1.salută avizul pozitiv al Curții privind fiabilitatea conturilor EPPO aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2024, precum și privind legalitatea și regularitatea veniturilor și a plăților subiacente;

2.recunoaște importanța EPPO în ceea ce privește protecția intereselor financiare ale Uniunii și, în special, a bugetului Uniunii; reamintește sprijinul ferm al Parlamentului pentru instituirea EPPO și își exprimă aprecierea pentru activitatea desfășurată de EPPO în investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor precum fraudele, corupția și fraudele transfrontaliere grave în domeniul TVA; reiterează rolul central al EPPO în protejarea intereselor financiare ale Uniunii și subliniază că activitatea desfășurată de EPPO reprezintă o piatră de temelie a cadrului antifraudă al Uniunii și a sistemului mai larg de guvernanță, bazat pe integritate, răspundere, transparență și o bună gestiune financiară;

3.subliniază rolul unic pe care îl joacă EPPO, în calitate de parchet, în ceea ce privește asigurarea respectării dreptului Uniunii și reliefează că, datorită naturii sale, EPPO este obligat să investigheze toate aspectele care țin de competența sa, atunci când acestea îi sunt aduse la cunoștință; reamintește că, potrivit Raportului anual al EPPO, până la sfârșitul anului 2024, EPPO a gestionat 6 547 de rapoarte de infracțiune (cu 56 % mai mult decât în 2023) și 2 666 de investigații în curs (cu aproximativ 38 % mai mult decât în 2023), cu daune estimate la 24,8 miliarde EUR (19,27 miliarde EUR în 2023 și 14,1 miliarde EUR în 2022) și că judecătorii au emis ordine de înghețare în valoare de 2,42 miliarde EUR (față de 1,5 miliarde EUR în 2023); subliniază că cifrele în continuă creștere confirmă faptul că resursele ar trebui să fie aliniate la nevoile operaționale pentru a consolida independența EPPO; invită Comisia să aloce prompt resursele necesare pentru a-i permite EPPO să își îndeplinească atribuțiile și pentru a asigura progresul și finalizarea în timp util a investigațiilor, inclusiv a celei privind achiziționarea vaccinului împotriva COVID-19 în Uniune, care a fost lansată în 2022 și care se derulează în continuare, într-un regim de confidențialitate, fără a face publice detalii legate de desfășurarea sa, pentru a asigura integritatea procedurilor; reamintește că transparența trebuie conciliată cu prezumția de nevinovăție și cu respectarea condițiilor de desfășurare a procedurilor judiciare în curs; încurajează EPPO să mențină o comunicare publică clară atunci când acest lucru este permis din punct de vedere juridic; subliniază că resursele umane și financiare alocate EPPO pentru cazurile de mare complexitate cu impact bugetar și reputațional major trebuie să asigure evoluția diligentă a investigației și să garanteze o comunicare responsabilă cu privire la stadiul în care se află investigația și la încheierea acesteia, cu respectarea deplină a constrângerilor juridice;

4.constată că bugetul final total alocat EPPO pentru 2024 a fost de 76 382 368 EUR, ceea ce reprezintă o creștere substanțială față de cele 65,9 milioane EUR alocate în 2023 și cele 51,2 milioane EUR alocate în 2022;

5.subliniază că bugetul inițial pentru 2024 (în valoare de 71 888 321 EUR) aprobat de autoritatea bugetară a Uniunii a fost cu 24 % mai mic decât cel solicitat de EPPO în estimările sale de venituri și cheltuieli pentru 2024, chiar dacă a fost cu 9 % mai mare în comparație cu anul precedent; observă că în 2024 au fost adoptate două bugete rectificative și că, la cererea EPPO din februarie 2024, bugetul a fost majorat în iunie 2024 cu 3 600 000 EUR, cu resurse financiare și umane pentru a acoperi costurile suplimentare legate de participarea Poloniei și a Suediei la EPPO; subliniază că majorarea a trebuit să acopere salariile procurorilor europeni delegați suplimentari care urmau să fie numiți în Polonia și Suedia, precum și ale personalului care urma să fie angajat și cheltuielile operaționale aferente, dar că o parte din aceste fonduri suplimentare au fost alocate personalului de la sediul central pentru a se pregăti pentru proiectul de autonomie informatică impus de întreruperea serviciilor Comisiei în domeniul informatic; constată că al doilea buget rectificativ a majorat nivelul creditelor cu 894 047 EUR în noiembrie 2024, la propunerea autorității bugetare a Uniunii, pentru a face față nivelului ridicat al indexării salariilor în 2024 și că, deoarece EPPO alocase deja o parte din primul său buget rectificativ pentru a anticipa indexarea salariilor mai mare decât se preconizase, cea de-a doua tranșă de resurse suplimentare acordată a fost realocată cheltuielilor legate de securitate; consideră că recurgerea repetată la bugete rectificative evidențiază necesitatea unei abordări ex-ante mai realiste privind stabilirea bugetului și a unui dialog mai timpuriu și mai structurat cu EPPO în timpul procedurii bugetare anuale;

6.constată că, în 2024, au fost adoptate trei transferuri bugetare în conformitate cu articolul 26 din normele financiare ale EPPO, care permit procurorului-șef european, pe baza unei propuneri elaborate de directorul administrativ, să transfere credite de la un titlu la altul până la maximum 10 % din creditele pentru exercițiul financiar și de la un capitol la altul sau în cadrul fiecărui capitol fără limită; observă că valoarea netă totală a acestor transferuri a fost de 3,2 milioane EUR, comparativ cu 1,2 milioane EUR în 2023, și că aceste transferuri au fost necesare pentru dezvoltarea programului de autonomie informatică, regularizarea solicitată a serviciilor de protecție personală în temeiul acordului privind nivelul serviciilor cu Direcția Generală Resurse Umane și Securitate a Comisiei și modificările aduse actualizării remunerațiilor, cu scopul de a ține cont de indexarea salarială mai mare decât cea prevăzută, care a atins 7,2 % în comparație cu ipoteza bugetară inițială de 3,4 %;

7.recunoaște că estimarea oricărei necesități bugetare legate de activitățile EPPO este în continuare foarte dificilă din cauza particularității activităților EPPO, legate de nivelul imprevizibil al detectării fraudelor și de marea varietate a cazurilor sale; este conștient de faptul că EPPO nu are niciun fel de putere discreționară în ceea ce privește urmărirea penală și nu are niciun fel de influență asupra resurselor și constrângerilor procedurale ale sistemelor naționale de care depinde pentru activitățile de investigare; observă că lipsa unei corespondențe fixe între numărul și costurile investigațiilor împiedică, de asemenea, previziunile privind cheltuielile, dar reamintește că resursele Uniunii care trebuie protejate sunt din ce în ce mai multe, iar complexitatea cadrului de reglementare aplicabil utilizării acestora îngreunează investigațiile, nu numai în ceea ce privește Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) și modul său de punere în aplicare fără precedent, ci și în ceea ce privește volumul ridicat de cheltuieli; consideră că acest context sugerează necesitatea alocării de resurse suplimentare pentru finanțarea activităților EPPO și reiterează necesitatea ca EPPO să dispună de resurse suficiente pentru a-și îndeplini în mod adecvat mandatul; consideră că o astfel de imprevizibilitate ar putea justifica instituirea unui mecanism de urgență bugetară specific, fără ca acest lucru să aducă atingere necesității de a institui un buget ex-ante realist care să reflecte tendințele privind volumul de muncă, permițând astfel EPPO să răspundă efectiv creșterilor bruște ale volumului de muncă;

8.înțelege că 2024 a fost un an dificil pentru EPPO, deoarece instituția a trebuit să facă față unei creșteri a volumului de muncă în cele 22 de state membre participante, să gestioneze extinderea la Polonia și Suedia și, în același timp, să obțină autonomia informatică față de Comisie; constată că, în 2024, EPPO a solicitat 45 de posturi în schema de personal pentru a-și asigura autonomia informatică și, ulterior, 37 de posturi într-un buget rectificativ, dar ambele cereri au fost respinse; observă că în special lipsa resurselor suplimentare alocate pentru a asigura autonomia informatică a dus la necesitatea de a redirecționa către sectorul informatic membri ai personalului al căror rol era inițial să sprijine operațiunile și de a recurge la contractanți interni; consideră că este în continuare esențial să se acorde finanțare pentru a garanta că autonomia informatică deplină și securitatea cibernetică solidă a EPPO previn perturbările operaționale; subliniază că dependența continuă de contractanți externi și redirecționarea personalului operațional către sarcini informatice, ca urmare a lipsei unor posturi în schema de personal pentru a asigura autonomia informatică, riscă să submineze capacitatea de investigare și reziliența instituțională pe termen lung a EPPO; solicită autorității bugetare să prevadă dotarea specifică și sustenabilă cu personal pentru autonomia digitală a EPPO, în vederea protejării eficacității investigațiilor și a securității cibernetice;

9.evidențiază că rata de execuție bugetară pentru exercițiul financiar 2024 a fost de 98,5 %, depășind indicatorul de performanță preconizat de 95 % și fiind în concordanță cu anii precedenți (99,6 % în 2023 și 98,1 % în 2022); apreciază că, pentru al doilea an consecutiv, EPPO nu a restituit niciun fond autorității bugetare a Uniunii, demonstrând o capacitate solidă de absorbție a bugetului alocat; subliniază că, în 2024, rata globală de execuție a plăților a atins 86,4 % din bugetul final al Parchetului European, cu un termen mediu de plată de 16,7 zile, datorită utilizării intense a facturării electronice, înregistrându-se o îmbunătățire față de anii precedenți (în 2023, rata de execuție a fost de 85,3 %, cu un termen mediu de plată de 17 zile, iar în 2022, rata de execuție a fost de 76,6 %, cu un termen mediu de plată de 23,8 zile); constată că procentul plăților întârziate a rămas stabil și foarte scăzut (0,85 % din numărul total de plăți în 2024, comparativ cu 0,86 % în 2023, sau 1,09 % din suma totală a plăților în 2024, comparativ cu 1,08 % în 2023);

10.observă că, în concordanță cu anii precedenți și cu strategia care acordă prioritate cheltuielilor operaționale legate de investigare, urmărirea penală și măsurile de securitate, în 2024, EPPO a alocat 44,6 % din bugetul său pentru activități operaționale (față de 43 % în 2023 și 41 % în 2022), principalii factori de cost fiind remunerația procurorilor europeni delegați, urmată de activitățile operaționale în domeniul TIC (19 %), cum ar fi întreținerea și dezvoltarea sistemului de gestionare a cazurilor al EPPO, și serviciile lingvistice (10 %); constată că bugetul EPPO a fost absorbit în principal de cheltuielile legate de agenții temporari (33,6 %, 25 671 160 EUR, comparativ cu 32,2 % în 2023) și de remunerația procurorilor europeni delegați (23,9 %, 18 252 391 EUR, față de 22,1 % în 2023), urmate de costurile pentru serviciile lingvistice (4,6 %, 3 491 000 EUR, față de 6,2 % în 2023) și hardware-ul și software-ul operațional TIC (4,5 %, 3 426 711 EUR, față de 5,5 % în 2023);

11.constată că în 2024 a fost anunțată participarea Poloniei și a Suediei și că bugetul pentru 2024 a fost afectat doar parțial, din cauza integrării treptate a doi procurori europeni și a mai multor procurori europeni delegați; observă că prin majorarea pentru 2024 aprobată de autoritatea bugetară a Uniunii s-au acordat 20 de posturi suplimentare pentru sediul central și procurori europeni delegați suplimentari în anticiparea participării Poloniei și a Suediei la EPPO;

12.constată că costurile pentru misiunile operaționale au continuat să se majoreze ușor în 2024, ajungând la 1 292 000 EUR (față de 1 175 000 EUR în 2023 și 980 000 EUR în 2022), și au absorbit aproximativ 3,7 % din creditele operaționale totale (34,1 milioane EUR), dar, în ansamblu, sunt în concordanță cu intensitatea tot mai mare a investigațiilor și sunt stabile ca valoare; înțelege că s-a înregistrat o reducere a cheltuielilor totale de deplasare, că utilizarea infrastructurii de videoconferință ca alternativă rentabilă și sigură la misiunile personalului este promovată de EPPO și că participarea la reuniuni online este practica standard pentru coordonarea internă și schimburile cu autoritățile statelor membre și partenerii Uniunii, dar misiunile sunt în continuare necesare în contexte operaționale și judiciare, pentru a garanta o abordare consecventă la nivelul EPPO, pentru instruirea sau sensibilizarea părților interesate;

13.reamintește că, în temeiul articolului 107 din Regulamentul (UE) 2017/1939, serviciile de traducere necesare pentru funcționarea administrativă a EPPO la nivel central sunt furnizate de Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene, dar că urgențele și scopurile anchetei permit procurorilor europeni delegați să decidă asupra modalităților de traducere, în conformitate cu legislația națională aplicabilă; observă că, în 2024, costurile aferente serviciilor de traducere și interpretare au scăzut la 3 491 000 EUR, ceea ce corespunde unui procent de 10 % din creditele operaționale (față de 4 086 500 EUR, sumă ce corespunde unui procent de 14 %, în 2023); constată că 88,8 % din documentele din sistemul de gestionare a cazurilor au fost traduse automat (cu 8,8 % peste indicatorul de performanță) și apreciază eforturile EPPO de a crește rentabilitatea serviciilor sale de traducere;

