Observații generale1.constată că există trei tipuri de agenții ale UE: agenții descentralizate, agenții executive și alte organisme; reamintește că această rezoluție vizează 31 din cele 33 de agenții descentralizate și două dintre celelalte patru organisme (Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) și Agenția de Aprovizionare a Euratom (ESA));
2.evidențiază că, deși înființarea sau extinderea agențiilor UE este menită să consolideze capacitățile Uniunii, este important să se garanteze că acest proces are la bază evaluări temeinice și analize riguroase, evaluări ale impactului și o demonstrare clară a valorii adăugate, astfel încât să se poată trage învățăminte și să se ia în considerare încetarea mandatului lor, dacă este necesar; subliniază că această abordare nu numai că ar asigura o mai bună reglementare, ci ar mări și eficacitatea, asumarea răspunderii, transparența și coerența peisajului instituțional al Uniunii; subliniază că orice analiză a fuziunilor, consolidării sau încetării mandatelor agențiilor trebuie să se bazeze pe o evaluare politică aprofundată, completând astfel considerațiile bugetare sau de eficiență;
3.își exprimă îngrijorarea cu privire la creșterea costurilor cu serviciul datoriei ale Uniunii; observă că, potrivit Raportului anual al Curții de Conturi Europene („Curtea”), cuantumul creditelor în curs de derulare contractate de Uniune ar putea depăși 900 miliarde EUR până în 2027, un nivel de aproape zece ori mai mare decât nivelul datoriei din 2020; avertizează că creșterea costurilor îndatorării reprezintă un risc pentru bugetele viitoare și reduce marja de manevră bugetară pentru noile priorități;
4.subliniază că transparența nu este doar o obligație de conformitate, ci și o condiție prealabilă pentru încrederea publică în agențiile care exercită competențe de reglementare sau operaționale semnificative; invită agențiile să publice în mod proactiv documente-cheie cu conținut neconfidențial, în timp util și într-un mod ușor de utilizat, respectând în același timp principiul proporționalității, legislația privind protecția datelor, ținând seama de preocupările de securitate, juridice, strategice și de alte preocupări relevante și respectând regulamentul și mandatul agenției respective;
5.reamintește că punctul 60 din abordarea comună prevede că fiecare agenție ar trebui evaluată o dată la cinci ani; invită insistent Comisia să analizeze dacă se pot face mai multe sinergii între activități și dacă se pot consolida activitățile, precum și dacă este posibil să fuzioneze unele agenții cu activități complementare, pentru a asigura rentabilitatea și a raționaliza funcțiile agențiilor, inclusiv prin eventuale revizuiri ale mandatelor, atunci când există ineficiență sau redundanță; insistă că, în conformitate cu principiile proporționalității, eficienței și responsabilității fiscale, toate agențiile UE fac obiectul unor evaluări periodice ale performanței; încurajează, acolo unde este necesar, aplicarea clauzei de caducitate/revizuire, pentru a menține eficiența și a asigura utilizarea optimă a resurselor; consideră că eficiența bugetară este esențială pentru funcționarea agențiilor; reiterează în acest sens recomandarea Curții din Raportul special nr. 22/20202, prin care Comisia este invitată insistent să folosească mai mult evaluările transversale ale agențiilor în contextul verificărilor adecvării efectuate de Comisie în diferitele domenii de politică; ia act de faptul că în Raportul special 22/2020 al Curții s-a constatat că contribuția măsurabilă a agențiilor la obiectivele de politică ale Uniunii nu este întotdeauna demonstrată în mod clar; subliniază că cele 33 de agenții descentralizate gestionează peste 4.1 miliarde EUR și că, pe lângă verificările de conformitate, Parlamentul ar putea analiza în plus cum să le evalueze impactul; încurajează raportarea cu privire la un set limitat de indicatori de rezultat și de impact și invită Rețeaua agențiilor UE, în cooperare cu Curtea, să exploreze și, după caz, să elaboreze un cadru comun de performanță care să fie prezentat autorității care acordă descărcarea de gestiune;
6.subliniază că respectarea drepturilor fundamentale și a statului de drept reprezintă o condiție prealabilă pentru o bună performanță și o bună gestiune financiară; consideră că numai agențiile care asigură respectarea deplină a obligațiilor privind drepturile fundamentale pot fi considerate ca având o performanță satisfăcătoare, indiferent de ratele de execuție a bugetului;
7.invită toate agențiile să asigure în continuare respectarea drepturilor fundamentale și protecția datelor în cadrul operațiunilor lor respective;
8.subliniază importanța procedurii de descărcare de gestiune, care nu este doar o obligație prevăzută în tratat, ci și un demers care promovează transparența, responsabilitatea și dialogul deschis cu privire la finanțele Uniunii; consideră că practica acordării descărcării de gestiune prin cadre de guvernanță instituite în actele constitutive ale unor agenții precum Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante (OCSP) și Comitetul Unic de Rezoluție (SRB) reflectă cadrele lor juridice și financiare și asigură o evaluare și un control corespunzătoare, sprijinind totodată transparența și responsabilitatea publică; reamintește abordarea comună privind agențiile complet autofinanțate (punctul 58), ce necesită explorarea mecanismelor de responsabilitate democratică, printre care se numără raportarea anuală către Parlament, Consiliu și Comisie, precum și luarea în considerare a recomandărilor acestora, pentru a asigura controlul public asupra agențiilor care pun în aplicare politicile Uniunii fără a recurge la bugetul general al Uniunii; consideră, cu toate acestea, că ar fi de dorit ca agențiile finanțate integral din surse proprii să fie incluse în procedura de descărcare de gestiune aplicabilă agențiilor aflate în responsabilitatea Comisiei pentru control bugetar sau, cel puțin, să facă obiectul unor obligații consolidate de raportare în fața Comisiei pentru control bugetar;
9.constată cu îngrijorare că, de-a lungul anilor, agențiilor descentralizate ale Uniunii li s-au încredințat tot mai multe sarcini prin intermediul unor regulamente revizuite, al unei noi legislații sau al unor acorduri la nivelul serviciilor și de delegare cu Comisia, adesea fără resurse structurale corespunzătoare sau posturi permanente; subliniază că acest model recurent creează presiuni operaționale care, la rândul lor, ar putea contribui la deficiențe în gestionarea bugetară și la o dependență structurală crescândă de contractanții externi, în special în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC), al securității cibernetice și al altor funcții operaționale; avertizează că o astfel de dependență pe termen lung poate submina capacitatea instituțională, continuitatea și păstrarea cunoștințelor, slăbind totodată suveranitatea digitală a UE și integritatea personală a cetățenilor; solicită, prin urmare, ca această dependență pe termen lung să fie evaluată periodic și să se reducă dependența structurală de consultanții externi, în special pentru funcțiile de bază; subliniază că externalizarea excesivă subminează memoria instituțională, responsabilitatea și eficiența utilizării fondurilor; solicită Comisiei să se asigure că agențiile dispun de personal suficient pentru a-și îndeplini mandatele folosind resurse interne atunci când este posibil;
10.observă că deficiențele statului de drept din anumite state membre, inclusiv slăbirea independenței justiției și a capacității de urmărire penală, pot submina cadrele de cooperare ale agențiilor, fiabilitatea datelor și integritatea operațională; invită Comisia să evalueze și să abordeze aceste riscuri;
11.subliniază că transparența, controalele solide privind conflictele de interese și normele clare care reglementează interacțiunile cu părțile interesate sunt garanții esențiale pentru independența, credibilitatea instituțională și responsabilitatea agențiilor descentralizate ale Uniunii, precum și pentru încrederea publicului în funcționarea lor eficientă și robustă; subliniază că multe agenții își desfășoară activitatea în sectoare în care este necesară o cooperare strânsă cu industria, cu firmele de consultanță, experții tehnici, organizațiile neguvernamentale (ONG-uri) sau partenerii externi, dar în care se mențin riscurile de influență nejustificată, consultări dezechilibrate sau opacitate; subliniază că procedurile transparente, prezentarea publică a reuniunilor, selecția echilibrată și transparentă a experților și verificarea continuă a conflictelor de interese sunt indispensabile pentru a garanta că deciziile agențiilor se bazează exclusiv pe dovezi obiective și pe interesul general al Uniunii; îndeamnă toate agențiile să instituie și să pună în aplicare astfel de măsuri, solicită garanții transparente, inclusiv perioade clare și adecvate de existență a stării de incompatibilitate, o monitorizare proactivă și transparența interacțiunilor cu părțile interesate; recomandă revizuiri independente periodice ale cadrelor privind conflictele de interese, cu respectarea principiului proporționalității, și invită Comisia și Rețeaua agențiilor UE să promoveze învățarea reciprocă pentru a consolida standardele de guvernanță și transparență;
12.invită Comisia să consolideze în mod semnificativ transparența procesului de evaluare a experților și să ia în considerare mecanisme adecvate menite să sporească responsabilitatea experților, respectând totodată pe deplin independența acestora;
13.recunoaște că agențiile descentralizate sunt expuse în mod diferit riscurilor legate de activitatea de lobby, în funcție de mandatul și contextul operațional al fiecăreia; constată că practicile în materie de transparență variază de la o agenție la alta; constată că, de exemplu, eu-LISA menține pe pagina sa web un registru dedicat transparenței, care cuprinde toate reuniunile personalului său de conducere de nivel superior cu operatorii economici, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) pune la dispoziție pe site-ul său un registru cu informații privind reuniunile legate în mod specific de aspecte ce țin de achizițiile publice, iar ECHA publică informații privind reuniunile organizate de personalul de conducere de nivel superior cu organizații externe ale părților interesate; consideră că, deși un model unic nu ar fi nici proporțional, nici semnificativ din punct de vedere operațional, stabilirea unor standarde minime comune ar îmbunătăți coerența și responsabilitatea; ia act de răspunsurile furnizate de agenții în cadrul ciclului anterior de descărcare de gestiune, inclusiv de utilizarea diferită a registrului de transparență și de faptul că mai multe agenții au introdus deja registre interne de transparență sau sisteme de gestionare a conflictelor de interese adaptate mandatelor lor; invită agențiile să adopte standarde minime, cum ar fi punerea în aplicare a principiului celor patru ochi, o strategie clară privind codul de conduită, inclusiv norme clare pentru evitarea conflictelor de interese, și punerea în aplicare a unor registre interne de transparență specifice cu standarde clare care să reflecte mandatele lor aferente și normele aplicabile în materie de protecție a datelor; subliniază că astfel de registre de transparență ar trebui să fie accesibile auditorilor, de la caz la caz; consideră că punerea lor în aplicare ar trebui să fie progresivă și să recurgă la noile posibilități digitale, pentru a evita crearea unei sarcini administrative inutile și/sau suplimentare pentru agenții;
