laptopuri; ia act, de asemenea, de planul Curții de a-și moderniza infrastructura informatică cu noi servere, de a instala noi capacități pentru reuniunile în format hibrid și de a-și intensifica cooperarea cu Comitetul interinstituțional pentru transformarea digitală în ceea ce privește tehnologiile emergente, cum ar fi IA;

56.se așteaptă ca politica revizuită privind semnătura electronică, introdusă de Curte în 2025, să faciliteze și mai mult utilizarea semnăturilor electronice avansate și să reducă dependența de procedurile pe suport de hârtie, în special pentru documentația aferentă contractelor externe; așteaptă cu interes digitalizarea continuă a proceselor de aprobare și semnare; recunoaște impactul calitativ pozitiv al digitalizării asupra fluxurilor de lucru legate de audituri, asupra colaborării și a transparenței, ceea ce contribuie la rezultate de audit mai precise și mai fiabile;

57.salută eforturile continue ale Curții de a consolida competențele personalului prin intermediul programului său de formare în domeniul datelor și al tehnologiilor, care vizează utilizarea auditului datelor și al tehnologiilor, dezvoltat în cooperare cu echipa DATA din cadrul Curții; constată că această inițiativă sprijină transformarea digitală a instituției prin promovarea unei culturi a inovării și prin asigurarea unei traiectorii de învățare structurate, de la nivelurile de bază la cele avansate, în domeniul științei datelor, al IA și al auditului în sfera informaticii; ia act de gama largă de cursuri organizate în 2024, inclusiv module privind învățarea automată, securitatea cibernetică, cadrul juridic care reglementează utilizarea IA și vizualizarea datelor, precum și cursuri de formare practică în domeniul informatic, care au avut ca subiect Microsoft Office și instrumentele utilizate în audit și care îmbunătățesc competențele tehnice și eficiența operațională ale auditorilor;

58.constată că, potrivit raportului Curții pentru 2024 privind gestiunea bugetară și financiară, creditele angajate în exercițiul în cauză pentru clădirile Curții și costurile conexe s-au ridicat la aproximativ 5,7 milioane EUR (la fel ca în 2023), cu o rată de execuție de 51,30 % în 2024, în scădere față de 62,26 % în 2023;

59.constată cu satisfacție că, în 2024, Curtea a lansat un nou studiu privind semnalizarea clădirilor, ca urmare a rezultatelor auditului privind accesibilitatea care a vizat toate clădirile Curții și care a fost efectuat în 2023; constată, de asemenea, că, potrivit chestionarului, în 2024 Curtea și-a continuat eforturile de îmbunătățire a clădirilor ținând seama de cerințele de accesibilitate în procesul de modernizare sau renovare a ascensoarelor și a spațiilor comune;

60.ia act de următoarele proiecte imobiliare ale Curții începute sau finalizate în 2024: transformarea fostului spațiu al Centrului de date, prima etapă a modernizării sistemului audiovizual din sala de conferințe K2, instalarea a două chicinete și lucrările ce vizează acoperișul clădirii K2;

61.salută cu satisfacție eforturile continue ale Curții de a fi o instituție sustenabilă; ia act de faptul că, în 2024, Curtea a publicat cel de al patrulea raport privind sustenabilitatea, care măsoară impactul economic, social și de mediu al activităților Curții; constată cu satisfacție că 91 % dintre rapoartele speciale și analizele publicate de Curte în 2024 au vizat subiecte legate de obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite; salută faptul că, în 2024, 40 % din contractele de achiziții ale Curții au inclus criterii privind economia verde și circulară, iar 98 % din bunurile și serviciile achiziționate de Curte au provenit de la furnizori locali;

62.ia act de faptul că Curtea dispune de certificatul sistemului de management și audit de mediu (EMAS) și are o politică de mediu din 2014, care a fost actualizată în 2025; ia act de faptul că Curtea își măsoară amprenta de carbon utilizând cea mai recentă versiune a metodei „Bilan Carbon”, care vizează elemente operaționale (activitățile Curții) și organizaționale (cele trei clădiri din Luxemburg); ia act de faptul că emisiile totale de gaze cu efect de seră ale Curții au fost de 9 108 tone de CO2 în 2024, ceea ce reprezintă o scădere de 15 % față de emisiile din 2014, dar o creștere de 1,60 % față de cele din 2023; ia act de faptul că achizițiile de bunuri și servicii și transportul de călători au contribuit cel mai mult la totalul emisiilor Curții în 2024, și anume 31 % și, respectiv, 29 %;