14.observă că, în 2024, EPPO a lansat 15 cereri de oferte și a atribuit 9 contracte (4 proceduri au fost anulate) și că 2 au fost proceduri deschise, în timp ce 12 au fost proceduri negociate; remarcă utilizarea intensivă a contractelor-cadru ale EPPO, care a dus, în 2024, la semnarea de către EPPO a 288 de contracte specifice în temeiul contractelor-cadru existente (față de 234 în 2023), cu o valoare totală de peste 13 milioane EUR (față de 11 milioane EUR în 2023), în timp ce niciun contract nu a fost încheiat prin procedură negociată fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare; observă că, în 2024, aproximativ 65 % din contractele atribuite direct de EPPO au fost acordate IMM-urilor, toate acestea, cu excepția a trei dintre ele, având sediul în același stat membru; înțelege că EPPO și-a dezvoltat propria capacitate de achiziție, și-a gestionat propriile contracte specifice în cadrul punerii în aplicare a contractelor-cadru existente și a continuat, în paralel, să își desfășoare activitatea prin acorduri privind nivelul serviciilor cu alte instituții, organe, oficii și agenții ale Uniunii și prin aderarea la contracte interinstituționale cu diverși operatori de pe piață; apreciază că, în 2024, toate procedurile de achiziții publice și activitățile de gestionare a contractelor ale EPPO au fost realizate cu ajutorul instrumentelor informatice digitale, aceasta fiind în conformitate cu obiectivul indicatorului de performanță; reamintește că utilizarea contractelor-cadru interinstituționale permite maximizarea economiilor de scară, asigurând, pe de o parte, o bună gestiune financiară și compensând, pe de altă parte, lipsa resurselor umane disponibile;

15.apreciază tendința pozitivă în ceea ce privește reportarea creditelor din exercițiul anterior (2023), care se ridică la 9 392 990 EUR sau 14,2 % (față de 10 969 680 EUR sau 24,4 % în 2022) din care 96,9 % au fost consumate (față de 84,8 % în 2023 și 90,8 % în 2022) și doar 3,1 % au fost anulate (față de 15,2 % în 2023 și 9,2 % în 2022); constată că reportarea creditelor de plată din 2024 în 2025 s-a ridicat la 9 200 802 EUR, sumă relativ stabilă în comparație cu suma menționată mai sus pentru perioada 2023-2024; observă că reportările s-au datorat în principal creditelor angajate spre sfârșitul anului pentru investiții operaționale în domeniul digital și sumelor restante din contractele cu furnizorii externi de servicii;

16.reiterează că fișa financiară legislativă din 2017 nu mai este adecvată scopului; subliniază că actuala fișă financiară legislativă împiedică EPPO să efectueze o evaluare bugetară la jumătatea perioadei, obligându-l să aștepte până la sfârșitul procesului de adoptare a bugetului pentru a avea claritate cu privire la nivelul resurselor pe care le poate pune în aplicare în anul următor; evidențiază că acest lucru limitează capacitatea EPPO de a anticipa activitățile pregătitoare pentru execuția bugetară și, în special, afectează lansarea timpurie a procesului de recrutare, întârziind progresele în direcția ocupării complete a posturilor și capacitatea globală de absorbție a EPPO, împiedicând, de fapt, elaborarea unei strategii cuprinzătoare de personal care să nu fie rezultatul negocierilor bugetare anuale; subliniază că este esențial să se obțină o flexibilitate maximă în dezvoltarea unui model organizațional inovator, cum este EPPO; consideră că revizuirea fișei financiare legislative trebuie efectuată indiferent de modificarea mandatului EPPO, cel târziu în cadrul revizuirii Regulamentului (UE) 2017/1939, pentru care Comisia a lansat o evaluare;

17.apreciază consolidarea continuă a capacității administrative a EPPO, care remediază progresiv deficiențele inițiale rezultate din abordarea EPPO de a limita cheltuielile neoperaționale la serviciile de sprijin esențiale; susține că resursele bugetare și umane alocate EPPO ar trebui să fie adecvate pentru a permite îndeplinirea eficientă și cu succes a mandatului său și gestionarea normală a procedurilor administrative aferente; reamintește că finanțarea suplimentară și consolidarea personalului EPPO sunt esențiale pentru a permite EPPO să combată eficient infracțiunile în domeniul TVA, să protejeze interesele financiare ale Uniunii și să apere statul de drept, care sunt priorități esențiale ale Uniunii; își reiterează apelul adresat Comisiei de a revizui cadrul bugetar al EPPO în strânsă cooperare cu acesta pentru a găsi modalități adecvate de a-l sprijini în activitatea sa; reamintește că, în scrisoarea rectificativă nr. 1/2022, Comisia s-a angajat să prezinte Parlamentului o evaluare a personalului până la sfârșitul anului 2023 și că acest lucru a fost subliniat la punctul 5 din Rezoluția Parlamentului European din 25 aprilie 2024 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 3 la bugetul general din 2024 de consolidare a Parchetului European ca urmare a aderării Poloniei și a participării preconizate a Suediei; regretă că Comisia nu a prezentat o astfel de evaluare și nici nu a consultat sau comunicat cu EPPO în ceea ce privește evaluarea personalului și că totuși Comisia nu a aprobat solicitările Parchetului European și nu a inițiat un dialog pentru o evaluare actualizată a nevoilor reale; invită Comisia să aloce resurse suplimentare justificate de numărul tot mai mare de cazuri complexe și subliniază că acestea nu ar trebui să depindă de revizuirea Regulamentului (UE) 2017/1939 și a mandatului EPPO, ci mai degrabă de importanța combaterii criminalității organizate și a protecției intereselor financiare ale Uniunii în următorul cadru financiar multianual (CFM);

18.reiterează că resursele bugetare și umane alocate EPPO sunt în continuare insuficiente din punct de vedere structural, având în vedere creșterea accelerată a volumului său de muncă, în special în ceea ce privește cazurile legate de MRR și frauda transfrontalieră în domeniul TVA, ceea ce prejudiciază piața internă și concurența echitabilă; îndeamnă Comisia să se angajeze într-un dialog cu EPPO pentru a furniza evaluarea personalului anunțată în scrisoarea rectificativă nr. 1/2022 cu privire la nevoile de resurse aliniate la cerințele operaționale; subliniază că este necesară revizuirea fișei financiare legislative din 2017, care este depășită, astfel încât să reflecte indicatori reali privind volumul de muncă, și că aceasta nu poate fi condiționată de o modificare a mandatului, având în vedere miza extinderii intereselor financiare ale Uniunii; solicită Comisiei să prezinte, fără întârziere, o evaluare actualizată a personalului și a finanțării, pregătită în strânsă consultare cu EPPO și bazată pe indicatori măsurabili privind volumul de muncă și cazuri; solicită Comisiei să se asigure că propunerile de buget viitoare se bazează pe indicatori actualizați privind volumul de muncă, mai degrabă decât pe ipoteze depășite;

19.subliniază că modul de operare al organizațiilor criminale este din ce în ce mai des transnațional, structurat pe implicarea recurentă a unor structuri organizaționale complexe utilizate ca paravan și vehicule juridice opace, desfășurate în mai multe jurisdicții cu niveluri inegale de aplicare a legislației Uniunii; subliniază că strategia grupurilor infracționale organizate vizează deturnarea frauduloasă a fondurilor Uniunii și ascunderea produselor infracțiunilor prin operațiuni de spălare a banilor care afectează economia legală și se manifestă, de asemenea, sub forma unei fraude transfrontaliere la scară largă în domeniul TVA; subliniază că aceste structuri infracționale exploatează în mod sistematic fragmentarea reglementărilor și asimetriile procedurale dintre statele membre, precum și limitările inerente orientării naționale a autorităților de aplicare a legii și a autorităților judiciare; subliniază, în acest sens, valoarea adăugată a acțiunilor EPPO, care permit eliminarea lacunelor lăsate de inițiativele naționale necoordonate și care reprezintă instrumentul cel mai eficient pentru a destructura activitățile infracționale transnaționale și a interveni în protejarea intereselor financiare ale Uniunii și a pieței interne; solicită măsuri concrete pentru a consolida eficacitatea operațională a investigațiilor EPPO, în special prin eliminarea obstacolelor structurale care continuă să îngreuneze anchetele transfrontaliere; subliniază că este nevoie de un nivel minim de armonizare procedurală în rândul statelor membre participante în domenii care afectează în mod direct activitatea procurorilor europeni delegați, inclusiv accesul la probe, calendarele pentru obținerea autorizațiilor judiciare și normele aplicabile măsurilor de investigare; îndeamnă statele membre să acorde EPPO acces direct și sigur la bazele de date naționale esențiale, cum ar fi sistemele vamale, registrele fiscale și registrele beneficiarilor reali, asigurând, în același timp, respectarea deplină a cerinței în materie de protecție a datelor;

20.ia act de concluziile și recomandările formulate de Curte în Documentul de analiză 02/2025: „Orientarea către performanță, obligația de răspundere de gestiune și transparența: ce învățăminte trebuie desprinse din punctele slabe ale MRR?” https://www.eca.europa.eu/ECAPublications/RV-2025-02/RV-2025-02_RO.pdf; solicită o creștere specifică a finanțării în următorul CFM pentru a garanta că EPPO poate continua să-și îndeplinească obiectivele și obligațiile în contextul complexității sporite a instrumentelor de finanțare, care ar putea expune fondurile Uniunii la un risc mai mare de fraudă sau gestionare defectuoasă;

21.constată că, în 2024, costurile legate de dispozițiile articolului 91 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2017/1939 (măsuri extrem de costisitoare întreprinse de autoritățile naționale și acoperite de EPPO) au rămas marginale (0,1 % din bugetul operațional, față de 0,4 % în 2023); înțelege că, în 2023, a fost semnat un prim acord de finanțare în cadrul unui proiect-pilot pentru rambursarea cererilor formulate în temeiul articolului 91 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2017/1939, pentru a acoperi costul măsurilor luate la nivel național în numele EPPO, și că Curtea a auditat acest element în 2023 și l-a considerat conform cu legile și reglementările; consideră că această dispoziție oferă EPPO posibilitatea de a interveni în mod eficient în scenarii de anchetă transnaționale în care un stat membru ar putea ezita să își mobilizeze resursele, având în vedere rezultatul dezechilibrat al analizei cost-beneficiu; invită Comisia să analizeze modul în care alegerea acestei opțiuni de către statele membre și EPPO ar putea deveni mai eficientă din punct de vedere strategic și să ofere EPPO resursele necesare în acest scop;

22.are cunoștință de faptul că colegiul este responsabil de supravegherea generală a activităților EPPO și de luarea deciziilor privind aspectele strategice și că, în 2024, s-a reunit de 20 de ori, adoptând 70 de decizii; consideră că deciziile colegiului asigură coerența, eficiența și consecvența politicii de urmărire penală a EPPO în toate statele membre participante; salută deciziile colegiului adoptate în 2024 privind acordurile de lucru care stabilesc metodele de cooperare cu Parlamentul, Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și anexele revizuite la acordul cu Comisia; observă că colegiul a modificat, de asemenea, normele privind alți membri ai personalului puși la dispoziția Parchetului European, dar care nu sunt angajați de acesta [asistenții naționali ai procurorilor europeni delegați (ANPED)], și a stabilit o alocație pentru locuință pentru anumite categorii de personal cazat în Luxemburg; observă că, în calitate de autoritate împuternicită să facă numiri, colegiul a numit procurori europeni delegați în Austria, Belgia, Bulgaria, Franța, Germania, Grecia, Italia, Țările de Jos, Polonia și Suedia, a selectat membrii Comitetului de etică și membrii Comisiei de disciplină pentru procurorii europeni delegați, precum și directorul administrativ interimar; ia act de deciziile luate de colegiu în 2024 cu privire la aspecte legate de buget, cum ar fi adoptarea documentului unic de programare al EPPO pentru perioada 2024-2026, conturile finale pentru exercițiul financiar 2023, raportul anual consolidat de activitate al EPPO pentru 2023, documentul unic de programare pentru perioada 2025-2027, bugetul pentru 2025 și decizia de finanțare corespunzătoare pentru anul 2025, precum și modificările aduse bugetului și documentului unic de programare; observă că colegiul a adoptat, de asemenea, normele de securitate aplicabile sistemelor digitale de comunicare și informare ale EPPO, precum și strategia de securitate pentru perioada 2024-2028;

23.constată că, în 2024, camerele permanente au ținut 491 de reuniuni pentru a monitoriza și a dirija investigațiile și urmăririle penale efectuate de procurorii europeni delegați, alocați în mod aleatoriu imediat după înregistrare, și pentru a asigura coordonarea investigațiilor și a urmăririlor penale în cazurile transfrontaliere, coerența, eficiența și consecvența politicii de urmărire penală a Parchetului European în toate statele membre participante, prin punerea în aplicare a deciziilor adoptate de colegiu;

24.consideră că, în general, sistemele de control intern în vigoare sunt eficiente; constată că au fost stabiliți indicatori-cheie de performanță pentru a monitoriza trimestrial punerea în aplicare a programelor de lucru anuale și multianuale; observă că evaluarea din 2024 a cadrului de control intern (CCI) a confirmat progresele măsurabile în ceea ce privește desfășurarea controalelor interne și că exercițiul de evaluare a riscurilor pentru anul 2025 a fost realizat prin intermediul unor ateliere dedicate la nivel operațional și administrativ, urmate de o politică actualizată de gestionare a riscurilor aprobată de colegiu la 26 februarie 2025;

25.susține că Serviciul de Audit Intern al Comisiei (IAS) și structura de audit intern a EPPO ar trebui să își coordoneze acțiunile pentru a acorda consiliere și asistență EPPO în stabilirea principalelor sale procese de bază și în realizarea obiectivelor sale; observă că în 2024 nu au existat inițiative consultative comune între IAS și structura de audit intern; salută faptul că, după numirea în septembrie 2024 a noului șef al structurii de audit intern, eforturile s-au concentrat pe urmărirea recomandărilor de audit anterioare, pe elaborarea procedurilor standard de operare ale structurii de audit intern și pe elaborarea și prezentarea spre aprobare a Planului strategic de audit 2025-2027 către colegiu;