14.observă că, potrivit informațiilor prezentate de cele 33 de agenții descentralizate, în 2024 erau angajați în cadrul lor, în total, 11 491 de membri ai personalului (față de 10 580 în 2023), printre care funcționari, agenți temporari, agenți contractuali și experți naționali detașați, ceea ce reprezintă o creștere de 8,61 % față de 2023; constată că, deși echilibrul de gen în agențiile descentralizate ale Uniunii se îmbunătățește, există în continuare disparități semnificative; subliniază că unele agenții, precum ACER, AESA, EIGE, ERA eu‑LISA și Europol, au un procent mai mare de personal masculin, în timp ce agenții precum CdT, EFSA, EMA, ETF și Eurojust au mai mult personal feminin; constată că procentul este adesea specific sectorului; invită agențiile să adopte strategii corective, inclusiv proceduri transparente de promovare și o dezvoltare specifică a conducerii; reamintește că angajamentul Uniunii de a promova egalitatea de gen în funcțiile de conducere nu este încă pe deplin realizat; subliniază că eforturile Comisiei în acest sens ar trebui îmbunătățite; reamintește că Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 (Statutul funcționarilor3) prevede că recrutarea ar trebui să se fundamenteze pe criterii obiective, transparente și bazate pe merit și să se bazeze, de asemenea, pe cel mai amplu echilibru geografic selectat din statele membre; constată că există o tendință naturală de a angaja un procent mai mare de personal care provine din statul membru în care se află agenția; reamintește că agențiile situate în țări cu coeficient de corecție relativ scăzut se confruntă cu provocări continue în ceea ce privește atragerea de personal calificat și divers din punct de vedere geografic; încurajează agențiile să promoveze echilibrul de gen în strategiile de resurse umane și în comitetele de selecție a cadrelor de conducere; invită Comisia și Rețeaua agențiilor UE să furnizeze cele mai bune practici și instrumente de evaluare comparativă pentru a sprijini o conducere echilibrată din punctul de vedere al genului;
15.constată că, în 2024, rata de rotație a personalului a fost mai mare de 5 % în 16 din cele 33 de agenții (și anume Oficiul OAREC, CdT, Cedefop, CEPOL, ECDC, AEM, ELA, eu LISA, EU‑OSHA, Eurofound, Eurojust, Europol, FRA) și că două dintre acestea au depășit rata de 10 % (EIT și ETF); felicită agențiile care au luat măsuri specifice pentru a preveni ratele ridicate de rotație a personalului; invită Comisia și statele membre să le permită să angajeze agenți contractuali pe perioade mai lungi sau să permită un număr mai mare de agenți temporari pentru a garanta o mai bună continuitate și conservare a cunoștințelor; consideră că epuizarea profesională, rotația personalului și locurile de muncă precare prezintă riscuri pentru integritatea instituțională, controalele interne și buna gestiune financiară; subliniază că consiliile de administrație sunt responsabile pentru integritatea și responsabilitatea agențiilor, regretă acțiunile insuficiente în urma unor constatări grave și solicită mai multă transparență față de autoritatea care acordă descărcarea de gestiune;
16.apreciază că, în 2024, majoritatea agențiilor au adoptat și au pus în aplicare Carta privind diversitatea și incluziunea https://agencies-network.europa.eu/document/download/04667fb8-be05-4818-9f62-0cb99f0c5538_en?filename=EUAN%20WG%25, care promovează tratamentul egal, diversitatea și incluziunea la locul de muncă și în viața socială; încurajează insistent agențiile care nu au aderat încă să ia în considerare posibilitatea adoptării și punerii sale în aplicare fără întârziere;
17.subliniază că instituirea unui mecanism eficace de tratare a plângerilor pentru personalul agențiilor descentralizate ale Uniunii necesită combinarea unor garanții solide de confidențialitate, inclusiv canale de raportare anonime, cu proceduri clare și armonizate, aliniate la Statutul funcționarilor și comunicate prin formarea periodică a personalului; consideră că agențiile ar trebui să numească responsabili cu problemele de etică sau cu plângerile independenți și calificați profesional sau să utilizeze structuri comune interagenții pentru agențiile mai mici, pentru a asigura tratarea imparțială a cererilor formulate în temeiul articolului 90 din Statutul funcționarilor, a rapoartelor privind hărțuirea, a conflictelor de interese și a dezvăluirilor efectuate de avertizori de integritate; invită agențiile să se asigure că personalul are acces la un canal extern de escaladare, precum și la o protecție solidă, independentă și efectivă împotriva represaliilor prin verificări sistematice de urmărire, în timp ce transparența ar trebui sporită prin raportarea anuală anonimizată a plângerilor și a rezultatelor, iar imparțialitatea ar trebui îmbunătățită prin utilizarea comisiilor de anchetă la nivelul agenților pentru cazurile sensibile; solicită punerea în aplicare a mecanismelor de protecție împotriva acuzațiilor și denunțurilor false;
18.constată rolul important al Rețelei agențiilor UE (EUAN) și, în special, al Comitetului consultativ pentru TIC (ICTAC) al acesteia în sprijinirea pregătirii agențiilor pentru punerea în aplicare a Regulamentului privind securitatea cibernetică printr-o coordonare mai bună, prin schimb de cunoștințe și cooperare cu DG DIGIT, CERT-EU și Comitetul interinstituțional pentru transformarea digitală; invită EUAN și ICTAC să furnizeze informații complete și periodice cu privire la stadiul punerii în aplicare în toate agențiile descentralizate, inclusiv problemele comune, riscurile identificate, necesarul de resurse și măsurile de atenuare planificate, pentru a permite o supraveghere eficace; subliniază necesitatea unei securități cibernetice solide și a unei utilizări atente a IA, luând act de oportunități, dar și de riscurile financiare și operaționale; invită agențiile să evalueze procesele sprijinite de IA în funcții financiare, de achiziții publice sau decizionale și să asigure transparența, documentarea, posibilitatea auditării și respectarea deplină a normelor Uniunii privind protecția datelor și securitatea cibernetică;
19.subliniază că este important să se elaboreze indicatori-cheie de performanță clari, riguroși și semnificativi în rapoartele anuale de activitate ale agențiilor UE, întrucât aceste rapoarte constituie o sursă primară de informații pentru utilizatorii externi; constată că unele sisteme de indicatori-cheie de performanță sunt adesea lipsite de continuitate, standardizare, profunzime operațională, metodologie documentată pentru selectarea, actualizarea și retragerea indicatorilor-cheie de performanță, transparență, comparabilitate și urmărire multianuală, reducând astfel comparabilitatea și capacitatea utilizatorilor externi de a evalua obiectiv performanța; subliniază că indicatorii-cheie de performanță ar trebui să fie raționalizați și bine concepuți, să se bazeze pe principii specifice, măsurabile, abordabile, relevante și încadrate în timp (SMART) și să fie aplicați în mod consecvent pe parcursul ciclurilor de raportare, care sunt esențiale pentru evaluarea eficienței, a eficacității și a progreselor în direcția obiectivelor strategice; subliniază necesitatea de a îmbunătăți utilizarea raportării orientate spre rezultate și impact, punând accentul pe pragul de semnificație și proporționalitate, pentru a reduce sarcina administrativă; subliniază că indicatorii de performanță trebuie să fie derivați în mod explicit din obiectivele mandatului fondator al fiecărei agenții și să surprindă realizările, rezultatele și, mai presus de toate, impactul; invită agențiile să includă analiza cost-beneficiu și bugetarea transparentă în cadrele lor de performanță;
20.recunoaște cooperarea cu parteneri externi, precum Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și Rețeaua de planificare strategică a Organizației Națiunilor Unite, în ceea ce privește modernizarea metodologiilor privind indicatorii-cheie de performanță; subliniază că unele agenții, precum ACER, AESA și ECDC, au elaborat indicatori mai riguroși și mai relevanți din punct de vedere operațional; invită agențiile cu sisteme de indicatori-cheie de performanță (KPI) inadecvate sau nemăsurabile să se bazeze pe aceste modele mai solide și să împărtășească în mod sistematic cele mai bune practici prin intermediul EUAN, pentru a îmbunătăți comparabilitatea, a spori utilitatea rapoartelor anuale de activitate pentru utilizatorii externi și a consolida evaluarea generală a performanței la nivelul agențiilor; invită Comisia să solicite ca toate evaluările agențiilor efectuate în temeiul punctului 60 din abordarea comună să analizeze sistematic impactul fiecărei agenții asupra domeniului său de politică și ca programele sau activitățile care nu și-au demonstrat eficacitatea într-un termen rezonabil să fie suspendate, fondurile fiind realocate către măsuri mai eficace;
21.atrage atenția asupra anchetelor Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) care vizează mai multe agenții: ENISA (două cazuri din 2024 - unul în desfășurare, unul respins - și un caz legat de recrutare din 2025), eu-LISA (conflict de interese și anchete privind achizițiile publice), EIT (trei cazuri legate de CCI, încheiate cu recuperări în valoare de 15-20 de milioane EUR), Frontex (două cazuri în desfășurare și opt cazuri încheiate în perioada 2023-2024) și anchete în curs la ACER și AEM; îndeamnă toate agențiile UE să asigure cooperarea deplină cu OLAF, să consolideze controalele interne, garanțiile în materie de recrutare și de achiziții publice și să furnizeze informații suplimentare autorității responsabile cu aprobarea descărcării de gestiune de îndată ce restricțiile de confidențialitate sunt ridicate;
22.reamintește că mandatul Frontex a fost extins considerabil în 2019, când revizuirea regulamentului a lărgit sfera atribuțiilor sale, a autorizat înființarea unui corp permanent de 10 000 de polițiști de frontieră și a prevăzut o creștere proporțională a bugetului; subliniază că majorările bugetare, indiferent de agenția în cauză, trebuie să fie însoțite întotdeauna de dispoziții adecvate privind responsabilitatea și transparența;
23.constată că absența clauzelor opt-out (break-out) care să permită rezilierea anticipată a contractelor de închiriere continuă să reprezinte un risc financiar pentru agențiile UE; reamintește că importanța includerii unor astfel de clauze în contractele de închiriere a fost evidențiată de situația dificilă cu care s-a confruntat Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) în urma Brexitului, neputând rezilia contractul de închiriere pe termen lung din Londra și fiind nevoită să plătească chirie atât în Londra, cât și în Amsterdam; recunoaște că, începând din 2019, mai multe agenții au introdus clauze de reziliere, dar regretă că nu toate au făcut acest lucru, existând cazuri în care au fost semnate contracte de închiriere noi sau reînnoite; îndeamnă agențiile și Comisia să introducă în mod sistematic clauze de reziliere atunci când negociază sau reînnoiesc contractele de închiriere, ținând seama de lecțiile învățate din experiența anterioară, pentru a limita expunerea financiară și a asigura o mai mare flexibilitate bugetară;
Gestiunea bugetară și financiară24.constată că veniturile finale totale pentru 2024 (după bugetele rectificative) și cifrele comparative pentru 2023 pentru cele 33 de agenții ale Uniunii incluse în prezenta rezoluție sunt defalcate după cum urmează Date conform situațiilor veniturilor și cheltuielilor pentru exercițiul financiar 2024, astfel cum au fost publicate în Jurnalul Oficial pentru fiecare agenție în parte.:
Denumirea
Venituri 2024
Venituri 2023
∆
|
ACER
34 689 993,00 €
29 582 967,00 €
17,26 %
|
Oficiul OAREC
7 932 805,00 €
7 697 264,87 €
3,06 %
|
CdT Excedentul reportat din exercițiul financiar anterior dedus.