63.ia act cu satisfacție de declarația de mediu a Curții în care sunt prezentate rezultatele pentru 2024, inclusiv acțiunile deja întreprinse și cele planificate spre realizare pentru a se reduce impactul activităților Curții asupra mediului și pentru a se atinge sau depăși obiectivele sale anuale de performanță de mediu; ia act de faptul că Curtea își măsoară performanța de mediu utilizând o serie de indicatori și parametri de excelență; ia act de faptul că Curtea are o serie de obiective generale și concrete în cadrul programului său de mediu pentru perioada 2023-2025, majoritatea fiind atinse în 2024, în special în ceea ce privește reducerea consumului de energie al Curții (energie electrică: -24 %; încălzire: -21,80 %), a emisiilor atmosferice (-30 %) și a consumului de apă (-45 %) și majorarea numărului de proceduri de achiziții publice care includ criterii de mediu (peste 30 %); constată, cu toate acestea, o inversare a tendinței în ceea ce privește numărul de pagini imprimate (+9,1 %) și reducerea deșeurilor generate anual (+27,50 %); apreciază măsurile întreprinse de Curte pentru a contrabalansa impactul său negativ asupra biodiversității; ia act de faptul că Curtea găzduiește, la sediul său, mai multe colonii de albine care produc miere, aceasta fiind recoltată de voluntari din rândul personalului, și participă la inițiative de plantare a arborilor în Luxemburg; Curtea a participat, de asemenea, și la alte activități legate de mediu în cadrul implicării sale în zilele interinstituționale EMAS ale UE din 2024; salută faptul că numărul angajaților care utilizează bicicletele publice din Luxemburg a crescut de la 172 în 2023 la 201 în 2024; salută sprijinul acordat de Curte pentru utilizarea soluțiilor de mobilitate de către navetiști, cum ar fi mersul cu bicicleta, prin acoperirea costurilor abonamentelor pentru sistemul de biciclete publice din Luxemburg sau pentru transportul în comun, prin rambursarea parțială a abonamentelor pentru personalul transfrontalier, numărul membrilor personalului care beneficiază de acest tip de sistem de rambursare crescând de la 28 în 2023 la 30 în 2024;

64.reamintește că, în 2023, Curtea a semnat un acord cu autoritățile luxemburgheze privind stabilirea unui plan de mobilitate; constată că, potrivit chestionarului, planul de mobilitate a fost prezentat cu întârziere, în aprilie 2025, iar rezultatele analizei planului vor fi luate în considerare la elaborarea programului EMAS pentru perioada 2026-2028;

65.recunoaște că cooperarea interinstituțională sporește eficiența prin utilizarea unor instrumente și servicii comune, ceea ce generează economii care permit redistribuirea internă a personalului, asigură prețuri mai bune datorită economiilor de scară și oferă acces la competențele de specialitate din alte organisme ale Uniunii; observă că, în 2024, Curtea și-a continuat sau și-a extins cooperarea prin acordurile existente și prin noi acorduri privind nivelul serviciilor, inclusiv în ceea ce privește gestionarea pensiilor, transformarea resurselor umane și eliberarea permisului de liberă trecere al Uniunii, precum și prin participarea la comitete și parteneriate interinstituționale, cum ar fi sistemele financiare comune și securitatea cibernetică și transformarea digitală; constată, de asemenea, că această colaborare a facilitat schimbul și dezvoltarea de soluții informatice, ceea ce a condus la economii bugetare semnificative în 2024 în domenii precum cel informatic, în gestionarea misiunilor și în domeniul resurselor umane, Curtea utilizând instrumente dezvoltate de Comisie pentru resursele umane, formare și traducere automată, cu un cost de aproximativ 500 000 EUR, și serviciile de contabilitate SAP găzduite de Consiliu, cu un cost de aproximativ 170 000 EUR; salută utilizarea continuă de către Curte a serviciilor de formare și certificare ale Școlii Europene de Administrație;

66.reamintește încă o dată că eficacitatea cooperării dintre Curte și Comisie va rămâne limitată în cazul în care Comisia nu adoptă metodologia Curții de evaluare a ratelor de eroare, care se bazează pe o evaluare independentă și cuprinzătoare a tuturor încălcărilor normelor, spre deosebire de metodologia Comisiei, care pune accentul pe erorile ce pot fi corectate;