26.reamintește că, în 2023, Serviciul de Audit Intern a inițiat o revizuire limitată a elementelor constitutive ale asigurării EPPO, care a fost finalizată în 2024; constată că toate recomandările au fost luate în considerare, ceea ce a dus la îmbunătățiri suplimentare ale cadrului de asigurare și ale proceselor de guvernanță, inclusiv formalizarea procedurilor, îmbunătățirea documentației și digitalizarea proceselor de planificare și programare, perfecționarea cadrului de control intern și consolidarea abordării în materie de gestionare a riscurilor; observă că, din noiembrie 2024 până la sfârșitul lunii ianuarie 2025, Serviciul de Audit Intern a desfășurat o misiune de consultanță în domeniul TIC, având în vedere autonomia informatică în cadrul EPPO, iar raportul final de consultanță a fost publicat la sfârșitul anului 2024; constată că, în 2024, recomandările de audit extern și intern și cerințele de descărcare de gestiune au continuat să fie monitorizate în mod regulat;

27.constată că EPPO și-a continuat eforturile de instituire a unui sistem de monitorizare a creșterii eficienței și a reducerii costurilor și că, în 2024, a lansat o revizuire a proceselor de planificare și monitorizare strategică și operațională (pentru a crește capacitatea de a contribui la orientarea strategică a activităților EPPO și pentru a atinge o rată susținută de punere în aplicare sau de absorbție a resurselor disponibile) și a stabilit o planificare strategică pe termen mediu a resurselor umane, pentru a permite un nivel mai ridicat de realizare a schemei de personal și pentru a remedia deficitul de personal prin angajări sau dezvoltare profesională; observă că, în acest sens, EPPO a început, de asemenea, să lucreze la cadre mai specifice privind fișa atribuțiilor, pentru a alinia personalul la strategie și a contribui la menținerea unui nivel ridicat de implicare a personalului;

28.constată că exercițiul de evaluare comparativă efectuat de structura de audit intern cu resursele umane ale EPPO a cartografiat personalul EPPO adoptând aceleași principii ca în alte organizații; observă că, prin compararea resurselor umane detașate ale EPPO cu o serie de alte entități ale Uniunii și parchetele naționale pe baza unui set standardizat de piloni, s-au putut identifica lacune în alocarea personalului în comparație cu alte instituții ale Uniunii; înțelege că acest model a fost utilizat ca referință pentru cererile bugetare ale EPPO, dar numai în ceea ce privește funcțiile administrative și de sprijin, deoarece natura unică a activităților de bază ale EPPO împiedică utilizarea sa ca referință specifică pentru domeniul operațional al EPPO;

29.apreciază eforturile EPPO de îmbunătățire a mediului de control intern; observă că în 2024 a fost stabilit un set de standarde de conduită, procese și structuri; invită EPPO să soluționeze cât mai curând posibil problemele încă restante referitoare la politica privind conflictele de interese, politica de învățare și dezvoltare, politica de mobilitate internă, politica de gestionare a vulnerabilităților și a corecțiilor, planificarea continuității și procedurile de ieșire;

30.constată că autoevaluarea controalelor interne din 2024 s-a bazat pe evaluarea indicatorilor de control intern și a punerii în aplicare a strategiei antifraudă a EPPO pentru perioada 2023-2025, pe rezultatele politicii de gestionare a riscurilor a EPPO și pe controalele ex post; apreciază că, în ceea ce privește evaluarea componentelor controlului intern, din 71 de criterii de conformitate, 55 (77 %) au fost puse în aplicare integral, 15 (22 %) sunt puse în aplicare parțial și necesită dezvoltare suplimentară, iar un singur criteriu (1 %) nu a fost încă pus în aplicare în mod semnificativ; observă că, dintre cele 11 constatări deschise, 10 sunt măsuri adoptate ca urmare a evaluărilor anterioare, în timp ce una reprezintă o problemă nou identificată în 2024, iar patru deficiențe evidențiate în evaluarea din 2023 au fost remediate integral;

31.susține eforturile continue ale EPPO de a îmbunătăți combaterea riscurilor și de a răspunde în mod proactiv atât riscurilor existente, cât și celor emergente; consideră că activitățile de control ale EPPO oferă un nivel adecvat de asigurare în ceea ce privește atenuarea riscurilor și observă că, în 2024, responsabilul cu controlul intern a organizat o serie de ateliere cu directorii relevanți pentru a evalua riscurile, inclusiv riscurile emergente și pe cele legate de fraudă, ceea ce a dus la identificarea de noi riscuri emergente, în principal în domeniul serviciilor digitale, al securității și al operațiunilor, reflectând evoluția peisajului riscurilor;

32.constată că strategia antifraudă a EPPO pentru perioada 2023-2025, actualizată în 2023 în conformitate cu cerințele stabilite prin Regulamentul (UE) 2017/1939 și cu normele financiare ale EPPO, este legată de un plan de acțiune care face parte din mediul de control intern al EPPO, este monitorizată anual și a fost revizuită în 2024; observă că, în 2024, punerea în aplicare s-a concentrat pe sensibilizare, fiind organizate 17 sesiuni de formare privind cadrul etic al EPPO, strategia antifraudă și codul de bună conduită administrativă, asigurându-se o vastă participare a personalului; salută adoptarea procesului de avertizare în interes public, care a avut loc la începutul anului 2025; observă că, în așteptarea adoptării unei politici cuprinzătoare privind conflictele de interese, obligațiile și procedurile de declarare rămân în vigoare pentru personalul de conducere de nivel superior și personalul implicat în circuitele financiare, achiziții și recrutare; solicită adoptarea rapidă a unei politici cuprinzătoare în materie de conflicte de interese pentru a asigura încrederea opiniei publice în cadrul de integritate al EPPO;

33.constată că, în ceea ce privește funcțiile sale de investigare și urmărire penală, EPPO a regândit procesele interne existente pentru a-și sprijini investigațiile, printre altele, prin dezvoltarea de instrumente pentru a îmbunătăți eficiența prelucrării informațiilor și a conectivității cu mai mulți parteneri, dezvoltarea de software specializat, îmbunătățirea calității serviciilor de traducere și reducerea nevoilor de traducere umană și a costurilor aferente, explorarea modalităților în care IA poate fi utilizată pentru a gestiona mai bine volumele mari de informații pe care le prelucrează, evaluându-le atât din perspectivă tehnică, cât și juridică/etică; apreciază, în acest sens, eforturile EPPO de a stabili indicatori-cheie de performanță legați de modelul său de activitate specific; salută inițiativele de a îmbunătăți procedura de raportare a rezultatelor și subliniază importanța raportării la timp, corecte și transparente către Parlament, pentru a demonstra impactul acțiunilor EPPO asupra protejării intereselor financiare ale Uniunii; reamintește că este în continuare necesar să se raporteze cu privire la sumele puse sub sechestru, confiscate și, în cele din urmă, recuperate la bugetul Uniunii, a căror protejare reprezintă, în ultimă instanță, motivul pentru care există arhitectura antifraudă a Uniunii, în cadrul căreia EPPO este o componentă importantă;

34.înțelege că acțiunile de monitorizare și de urmărire, inclusiv raportarea cu privire la rezultatele recuperării, nu intră în sfera de competență a EPPO și necesită resurse și prerogative specifice; reiterează apelul către Comisie de a stabili, în cadrul revizuirii arhitecturii antifraudă, caracteristicile cele mai adecvate pentru a asigura un flux continuu de date și informații care să permită o analiză corespunzătoare; subliniază că un sistem de monitorizare îmbunătățit și date mai detaliate, prezentate în funcție de tipologia de abatere, sectorul de interes sau zona geografică sunt necesare pentru a identifica tiparele de fraudă și ar face mai evident impactul investigațiilor EPPO;

35.constată că EPPO a adoptat planul său de continuitate a activității; încurajează EPPO să adopte și strategia digitală și politica de gestionare a vulnerabilităților și a corecțiilor (ambele aflate în prezent în curs de elaborare); observă că EPPO continuă să înregistreze progrese în ceea ce privește elaborarea indicatorilor-cheie de performanță, care nu sunt încă stabiliți pentru un domeniu specific, și în ceea ce privește evaluarea structurată a nivelurilor de toleranță la risc;

36.subliniază creșterea bruscă și continuă a numărului de rapoarte de infracțiuni transmise EPPO, care a ajuns la 6 547 la 31 decembrie 2024 (cu 56 % mai mult decât în 2023, când numărul lor era de 4 187), ceea ce a dus la inițierea a 1 504 de anchete (cu aproape 10 % mai mult decât în 2023, când EPPO a deschis 1 371 de anchete, reprezentând o creștere de 58 % față de 2022); observă că această creștere a fost determinată în principal de rapoarte ale părților private (4 623, cu 85 % mai multe decât în 2023 și cu mult peste intervalul indicatorului de performanță), precum și ale autorităților naționale (1 760, cu 12 % mai multe decât în 2023); regretă că numărul rapoartelor de infracțiuni transmise EPPO în 2024 de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii a fost de doar 113 (108 în 2023), cea mai mare parte dintre ele (59) provenind de la OLAF (72 în 2023); susține că, în comparație cu tendința ascendentă a neregulilor și a fraudelor, nivelul de depistare este încă sub nivelul optim, ceea ce sugerează că nu s-a înregistrat nicio îmbunătățire semnificativă în ceea ce privește depistarea și raportarea;

37.subliniază că, la 31 decembrie 2024, EPPO avea 2 666 de investigații active (cu aproximativ 38 % mai multe decât în 2023, când erau 1 927) și că procentul de cazuri transfrontaliere, care vizau mai multe țări, era stabil (29 % în 2024 și 28 % în 2023);

38.evidențiază estimarea în creștere a prejudiciului, care, la sfârșitul anului 2024 era, conform EPPO, de 24,8 miliarde EUR (19,27 miliarde EUR în 2023, comparativ cu 14,1 miliarde EUR în 2022 și cu 5,4 miliarde EUR în 2021), din care 53 % ar viza frauda în domeniul TVA (13,15 miliarde EUR);

39.subliniază nivelul din ce în ce mai ridicat de performanță al EPPO, confirmat de numărul tot mai mare de puneri sub acuzare (205 în 2024, comparativ cu 139 în 2023, 87 în 2022 și 5 în 2021) și al ordinelor de înghețare obținute (în 2024 pentru 2,42 miliarde EUR, comparativ cu 1,5 miliarde EUR în 2023, 359,1 milioane EUR în 2022 și 147 de milioane EUR în 2021); regretă că lipsa unui cadru clar și aplicabil pentru monitorizarea și raportarea sumelor confiscate și recuperate continuă să împiedice o evaluare completă a impactului bugetar al investigațiilor EPPO; reiterează apelul său pentru soluții legislative și bugetare care să asigure că sumele recuperate în urma investigațiilor conduse de EPPO sunt identificate, raportate și returnate la bugetul Uniunii în mod efectiv; observă că, în 2024, 102 cauze penale s-au încheiat cu o condamnare pronunțată de instanță (48 de cauze în 2023, față de 20 de cauze în 2022); regretă că lipsa unui cadru de reglementare clar a împiedicat EPPO să furnizeze date actualizate și fiabile privind confiscările pentru anul 2024 (reamintind că în 2023 au fost confiscate 60 de milioane EUR, comparativ cu 2 milioane EUR în 2022);

40.își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul de anchete deschise cu privire la punerea în aplicare a MRR; subliniază că, până la sfârșitul anului 2024, EPPO se ocupa de 311 cazuri active legate de NextGenerationEU, 307 dintre acestea provenind din MRR (233 la sfârșitul anului 2023), corespunzând unui procent de aproximativ 17 % din totalul investigațiilor active legate de fraudele privind cheltuielile și unui prejudiciu estimat adus intereselor financiare ale Uniunii de 2,8 miliarde EUR (ce reprezintă un procent de 30 % din prejudiciul total estimat pentru fraudele privind cheltuielile, față de 25 % în 2023); observă că investigațiile EPPO privind fraudele care afectează MRR relevă disparități semnificative între statele membre, reflectând variații în alocarea fondurilor, capacitățile de depistare a infracțiunilor și natura diversă a practicilor frauduloase utilizate; își exprimă îngrijorarea față de lipsa obligației statelor membre de a raporta Comisiei cazurile legate de MRR prin intermediul sistemului de gestionare a neregulilor (IMS), fapt care împiedică monitorizarea structurată și analiza riscurilor în privința cazurilor ce țin de MRR; subliniază importanța cooperării dintre autoritățile naționale, EPPO și Comisie, în vederea îmbunătățirii raportării structurate; este îngrijorat că raportarea cazurilor de la instituțiile Uniunii, inclusiv de la Comisie, reprezintă mai puțin de 3 %, ceea ce prezintă motive de îngrijorare suplimentare cu privire la capacitatea Comisiei de a supraveghea MRR; solicită Comisiei să abordeze de urgență aceste deficiențe și să îmbunătățească, în colaborare cu EPPO, interoperabilitatea sistemelor de raportare, clarificând rolurile pentru a garanta monitorizarea solidă a neregulilor legate de MRR;

41.reiterează că volumul de muncă al EPPO, care a fost inițial subestimat, s-a majorat semnificativ și se preconizează că va continua să se majoreze, în special în ceea ce privește cazurile legate de MRR; înțelege că EPPO comunică statelor membre, Comisiei și Grupului operativ pentru redresare și reziliență modelele infracționale depistate în investigațiile sale, cu scopul de a îmbunătăți prevenirea și depistarea și de a reduce riscul de fraudă; constată că, deși cazurile anchetate acoperă diverse sectoare și inițiative specifice MRR, există o trăsătură comună, și anume implicarea grupurilor infracționale organizate de fiecare dată când schema frauduloasă este instituită la scară largă și asigură profituri ilicite de mare valoare;