45 346 300,00 €
47 140 900,00 €
-3,81 %
|
CEDEFOP
21 422 022,00 €
20 140 610,00 €
6,36 %
|
CEPOL
12 589 437,00 €
14 211 723,00 €
-11,42 %
|
AESA Corecții bugetare care corespund excedentului acumulat dedus.
183 306 903,00 €
169 665 375,00 €
8,04 %
|
ABE
56 906 201,00 €
52 672 001,66 €
8,04 %
|
ECDC
111 257 449,00 €
102 526 724,00 €
8,52 %
|
ECHA
128 712 666,00 €
123 280 140,00 €
4,41 %
|
AEM Contribuția UE + a țărilor terțe se ridică la 67,8 milioane EUR. Contribuția sub formă de grant și acordurile privind nivelul serviciilor se ridică la 33,8 milioane EUR.
101 655 603,00 €
76 114 130,00 €
33,56 %
|
EFCA
30 793 032,00 €
30 862 554,00 €
-0,23 %
|
EFSA
154 939 697,00 €
148 954 729,00 €
4,02 %
|
EIGE
9 432 057,00 €
9 358 919,46 €
0,78 %
|
EIOPA
37 561 192,00 €
36 714 492,00 €
2,31 %
|
EIT
463 576 047,00 €
367 607 241,00 €
26,11 %
|
ELA
48 693 555,00 €
39 973 330,00 €
21,82 %
|
EMA
491 862 000,00 €
448 603 000,00 €
9,64 %
|
EMSA
121 648 764,00 €
111 954 231,00 €
8,66 %
|
ENISA În cursul anului 2024, ENISA a funcționat cu un buget de 26,2 milioane EUR, comparativ cu bugetul pentru 2023, care a fost de 25,2 milioane EUR. La sfârșitul lunii decembrie 2023, a fost semnat un acord de contribuție între Connect și ENISA, prin care s-a acordat o sumă totală de 20 de milioane EUR pentru desfășurarea acțiunilor de sprijin cibernetic și ale centrului de situație în perioada 2024‑2026. Prima tranșă, în valoare de 16 milioane EUR, a fost primită în februarie 2024 pentru realizarea acțiunilor convenite.
42 219 801,00 €
25 183 495,00 €
67,65 %
|
ERA
41 936 376,00 €
38 532 447,00 €
8,83 %
|
ESA
270 000,00 €
258 160,00 €
4,59 %
|
ESMA
76 055 579,00 €
72 509 657,00 €
4,89 %
|
ETF
28 330 702,00 €
28 542 956,00 €
-0,74 %
|
EUAA
181 443 839,00 €
170 135 127,00 €
6,65 %
|
EUDA (EMCDDA)
32 723 728,00 €
22 082 074,00 €
48,19 %
|
EU-LISA
273 679 741,00 €
300 524 142,00 €
-8,93 %
|
EU-OSHA
17 618 795,00 €
17 038 950,00 €
3,40 %
|
EUROFOUND
24 965 993,00 €
25 369 931,00 €
-1,59 %
|
EUROJUST
65 355 970,00 €
59 324 460,00 €
10,17 %
|
EUROPOL
225 228 057,00 €
212 925 809,00 €
5,78 %
|
EUSPA
85 410 390,00 €
76 922 866,00 €
11,03 %
|
FRA
28 052 521,00 €
26 191 030,72 €
7,11 %
|
FRONTEX
922 074 136,00 €
829 352 752,00 €
11,18 %
|
TOTAL
4 112 799 136,00 €
3 741 954 188,71 €
9,91 %
|
25.constată că bugetul a 33 de agenții ale UE a crescut de la 3,6 miliarde EUR în 2023 la 4,1 miliarde EUR în 2024; invită Comisia să analizeze costurile cumulate pe cinci ani, făcând distincție între creșterea determinată de mandat și expansiunea administrativă, și să justifice majorările suplimentare cu o valoare adăugată demonstrabilă; subliniază că creșterea bugetului trebuie să fie însoțită de o guvernanță mai solidă, de controale interne, de o politică de personal și de o planificare a absorbției fondurilor pentru a evita neregulile, reportările și cheltuielile ineficiente; subliniază că orice resurse suplimentare pentru agenții trebuie să fie însoțite de obiective de performanță măsurabile și de o raportare periodică cu privire la rezultatele concrete obținute, astfel încât autoritatea care acordă descărcarea de gestiune să poată evalua raportul costuri-beneficii; insistă asupra faptului că, înainte de aprobarea unei finanțări suplimentare, agențiile trebuie să demonstreze că resursele existente sunt utilizate în mod eficient;
26.ia act de faptul că Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) și alte agenții ale UE oferă asistență pentru sprijinirea instituțiilor Uniunii în ceea ce privește punerea în aplicare a dreptului Uniunii în domeniul drepturilor fundamentale; invită Comisia și autoritatea bugetară să pună la dispoziția tuturor agențiilor UE resurse adecvate și previzibile;
27.subliniază că, între 2023 și 2024, veniturile au fost mărite semnificativ în cazul unor agenții, printre care AEM, EIT, ELA, ENISA și EUDA, existând majorări bugetare de peste 21 %;
28.ia act de faptul că majorarea bugetului AEM pentru 2024 reflectă extinderea mandatelor sale legislative și a responsabilităților operaționale care decurg din punerea în aplicare a politicilor Pactului verde european, și anume Regulamentul privind restaurarea naturii (adoptat la sfârșitul anului 2024), o reformare a Regulamentului privind Registrul european al emisiilor și transferurilor de poluanți (E-PRTR), certificarea UE pentru absorbțiile de carbon și agricultura carbonului (CRCF) și o inițiativă pentru monitorizarea extinsă a emisiilor provenite de la vehiculele grele au fost sprijinite prin recrutarea de personal; constată, de asemenea, că agenția a îndeplinit sarcini și în temeiul Regulamentului revizuit privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (2023); este, de asemenea, conștient că noile acorduri privind nivelul serviciilor cu DG MARE, DG SANTE și DG RTD au extins rolul agenției în ceea ce privește refacerea oceanelor/apelor, amenințările la adresa sănătății și integrarea datelor de mediu, prin furnizarea de date și analize pentru fundamentarea politicii de mediu a Uniunii;
29.constată că majorarea bugetului EIT se explică prin mai mulți factori, printre care creșterea nivelului creditelor pentru programul Orizont Europa (+10,25 %), o nouă finanțare în valoare de 24,6 milioane EUR pentru inițiativa privind instituțiile de învățământ superior și 16,7 milioane EUR din noile acorduri de contribuție cu direcțiile generale ale Comisiei;
30.ia act de faptul că majorarea bugetului ELA în 2024 se explică în primul rând prin tranziția agenției către capacitatea operațională deplină, care necesită o consolidare semnificativă a resurselor umane și a capacităților operaționale; subliniază că aceasta include ajustări ale personalului (9,5 milioane EUR, 44 %), cum ar fi transformarea în AT a 15 experți naționali detașați, și ajustări salariale, urmate de extinderi operaționale (7 milioane EUR, 33 %) pentru modernizarea Portalului mobilității europene pentru ocuparea forței de muncă și activitățile de inspecție, precum și costuri legate de inflație (1,2 milioane EUR, 15 %) pentru TIC/securitatea cibernetică și presiunile inflaționiste;
31.observă că majorarea bugetului ENISA se datorează primei tranșe primite în februarie 2024, în valoare de 16 milioane EUR, în cadrul unui acord de contribuție semnat la sfârșitul lunii decembrie 2023 între DG CONNECT și ENISA, care acordă un total de 20 de milioane EUR pentru punerea în aplicare a acțiunilor de sprijin cibernetic și ale centrului de situație în perioada 2024-2026; este conștient că, în 2024, agenția a funcționat cu un buget de 26,2 milioane EUR, comparativ cu bugetul pentru 2023, de 25,2 milioane EUR;
32.este îngrijorat de faptul că ENISA se află într-o situație critică din cauza complexității tot mai mari a nevoilor Uniunii în materie de securitate cibernetică, a escaladării continue a amenințărilor cibernetice și a lipsei de finanțare proporțională și de personal adecvat; reia concluziile Consiliului din decembrie 2024 privind ENISA, care subliniază rolul central al ENISA în ecosistemul de securitate cibernetică al Uniunii și necesitatea de a alinia finanțarea și resursele la mandatul său extins; subliniază că resursele suplimentare trebuie să fie însoțite de obiective de performanță măsurabile și de o raportare periodică cu privire la rezultatele concrete obținute;
33.constată că, în ceea ce privește EUDA, creșterea se datorează în principal intrării în vigoare a Regulamentului (UE) 2023/1322, care prevede o revizuire specifică a mandatului agenției, astfel încât aceasta să joace un rol mai important în identificarea și abordarea provocărilor actuale și viitoare legate de drogurile ilegale în Uniune; remarcă că acest lucru va implica o aprofundare a mandatului actual al agenției, noi sarcini și o creștere a resurselor alocate pentru punerea în aplicare necesară începând cu 2024;
34.constată extinderea progresivă a mandatului Europol, care include măsurile adoptate recent și cele propuse pentru a conferi capacități sporite de combatere a criminalității grave și organizate, de exemplu introducerea ilegală de migranți, traficul de persoane, criminalitatea cibernetică și terorismul; reamintește că aceste evoluții includ, printre altele, consolidarea cooperării cu actorii privați prin schimburi directe de date, consolidarea capacităților de analiză a datelor la scară largă și îmbunătățirea asistenței operaționale acordate statelor membre prin intermediul echipelor de sprijin specializate; subliniază că îndeplinirea eficientă a acestor sarcini suplimentare necesită o extindere corespunzătoare a resurselor umane ale Europol, precum și garanții interne solide, o capacitate suficientă de conformare și mecanisme de supraveghere consolidate; observă că bugetul Europol a crescut cu 5,78 % în 2024 față de 2023; solicită ca bugetul Europol să fie consolidat în continuare pentru a remedia deficitul constant de personal și pentru a garanta că resursele sale financiare sunt proporționale cu responsabilitățile sale în continuă expansiune; subliniază rolul esențial al Europol în combaterea introducerii ilegale de migranți, a traficului de persoane, a criminalității transfrontaliere și a terorismului; subliniază că Frontex ar trebui să se concentreze pe operațiunile sale de bază; salută eforturile continue ale Frontex de a consolida rolul ofițerului pentru drepturile fundamentale;
35.solicită creșterea efectivelor de personal ale Eurojust, având în vedere extinderea preconizată a mandatului său pentru a include țări terțe, în special în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei din 2022, ceea ce îi va permite să colecteze, să stocheze și să analizeze dovezi privind cele mai grave crime internaționale (crime de război, genocid, crime împotriva umanității), să facă schimb de dovezi cu autoritățile naționale și organismele internaționale, inclusiv cu Curtea Penală Internațională, și să creeze o bază de date dedicată dovezilor privind cele mai grave crime internaționale în acest scop, trecând astfel de la simpla sprijinire a anchetelor la protejarea activă a dovezilor esențiale pentru anchetele viitoare, constatând totodată că bugetul pentru 2024 reflectă doar o creștere procentuală modestă în comparație cu bugetul pentru 2023, și solicită ca fondurile pentru personal să fie majorate în consecință, odată cu bugetul general, având în vedere mandatul viitor preconizat;