67.salută faptul că Curtea cooperează strâns atât cu OLAF, cât și cu EPPO, inclusiv prin organizarea de ateliere și evenimente de sensibilizare și prin schimburi de cunoștințe și experiență; salută angajamentul Curții de a continua să transmită orice suspiciune inițială apărută pe baza unor dovezi către OLAF, EPPO sau către ambele; ia act de faptul că, în 2024, Curtea a transmis 19 cazuri de suspiciune de fraudă către OLAF și 7 către EPPO;

68.este convins că un sistem informatic integrat unic pentru extragerea datelor și evaluarea riscurilor ar putea constitui o sursă de date valoroasă, care ar permite Curții, OLAF și EPPO să își consolideze eforturile de audit și control; subliniază că accesul la acest sistem și la datele pe care le conține ar trebui să fie nelimitat și ar trebui să fie acordat fără restricții nejustificate și că un astfel de acces ar permite imediat explorarea și utilizarea altor instrumente digitale și tehnologii emergente în cadrul auditurilor Curții;

69.subliniază rolul important al Curții în arhitectura Uniunii de combatere a fraudelor (ACF); observă că auditurile și rapoartele speciale ale Curții identifică în mod sistematic deficiențele, neregulile și riscurile, declanșând astfel acțiuni corective și de recuperare din partea Comisiei, a statelor membre și a altor actori legați de ACF; constată că, prin această funcție de supraveghere, Curtea nu numai că îmbunătățește transparența și responsabilitatea, ci și consolidează capacitatea generală de descurajare și detectare a sistemului UE, garantând că fondurile publice sunt gestionate corect și sunt protejate împotriva fraudelor și a utilizării abuzive;

70.salută disponibilitatea de care dă dovadă Curtea privind instituirea unui dialog interinstituțional anual între Curte, Parlament, Consiliu și Comisie, astfel cum a solicitat Parlamentul în rezoluțiile sale privind descărcarea de gestiune;

71.își exprimă din nou regretul cu privire la faptul că, în pofida îmbunătățirii accesului la documentele și informațiile Băncii Europene de Investiții (BEI), Curtea nu dispune de un mandat de a supune auditului operațiunile finanțate din fondurile proprii ale BEI; solicită să se acorde Curții acest mandat, având în vedere misiunea BEI de a îndeplini obiectivele Uniunii și rolul său din ce în ce mai important în peisajul economic și politic al Uniunii, care depășește utilizarea bugetului Uniunii pentru a garanta operațiunile sale; reamintește că, în Raportul special 05/2023 intitulat „Peisajul financiar al UE – O construcție eterogenă care necesită progrese în materie de simplificare și de răspundere de gestiune”, Curtea a afirmat că ar trebui instituit un mandat de audit public pentru toate tipurile de finanțare a politicilor Uniunii;

72.salută faptul că, potrivit chestionarului, a avut loc o cooperare strânsă între Curte și Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD), în principal prin intermediul responsabilului cu protecția datelor din cadrul Curții; ia act de faptul că această cooperare vizează interpretarea anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) 2018/1725, activitățile de schimb de cunoștințe și alte schimburi și contribuții interinstituționale în domeniul IA; apreciază participarea Curții la exercițiul „Conștientizarea accesului fraudulos la date cu caracter personal în răspunsul la incidentele de securitate cibernetică”, organizat de AEPD și ENISA, care a urmărit să sensibilizeze personalul cu privire la modalitățile de a reacționa la încălcări ale securității datelor cu caracter personal;

73.ia act de faptul că, în 2024, bugetul alocat activităților de comunicare și de promovare ale Curții s-a ridicat la 225 000 EUR (la fel ca în 2023), cu o rată de utilizare de 92,32 % (o creștere față de cota de 81,13 % înregistrată în 2023); constată că cea mai mare parte a bugetului a fost cheltuită pentru servicii de monitorizare a mass-mediei (80 000 EUR) și pentru acțiuni de presă (18 133,91 EUR), urmate de cheltuielile ce au vizat relațiile cu părțile interesate, care au reprezentat în principal costurile cu o platformă de informații privind politicile (62 100 EUR), cu activități de comunicare (32 543,37 EUR), cu platformele de comunicare socială (8 604,66 EUR) și cu publicațiile (6 346,47 EUR);