42.constată că aproximativ 6 % din infracțiunile investigate de EPPO până la sfârșitul anului 2024 se refereau la participarea la o organizație criminală, care își concentra activitatea infracțională pe comiterea activităților infracționale prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 (infracțiuni legate de protecția intereselor financiare ale UE); reiterează că numai cooperarea consolidată între componentele arhitecturii antifraudă poate combate în mod eficient astfel de comportamente frauduloase și poate proteja atingerea obiectivelor MRR și ale politicilor Uniunii în ansamblu; consideră că numai aplicarea coordonată a măsurilor judiciare și administrative poate proteja interesele financiare ale Uniunii și reiterează solicitarea adresată Comisiei de a oferi sprijin adecvat EPPO în ceea ce privește modul de promovare a adoptării măsurilor corective care urmează investigației independente și urmăririi penale efectuate de EPPO în cazul infracțiunilor care afectează MRR; solicită un cadru de coordonare întărit, care să implice EPPO, Comisia și statele membre, menit să consolideze investigarea și prevenirea fraudelor legate de MRR, garantând urmărirea sistematică a investigațiilor EPPO și îmbunătățind schimbul de informații relevante; îndeamnă Comisia să informeze autoritatea bugetară a Uniunii cu privire la rezultatul acțiunii sale;

43.constată că, în 2024, tendința de sporire a numărului de angajați s-a menținut, ajungând la 258 la sfârșitul anului 2024 (de la 58 în 2020, la 122 în 2021, 217 în 2022 și 238 până la sfârșitul anului 2023), cu o majorare puțin mai mare de 9,5 %; salută rata ridicată de ocupare, de aproximativ 96 % (era de aproximativ 93 % la sfârșitul anului 2023) pentru toate categoriile, cu excepția experților naționali detașați, în cazul cărora rata este de 83 %; observă că, în 2024, numărul furnizorilor de servicii externi (32) și interni (10) a rămas aproape neschimbat (față de 34 și, respectiv, 9 în 2023);

44.apreciază că, în 2024, capacitățile administrative ale EPPO în domeniul recrutării s-au îmbunătățit și că au fost supravegheate 50 de proceduri de selecție (în 2023 au fost 24 de proceduri de selecție), odată cu integrarea a 47 de noi membri ai personalului (față de 45 în 2023), 6 experți naționali detașați și 6 stagiari; recunoaște condițiile dificile de recrutare din Luxemburg, legate de costul ridicat al vieții, în special pentru angajarea personalului de grad inferior, pentru care EPPO subliniază numărul redus de candidați, rata ridicată de respingere a ofertelor prezentate candidaților selectați și o rezervă extrem de limitată de talente, cu o ofertă redusă de competențe specializate; subliniază că oportunitățile mai limitate de telemuncă, în comparație cu cele oferite de alți angajatori, ar putea, de asemenea, să facă posturile mai puțin atractive; își reiterează apelul adresat EPPO și Comisiei de a identifica măsuri suplimentare care ar putea crește atractivitatea EPPO pentru profesioniștii cu înaltă calificare și experiență internațională;

45.este conștient de faptul că EPPO a solicitat 419 posturi în schema sa de personal până la sfârșitul anului 2024 și că, în schimb, i-au fost acordate 289 de posturi; subliniază că în 2025 au fost solicitate 513 posturi și că, din nou, au fost acordate doar 307, ceea ce a dus la mărirea decalajului dintre resursele necesare și cele alocate; este de acord cu EPPO că, fără majorarea numărului de membri ai personalului conform solicitărilor, capacitatea EPPO de a-și îndeplini mandatul în mod eficient, în conformitate cu așteptările cetățenilor Uniunii, este considerabil redusă, numărul cazurilor nesoluționate va continua să crească, administrarea justiției în cazurile de fraudă care afectează interesele financiare ale Uniunii va fi întârziată, iar lupta împotriva grupurilor infracționale organizate, care fură din finanțele publice și prejudiciază economiile europene, va fi mult mai puțin eficientă; remarcă observațiile EPPO cu privire la tendința ascendentă de acumulare a creditelor de timp de lucru de către personal, ca urmare a resurselor limitate și a creșterii volumului de muncă individual, ceea ce poate genera riscuri individuale în materie de reziliență, precum și o potențială intensificare a fluctuației de personal; subliniază, prin urmare, că este necesar ca EPPO să fie dotat cu personal adecvat și resurse bugetare în concordanță cu sarcinile care i-au fost încredințate;

46.apreciază că alocarea personalului în cadrul EPPO este orientată către maximizarea performanței și constată că, până la sfârșitul anului 2024, din 412 posturi, 319 erau dedicate activităților operaționale, adică peste 77 % (față de 80 % în 2023), comparativ cu 18 % dedicate sarcinilor administrative (față de 14 % în 2023), în conformitate cu abordarea EPPO de a acorda prioritate activităților operaționale; observă însă că s-a majorat procentul de personal repartizat pentru sarcini administrative și de sprijin; înțelege că acest lucru este în principal o consecință a unor schimbări recente în politicile Comisiei, cum ar fi întreruperea serviciilor informatice, care a obligat EPPO să gestioneze sarcinile cele mai importante cu propriul personal, care a fost astfel repartizat în posturi neoperaționale;

47.susține că perspectivele privind volumul de muncă al EPPO vor necesita resurse suplimentare; subliniază că numărul în continuă creștere al cazurilor legate de MRR și de frauda în domeniul TVA, precum și complexitatea investigațiilor care implică operațiuni transfrontaliere de criminalitate organizată vor determina, de asemenea, o creștere a volumului de muncă al funcțiilor administrative și de sprijin central, care sunt indisolubil legate de operațiunile EPPO; este preocupat de riscul de a subestima nevoile EPPO și de a supraestima capacitățile sale de a reacționa eficient la cererile din ce în ce mai numeroase;

48.constată că, până în decembrie 2024, procentul personalului care a părăsit voluntar EPPO (de la începutul anului) s-a ridicat la 2,8 %, ceea ce reprezintă o fluctuație limitată de 6 angajați în 2024 (față de 11 – sau 4,62 % – în 2023), legată în principal de alegerea personalului interesat de a se muta la alte entități ale Uniunii, la nivel local sau în străinătate, care ofereau condiții mai bune de angajare; observă că atenția adecvată acordată bunăstării personalului este confirmată și de numeroasele inițiative planificate în 2024 (și apoi executate în mare parte în 2025) legate de punerea în aplicare a alocației pentru locuință, de formare și dezvoltare profesională, care permit EPPO să ofere un pachet mai competitiv, în conformitate cu cel al celorlalte instituții din Luxemburg; constată că numărul concediilor medicale de lungă durată este, de asemenea, foarte limitat;

49.observă că, în 2024, a început să fie elaborată o politică privind bunăstarea pentru a îmbunătăți și mai mult satisfacția personalului la locul de muncă și pentru a promova factorii de protecție a sănătății; salută, în acest sens, acordul cu serviciul psihosocial al Comisiei pentru a facilita consultări psihosociale gratuite cu specialiști din diverse domenii pentru întreg personalul EPPO; apreciază inițiativele suplimentare ale EPPO de promovare a bunăstării personalului, cum ar fi procedurile de selecție interne și externe care au permis, în 2024, ca 10 membri ai personalului să beneficieze de mobilitate profesională internă, precum și revizuirea condițiilor de angajare, care au fost modificate în cele din urmă la sfârșitul anului 2024 pentru a permite personalului EPPO să beneficieze mai devreme decât înainte de o carieră cu durată nedeterminată;

50.subliniază că, la sfârșitul anului 2023, au fost actualizate noi orientări privind noțiunea de loc al telemuncii la EPPO, ceea ce a dus la o mai mare autonomie a personalului în 2024; observă că dialogul cu personalul a continuat de atunci, dar nu a dus la nicio ajustare suplimentară în 2024; reamintește că, în această privință, EPPO aplică un regim de program de lucru flexibil și un regim standard de muncă la domiciliu, care prevede o zi de telemuncă pe săptămână ca bază și maximum trei zile pe săptămână, plus prelungiri admise în caz de probleme grave de sănătate sau constrângeri familiale; observă că actualul cadru prevede și 10 zile pe an de activitate din afara locului de muncă, care pot fi folosite fără să fie legate de alte zile de concediu; susține că condițiile de lucru actuale ale EPPO permit personalului să profite de soluțiile digitale, integrând un nivel ridicat de autonomie în gestionarea modelelor de organizare a muncii, facilitând concilierea vieții private cu cea profesională și promovând moralul și spiritul de echipă, a căror evaluare a impactului a fost realizată prin interacțiunea constantă cu personalul și Comitetul pentru personal (fiind incluse monitorizarea și revizuirile în general);

51.constată cu satisfacție că, în 2024 și 2025, s-a atins un echilibru adecvat între femei și bărbați în funcțiile de conducere (4 femei, 5 bărbați) prin numirea în funcții de conducere de nivel mediu și superior a persoanelor aparținând genului subreprezentat; observă, în ceea ce privește echilibrul geografic, că 26 de naționalități europene sunt reprezentate, în proporții diferite, în cadrul personalului său, unele naționalități fiind mai bine reprezentate decât altele; invită EPPO să-și finalizeze strategia privind diversitatea și incluziunea, a cărei implementare a fost decisă în 2023;

52.recunoaște că prima linie a EPPO este compusă din procurorii europeni delegați care lucrează la nivel descentralizat în 24 de state membre diferite; constată că, la 31 decembrie 2024, birourile procurorilor europeni delegați erau situate în 44 de orașe din 22 de state membre; observă că, până la sfârșitul anului 2024, EPPO avea 166 de procurori europeni delegați desemnați, ținând cont de faptul că zece procurori europeni delegați din Suedia (2) și Polonia (8) au fost numiți în decembrie 2024, dar și-au început activitatea operațională abia în ianuarie 2025; reamintește cât de important este să se asigure independența deplină a procurorilor europeni delegați, pe baza unei proceduri de numire obiective și bazate pe merite, în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) 2017/1939 și cu principiul autonomiei procedurale naționale;

53.subliniază că EPPO a indicat un număr total de 172 de procurori europeni delegați ca obiectiv care trebuie atins până la sfârșitul anului 2024, fără a lua în considerare necesitățile suplimentare rezultate din extinderea către Polonia și Suedia; subliniază că autoritatea bugetară a Uniunii a convenit să crească numărul procurorilor europeni de la 140 la 166 numai cu alocarea a 24 de procurori europeni delegați pentru Polonia și a 2 pentru Suedia; subliniază că autoritatea bugetară a Uniunii a continuat să acorde resurse pentru acoperirea remunerațiilor procurorilor europeni delegați corespunzătoare plății a 80 % din salariul AD9, în loc de 100 % din salariul AD9, astfel cum a decis EPPO cu scopul de a face postul mai atractiv pentru procurorii de rang înalt cu experiență profesională îndelungată adecvată pentru a se ocupa de cazurile complexe ale EPPO; înțelege că, din cauza constrângerilor financiare rezultate din această diferență în resursele alocate, până la sfârșitul anului 2024, EPPO a putut să detașeze, pe lângă cei 2 procurori europeni delegați din Suedia, doar 8 procurori europeni delegați în Polonia (în loc de cei 24 de procurori europeni delegați necesari) și 156 de procurori europeni delegați în celelalte state membre; constată că încetinirea ritmului de recrutare a procurorilor europeni delegați suplimentari afectează negativ capacitatea EPPO de a conduce un număr tot mai mare de investigații și urmăriri penale; observă, de asemenea, că din cauza deficitului de finanțare, EPPO a fost totodată nevoit să reducă sau să amâne investițiile în sistemul de gestionare a cazurilor, împiedicând astfel EPPO să își consolideze capacitatea de a conduce investigații transfrontaliere; invită Comisia să evalueze situația, ținând seama de volumul de muncă tot mai mare și de caracterul sensibil al cazurilor tratate, și să prezinte Parlamentului rezultatele și posibilele soluții pentru acoperirea deficitului financiar;

54.susține că numirea procurorilor europeni delegați este responsabilitatea comună a EPPO și a statelor membre, deoarece, în timp ce procurorii europeni sunt desemnați de statele membre și apoi numiți de Consiliu, procurorii europeni delegați sunt desemnați de statele membre și numiți de colegiu; încurajează statele membre să contribuie la independența deplină a procurorilor europeni delegați și a EPPO; constată că EPPO s-a străduit să îmbunătățească statutul profesional al procurorilor europeni delegați pentru a face această funcție mai atractivă, de exemplu, prin alinierea remunerației procurorilor europeni delegați la cea a funcționarilor Uniunii cu un nivel de responsabilitate echivalent (AD9), în loc de 80 % din salariul funcționarilor Uniunii, așa cum a decis Comisia inițial, având în vedere că evoluția profesională a procurorilor europeni delegați în sistemele lor naționale este în continuare neclară și, în mai multe cazuri, salariul național al procurorilor naționali cu cea mai mare experiență era mai mare decât salariul oferit pentru funcția de procuror european delegat, obligând EPPO să intervină pentru punerea în aplicare a articolului 16 alineatul (1) din condițiile de încadrare în muncă a procurorilor europeni delegați, care prevede că, în cazul unei remunerații nete totale mai mici decât salariul național, se acordă o sumă suplimentară pentru a se asigura că remunerația corespunde nivelului anterior; reiterează solicitarea sa de a se prevedea un parcurs clar de evoluție profesională pentru procurorii europeni delegați și o disciplină administrativă mai favorabilă în materie de securitate socială și asigurări de sănătate; insistă asupra creării unui statut specific pentru procurorii europeni delegați, în concordanță cu natura funcției lor judiciare, și invită Comisia să propună modificări corespunzătoare la Regulamentul (UE) 2017/1939, în contextul revizuirii sale viitoare, care va acoperi și problema lacunelor în materie de securitate socială și asigurări de sănătate ale procurorilor europeni delegați, care nu a fost încă rezolvată de toate statele membre prin măsuri legislative sau administrative, chiar dacă adoptarea lor este obligatorie în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939;