36.amintește că majoritatea agențiilor UE sunt finanțate în întregime din contribuții de la bugetul Uniunii; constată totuși că unele agenții sunt finanțate integral sau parțial din surse alternative de venituri, inclusiv certificate emise, autorizații, înregistrarea substanțelor, contribuții, colectarea de date, supravegherea pieței, supraveghere și alte servicii precum traducerea și terminologia furnizate de Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene (CdT);
37.recunoaște, în special, că:- –printre agențiile parțial autofinanțate se numără Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (AESA), Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA), Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate (ERA);
- –printre agențiile care se autofinanțează integral se numără CdT;
- –printre agențiile cofinanțate parțial de autoritățile publice naționale se numără Autoritatea Bancară Europeană (ABE), Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) și Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA);
38.constată că pentru 2024 sursa de finanțare pentru agențiile care se autofinanțează și fac obiectul prezentei rezoluții a avut următoarea defalcare:
Venituri 2024
Contribuția UE
%
Venituri proprii Veniturile proprii se referă la taxele percepute pentru certificate, autorizații, înregistrarea substanțelor, contribuții, colectarea de date, supravegherea pieței, supraveghere și alte servicii.
%
Altele
|
ACER
34 679 976 €
23 012 293 €
66 %
11 667 683 €
34 %
0 €
|
CdT
45 346 300 €
0 €
0 %
44 411 200 €
98 %
935 100 €
|
AESA
183 306 903,00 €
44 984 486 €
25 %
135 687 417 €
74 %
2 635 000 €
|
ABE Veniturile proprii se referă la contribuția autorităților naționale de supraveghere.
56 906 201 €
20 857 871 €
37 %
34 062 640 €
60 %
1 985 690 €
|
ECHA
128 712 666 €
88 028 813 €
68 %
34 117 052 €
27 %
6 566 801 €
|
EIOPA
37 561 192 €
13 886 130 €
37 %
23 035 010 €
61 %
640 052 €
|
EMA Veniturile proprii se referă la contribuția autorităților naționale de supraveghere.
491 862 000 €
35 826 000 €
7 %
441 910 000 €
90 %
14 126 000 €
|
ERA
41 936 376 €
29 000 626 €
69 %
11 913 156 €
28 %
1 022 594 €
|
ESMA Veniturile proprii includ contribuția autorităților naționale de supraveghere și taxele plătite autorității.
76 055 579 €
19 938 075 €
26 %
54 015 802 €
71 %
2 101 702 €
|
TOTAL
1 096 367 193 €
275 534 294 €
790 819 960 €
30 012 939 €
|
39.reamintește că rezoluția referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2023 a subliniat deja importanța consolidării autorităților europene de supraveghere (ABE, EIOPA și ESMA); este conștient că regulamentele lor de instituire nu impun o separare între activitățile finanțate din contribuțiile Uniunii și cele finanțate din contribuțiile naționale și că mecanismul general de partajare a costurilor nu impune o diferențiere la nivelul activităților individuale, având ca rezultat faptul că aceste autorități nu fac distincție între costurile acoperite din bugetul Uniunii și cele finanțate de statele membre, astfel cum a subliniat Curtea în raportul său anual din 2023;
40.consideră că creșterea transparenței în procesul de elaborare a bugetului și raportarea bazată pe activități ar contribui la îmbunătățirea supravegherii și a responsabilității, în special pentru agențiile finanțate din mai multe surse de venituri, permițând părților interesate, inclusiv statelor membre, instituțiilor financiare și contribuabililor, să evalueze mai bine eficiența și echitatea; subliniază că o claritate sporită în ceea ce privește legătura dintre sursele de venit și activități consolidează încrederea în utilizarea corectă a fondurilor Uniunii, cu respectarea cadrului juridic stabilit în regulamentele de înființare ale agențiilor;
41.ia act de propunerea de regulament a Comisiei privind Agenția Europeană pentru Produse Chimice, care introduce măsuri menite să consolideze sustenabilitatea financiară a agenției, inclusiv posibilitatea de a crea o rezervă limitată destinată să absoarbă volatilitatea veniturilor din taxe și să reducă dependența de modificări bugetare repetate; subliniază, cu toate acestea, că crearea unei astfel de rezerve necesită garanții solide, deoarece implică riscuri, inclusiv recuperarea excesivă structurală a taxelor și posibilitatea de a utiliza fondurile acumulate în scopuri care depășesc stabilizarea pe termen scurt; consideră că din acest motiv este esențială transparența costurilor și a legăturii dintre taxe și activități, inclusiv prin raportarea pe baza activităților, care să facă distincția între sarcinile finanțate din taxe și cele finanțate de Uniune; recomandă ca orice sold al rezervei care depășește plafonul să fie returnat la bugetul Uniunii, fie prin rambursare, fie prin reducerea contribuției Uniunii pentru anul următor, pentru a evita acumularea și a respecta principiile bugetare fundamentale;
42.este preocupat de rezultatul economic negativ al CdT, în valoare de 5,7 milioane EUR, și de scăderea continuă a veniturilor din exploatare, legată în principal de scăderea cu 11,4 % a paginilor facturate în 2024 și cu 17,6 % în 2023; constată că rezerva pentru stabilitatea prețurilor, creată în 2011 pentru a compensa fluctuațiile volumului de afaceri provenit de la clienți și pentru a ajuta CdT să asigure stabilitatea bugetului și a prețurilor, a atins un nivel maxim de 15,6 milioane EUR în 2014 și a scăzut la 8,9 milioane EUR în 2024 (o scădere de 42,9 % față de 2014); este conștient că, odată ce rezerva va fi complet epuizată, orice alte deficite ar trebui să fie acoperite din subvenții de la bugetul Uniunii, așa cum se prevede în regulamentul de instituire a CdT; ia act de răspunsul CdT la descărcarea de gestiune pentru 2023 și invită Consiliul de administrație să continue să raporteze autorității responsabile cu aprobarea descărcării de gestiune cu privire la evoluția acestor planuri, având în vedere scăderea continuă a veniturilor; încurajează CdT să identifice noi servicii pe care le-ar putea furniza și noi surse de venituri, având în vedere prevalența noilor tehnologii de traducere gratuită care ar putea afecta numărul de cereri de traducere;
43.insistă că, deși Regulamentul financiar nu stabilește plafoane pentru reportări, nivelurile recurente și excesive ale reportărilor subminează principiul bugetar al anualității și pot indica probleme structurale în procesul bugetar și în ciclul de execuție;
44.constată că, în 2024, 11 agenții (ACER, ECDC, AEM, EFCA, EIGE, ENISA, EU‑OSHA, Eurofound, EUSPA, FRA și Frontex) au înregistrat niveluri de reportări care depășeau 15 % la nivelul titlurilor bugetare combinate, cu tendințe recurente; constată că în cazul Frontex și al ESA reportările au atins un nivel de peste 40 % și, respectiv, 30 %; invită agențiile să îmbunătățească planificarea multianuală, programarea achizițiilor publice și previzionarea angajamentelor, pentru a sprijini o mai bună execuție a creditelor în cadrul exercițiului financiar pentru care sunt autorizate; invită Comisia să solicite agențiilor cu reportări recurente să prezinte planuri de măsuri corective; reamintește că, în raportul său anual privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2024, Curtea a subliniat că ratele ridicate și recurente ale reportărilor subminează principiul bugetar al anualității;
45.consideră că reportările ar putea fi, în unele cazuri, justificate de natura multianuală a operațiunilor sau cauzate de factori care nu pot fi controlați de agențiile în cauză; ia act de declarația Curții, formulată în cadrul audierii din 1 decembrie 2025, potrivit căreia, în cadrul noii sale abordări a auditului, va depune eforturi pentru a oferi o imagine de ansamblu mai clară asupra naturii reportărilor în rapoartele viitoare, recunoscând totodată clarificarea Curții potrivit căreia o defalcare diferențiată, pentru fiecare agenție în parte, a cauzelor reportărilor nu este fezabilă din cauza constrângerilor metodologice și legate de resurse; salută disponibilitatea Curții de a evidenția tiparele recurente și factorii sistemici care contribuie la reportările excesive; subliniază totuși că nivelurile persistent ridicate și recurente ale reportărilor pot indica provocări structurale subiacente în planificare, punere în aplicare sau alocarea resurselor; invită agențiile să își îmbunătățească previziunile bugetare și programarea proiectelor pentru a reduce la minimum reportările neplanificate și a asigura utilizarea eficientă a creditelor în cursul exercițiului financiar;
46.reamintește că, în conformitate cu cadrul de reglementare, agențiile sunt obligate să efectueze plăți în anumite termene; observă că orice nerespectare a termenelor respective poate duce la costuri suplimentare, de exemplu la dobânzi de întârziere; constată că, pentru 2024, Curtea raportează că, în cazul a 11 agenții (ACER, Cedefop, CEPOL, AEM, ELA, ENISA, ETF, EUDA, Eurojust, FRA și Frontex), peste 5 % din plăți au fost efectuate după termenul aplicabil; este preocupat de creșterea numărului de plăți întârziate începând cu 2022, care reprezintă o creștere față de 2023 (nouă agenții) și 2022 (cinci agenții);