74.sprijină strategia mediatică tot mai puternică a Curții, care s-a concretizat în înregistrarea unui număr record de peste 24 000 de articole de presă publicate online în 2024, care au vizat rapoartele de audit ale Curții, alte publicații sau Curtea în general, confirmându-se astfel tendința observată în ultimii ani ce trădează o acoperire tot mai amplă (2023: 22 000; 2022: 20 000; 2021: 18 000); constată cu satisfacție că, potrivit raportului Curții, s-a înregistrat o creștere a numărului de vizitatori ai site-ului web al Curții, lansat în 2023, în 2024 înregistrându-se 780 000 de vizite (2023: 700 000), 1 295 025 vizualizări unice ale paginilor și 56 440 descărcări; salută faptul că, la sfârșitul anului 2024, cele patru conturi ale Curții de pe principalele platforme de comunicare socială (X, LinkedIn, Facebook, Instagram) au însumat peste 61 500 de urmăritori, un număr în creștere față de 55 000 în 2023 și 49 500 în 2022; felicită Curtea pentru lansarea primului său buletin informativ lunar LinkedIn (ECA Insights) în noiembrie 2024, care conține elemente importante din rapoartele recente și analize preliminare ale viitoarelor audituri și care a atras peste 8 500 de abonați până la sfârșitul anului respectiv;

75.salută faptul că Curtea dispune de un site web accesibil digital (nivelul A++), care este supus auditului de două ori pe an de către un consultant extern pentru a analiza conformitatea site-ului cu standardele de accesibilitate aplicabile și pentru a identifica obstacolele care împiedică accesul utilizatorii cu dizabilități; apreciază că, în general, realizarea măsurilor de accesibilitate este evaluată ca fiind foarte bună și ia act de faptul că, în urma auditului, au fost propuse unele recomandări pentru îmbunătățirea și menținerea în continuare a punctajului de accesibilitate al site-ului web;

76.ia act de faptul că, în 2024, Curtea a publicat 44 de comunicate de presă în 24 de limbi ale Uniunii, precum și diverse note de informare, informări de presă și declarații în format audio („gata de utilizare”) în anumite limbi; constată, de asemenea, că, în anul în cauză, Curtea a organizat 20 de briefinguri de presă online și 14 briefinguri de presă suplimentare pentru anumite țări cu privire la raportul anual; subliniază că, în total, briefingurile Curții au atras 876 de jurnaliști, majoritatea reprezentând principalele canale mass-media naționale din statele membre;

77.salută Raportul special al Curții nr. 11/2025: Transparența finanțării acordate de Uniune ONG-urilor, ia act cu îngrijorare de problemele identificate în acesta, inclusiv de deficiențele în materie de transparență, clasificare și supraveghere; subliniază că Curtea trebuie să își consolideze în continuare monitorizarea și raportarea cu privire la aceste aspecte, pentru a asigura respectarea deplină a normelor financiare, a cerințelor de transparență și a valorilor fundamentale ale Uniunii;

78.încurajează Curtea, în acest context, să întocmească un raport special privind finanțarea acordată de Uniune ONG-urilor active în Fâșia Gaza și organizațiilor implicate în elaborarea manualelor școlare palestiniene; subliniază că acest control este esențial pentru a se garanta faptul că fondurile Uniunii nu sunt deturnate, direct sau indirect, către organizații teroriste sau afiliații acestora și nici nu sunt utilizate într-un mod care promovează ura, radicalizarea sau incitarea la violență și pentru a garanta că normele financiare, standardele de transparență și valorile fundamentale ale Uniunii sunt pe deplin respectate;

79.salută faptul că, pentru a spori implicarea publicului, Curtea a oferit cetățenilor posibilitatea, începând din 2024, de a contribui la programul său de lucru prin formularea de sugestii de audit pe site-ul Curții;

80.apreciază faptul că Curtea evaluează impactul probabil și utilitatea activităților sale, așa cum sunt percepute de cititorii rapoartelor sale din Parlament, Consiliu, Comisie, agențiile Uniunii, reprezentanțele permanente ale statelor membre, agențiile și instituțiile supreme de audit ale statelor membre, ONG-uri, mediul academic, mass-media și de alte categorii de cititori; ia act, în această privință, de faptul că, începând din 2018, Curtea efectuează sondaje electronice anonimizate pentru a le solicita cititorilor săi reacții calitative cu privire la anumite rapoarte, precum și sugestii generale privind activitatea instituției; subliniază că, în 2024, 89 % din respondenți au considerat că rapoartele Curții sunt utile pentru activitatea lor și 82 % au fost de părere că acestea produc un impact; constată cu satisfacție că, în 2024, Curtea a prezentat rezultatele activității sale de 578 de ori în fața mai multor părți interesate (de exemplu, Parlamentul, Consiliul și parlamentele naționale), față de 456 în 2023 și 437 în 2022.