55.înțelege că, în 2024, EPPO a preferat să realizeze un sondaj intern privind satisfacția personalului, în loc să apeleze la un furnizor extern costisitor în temeiul contractului-cadru existent, dar regretă lipsa implicării Comitetului pentru personal, care ar fi fost mai adecvată; constată că personalul a ridicat în mod repetat probleme recurente în cadrul sondajului, axate în principal pe echilibrul dintre viața profesională și cea privată și pe interpretarea accesibilității telemuncii din străinătate din motive familiale sau personale; constată că EPPO indică disciplina rigidă în materie de telemuncă drept unul dintre posibilii factori care descurajează recrutarea și încurajează EPPO să exploreze în continuare alternative care, fără a aduce atingere eficacității metodelor sale de lucru și fără a pune în discuție cultura organizațională, ar putea oferi un nivel mai mare de autonomie, ceea ce, la rândul său, ar putea aduce un nivel mai ridicat de satisfacție în rândul personalului;

56.constată că, în cursul anului 2024, EPPO a înregistrat 1 504 manifestări ale interesului pentru programe de formare, dintre care 851 au fost finalizate cu succes, reprezentând un număr total de 13 984 de ore de formare, echivalentul a 1 865 de zile de formare pentru cursuri interne și externe; observă că, în ceea ce privește formarea externă specializată în materie juridică și administrativă, EPPO a înregistrat 42 de manifestări de interes pentru programe de formare, dintre care 22 sunt în desfășurare și 17 au fost finalizate cu succes, reprezentând 992 de ore de formare, echivalentul a 132 de zile de formare;

57.constată că, și în 2024, strategiile de formare ale EPPO au fost în conformitate cu misiunea sa și relevante pentru aceasta, întrucât au vizat domeniul operațional (ateliere operaționale și alte tipuri de formare) și administrativ (formări în temeiul acordului privind nivelul serviciilor, în domeniul serviciilor digitale, în domeniul securității și multe altele de natură variată), în funcție de nevoile organizației; înțelege că, în 2024, formarea s-a concentrat pe domenii precum siguranța, securitatea (securitatea informațiilor și sensibilizarea generală în materie de securitate a TIC), etica, sustenabilitatea (achiziții publice verzi și riscuri climatice) și îmbunătățirea competențelor digitale (relevante și în contextul pregătirii pentru proiectul de autonomie informatică al EPPO, realizat în cele din urmă în 2025); salută abordarea EPPO de a adapta conținutul ofertei de formare strict la rolul, responsabilitățile și gradele populației țintă, cu sesiuni informative scurte oferite echipelor specifice în urma solicitărilor ad-hoc, punând accentul pe puncte definite (de exemplu, rolul consilierilor confidențiali);

58.constată că personalul a fost informat corespunzător cu privire la oportunitățile de formare prin intranetul EPPO, care a furnizat și conținut pentru noii angajați și alte resurse ușor de utilizat; apreciază că oferta de formare din 2024 a fost bine primită și că, de exemplu, până la sfârșitul anului 2024, 86,2 % din personalul EPPO (personalul statutar, experții naționali detașați și contractanții interni) participase la formarea privind politica antifraudă, în timp ce, în ceea ce privește acțiunile de combatere a hărțuirii și de avertizare în interes public, au avut loc în 2024 două sesiuni generale cu conținut aferent destinat personalului general (34 și, respectiv, 16 participanți) și una destinată conducătorilor (9 participanți) și membrilor colegiului (6 participanți);

59.salută faptul că nu a fost semnalat niciun caz de epuizare profesională în 2024; constată că EPPO a încurajat măsuri menite să compenseze creșterea continuă a volumului de muncă, pentru a reduce riscul de epuizare profesională; observă însă că, în 2024, nu a fost efectuată nicio evaluare a distribuției volumului de muncă între diferite echipe și diferiți membri ai personalului;

60.constată că, în 2024, EPPO a organizat sesiuni de informare privind combaterea hărțuirii pentru personal, manageri și colegiu și că astfel de sesiuni au fost organizate pentru echipe și unități specifice, la cerere, în mod ad-hoc, conținutul lor fiind adaptat nevoilor fiecărei populații; apreciază că procedura de manifestare a interesului pentru consilierii confidențiali a fost lansată în 2024, conducând la alegerea (împreună cu Comitetul pentru personal) consilierilor în primul trimestru al anului 2025; remarcă primul caz de hărțuire semnalat în cadrul EPPO în 2024;

61.observă că, în urma concluziilor pozitive ale proiectului-pilot derulat în 2023, a fost elaborată o politică privind stagiile, care a fost aprobată în 2024, urmată de un prim ciclu de stagiari efectivi în același an; constată că, în cursul anului 2024, 8 stagiari au fost găzduiți la EPPO, lucrând – astfel cum se definește în politica privind stagiile – în conformitate cu un program de lucru similar cu cel al personalului statutar al EPPO, în acest caz, în temeiul dispozițiilor Deciziei C(2022)1788 a Comisiei din 24 martie 2022 privind timpul de lucru și munca hibridă; apreciază că toți stagiarii EPPO primesc o indemnizație lunară (sub formă de grant); subliniază că costul ridicat al vieții în Luxemburg reprezintă un obstacol considerabil pentru potențialii stagiari;

62. este conștient că, în ansamblu, cadrul etic al EPPO este în curs de elaborare treptată; înțelege că resursele umane limitate nu au permis finalizarea lui în 2024; solicită să se finalizeze activitățile pregătitoare în vederea adoptării unei politici cuprinzătoare privind conflictele de interese, necesară pentru consolidarea și îmbunătățirea normelor existente și pentru a acoperi mai bine toate cazurile relevante într-un singur document coerent;

63.apreciază că, în urma solicitărilor Parlamentului, programul de formare dedicat cadrului etic al EPPO a devenit obligatoriu pentru toți titularii de funcții din cadrul instituției, inclusiv pentru procurorii europeni și procurorii europeni delegați, și a atins, în 2024, rata de participare ridicată preconizată;

64.observă că, în 2024, au fost organizate în total 17 sesiuni de informare cu privire la cadrul etic al EPPO, strategia antifraudă și codul de bună conduită administrativă, asigurându-se o participare amplă a personalului, în cadrul punerii în aplicare a strategiei antifraudă pentru perioada 2023-2025, adoptată la 1 martie 2023, care vizează combaterea fraudei la toate nivelurile organizației, chiar și la nivel intern, cu obiective legate de un plan de acțiune specific și de indicatori-cheie de performanță, drept componente ale mediului de control intern al EPPO, monitorizate anual de către responsabilul cu controlul intern; observă că există norme privind conflictul de interese și proceduri de declarare pentru personalul de conducere și personalul implicat în circuitele financiare, achiziții și recrutare; observă că se efectuează anual o evaluare specifică a riscului de fraudă, pentru a identifica și a aborda potențialele riscuri, inclusiv conflictul de interese; apreciază că Ghidul pentru personalul EPPO privind activitățile și misiunile externe se aplică tuturor activităților personalului care nu au legătură cu hobby-urile sau timpul liber, dar care sunt relevante și nu intră în sfera de competență a EPPO;

65.reiterează solicitările sale privind introducerea unei politici mai stricte în materie de „uși turnante”, care ar trebui să includă o perioadă prelungită a existenței stării de incompatibilitate de cel puțin doi ani pentru înalții funcționari ai EPPO înainte ca ei să poată ocupa un loc de muncă în sectorul privat, în special în domenii legate de investigațiile EPPO; insistă ca EPPO să efectueze o evaluare anuală a respectării acestor restricții ulterior angajării; reamintește că prevenirea fenomenului „ușilor turnante” trebuie inclusă în cadrul general de etică al EPPO;

66.salută măsurile luate de EPPO ca urmare a celei mai recente rezoluții a Parlamentului privind descărcarea de gestiune, care solicita adoptarea unei proceduri specifice de avertizare în interes public și de combatere a represaliilor, pentru a integra normele de aplicare în Statutul personalului adoptat de colegiu (Decizia Colegiului nr. 077/2021 de stabilire a orientărilor privind avertizarea în interes public aplicabile în cadrul EPPO), care să însoțească articolul 45 alineatul (12) din normele financiare ale EPPO (de stabilire a măsurilor ce trebuie luate în circumstanțele respective) pentru a asigura un loc de muncă sigur și protejat; înțelege că o procedură specifică de avertizare în interes public și de combatere a represaliilor a fost elaborată în cursul anului 2024 și aprobată la începutul anului 2025; încurajează EPPO să mențină un dialog intern intens cu consilierii confidențiali cu privire la avertizarea în interes public și să implice asistenții naționali ai procurorilor europeni delegați (ANPED) în chestiunile inerente; subliniază că punerea efectivă în aplicare a procedurilor de avertizare în interes public și de combatere a represaliilor este esențială pentru a proteja integritatea internă și credibilitatea EPPO; invită EPPO să raporteze către autoritatea responsabilă cu aprobarea descărcării de gestiune informații despre funcționarea practică a acestor garanții, inclusiv despre nivelul de sensibilizare a personalului și încrederea în sistem;

67.susține că cadrul de integritate internă al EPPO este esențial pentru percepția externă a independenței și autonomiei EPPO; consideră că, prin impunerea obligației de a divulga public toate interesele financiare și activitățile externe ale înalților funcționari, inclusiv ale membrilor colegiului, riscul unei influențe nejustificate va fi atenuat, iar revizuirea periodică a acestor declarații va permite identificarea în avans a oricărui risc potențial nedetectat; apreciază voința EPPO de a explora modalități eficiente de atingere a acestui obiectiv, ținând seama în mod corespunzător de caracterul sensibil și specific al funcției de urmărire penală;

68.constată că transparența este esențială în interacțiunile EPPO cu actorii externi; apreciază deschiderea de care dă dovadă EPPO în ceea ce privește analizarea modalităților de creștere a transparenței interacțiunilor sale cu actorii externi, ținând cont în mod corespunzător de caracterul sensibil și specific al funcției de urmărire penală, inclusiv de supravegherea de către instanțe, și de imperativul protejării independenței EPPO; își menține opinia că instituirea unui registru public obligatoriu al tuturor reuniunilor dintre funcționarii EPPO și reprezentanții părților terțe, inclusiv lobbyiștii, chiar și când sunt implicați în activități de promovare legate de prioritățile de politică, și reprezentanții guvernelor naționale, ar contribui la consolidarea încrederii publicului în independența EPPO și în capacitatea sa de a iniția imediat anchete privind orice caz de deturnare a fondurilor publice, într-un mod care să evite orice percepție de influență nejustificată;

69.regretă că nu s-a dat curs solicitărilor Parlamentului adresate Comisiei de a reexamina decizia Direcției Generale pentru Servicii Digitale a Comisiei („DG Servicii Digitale”, fostă DIGIT) de a întrerupe furnizarea către EPPO a serviciilor digitale la locul de muncă; apreciază decizia Comisiei de a prelungi temporar furnizarea de servicii informatice până în iunie 2025, pentru a facilita tranziția, dar regretă că rezultatul final este o situație a cărei viabilitate financiară este, în cel mai bun caz, discutabilă și care, din punctul de vedere al performanței, este sub nivelul optim; își reiterează considerațiile cu privire la argumentele legate de securitate și confidențialitate, precum și la aspectele pur financiare, deoarece externalizarea ar părea mult mai costisitoare decât soluția internă, având în vedere resursele necesare pentru a rezolva aspectele administrative complexe și pentru a se adapta la configurația descentralizată a EPPO, cu procurorii europeni delegați și ANPED în mai multe locații din Uniune;

70.subliniază că, deși EPPO a ajuns la un nivel corespunzător de autonomie informatică abia în 2025, acțiunile pregătitoare din 2024 au concretizat cele mai semnificative investiții în digitalizare din istoria EPPO și că, pentru a realiza autonomia informatică și a preveni impactul negativ asupra activităților operaționale, EPPO a trebuit să lanseze numeroase acțiuni; reamintește că, deși Comisia a acordat sprijin tehnic EPPO în perioada tranziției către autonomia informatică, din punct de vedere bugetar, EPPO a trebuit oricum să transfere resurse de la activitatea operațională către domeniul informatic, iar Comisia nu a fost de acord să le compenseze; reamintește, în acest sens, că la sfârșitul lunii februarie 2024, cererea EPPO de modificare a bugetului pentru 2024 (pentru aproximativ 3 milioane EUR și 37 de posturi prevăzute în schema de personal) a fost respinsă și că acest refuz urmează refuzului anterior al Comisiei de a acorda 45 de posturi suplimentare în schema de personal pentru a acoperi deficitul rezultat din desființarea DG Servicii Digitale, cerere depusă în ianuarie 2023;

71.subliniază că, în 2024, bugetul operațional al EPPO pentru TIC s-a ridicat la 6,61 milioane EUR, reprezentând 19 % din bugetul operațional total (față de 4,7 milioane EUR în 2023 și 5,6 milioane EUR în 2022); observă că această creștere în termeni absoluți reflectă eforturile semnificative de pregătire pentru autonomia informatică, inclusiv consolidarea capacităților interne în materie de securitate cibernetică, gestionarea serviciilor informatice și monitorizarea infrastructurii, precum și tranziția tehnică a serviciilor furnizate anterior de DG Servicii Digitale; constată că aceste investiții au fost orientate strategic pentru a asigura continuitatea, independența și securitatea mediului digital al EPPO și pentru a pune bazele necesare pentru realizarea cu succes a autonomiei informatice în iunie 2025; subliniază că, deși ponderea cheltuielilor în domeniul informatic în bugetul operațional a rămas stabilă, anul 2024 s-a caracterizat printr-o concentrare decisivă a eforturilor și a resurselor pentru a pregăti tranziția EPPO către independența digitală deplină;