Principalele riscuri identificate de Curte și prezentarea generală a rezultatelor auditului49.ia act de concluzia Curții d din raportul său anual privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2024 („raportul Curții”), potrivit căreia auditul Curții a avut rezultate similare cu cele din anii precedenți, deficiențele procedurilor de achiziții publice fiind identificate ca principala sursă a plăților neconforme; invită agențiile în cauză să își consolideze controalele ex ante, să îmbunătățească documentația criteriilor de atribuire și să asigure o justificare strictă pentru procedurile negociate fără publicare; invită Comisia să ofere îndrumări și formare specifice agențiilor care se confruntă cu deficiențe recurente în materie de achiziții publice; invită agențiile să asigure trasabilitatea deplină, proceduri competitive și păstrarea corespunzătoare a evidențelor în toate operațiunile de achiziții publice și invită serviciile de audit intern ale agențiilor să acorde prioritate revizuirii procedurilor de achiziții publice;
50.observă din raportul Curții că riscul global pentru fiabilitatea conturilor agențiilor rămâne, în general, scăzut, iar riscul legat de legalitatea și regularitatea veniturilor din conturile agențiilor este, de asemenea, scăzut pentru majoritatea agențiilor; constată, în plus, că acest risc este evaluat ca fiind mediu pentru agențiile parțial autofinanțate, din cauza reglementărilor specifice care guvernează colectarea taxelor și a altor contribuții la venituri, situație care a fost observată și în anii precedenți;
51.constată că raportul Curții consideră că riscul general la adresa legalității și regularității plăților subiacente conturilor agențiilor este mediu, variind de la scăzut la ridicat pentru anumite titluri bugetare; constată că, potrivit Curții, riscul aferent titlului I (Cheltuieli cu personalul) este în general scăzut, cel aferent titlului II (Cheltuieli administrative) este mediu, iar cel aferent titlului III (Cheltuieli operaționale) este de la scăzut la ridicat, în funcție de agenția în cauză și de natura cheltuielilor operaționale ale acesteia; subliniază că, potrivit Curții, riscul aferent titlului III este similar cu riscul aferent titlului II, dar, având în vedere că există sume mult mai mari incluse în titlul III, impactul este considerat a fi mai mare;
52.constată că, la fel ca în anii precedenți, Curtea consideră că riscul pentru buna gestiune financiară este mediu și asociat în principal cu procedurile de achiziții publice;
53.constată că Curtea consideră că riscul pentru gestiunea bugetară este scăzut, raportul de audit al Curții semnalând deficiențe legate în principal de reportările automate ale creditelor nediferențiate și de plățile întârziate; subliniază că deficiențele sistemelor de gestionare și control se referă la aspecte precum absența unor controale ex post/ex ante adecvate, achiziții operaționale lansate fără decizii de finanțare corespunzătoare, cheltuieli efectuate fără delegarea corespunzătoare a competențelor de către un ordonator de credite, deficiențe în gestionarea granturilor și întârzieri în evaluarea unei agenții de către Comisie; subliniază că aceste deficiențe enumerate de Curte subminează buna gestiune financiară și expun agențiile la riscuri financiare și reputaționale; invită agențiile în cauză să asigure respectarea deplină a Regulamentului financiar și să ia măsurile de corecție necesare și invită Comisia să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a acestuia;
54.constată că, în 2024, Curtea a formulat în total 72 de observații, referitoare la diferite aspecte din domeniile achizițiilor publice (34 de observații), sistemelor de gestiune și control (11 observații) (altele decât achizițiile publice și aspectele legate de resursele umane) și gestionării bugetului (27 de observații);
55.constată că Curtea a emis o opinie de audit fără rezerve cu privire la fiabilitatea conturilor tuturor agențiilor; ia act de opinia fără rezerve a Curții privind legalitatea și regularitatea veniturilor subiacente conturilor pentru toate agențiile;
56.observă că a fost emisă o opinie fără rezerve cu privire la legalitatea și regularitatea plăților care stau la baza conturilor pentru toate agențiile, cu excepția Autorității Europene a Muncii (ELA);
57.constată că, în ceea ce privește ELA, calificarea se referă la plăți în valoare de 2,6 milioane EUR în 2024, reprezentând 5,7 % din totalul creditelor de plată disponibile; constată că această sumă include 2,2 milioane EUR aferente unui contract considerat ilegal în raportul de audit din 2022, deoarece valoarea atribuită depășea limita maximă stabilită pentru contract, încălcând punctul 12.3 litera (a) din anexa I la Regulamentul financiar, și 0,4 milioane EUR asociate cu deficiențe în verificările ex ante privind executarea contractului; ia act de răspunsul ELA în cadrul audierii din 1 decembrie 2025, potrivit căruia, în pofida atribuirii neconforme, plățile efective efectuate în temeiul contractului au rămas în limita plafonului de 6 milioane EUR stabilit în caietul de sarcini, iar contractul a fost esențial pentru a asigura continuitatea operațiunilor Autorității în etapa inițială de înființare; observă, de asemenea, că contractul ilegal a expirat în februarie 2024 și nu a fost reînnoit; salută asigurările din partea Autorității că au fost puse în aplicare măsuri corective, inclusiv revizuirea documentației de licitație, consolidarea procedurilor de achiziții publice și actualizarea listelor de verificare interne pentru a preveni nereguli similare; îndeamnă ELA să consolideze mecanismele de planificare și de stabilire a priorităților pentru a asigura utilizarea eficientă a creditelor și punerea în aplicare la timp a activităților operaționale în viitor;
58.evidențiază că Curtea a publicat paragrafe de „evidențiere a unor aspecte” pentru a sublinia o chestiune prezentată sau dezvăluită în conturi care este atât de importantă încât este esențială pentru înțelegerea conturilor sau a veniturilor ori plăților subiacente; constată, de asemenea, că, pentru exercițiul financiar 2024, Curtea a utilizat paragrafe de „evidențiere a unor aspecte” pentru următoarele agenții care fac obiectul prezentei rezoluții: CdT, CEPOL, ABE, EIT, EMA și ESMA;
59.constată că „observațiile” din rapoartele anuale specifice referitoare la agenții sunt, de fapt, „recomandări fără termene” ale Curții; constată că Curtea monitorizează anual aceste observații, evaluându-le statutul și stabilind dacă sunt „deschise” sau „închise”; consideră totuși că observațiile rămase nesoluționate de o perioadă îndelungată ar trebui să impună luarea unor măsuri de corecție concrete și prompte, însoțite de o supraveghere consolidată din partea consiliilor de administrație respective, pentru a preveni recurența deficiențelor;
60.observă că, dintre cele 109 observații formulate de Curte pentru exercițiile anterioare cu privire la agențiile care fac obiectul prezentei rezoluții, 66 au fost închise în cursul exercițiului 2024, 39 sunt încă deschise, iar două sunt parțial închise; observă că numărul observațiilor existente variază de la o agenție la alta, unele dintre acestea neavând observații deschise, cum este cazul Oficiului OAREC, CdT, CEPOL, AESA, ABE, ECHA, EFSA, EMA, EMSA, ERA, ESA și ESMA, numărul cel mai mare de observații deschise rămânând la ACER (patru), ELA (cinci), eu-LISA (cinci) și Frontex (patru), comparativ cu ACER (trei), ELA (cinci), eu‑LISA (opt) și Frontex (șapte) în 2023; recunoaște îmbunătățirile și încurajează agențiile să depună în continuare eforturi pentru a rezolva problemele deschise;
61.notează că șapte dintre cele 39 de observații deschise (53 în 2023) se referă la un nivel ridicat de reportări (ACER, ECDC, EFCA, EIGE, Eurofound, FRA și Frontex); recunoaște că ELA și eu‑LISA au redus rata de reportare la 15 %, care este pragul de raportare al Curții;
Agențiile din domeniul justiției și afacerilor interne CEPOL, EIGE, EUAA, eu-LISA, Eurojust, EUROPOL, FRA și Frontex.66.constată că, în iunie 2024, CEPOL a fost ținta unui atac cibernetic major care a afectat toate domeniile de activitate, ducând la anularea a 10 activități de formare la fața locului și la suspendarea tuturor activităților de formare online pentru restul anului; remarcă, de asemenea, că acest eveniment nu numai că a perturbat activitățile operaționale ale CEPOL, ci a și generat cheltuieli suplimentare neprevăzute legate de răspunsul la incident, redresarea sistemelor și măsurile sporite de securitate cibernetică; constată că încălcarea securității a fost rezultatul direct al unui atac cibernetic sofisticat care a vizat infrastructura digitală a CEPOL și că actori neautorizați au obținut acces la un volum semnificativ de date cu caracter personal, compromițând confidențialitatea, integritatea și disponibilitatea acestora; subliniază că, în urma incidentului cibernetic, aproximativ 99 000 de persoane au trebuit să fie notificate personal cu privire la încălcarea datelor lor cu caracter personal și că atacul a determinat deschiderea unei anchete penale, cu sprijinul CERT-EU și al Europol; este îngrijorat că, în pofida unor dovezi circumstanțiale, autorul amenințării nu a fost identificat în mod concludent; atrage atenția asupra recomandării CERT-EU de a reconstrui infrastructura, ceea ce a condus la punerea în aplicare de către DG DIGIT, în termen de trei săptămâni, a unui mediu IT complet bazat pe cloud și pe principiul „încredere zero”, utilizând echipamente noi; constată că CEPOL pune în aplicare în prezent 42 de sarcini și proiecte în materie de securitate cibernetică, în cadrul planului său de securitate cibernetică; subliniază că întregul personal a beneficiat de sesiuni de sensibilizare și formare în domeniul securității TIC, completate de notificări și actualizări periodice pe intranet, ca parte a practicii standard; subliniază că deficiențele de securitate cibernetică prezintă nu doar riscuri operaționale, ci și riscuri reputaționale, financiare și juridice pentru agenții; solicită standarde minime obligatorii în materie de securitate cibernetică și o finanțare adecvată și stabilă pentru a asigura punerea efectivă în aplicare a acestora;
67.subliniază că, atunci când agențiile își desfășoară activitatea în afara teritoriului Uniunii sau cooperează cu autorități din țări terțe, acestea rămân pe deplin obligate să respecte dreptul Uniunii; invită Comisia să se asigure că acordurile de cooperare, acordurile operaționale și cadrele de partajare a datelor includ garanții executorii, mecanisme de monitorizare și obligații clare de raportare către autoritatea responsabilă cu aprobarea descărcării de gestiune;