72.înțelege că, chiar și după realizarea acestui obiectiv, în 2025, EPPO subliniază că sprijinirea autonomiei informatice necesită resurse umane și financiare suplimentare, care până în prezent nu au fost acordate din cauza limitării impuse de resursele bugetare totale disponibile în liniile bugetare respective; invită Comisia să revină asupra acestei decizii și să aloce resurse suplimentare pentru a se asigura că eficacitatea și siguranța juridică a operațiunilor EPPO nu sunt puse în pericol;

73.constată că, în 2024, în domeniul IT, EPPO a adoptat măsuri în mod continuu în cadrul celor două proiecte majore legate de programul de autonomie informatică și de programul sistemului de gestionare a cazurilor, primul având ca scop furnizarea unui catalog complet de servicii informatice administrative gestionate integral la nivel intern, iar cel de-al doilea urmărind să înregistreze progrese în dezvoltarea digitalizării în domeniul principal de activitate al investigațiilor și urmăririlor penale; consideră că soluția de a recruta contractanți interni pentru gestionarea acestor proiecte oferă continuitate operațională imediată, dar nu ar trebui concepută ca o soluție definitivă pentru EPPO, având în vedere natura extrem de sensibilă a activităților sale și necesitatea de a asigura continuitatea și fiabilitatea serviciilor sale digitale, precum și cel mai înalt nivel de securitate a infrastructurii, sistemelor și echipamentelor sale informatice; își exprimă din nou îngrijorarea legată de riscul ca Comisia să nu perceapă caracterul sensibil al acestei chestiuni, fapt demonstrat de o evaluare superficială a problemei, care ar putea avea un impact negativ asupra activităților operaționale ale EPPO și ar reprezenta un potențial risc pentru reputația Uniunii în cazul în care ar conduce la slăbirea capacității operaționale a EPPO;

74.reamintește că complexitatea infrastructurii informatice a EPPO rezultă din structura descentralizată a instituției, care obligă fiecare procuror european delegat să utilizeze atât sistemul național de gestionare a cazurilor, cât și sistemul EPPO de gestionare a cazurilor, care sunt baze de date diferite, supuse unor drepturi de acces diferite; subliniază că prelucrarea și schimbul de informații între serviciile centrale ale procurorilor europeni delegați și EPPO necesită digitalizarea dosarului de caz de către procurorii europeni delegați, care sunt obligați să utilizeze instrumente digitale naționale în conformitate cu legislația națională, dar și să țină seama de necesitatea de a dispune de astfel de documente digitale în formate compatibile cu sistemul central al EPPO și cu sistemele utilizate de alți procurori europeni delegați care sunt parteneri în cazurile de anchetă;

75.susține că integrarea sistemului EPPO de gestionare a cazurilor și a sistemelor naționale de gestionare a cazurilor este necesară pentru a crește eficacitatea investigațiilor și că aceasta trebuie urmărită în contextul revizuirii Regulamentului (UE) 2017/1939; anticipează că o astfel de integrare ar necesita un nivel comun și coerent de digitalizare în toate statele membre participante, pentru a crea un mediu de lucru digital securizat la același standard ca sediul central al EPPO, respectând, în același timp, pe deplin cadrele juridice naționale; reamintește că ar trebui luate în considerare costurile comune inerente, suportate de statele membre și de Uniune, în estimările și previziunile bugetare; apreciază rolul și contribuțiile ANPED la utilizarea și alimentarea eficientă a sistemelor și sugerează să se ia în considerare atribuirea unui statut specific acestora cu ocazia revizuirii Regulamentului (UE) 2017/1939; subliniază că orice integrare viitoare ar trebui să se bazeze pe o repartizare echilibrată a responsabilităților între Uniune și statele membre;

76.consideră că este esențial să se reducă riscurile la adresa integrității structurale a sistemelor informatice ale EPPO, care decurg din practicile agresive ale grupurilor infracționale organizate anchetate și urmărite penal de EPPO, care sunt predispuse să reacționeze agresiv la intervențiile EPPO menite să le destructureze activitățile infracționale; apreciază că strategia de securitate îmbunătățită în ansamblu și cadrul global de politică în materie de securitate a informațiilor propus în 2023 au fost aprobate și adoptate în mod oficial în 2024; subliniază că securitatea fizică și digitală și guvernanța acestora reprezintă factori determinanți esențiali ai independenței operaționale și ai eficacității EPPO și necesită resurse, precum cele utilizate pentru crearea unei unități dedicate securității cibernetice și fizice;

77.subliniază că Parchetului European i se solicită să se ocupe de un număr tot mai mare de cazuri care implică componente de înaltă tehnologie și metodologii infracționale digitale, prin urmare, are nevoie de echipamente și de sisteme informatice moderne pentru a putea integra în procesele de investigare și analiză tehnologiile avansate care sunt adesea utilizate de rețelele infracționale foarte specializate;

78.constată că, în domeniile operaționale, EPPO este foarte prudent în utilizarea inteligenței artificiale și este de acord ca evaluarea probelor și luarea deciziilor în materie de urmărire penală să rămână strict sub responsabilitatea deplină a oamenilor, în pofida faptului că IA poate ajuta la prelucrarea datelor; salută această abordare ca fiind esențială pentru protejarea drepturilor fundamentale, a siguranței juridice și a răspunderii; subliniază că EPPO nu consideră că IA poate reduce necesarul de personal, ci mai degrabă că este un instrument de sprijin pentru a face față volumului de muncă tot mai mare; încurajează investițiile țintite în instrumente de IA, cu condiția ca utilizarea lor să rămână proporțională și subordonată supravegherii umane, și formare în domeniul IA, ale căror implicații bugetare ar trebui compensate de creșterea eficienței în procesele de traducere și în alte procese de sprijin; invită EPPO să ofere personalului orientări privind modul de utilizare a acestor instrumente, vizând în mod specific procesele tipice inerente mandatului special al EPPO;

79.știe că dosarele și probele aferente cazurilor EPPO sunt transmise și înregistrate la EPPO în orice limbă a Uniunii și că fiecare caz poate conține sute sau mii de documente, primite în bloc, care trebuie traduse în limbile de lucru pentru analiza și investigarea cazului, în timp ce rapoartele și deciziile EPPO, emise în limba engleză, trebuie traduse în limba statului membru raportor pentru a fi transmise instanțelor naționale; înțelege că acest proces este realizat de serviciile de traducere automată furnizate de CDT – Centre de Traduction; observă că, în 2024, costul serviciilor oferite prin eTranslation a fost de 1 051 000 EUR pentru instrumentele de traducere automată și de 2 308 452 EUR pentru traducerea umană Cifra nu include serviciile de interpretariat furnizate în temeiul acordului privind nivelul serviciilor cu Direcția Generală Interpretare a Comisiei (DG Interpretare) sau, în cazul în care DG Interpretare refuză sau nu poate să furnizeze serviciul solicitat, prin angajarea de lucrători independenți disponibili pe piață (excepții ad-hoc de la regulamentul financiar). Costurile suportate în 2024 se ridică la o valoare totală de 22 536 EUR și de 9 360 EUR în temeiul acordului privind nivelul serviciilor al DG Interpretare, iar restul cu achiziții de servicii ad-hoc.; solicită EPPO să analizeze posibilitatea unei utilizări mai eficiente a acestor servicii de traducere automată, care până în prezent nu sunt asistate de IA, ci se bazează pe seturi de date lexicale furnizate de serviciul eTranslation al DG Servicii Digitale și actualizate anual;

80.reiterează sprijinul acordat cererilor EPPO privind resursele necesare pentru protejarea securității cibernetice și solicită punerea în aplicare rapidă a unei strategii solide în materie de securitate cibernetică pentru a proteja operațiunile și integritatea datelor EPPO;

81.constată că strategia digitală a EPPO și politica de gestionare a vulnerabilităților și a corecțiilor sunt în curs de elaborare și că serviciile existente asigură evaluarea vulnerabilităților și un instrument automat de scanare și notificare pentru mediul extrem de important al sistemului de gestionare a cazurilor; invită EPPO să acorde prioritate măsurilor care sunt esențiale pentru a garanta un mediu de lucru sigur, continuitatea activităților și protecția informațiilor relevante;

82.salută dialogul continuu dintre responsabilul EPPO cu protecția datelor și punctul de contact pentru EPPO al Autorității Europene pentru Protecția Datelor, precum și reuniunile bilaterale periodice dintre aceștia; încurajează colegiul, ale cărui decizii completează cadrul juridic actual Regulamentul (UE) 2017/1939 (așa-numitul Regulament EPPO) și Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2018/1725/oj)., să colaboreze cu Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor în vederea revizuirii periodice a practicilor și procedurilor existente, având în vedere necesitatea de a asigura utilizabilitatea datelor cu caracter personal în scopul investigării și urmăririi penale și, în același timp, de a garanta protecția acestora;

83.constată că contractul de închiriere prin care autoritățile luxemburgheze pun la dispoziție, fără a percepe chirie, clădirea care găzduiește în prezent sediul central al EPPO nu a fost modificat în 2024 și că EPPO a plătit în 2024 aceeași taxă anuală de servicii în valoare de 716 724 EUR ca în 2023, fără costuri suplimentare;

84.observă că EPPO ocupă în prezent zece etaje în turn și patru etaje în anexa clădirii Tower B (TOB); știe că alte șapte etaje sunt în curs de renovare de către statul-gazdă de la începutul anului 2025 și că vor fi predate treptat EPPO în cursul celui de-al patrulea trimestru al anului 2025; înțelege că noile etaje vor contribui la depășirea actualei lipse de spațiu și vor oferi posibilitatea de a unifica și de a redistribui în mod eficient serviciile EPPO în sediu; reamintește natura activităților EPPO și confidențialitatea inerentă acestora și, prin urmare, salută alocarea unui spațiu de lucru individual fiecărui membru al personalului într-un birou pentru una, pentru două sau pentru trei persoane; apreciază măsurile deja existente pentru a asigura accesibilitatea birourilor pentru persoanele cu mobilitate redusă sau cu alte dizabilități;

85. știe că EPPO ocupă o parte dintr-o clădire pusă la dispoziție gratuit de statul-gazdă și că parametrii de mediu sunt gestionați de autoritățile naționale, în conformitate cu cerințele locale în materie de mediu; salută acțiunile întreprinse de autoritățile luxemburgheze pentru a sprijini EPPO în promovarea managementului de mediu, care au dus la instalarea a 20 de stații de încărcare pentru vehicule electrice în parcarea subterană și la înlocuirea corpurilor de iluminat de la interior și a storurilor exterioare cu unele care economisesc energie în întregul sediu central al EPPO, pentru a crește eficiența energetică a clădirii; observă că au fost instalate aparate de filtrare a apei la toate etajele, ceea ce reduce utilizarea sticlelor de plastic; observă că sediul central al EPPO este integrat în rețeaua luxemburgheză de transport public gratuit, ceea ce îl face ușor accesibil prin mijloace cu impact redus asupra mediului, fără costuri pentru personal și vizitatori, iar parcarea subterană pune la dispoziție o zonă dedicată parcării bicicletelor;

86.constată că EPPO respectă Decizia C(2025) nr. 2495 a Comisiei – Ghidul privind misiunile și deplasările autorizate, luând în considerare nu numai soluțiile verzi de deplasare pentru personalul care efectuează misiuni, ci și evaluând în mod sistematic necesitatea misiunilor în raport cu fezabilitatea reuniunilor online;

87. reiterează că, în cadrul arhitecturii concepute pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, rolul major al EPPO poate fi îndeplinit în mod eficient numai printr-o cooperare și o coordonare intense cu celelalte entități care au sarcini complementare; subliniază că EPPO acționează într-un context complex și eterogen, în care independența sa este la fel de importantă ca și capacitatea sa de a crea sinergii cu partenerii săi și voința sa de a comunica cu părțile interesate relevante;

88.cunoaște eforturile depuse de EPPO în vederea unei cooperări eficiente cu Europol, OLAF și Eurojust, care se desfășoară în conformitate cu mandatul fiecărei organizații, prin intermediul reuniunilor periodice la nivelul conducerii și la nivel tehnic și prin intermediul proceselor de tip „rezultat pozitiv/negativ” utilizate pentru schimburile bidirecționale de informații și pentru a evita suprapunerea activităților; regretă totuși volumul limitat al cooperării operaționale dintre OLAF și EPPO, confirmat de numărul constant redus de cazuri EPPO sprijinite de OLAF (4 cazuri în 2023 și 5 cazuri în 2024) în comparație cu volumul de cazuri pentru care EPPO a primit sprijin în 2024 din partea Eurojust (25) și Europol (83); constată că cooperarea cu Europol este supusă unor limitări care decurg din dreptul procesual penal național și din accesibilitatea datelor deținute de EPPO; consideră că intensificarea cooperării cu Europol ar permite sinergii și optimizarea resurselor, dar subliniază necesitatea urgentă ca EPPO să își dezvolte platforma analitică internă, care este esențială pentru interpretarea rapidă a datelor colectate în cursul investigațiilor sale și pentru stabilirea strategiilor operaționale în cazurile transfrontaliere care necesită acces la întregul sistem al EPPO de gestionare a cazurilor; invită toate părțile să caute modalități adecvate de creare a sinergiilor, de consolidare a cooperării la nivel operațional, de evitare a suprapunerii sarcinilor și de utilizare mai eficientă a capacităților de analiză existente; salută înființarea de grupuri de lucru dedicate pentru revizuirea anunțată de Comisie a arhitecturii antifraudă și se așteaptă ca dezbaterile, la care participă toate componentele arhitecturii antifraudă, să conducă la îmbunătățiri tangibile în modul în care acestea cooperează și își coordonează activitățile, care urmează să fie prezentate de Comisie până la sfârșitul anului 2026;