68.reamintește că Regulamentul (UE, Euratom) 2023/2841 Regulamentul (UE, Euratom) 2023/2841 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2023 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii (JO L, 2023/2841, 18.12.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/2841/oj). stabilește un cadru obligatoriu și ambițios în materie de securitate cibernetică pentru toate agențiile descentralizate care să acopere mecanismele financiare, platformele operaționale și datele sensibile, precum și punerea în aplicare a unor măsuri tehnice și organizatorice solide în toate mediile TIC, tranziția progresivă către o arhitectură de tip „încredere zero”, consolidarea cooperării cu CERT-UE, cu DG DIGIT și cu alte organisme interinstituționale, precum și obligații stricte de raportare a incidentelor; constată că mai multe dintre aceste cerințe esențiale rămân dificil de îndeplinit, având în vedere nivelurile actuale inegale de pregătire ale agențiilor; subliniază că incidentul de securitate cibernetică care a afectat CEPOL demonstrează amenințările cibernetice zilnice la care sunt expuse agențiile și vulnerabilitatea acestora atunci când gestionează date sensibile; solicită accelerarea punerii în aplicare, în toate agențiile, a dispozițiilor privind securitatea cibernetică prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) 2023/2841, precum și efectuarea de teste periodice de rezistență a sistemelor lor informatice; îndeamnă agențiile să îmbunătățească monitorizarea amenințărilor în timp real, capacitățile de răspuns și formarea personalului în materie de securitate cibernetică;
69.ia act de subreprezentarea bărbaților în cadrul personalului EIGE, procentul acestora fiind de doar 29 %, respectiv de 21 % (8 bărbați) în consiliul de administrație, și încurajează EIGE să asigure un echilibru de gen mai bun în cadrul viitoarelor procese de recrutare a personalului;
70.ia act de observațiile Curții privind sistemele de gestionare și control ale EIGE, printre care:- –nereguli în materie de achiziții: subliniază că, în 2024, EIGE a aplicat cerințe excesive în materie de capacitate financiară și criterii de selecție restrictive într-o procedură de licitație pentru servicii de curățenie care, potrivit Curții, ar fi putut descuraja sau chiar împiedica potențialii ofertanți să participe; recunoaște că EIGE subliniază că criteriile restrictive au fost solicitate de autoritățile cocontractante (Comisia și Parlamentul) și că niciun potențial ofertant nu s-a plâns de criteriile de selecție;
- –evaluarea inadecvată a ofertelor: constată că, în cazul a două achiziții (în valoare de 220 000 EUR și de 193 175 EUR), comisiile de evaluare ale EIGE nu au apreciat în mod corespunzător capacitatea ofertanților de a gestiona echipe de experți, deoarece, în caietul de sarcini, EIGE nu a solicitat ofertanților să furnizeze dovezi adecvate în acest sens, riscând astfel prestarea unor servicii de slabă calitate;
- –supravegherea slabă a contractelor: recunoaște că EIGE a plătit facturi emise în cadrul a trei contracte încheiate pe baza volumului de timp și de resurse implicate, fără a verifica numărul real de zile lucrate, încălcând articolul 45 alineatul (5) din regulamentul său financiar și expunându-se riscului de plăți excesive; constată că EIGE va consolida verificările ex ante în consecință;
71.ia act de constatările Curții privind eu-LISA, majoritatea referindu-se la nereguli în materie de achiziții publice inițiate în anii precedenți, care au dus la plăți neconforme în 2024, printre care se numără:- –nereguli în cadrul unei proceduri negociate inițiate în 2019 și finalizate în 2020 pentru închirierea de spații în Strasbourg, în care suprafața spațiilor și numărul de locuri de muncă erau sub nivelul cerințelor definite în caietul de sarcini, iar calitatea ofertei a fost evaluată ca fiind foarte scăzută, dar nu a fost respinsă; constată, de asemenea, că criteriile de atribuire au fost negociate ulterior cu ofertantul, încălcând articolul 167 alineatul (3) și punctul 6.5 din anexa I la Regulamentul financiar; subliniază că procedura negociată și contractul de închiriere rezultat sunt ilegale, la fel ca plățile aferente, care s-au ridicat la 850 000 EUR în 2024;
- –modificări ale ofertelor financiare ale ofertanților în cadrul unei proceduri de achiziții publice pentru lucrări electrice și civile la Strasbourg, care au afectat rezultatul procedurii și au condus la un contract ilegal și la plăți aferente în valoare de 150 000 EUR în 2024;
- –modificări ale elementelor de stabilire a prețului din ofertele financiare care depășesc corecțiile permise în temeiul articolului 151 din Regulamentul financiar, afectând în mod decisiv rezultatul unei licitații și având ca rezultat contracte neconforme și plăți aferente în valoare totală de 1,4 milioane EUR în 2024;
- –redeschiderea procedurii de licitație pentru serviciile de monitorizare și întreținere în legătură cu Sistemul de informații privind vizele; este preocupat de faptul că ofertantul câștigător (47,8 milioane EUR) a prezentat o ofertă la un preț de cinci ori mai mic decât cea de a doua ofertă (243,4 milioane EUR) și de 50 de ori mai mic decât oferta cu cel mai mare preț (2,4 miliarde EUR), ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la valabilitatea ofertei; atrage atenția că eu‑LISA a înființat un grup de lucru pentru a examina această redeschidere a procedurii de licitație, care a confirmat evaluarea efectuată de administratorii financiari, dar a semnalat riscuri operaționale și contractuale legate de faptul că agenția ar trebui să plătească în avans cea mai mare parte a prețului contractului; subliniază că Curtea a considerat că acest risc este semnificativ;
- –reamintește că, în urma întârzierilor în punerea în aplicare a Sistemului de intrare/ieșire (EES), a apărut un litigiu în care contractantul a refuzat să acopere costurile suplimentare de întreținere pentru anumite produse informatice, ceea ce a dus la o întrerupere a acoperirii mentenanței în perioada noiembrie 2022-aprilie 2023 și a expus eu-LISA la riscuri operaționale; reamintește că, pentru a aborda riscul imediat la adresa continuității activității, eu-LISA a modificat contractul-cadru pentru operațiuni orizontale în 2023, pentru a include taxe de repunere în funcțiune și sancțiuni aplicate în cazul în care mentenanța nu este reînnoită la timp, și a plătit ulterior 5,3 milioane EUR în 2023 și 1,3 milioane EUR în 2024 pentru reînnoirea mentenanței software și costurile conexe de repunere în funcțiune care, conform interpretării agenției, ar fi trebuit să fie suportate de contractantul EES; reamintește, de asemenea, că, în ciuda importanței sumelor contestate și a faptului că observația Curții rămâne deschisă, eu-LISA nu a inițiat niciun litigiu împotriva contractantului EES până la sfârșitul anului 2024;
72.este îngrijorat că neregulile persistente identificate în procesele de achiziții publice ale eu‑LISA demonstrează deficiențe sistemice în cadrul de achiziții publice al agenției; remarcă recunoașterea de către eu‑LISA a acestor probleme și eforturile depuse pentru consolidarea practicilor sale și încurajează eu-LISA să elaboreze o strategie de îmbunătățire a cadrului său de achiziții publice, pe care să o prezinte în cadrul audierilor privind descărcarea de gestiune de anul viitor, și să asigure claritate și transparență cu privire la condițiile în care reluarea procedurii de licitație nu poate fi considerată adecvată; încurajează eu-LISA ca, la elaborarea acestei noi strategii, să solicite consultanță din partea unor experți și să se consulte cu alte agenții cu privire la bunele practici;
73.recunoaște că eu-LISA se confruntă cu provocări substanțiale și subliniază necesitatea de a-și extinde personalul pentru a face față în mod eficient acestor provocări și pentru a asigura continuitatea operațiunilor sale, evidențiind și necesitatea finanțării corespunzătoare în acest sens;
74.ia act de observația Curții privind achizițiile publice, conform căreia, în 2020, Eurojust a încheiat un contract-cadru pentru leasingul de vehicule cu un singur operator economic, ceea ce nu era adecvat pentru natura serviciilor solicitate; recunoaște că contractul specific atribuit, precum și toate plățile aferente (64 000 EUR în 2024) erau, prin urmare, neconforme; ia act de răspunsul Eurojust potrivit căruia contractul-cadru menționat în raportul CCE din 2020 a expirat la 10 mai 2024 și că un nou contract-cadru pentru leasingul de vehicule este în vigoare de la 25 noiembrie 2024;
75.este preocupat de observațiile Curții potrivit cărora Eurojust nu și-a actualizat planurile de asigurare a continuității activității din 2021, în pofida schimbărilor semnificative care au afectat resursele și personalul pentru procesele esențiale, inclusiv introducerea SUMMA ca nou sistem bugetar, contabil și financiar; subliniază că Eurojust nu a respectat nici frecvența testelor stabilită în ultimul său plan de asigurare a continuității activității și că, în prezent, nu dispune de un plan coordonat și convenit de recuperare în caz de dezastru pentru sistemele sale informatice;
76.constată că mandatul Eurojust urmează să fie extins în viitor, inclusiv la un stat terț, și că agenția se ocupă de un număr tot mai mare de cauze penale în fiecare an; recunoaște că, având în vedere aceste evoluții, Eurojust trebuie să își mărească efectivul de personal pentru a asigura acoperirea completă a cauzelor și continuitatea neîntreruptă a operațiunilor sale și că ar trebui să se pună la dispoziție fondurile corespunzătoare;
77.în plus, ia act de observația Curții potrivit căreia Eurojust nu a adoptat o decizie de finanțare adecvată înainte de lansarea procedurilor de achiziții publice pentru cheltuielile operaționale, ceea ce a compromis eficacitatea planificării și a supravegherii și a constituit o încălcare a articolului 32 alineatul (1) și a articolului 72 alineatul (3) litera (b) din normele financiare ale Eurojust; salută angajamentul Eurojust de a publica pe site-ul său, începând din 2026, un plan anual aprobat de achiziții publice pentru toate procedurile, care să acopere atât cheltuielile operaționale, cât și pe cele administrative;
78.constată că, în octombrie 2025, Tribunalul Uniunii Europene Hotărârea Tribunalului din 15 octombrie 2025, WU/Eurojust, T 295/23 și T 1176/23, ECLI:EU:T:2025:963 („Tribunalul”) a anulat două decizii ale Eurojust prin care se respingea cererea de asistență a unui agent temporar din cauza presupusei hărțuiri psihologice din partea a zece colegi, inclusiv a directorului său administrativ; știe că Tribunalul a hotărât că Eurojust și-a încălcat obligația de diligență prevăzută la articolul 24 din Statutul funcționarilor, împărțind ancheta privind acest membru al personalului în două proceduri administrative separate, nereușind astfel să efectueze o anchetă globală și contextuală a plângerilor interconectate de hărțuire; constată că, deși Tribunalul a anulat deciziile pentru a permite o reevaluare corespunzătoare, a respins cererile de despăgubire;
79.subliniază că ar trebui dezvoltate mecanisme interne în cadrul agențiilor pentru a asigura atât tratarea corespunzătoare a plângerilor la nivel intern, cât și prevenirea incidentelor, inclusiv a cazurilor de hărțuire psihologică și sexuală, în special atunci când sunt implicate mai multe părți;
80.ia act de observația Curții potrivit căreia Europol a rambursat în mod neconform taxa pe valoarea adăugată (TVA) în cadrul granturilor operaționale acordate forțelor de poliție naționale care acționează în calitate de autorități publice, contrar articolului 186 alineatul (4) litera (c) din Regulamentul financiar, care nu permite rambursarea TVA către entitățile publice care acționează în această calitate; ia act de explicația oferită de Europol, potrivit căreia agenția a respectat orientările Comisiei la momentul respectiv, care permiteau să se considere că TVA-ul este eligibil în cadrul granturilor operaționale, și salută decizia de a exclude TVA-ul din toate noile acorduri de grant inițiate până la sfârșitul anului 2024;
81.apreciază că mecanismul grupurilor de acțiune operaționale și cel al echipelor comune de anchetă (JIT) ale Europol au jucat un rol esențial în destructurarea platformei de comunicare criptată Matrix, demonstrându-și rolurile complementare, dar distincte, în combaterea criminalității organizate transnaționale; observă că operațiunea a început în iunie 2024 ca un grup de acțiune operațional între Țările de Jos, Franța, Lituania, Italia și Spania, facilitând schimbul de informații și monitorizarea activităților infracționale; subliniază că trecerea la o echipă comună de anchetă în cadrul Eurojust a permis coordonarea formală a anchetei, ceea ce a dus la arestări, confiscări și decriptarea a 2,3 milioane de mesaje în 33 de limbi; observă că autoritățile germane au furnizat sprijin tehnic, iar poliția spaniolă, cea franceză și cea neerlandeză au colaborat pe tot parcursul anchetei; consideră că acest caz subliniază eficacitatea cooperării transfrontaliere în combaterea rețelelor ilicite și necesitatea unor investiții susținute în capacitățile de asigurare a respectării legii pentru a face față tacticilor infracționale în continuă evoluție;
82.constată că, în mai 2025, descărcarea de gestiune a Agenției Uniunii Europene pentru Azil (EUAA) a fost amânată din cauza constatărilor OLAF privind guvernanța și stabilitatea; remarcă faptul că o anchetă confidențială a OLAF a constatat că personalul de conducere de nivel superior al EUAA a încălcat Statutul funcționarilor și că investigatorii OLAF au constatat că astfel de practici de angajare încalcă Statutul funcționarilor Uniunii;
83.ia act de raportul EUAA din 31 octombrie 2025 privind stadiul punerii în aplicare a măsurilor corective, astfel cum s-a convenit între directoarea executivă și consiliul de administrație, ca urmare a rezoluției Parlamentului; observă că consiliul de administrație răspunde observațiilor Parlamentului în conformitate cu procedurile sale și va examina progresele înregistrate în ceea ce privește măsurile restante în cadrul reuniunii sale din noiembrie 2025; îndeamnă agenția să clarifice pe deplin toate chestiunile nesoluționate, să pună în aplicare recomandările OLAF într-un mod credibil și transparent și să instituie mecanisme solide de control intern, supraveghere etică și responsabilitate; invită agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la orice măsuri de remediere adoptate, fără întârzieri nejustificate; subliniază că finalizarea investigațiilor OLAF nu constituie în sine dovada remedierii deficiențelor de guvernanță; reiterează că autoritatea responsabilă cu aprobarea descărcării de gestiune își păstrează drepturile depline de supraveghere până când deficiențele structurale în materie de management, transparență și gestionare a conflictelor de interese sunt remediate și verificate integral;
84.constată că, deși în 2024 s-au înregistrat îmbunătățiri în ceea ce privește consolidarea cadrului etic al agenției, informarea personalului și procedurile interne privind conflictele de interese, conflictul de interese structural identificat de OLAF în legătură cu plângerile împotriva directoarei executive nu a fost încă soluționat, întrucât unitatea juridică responsabilă de pregătirea acestor cazuri continuă să funcționeze sub supravegherea directă a directoarei executive, ceea ce subminează independența procesului de soluționare a plângerilor; constată că majoritatea măsurilor corective sunt programate pentru 2025 și 2026, inclusiv modificări organizaționale, un program de optimizare, formarea personalului și a conducerii, îmbunătățiri ale documentelor de guvernanță, o transparență sporită în raportarea neregulilor, o revizuire a orientărilor interne privind cererile și plângerile în temeiul articolului 90 din Statutul funcționarilor, o cooperare consolidată cu DG HR pentru tratarea plângerilor și o revizuire a procedurilor pentru cererile de asistență în temeiul articolului 24 din Statutul funcționarilor;
85.subliniază, de asemenea, că, în contextul fluctuației de personal din cadrul EUAA și al satisfacției personalului agenției, este necesar să se mențină vigilența în legătură cu adoptarea unor măsuri stricte de prevenire a oricărei forme de nepotism sau favoritism, precum și cu asigurarea unei transparențe totale și a unor proceduri bazate pe merit în procesul de recrutare și de avansare în carieră;
86.își rezervă dreptul de a condiționa sau a amâna viitoarele decizii privind descărcarea de gestiune în cazul în care agențiile nu reușesc să realizeze reforme structurale complete și verificabile în urma unor constatări grave;
Agențiile din domeniul ocupării forței de muncă, al educației și al afacerilor interne Cedefop, ELA, ETF, Eurofound și EU-OSHA.89.subliniază clasificarea incorectă de către ELA a unui buget rectificativ ca venituri externe alocate, încălcând articolele 6, 12, 20, 21 și 34 din normele financiare; ia act de răspunsul ELA, care explică faptul că fondurile au sosit cu întârziere și din acest motiv ELA și-a realocat temporar propriul buget pentru a evita întârzierile de plată, apoi a înregistrat fondurile Uniunii ca venituri externe pentru a se asigura că sunt utilizate numai pentru salarii;
90.ia act de concluziile evaluării Evaluarea Autorității Europene a Muncii (ELA), Bruxelles, 26.5.2025 COM(2025)256 și SWD(2025)128. ELA, care subliniază necesitatea ca autoritatea să își îmbunătățească sistemul de monitorizare pe baza unor obiective specifice, măsurabile, abordabile, relevante și încadrate în timp (SMART) și a unor indicatori-cheie de performanță; constată cu îngrijorare că această lipsă a împiedicat evaluarea rentabilității activităților ELA și a subminat calitatea monitorizării performanței; recunoaște că ELA are potențialul de a-și consolida sistemul de monitorizare prin punerea în aplicare a unor abordări structurate;
91.constată cu îngrijorare că ELA continuă să se bazeze în mod excesiv pe lucrători temporari, experți naționali detașați și personal interimar pentru funcțiile operaționale și financiare de bază; observă că, la sfârșitul anului 2022, lucrătorii temporari reprezentau 58 % din personalul ELA și, în ciuda unei ușoare reduceri, proporția a rămas foarte ridicată, de 47 %, atât la sfârșitul anului 2023, cât și la sfârșitul anului 2024; constată, de asemenea, că, contrar articolului 41 alineatul (1) din normele financiare ale ELA, autoritatea a apelat la un lucrător interimar și la un stagiar pentru a desfășura activități financiare esențiale legate de execuția bugetară în perioada noiembrie 2022-martie 2023, practică ce a continuat în 2023 și a persistat în 2024, fiind în continuare utilizat un lucrător interimar pentru sarcini financiare esențiale;
92.ia act de explicațiile furnizate în cadrul audierii din 1 decembrie 2025 de către directorul executiv al ELA cu privire la ponderea structural ridicată a lucrătorilor temporari, în special a experților naționali detașați, ce reprezintă în prezent aproximativ 42-50 % din personalul operațional al ELA și care nu pot din punct de vedere legal să îndeplinească funcții esențiale, ceea ce duce la o concentrare a responsabilităților și la un risc mai mare de erori; sprijină ajustarea schemei de personal pentru a înlocui resursele bazate pe experți naționali detașați cu posturi suplimentare de agenți temporari, care ar trebui ocupate prin proceduri deschise și competitive, în limita plafonului bugetar existent; consideră că Autoritatea Europeană a Muncii ar trebui să fie un model în materie de standarde de muncă și să încerce să ofere contracte pe termen mai lung, ceea ce ar fi în interesul personalului, al continuității activității, al păstrării cunoștințelor; invită autoritatea să consolideze în continuare cooperarea cu autoritățile naționale din domeniul muncii pentru a evita suprapunerile și a îmbunătăți schimbul de informații;