89.remarcă buna cooperare dintre EPPO și Curte, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor și Ombudsmanul European în 2024; observă că Ombudsmanul European a deschis o anchetă în urma unei plângeri depuse de un cetățean care a participat la o procedură de selecție în 2024, care a fost apoi considerată nefondată, nefiind susținută de nicio dovadă sau de niciun caz de administrare defectuoasă din partea EPPO;

90.consideră că revizuirea cadrelor de reglementare ale OLAF și EPPO oferă ocazia de a reexamina multe aspecte ale colaborării dintre acestea, în lumina experiențelor acumulate în acești ani de activitate operațională; subliniază că lecțiile învățate în urma desfășurării atât a investigațiilor complementare (propuse de OLAF), cât și a investigațiilor de sprijin (solicitate de EPPO) au oferit un set util de informații care pot constitui baza pentru reconfigurarea modalităților de cooperare dintre acestea; subliniază că aceeași experiență operațională a indicat necesitatea unui nivel crescut de depistare și a unui sistem îmbunătățit de raportare; constată că, în 2024, a avut loc în Parlament prima reuniune internațională între procurorii EPPO și anchetatorii OLAF; consideră că acesta poate fi considerat un proiect-pilot pentru o practică de schimb care ar trebui să devină periodică, sub rezerva disponibilității resurselor financiare; reiterează că un dialog și o cooperare adecvate între componentele arhitecturii antifraudă a Uniunii pot fi realizate numai prin instituirea unui forum interinstituțional obligatoriu în cadrul căruia să poată fi abordate și discutate aspecte strategice, în vederea optimizării resurselor și a obținerii de rezultate tangibile;

91.constată că frauda în domeniul TVA a devenit o vulnerabilitate structurală a pieței interne și că, în pofida reapariției schemelor de tip carusel standardizate, autoritățile fiscale naționale sunt capabile să depisteze și să combată doar o mică parte din rețelele infracționale; subliniază valoarea unică a operațiunilor EPPO, care pot să reconstituie tranzacții infracționale complexe și fluxuri financiare ilicite și să ia măsuri prin punerea sub sechestru și indisponibilizarea activelor implicate; invită Comisia să propună în continuare toate modificările legislative necesare pentru a remedia o situație care împiedică eficacitatea luptei împotriva fraudei în domeniul TVA și limitează potențialul de sinergii între autoritățile naționale și ale UE;

92.subliniază că accesul la date și schimbul de informații sunt elemente esențiale ale oricărei acțiuni antifraudă și că protejarea cu succes a bugetului Uniunii depinde de realizarea satisfăcătoare a acestora; reamintește recomandările Curții exprimate în Raportul special nr. 24/2015 privind combaterea fraudei în domeniul TVA și în Raportul special nr. 08/2025 al Curții intitulat „Frauda în materie de TVA la importuri – Procedurile vamale de import simplificate nu protejează suficient interesele financiare ale UE” și salută, în acest sens, propunerea Comisiei de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 904/2010 în ceea ce privește accesul Parchetului European (EPPO) și al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) la informații privind taxa pe valoarea adăugată la nivelul Uniunii, prezentată la 14 noiembrie 2025 https://www.eca.europa.eu/ECAPublications/SR-2025-08/SR-2025-08_RO.pdf; subliniază, în aceeași ordine de idei, importanța schimbului complet și eficient de date între EPPO, OLAF, Eurojust și Europol și faptul că înființarea unui grup de lucru comun ar permite supravegherea integrării datelor și a eficienței gestionării cazurilor între aceste organisme;

93.susține apelul EPPO de a intensifica eforturile pentru a asigura o capacitate de analiză a datelor mult mai mare și mai bună la nivelul Uniunii, în vederea exploatării depline a cantităților enorme de date colectate în cadrul investigațiilor EPPO, și este de acord că un progres în această direcție ar îmbunătăți considerabil lupta împotriva criminalității organizate în Uniune; constată că volumul probelor colectate analizate crește exponențial, în paralel cu numărul tot mai mare de cazuri investigate de EPPO; subliniază că o mare parte din aceste informații se referă la criminalitatea organizată și la spălarea de bani, precum și la o gamă largă de activități ilicite legate de acestea, care constituie infracțiuni subiacente și nu intră în sfera de competență și de investigare a EPPO; observă că o situație similară s-a produs în urma investigației Admiral, când analiza unei părți din cel puțin 638 TB de date digitale puse sub sechestru a relevat legături cu traficul de droguri, jocurile de noroc ilegale, prostituția și altele, ceea ce a dus la deschiderea mai multor proceduri penale de către parchetele naționale pentru infracțiuni care nu țin de protecția intereselor financiare ale UE; remarcă faptul că o situație similară s-a produs în cazul investigației Midas, care a condus la descoperirea unui ecosistem infracțional complex, cu societăți de tip „cutie poștală”, persoane interpuse, identități fictive și comunicații criptate pentru a orchestra alte activități infracționale, inclusiv traficul de droguri și de arme și finanțarea terorismului, pentru care analiza unei părți din cel puțin 418 TB de date digitale a dus la depunerea a treisprezece rapoarte de infracțiuni la autoritățile naționale responsabile cu investigarea acestor infracțiuni care nu țin de protecția intereselor financiare ale UE;

94.salută instituirea unui mecanism intern care să asigure transmiterea eficientă din punctul de vedere al resurselor, în timp util și consecventă a notificărilor de către EPPO, în conformitate cu articolul 103 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/1939, care sunt relevante pentru recuperarea administrativă și măsurile de precauție, precum și revizuirea acordului de lucru cu Comisia cu ocazia celei de-a treia revizuiri anuale la nivel înalt a cooperării dintre EPPO și Comisie, în octombrie 2024; consideră că aceste dispoziții vor conduce la acțiuni mai eficiente în ceea ce privește protecția intereselor financiare ale Uniunii; subliniază, de fapt, creșterea bruscă a numărului de notificări adresate Comisiei în urma noilor acorduri din 2024 și 2025 (respectiv +147 % și +85 % în comparație cu 2022); precizează totuși că, pentru a putea asigura o monitorizare eficientă a cazurilor sale și un flux constant de informații către Comisie în vederea adoptării măsurilor administrative, este necesar să se dezvolte în continuare capacitatea sistemului EPPO de gestionare a cazurilor și capacitatea sa de analiză a datelor, ceea ce nu este posibil într-o situație de subfinanțare structurală; regretă că, în pofida indicațiilor clare ale EPPO cu privire la necesitățile financiare, Comisia a prevăzut, prin scrisoarea sa rectificativă nr. 1/2024, doar trei posturi în schema de personal și un agent contractual, ceea ce nu este suficient; susține viitoarele cereri ale EPPO privind resursele esențiale pentru recuperarea la bugetul Uniunii a sumelor afectate de fraudă; invită Comisia să maximizeze recuperarea administrativă în bugetul Uniunii, respectând în același timp confidențialitatea și buna desfășurare a acțiunilor de investigare;

95.știe că recuperarea fondurilor de către autoritățile naționale rămâne de competența Comisiei, astfel cum se menționează în scrisoarea de misiune adresată comisarului pentru buget, luptă antifraudă și administrație publică, și subliniază că, până în prezent, EPPO nu are mandatul de a monitoriza procesul de recuperare; reiterează apelul său către statele membre de a consolida cooperarea în procesul de recuperare și de a informa în timp util atât Comisia, cât și EPPO cu privire la confiscările definitive; susține că este necesară revizuirea regulamentelor relevante pentru a clarifica rolul EPPO în procesul de recuperare;

96.recunoaște că investigațiile EPPO pot fi inițiate numai dacă informațiile au ajuns la procurori și se așteaptă ca statele membre să își respecte obligațiile legale prin raportarea tuturor cazurilor relevante către EPPO; constată cu îngrijorare că conflictele de competență și obstacolele sistemice din calea investigațiilor EPPO au persistat în 2024, inclusiv cazuri care ridică preocupări privind statul de drept; reamintește, în acest context, de declarația publică a EPPO privind o decizie referitoare la un conflict de competență din Croația; solicită Comisiei să monitorizeze în mod sistematic aceste obstacole, ca parte a responsabilității sale de a asigura respectarea dreptului Uniunii și de a proteja interesele financiare ale Uniunii; constată cu îngrijorare că unele state membre au declarat infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii drept cazuri naționale și au refuzat să recunoască competența EPPO; își exprimă îngrijorarea cu privire la posibilul impact negativ asupra investigației al acestor conflicte de competență, din cauza pierderii probelor sau a colectării tardive a acestora; invită Comisia să colecteze și să evalueze informațiile referitoare la cazurile de conflicte de competență, în vederea obținerii datelor relevante pentru revizuirea Regulamentului (UE) 2017/1939;

97.constată că, deși competența EPPO este clar definită la articolul 22 alineatele (1) și (2) și la articolul 23 din Regulamentul (UE) 2017/1939, în 2024 au existat din nou nelămuriri legate de competența autorităților naționale și a procurorilor europeni delegați; subliniază că aceste cazuri ar trebui tratate în conformitate cu articolul 25 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2017/1939, care le trimite autorității judiciare naționale competente să se pronunțe asupra cazurilor de conflict de competență între procurorii naționali, cu condiția ca decizia acesteia să poată face obiectul unei decizii preliminare a Curții de Justiție, astfel cum se prevede la articolul 42 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/1939, care face trimitere la articolul 267 din TFUE; reiterează că, deoarece în multe state membre decizia autorității naționale privind conflictul de competență nu poate face obiectul unei decizii preliminare a Curții de Justiție, situația actuală nu este clară din punct de vedere juridic; încurajează statele membre care au îndoieli cu privire la competența EPPO să sesizeze Curtea de Justiție cu o cerere de decizie preliminară în temeiul articolului 267 din TFUE și al articolului 42 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/1939;

98.constată că, în 2024, EPPO a pus în aplicare și a acoperit costurile aferente „Academiei EPPO”, organizată împreună cu Guardia di Finanza în Italia, cu două cursuri internaționale la fața locului, de două săptămâni, pentru 49 de anchetatori; observă că, în unele state membre, au fost organizate cursuri de formare specializate pentru agenți de aplicare a legii în domenii infracționale care intră sub mandatul EPPO; solicită Comisiei să sprijine și să garanteze finanțarea pentru acest proiect valoros de formare; observă că, în 2024, procurorii europeni și procurorii europeni delegați au lansat noi acțiuni de informare la nivel descentralizat și central pentru părțile interesate naționale, găzduind în numeroase rânduri delegații din cadrul sistemului judiciar, al parchetelor și al forțelor de ordine;

99.își reiterează îngrijorarea cu privire la numărul tot mai mare de cazuri legate de MRR care nu sunt distribuite în mod uniform între statele membre care au primit deja plăți importante; subliniază că distribuția dezechilibrată a cazurilor ar putea fi consecința nivelului inegal de adecvare a sistemelor de gestionare și control ale statelor membre sau a eficacității suboptime a eforturilor de depistare și a practicilor netransparente de raportare; subliniază că resursele MRR provin din bugetul Uniunii și că protecția acestora ține de competența EPPO, încurajând astfel Comisia și alte organe și autorități ale Uniunii să intensifice eforturile de depistare și să raporteze EPPO orice situație relevantă în acest sens;

100.subliniază că numărul mare de cazuri active care implică fonduri MRR este probabil să crească în viitor odată cu accelerarea ritmului plăților pe măsură ce se apropie data de sfârșit și consideră că este esențial să se intensifice cooperarea și coordonarea între autoritățile relevante, în special cu Grupul operativ pentru redresare și reziliență, pentru a consolida mecanismul de monitorizare și control prin analiza cazurilor de fraudă investigate de EPPO și pentru a depista eventualele lacune de control sau tipare de fraudă care ar fi putut rezulta din neglijență sau omisiune și pentru a le remedia prin măsurile de reducere și recuperare introduse în anexa IV la Ghidul Comisiei privind planurile de redresare și reziliență adoptat la 22 iulie 2024;

101.apreciază consimțământul colegiului privind acordurile de lucru cu Comisia anticorupție din Seychelles și Parchetul General al Principatului Andorra, precum și încheierea memorandumurilor de înțelegere cu vicepreședintele pentru integritate al Băncii Mondiale și Asociația ibero-americană a Parchetelor; salută semnarea, în noiembrie 2024, a acordului de lucru cu Parlamentul, care stabilește modalități clare de cooperare în scopul protejării intereselor financiare ale Uniunii, precum și consimțământul colegiului privind acordurile de lucru cu SEAE și revizuirea anexelor la acordul cu Comisia și începerea, tot în 2024, a negocierilor pentru un acord de lucru cu Banca Centrală Europeană;

102.remarcă activitatea intensă desfășurată de EPPO pentru a asigura eficacitatea investigațiilor sale în contextul internațional și în legătură cu țările terțe; știe că EPPO este membru sau observator în cadrul mai multor rețele și organizații internaționale, precum grupul Egmont, rețeaua GlobE, grupul de lucru al OCDE privind mita, rețeaua Carin, rețeaua Nadal, rețeaua EACN/EPAC, Rețeaua judiciară europeană, Comitetul de experți al Consiliului Europei privind funcționarea convențiilor europene de cooperare în materie penală (PC-OC) și altele; observă că EPPO a semnat acorduri de lucru cu numeroși parteneri; recunoaște dificultățile EPPO de a interveni în mod eficient în absența unui temei juridic clar și apreciază transmiterea către Comisie, în august 2023, a unei liste de țări terțe considerate prioritare pentru încheierea de acorduri care ar putea facilita cooperarea; invită Comisia să ia în considerare în mod corespunzător solicitările EPPO;

103.constată că EPPO a continuat să se bazeze pe contracte interinstituționale și pe acorduri bilaterale privind nivelul serviciilor și că, la sfârșitul anului 2024, EPPO era membru activ în 86 de contracte-cadru interinstituționale și avea încheiate 23 de acorduri privind nivelul serviciilor sau alte acorduri cu administrația publică a Uniunii, în vederea achiziționării de bunuri și servicii la un cost mai mic sau a maximizării economiilor bugetare din instrumentele contractuale existente, în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare;

104.salută călduros participarea Poloniei și a Suediei la EPPO; constată că Danemarca continuă să exercite opțiunea de neparticipare la EPPO în temeiul Protocoalelor nr. 21 și 22 la TFUE; știe că, în urma indicației inițiale a guvernului irlandez cu privire la posibila sa participare la cooperarea consolidată, EPPO a înființat un grup de lucru dedicat, format din reprezentanți ai serviciilor relevante ale EPPO, pentru a acoperi toate aspectele participării și pentru a însoți autoritățile naționale în acest proces; observă că, la cererea statului membru, au fost deja organizate mai multe reuniuni informale pentru a explica funcționarea EPPO; remarcă însă că, în 2024, nu au avut loc schimburi oficiale cu grupul de lucru interinstituțional irlandez înființat pentru a examina potențiala participare viitoare a Irlandei la EPPO; îndeamnă Comisia, EPPO și autoritățile irlandeze să relanseze un dialog constructiv și să găsească o cale eficientă de urmat;

105.regretă profund că Ungaria este singurul stat membru care nu a aderat încă la EPPO, în ciuda absenței oricărui impediment juridic sau constituțional; îndeamnă ferm Guvernul Ungariei să adere fără întârziere la EPPO; consideră că neparticiparea continuă nu poate fi interpretată decât ca o tentativă deliberată de a proteja corupția și utilizarea abuzivă a fondurilor Uniunii de controlul independent la nivel european; consideră că aderarea țării la EPPO ar răspunde, într-un final, solicitărilor de lungă durată și legitime ale societății civile și ale cetățenilor de a consolida garanțiile juridice împotriva fraudei, a corupției și a altor abateri grave și de a restabili încrederea în protejarea intereselor financiare ale Uniunii, care sunt, în prezent, subminate de deficiențe persistente în asigurarea respectării legii și care slăbesc impactul pozitiv al politicilor Uniunii menite să sprijine creșterea economică, coeziunea și bunăstarea cetățenilor maghiari, a IMM-urilor și a autorităților locale și regionale din Ungaria;

106.reamintește că Guvernul Ungariei a încercat de mai multe ori să desfășoare activități sistematice de spionaj împotriva personalului Comisiei Europene și al OLAF;

107.subliniază că orice lipsă de cooperare cu EPPO din partea oricărui stat membru creează nișe de imunitate și privilegii care slăbesc apărarea intereselor financiare ale Uniunii, făcând-o inegală și ineficientă, și îndeamnă Comisia să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva oricărui stat membru care obstrucționează sistematic investigațiile desfășurate de EPPO; invită Comisia să ia în considerare, în aplicarea Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii (JO L 433 I, 22.12.2020, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2020/2092/oj)., faptul că neparticiparea la EPPO poate constitui o amenințare potențială la adresa intereselor financiare ale Uniunii și invită Comisia să monitorizeze îndeaproape nivelurile de cooperare ale statelor membre cu EPPO; în acest sens, regretă profund cazurile, semnalate în 2024, ale unor anchetatori OLAF și EPPO care au făcut obiectul unor amenințări din partea unor guverne ale statelor membre în timp ce își desfășurau activitățile pe teren; subliniază că astfel de situații subminează statul de drept, constituie o încălcare gravă a încrederii reciproce și a cooperării loiale între statele membre și instituțiile Uniunii, și slăbesc acțiunile Uniunii, solicitând instituirea unor măsuri preventive și de protecție solide pentru a proteja personalul atunci când este detașat în situații care îi expune unor riscuri;

108.subliniază că activitățile EPPO trebuie să contribuie la protejarea intereselor financiare ale UE și ar trebui să ducă la recuperarea sumelor plătite din bugetul UE care nu au fost utilizate în scopul preconizat din cauza activităților infracționale; observă că procesul de confiscare, ce permite recuperarea acestor sume, revine autorităților naționale și că sumele confiscate relevante sau valoarea activelor, rezultate din măsurile adoptate de procurorii europeni delegați în statele membre, ar trebui să revină la bugetul Uniunii, după deducerea costurilor suportate de autoritățile statelor membre pentru punerea în aplicare a acestor măsuri, în conformitate cu articolul 38 din Regulamentul (UE) 2017/1939, care se referă la bunurile sau produsele ce trebuie înstrăinate în conformitate cu legislația națională aplicabilă, fără a aduce atingere drepturilor Uniunii sau ale altor victime de a fi despăgubite pentru prejudiciile suferite; reamintește că Comisia pentru control bugetar a Parlamentului a propus ca veniturile potențiale rezultate din măsurile de punere sub sechestru și confiscare să fie înregistrate în bugetul Uniunii ca venituri nealocate, într-o linie bugetară separată creată prin rectificare bugetară; apreciază angajamentul EPPO de a colabora cu Comisia pentru a sprijini orice eforturi care vizează asigurarea punerii în aplicare a celor de mai sus; consideră că este necesar să se modifice articolul 38 pentru a permite punerea în aplicare și monitorizarea sa efectivă, în vederea asigurării protecției bugetului Uniunii, și invită Comisia să ia măsurile necesare împreună cu autoritățile naționale competente pentru a permite introducerea acestor sume în bugetul Uniunii și să propună soluțiile legislative necesare pentru aplicarea sa efectivă;

109.subliniază că este importantă monitorizarea și raportarea sistematică cu privire la măsurile ulterioare investigației și urmăririi penale, având în vedere mai ales măsurile financiare adoptate (confiscarea și recuperarea), pentru a înțelege mai clar impactul acțiunilor EPPO; observă că EPPO și Comisia s-au angajat să-și raționalizeze comunicările și să le adapteze în funcție de posibila adoptare a unor măsuri de refacere a bugetului Uniunii afectat de infracțiuni financiare; susține că Comisia trebuie să asiste EPPO în monitorizarea și urmărirea activităților EPPO, pentru a preveni deturnarea resurselor limitate ale EPPO de la sarcinile de investigare și urmărire penală; consideră că controlul exercitat de Parlament asupra măsurilor administrative ulterioare anchetelor penale efectuate de EPPO contribuie în mod esențial la îmbunătățirea eficienței arhitecturii antifraudă a Uniunii; încurajează Comisia, precum și toate componentele arhitecturii antifraudă, să găsească o modalitate eficientă și eficace de a monitoriza acțiunile întreprinse și de a prezenta rapoarte privind rezultatul final al acestora;

110.subliniază rolul crucial al recuperării activelor și efectul său disuasiv asupra criminalității organizate; observă că participarea EPPO la rețelele internaționale ar trebui să îmbunătățească eficacitatea operațiunilor de recuperare a activelor; reiterează că anchetarea și urmărirea penală promptă și eficientă a infracțiunilor financiare ar trebui să conducă la economii semnificative pentru bugetul Uniunii și al statelor membre;

111.apreciază numeroasele îmbunătățiri aduse comunicării interne și externe a EPPO în 2024, în special sesiunile de informare privind combaterea hărțuirii și avertizarea în interes public, precum și alte inițiative de sensibilizare privind cadrul etic al EPPO, încă în curs de elaborare; salută contribuția în principal a procurorului-șef european la schimburile de opinii din cadrul Parlamentului, în cadrul diverselor dezbateri ale comisiilor parlamentare (Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, Comisia pentru control bugetar, Comisia pentru afaceri economice și monetare, Subcomisia pentru chestiuni fiscale);

112.observă că nivelul resurselor EPPO dedicate comunicării este limitat și că, având în vedere necesitatea de a stabili autonomia digitală a EPPO, gestionarea site-ului EPPO este acum realizată intern, necesitând resurse suplimentare, după ce DG Servicii Digitale a încetat să furnizeze serviciul respectiv; constată că bugetul pentru activitățile de comunicare publică și de promovare în 2024 a fost de 235 382 EUR și că a fost utilizat în totalitate, în special pentru achiziționarea de licențe de monitorizare a mass-mediei și pentru alte inițiative de comunicare și traducerea publicațiilor;

113.constată că strategia EPPO în domeniul platformelor sociale este concepută pentru a viza în mod eficient diverse categorii de public, inclusiv jurnaliști, părți interesate instituționale, practicieni în domeniul dreptului și al aplicării legii, mediul academic și publicul larg, prin adaptarea mesajelor la nevoile acestora; observă că obiectivul principal al prezenței EPPO în rețelele sociale este de a consolida încrederea prin îmbunătățirea vizibilității; își reiterează apelul adresat EPPO de a găsi în mod clar cel mai bun echilibru posibil între transparență și interesul public, pe de o parte, și confidențialitatea și buna desfășurare a investigației, pe de altă parte, precum și de a asigura neutralitatea comunicărilor sale cu privire la activitățile sale; încurajează EPPO să transmită un mesaj liniștitor cu privire la dimensiunea operațională a valorilor și principiilor Uniunii, care se bazează pe independență și respectarea legii, aplicate cu transparență și considerație; observă că o comunicare eficientă din partea EPPO contribuie la consolidarea reputației instituțiilor în rândul cetățenilor și la sensibilizarea contribuabililor cu privire la complexitatea și importanța protejării intereselor financiare ale Uniunii;

114.subliniază că eforturile EPPO de a transmite informații corecte și ușor de înțeles cu privire la cazurile complexe urmărite penal pot constitui un puternic stimulent pentru cetățenii Uniunii să semnaleze EPPO eventualele abateri și pot contribui la promovarea unei implicări mai mari a societății civile; apreciază eforturile susținute ale EPPO de a îmbunătăți înțelegerea activității sale în rândul jurnaliștilor, al cetățenilor și al mediului academic prin intermediul briefingurilor de presă în diferite state membre, al vizitelor de studiu, al conferințelor și al informărilor periodice și al rapoartelor privind obiectivele intermediare, care informează toate categoriile de public cu privire la activitatea și impactul EPPO; înțelege că natura sensibilă a chestiunilor care fac obiectul anchetelor și necesitatea de a respecta prezumția de nevinovăție a numeroaselor părți implicate în cazurile EPPO impun comunicate de presă precise și difuzarea informațiilor numai după confirmarea lor prealabilă de către procurori și în conformitate cu cerințele legale, eventual distribuite prin e-mail, platforme online și platforme sociale; observă că comunicarea directă prin intermediul platformelor sociale elimină interpretarea de către terți și facilitează transmiterea mesajelor EPPO în mod precis și transparent;

115.consideră că pentru o comunicare strategică mai bună ar trebui să existe mai întâi o accesibilitate îmbunătățită a opțiunilor de raportare și salută promovarea de către EPPO a opțiunii de raportare în descrierile tuturor conturilor de pe platformele sociale ale EPPO și solicitările EPPO de a o integra în fiecare prezentare standard pentru publicul extern, vizitatori și la conferințe sau în discursuri, atunci când este cazul;

116.salută decizia de a nu adopta legislația votată în Parlamentul Ucrainei, Rada Supremă, în iulie 2025, care ar fi slăbit eficacitatea acțiunilor desfășurate de Parchetul specializat în combaterea corupției (SAPO) și de Biroul național anticorupție (NABU) din Ucraina, în special având în vedere recentele cazuri de corupție la nivel înalt relatate de mass-media, care subliniază necesitatea unei abordări precaute și prudente în tratarea infracțiunilor de corupție și importanța eforturilor Ucrainei de a urmări în mod eficient obiectivele de transparență;

117.cunoaște faptul că EPPO a semnat trei acorduri de lucru cu Parchetul General al Ucrainei (PGO), Biroul Național Anticorupție (NABU) și Parchetul Specializat Anticorupție, toate pentru facilitarea cooperării în cadrul anchetelor respective, pe baza cadrului juridic existent; observă că, în 2024, EPPO a organizat la sediul său patru cursuri de formare pentru procurorii și anchetatorii ucraineni din cadrul NABU; reamintește că, în circumstanțe specifice, competența EPPO se poate extinde la fondurile Uniunii, chiar și atunci când acestea sunt utilizate în țări terțe, și poate acoperi, de asemenea, eludarea sancțiunilor Uniunii, în măsura în care intră sub incidența mandatului actual al EPPO, care vizează potențialele prejudicii aduse intereselor financiare ale Uniunii prin evaziunea în domeniul taxelor vamale sau al accizelor; înțelege că depistarea și raportarea fraudelor de către autoritățile competente rămâne într-adevăr o condiție prealabilă esențială pentru orice cooperare ulterioară și că schimbul de expertiză lansat odată cu oferta de formare va ajuta în continuare autoritățile ucrainene în eforturile lor de depistare a potențialelor fraude care implică fonduri ale Uniunii; apreciază disponibilitatea EPPO de a consolida cooperarea prin înființarea de grupuri de lucru dedicate împreună cu autoritățile ucrainene pentru a coordona anchetele, acolo unde este necesar, ținând cont de volumul și de sfera infracțiunilor raportate;

118.observă că este posibil ca volumul tot mai mare de sprijin financiar acordat de Uniune Ucrainei, inclusiv în baza Mecanismului pentru Ucraina, să genereze cereri de investigare suplimentare pentru EPPO în următorii ani; subliniază că este important să se anticipeze aceste provocări prin dotarea adecvată cu personal, o infrastructură digitală sigură și prin cadre de cooperare consolidate, pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, sprijinind totodată Ucraina în mod eficient.