93.atrage atenția asupra concluziilor evaluării agențiilor UE: Cedefop, EU‑OSHA, Eurofound și ETF; constată că în urma evaluării nu s-au găsit dovezi care să modifice concluziile evaluării anterioare din 2019, conform căreia opțiunile de fuziune prezintă probleme în ceea ce privește echilibrarea avantajelor și dezavantajelor, în timp ce îmbunătățirea eficienței poate fi realizată printr-o cooperare mai bună; subliniază necesitatea unei colaborări mai strânse cu Comisia în ceea ce privește rezultatele comune de mare valoare, cum ar fi cooperarea dintre Eurofound și Cedefop în cadrul anchetei europene privind întreprinderile și alinierea dintre Cedefop și ETF în ceea ce privește monitorizarea politicilor de educație și formare profesională; observă că este necesară o mai bună coordonare între Cedefop, ELA și Eurofound pentru a evita suprapunerea previziunilor în materie de competențe și a analizelor pieței forței de muncă;
94.constată că sistemele de monitorizare din toate agențiile, inclusiv obiectivele SMART și indicatorii-cheie de performanță, ar trebui consolidate pentru a îmbunătăți evaluarea performanței și implicarea părților interesate; subliniază că lacunele în materie de date (în special în cadrul ETF), obiectivele de performanță neîndeplinite și absența indicatorilor la nivel național subminează eficacitatea; constată că aceste probleme necesită un caracter complet al datelor în mai mare măsură, stabilirea clară din punct de vedere legal a obiectivelor și consolidarea cadrelor de monitorizare pentru a asigura evaluări cuprinzătoare ale performanței și alinierea la nevoile părților interesate; subliniază importanța unor structuri de guvernanță transparente și a unor garanții privind conflictul de interese pentru a sprijini încrederea părților interesate în activitățile lor;
95.ia act de faptul că cele patru agenții (Cedefop, EU‑OSHA, Eurofound și ETF) au potențialul de a reduce sarcina administrativă și de a îmbunătăți eficiența prin intermediul serviciilor comune20; subliniază că agențiile ar trebui să reducă sarcinile administrative ale personalului pentru a menține un volum de muncă sustenabil, prin partajarea serviciilor comune pentru funcțiile de resurse umane, juridice, informatice și tehnice; subliniază că acest lucru ar permite agențiilor să reducă numărul de angajați implicați în activități administrative și să se concentreze mai mult asupra operațiunilor de bază; invită aceste agenții, în strânsă coordonare cu Curtea de Conturi, să elaboreze un plan structurat de implementare a serviciilor partajate, cu etape concrete, să faciliteze schimbul reciproc de bune practici și recomandări între agențiile implicate, precum și în cadrul EUAN în sens larg, bazându-se pe constatările auditului Curții și pe evaluările transversale; invită Comisia să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune în legătură cu realizările înregistrate în cadrul acestui plan;
96.observă că Cedefop a fost implicat într-un litigiu cu un fost membru al personalului, al cărui contract nu a fost reînnoit în 2017; reamintește că, în 2020, Tribunalul Uniunii Europene a anulat decizia Cedefop și a dispus plata unei compensații financiare, care a fost executată de Cedefop; constată că o acțiune ulterioară introdusă de fostul membru al personalului cu privire la punerea în aplicare a respectivei hotărâri a fost respinsă de Tribunalul Uniunii Europene în februarie 2024; observă că fostul membru al personalului a atacat această hotărâre la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (cauza C-209/24 P) și că hotărârea definitivă a Curții de Justiție a Uniunii Europene a anulat hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 7 februarie 2024 (T-563/22), precum și decizia directorului executiv al Cedefop din 17 decembrie 2021 și decizia comisiei sale de recurs din 17 iunie 2022, a obligat Cedefop să plătească reclamantului 15 000 EUR pentru repararea prejudiciului moral și să suporte toate cheltuielile suportate de reclamant atât în primă instanță, cât și în recurs; reamintește că hotărârea inițială a Tribunalului Uniunii Europene a constatat încălcări ale garanțiilor procedurale fundamentale, inclusiv dreptul de a fi ascultat, drepturile la apărare, obligația de diligență și principiul bunei administrări; observă cu îngrijorare că, în urma acestor constatări, nu pare să fi fost inițiată nicio procedură disciplinară împotriva fostului director executiv sau a altor membri responsabili ai personalului; critică durata excesivă a procesului decizional, care a fost cauzată și de o eroare a Tribunalului bazată pe informațiile furnizate de agenție; subliniază că prejudiciul moral este direct imputabil nerespectării adecvate de către Cedefop a hotărârii de anulare dincolo de simpla plată a unei despăgubiri și că, prin urmare, a fost stabilită o legătură de cauzalitate între comportamentul nelegal al Cedefop și prejudiciu; subliniază că Cedefop trebuie acum să reexamineze cererea de reînnoire a contractului, să reia procedura pornind de la situația din 2017 și să adopte o decizie care să înlocuiască decizia anulată; această reexaminare ar trebui efectuată în conformitate cu procedura relevantă prevăzută în Statutul funcționarilor și în normele interne de angajare ale Cedefop, incluzând eventuale despăgubiri necesare; îndeamnă ca deciziile referitoare la personal să fie luate într-un mod transparent și trasabil, pe baza tuturor normelor consacrate în Statutul funcționarilor, în timp util;
97.remarcă observația Curții potrivit căreia EU‑OSHA a plătit cursuri online fără a verifica în mod suficient dacă orele facturate corespundeau serviciilor prestate, contrar articolului 73 din regulamentul financiar al agenției; ia act de clarificarea agenției potrivit căreia verificările ex ante sunt efectuate în mod sistematic și că acest caz a reflectat mai degrabă o omisiune în documentație decât o lipsă a controlului; salută măsurile suplimentare introduse pentru a asigura documentarea completă a prestării serviciilor și subliniază importanța menținerii unor piste de dovezi solide pentru toate plățile, în vederea garantării legalității și regularității;
98.observă că 75 % din cazurile de cancer profesional sunt legate de expunerea la azbest, recunoaște contribuția EU-OSHA în 2024 la noile orientări ale Comisiei privind azbestul și încurajează EU-OSHA să continue să aloce personal și resurse bugetare pentru consolidarea gradului de conștientizare cu privire la azbest și pentru identificarea metodelor de abordare a problemei răspândite a azbestului în Europa;
99.reamintește două dintre neregulile în materie de achiziții publice ale ETF, evidențiate de Curte în 2022, care au dus la plăți neconforme în 2024; constată că, într-un caz, ETF a atribuit un contract în valoare de 1 milion EUR pentru servicii de asistență în materie de conținut unui ofertant care nu îndeplinea pragul necesar al cifrei de afaceri, ceea ce a dus la neconformitatea contractului și a plăților aferente (186 175 EUR în 2024); constată că, într-un alt caz, în cadrul unei proceduri de achiziții publice deschise în valoare de 4 milioane EUR pentru servicii de asistență în țară, ofertantul câștigător nu a demonstrat o capacitate economică și financiară suficientă, ceea ce a dus la noi nereguli legate de plăți (252 714 EUR în 2024); constată, de asemenea, că, în cadrul unei licitații din 2023 pentru infrastructura LAN de la sediul său, ETF a impus cerințe excesive în materie de capacitate financiară, fără o justificare adecvată, ceea ce ar fi putut descuraja concurența; ia act de faptul că ETF a recunoscut aceste probleme și și-a revizuit metodologia, dar insistă că ETF trebuie să pună în aplicare mecanisme de conformitate mai stricte pentru a preveni încălcarea normelor de achiziții publice în viitor;
100.este preocupat de faptul că mai multe observații legate de achiziții din anii precedenți rămân deschise atât pentru ELA (sursa opiniei cu rezerve în 2023 și 2024), cât și pentru ETF;
Agențiile din domeniul sănătății și al siguranței alimentare ECDC, EFSA, EMA și EUDA.103.constată cu îngrijorare că problema privind fostul sediu al EMA din Londra persistă, generând probleme financiare și operaționale semnificative; este conștient că, în ciuda relocării EMA ca urmare a Brexitului, agenția rămâne responsabilă din punct de vedere financiar pentru aceste sedii, situație agravată de poziția financiară precară a sublocatarului în urma falimentului societății-mamă a WeWork în noiembrie 2023; ia act de faptul că expunerea maximă, inclusiv obligația de plată a impozitului local de către EMA în cazul în care sediile rămân neocupate pe durata rămasă a contractului de închiriere, se ridică la 543 de milioane EUR;
104.observă că, în octombrie 2024, în conformitate cu discuțiile purtate cu autoritățile bugetare ale Uniunii și cu acordul proprietarului, EMA a convenit să modifice contractul de subînchiriere existent cu sublocatarul, facilitând o reducere a chiriei, menținând în același timp plățile integrale pentru cheltuielile de întreținere și asigurarea proprietarului; observă că acel contract includea dispoziții care permiteau fie EMA, fie sublocatarului să rezilieze contractul de subînchiriere înainte de termen, adică înainte de data de expirare prevăzută în iunie 2039, în anumite condiții; știe că, în acest sens, EMA a constituit un provizion pentru un contract oneros, cu o valoare contabilă de 122,1 milioane EUR la 31 decembrie 2024; observă că, în 2024, EMA a primit de la Comisie o rambursare în numerar în valoare de 11,2 milioane EUR, care a fost recunoscută în conturi ca venit; salută măsurile proactive și prudente luate de EMA pentru a atenua o parte din povara financiară cauzată de această problemă;
105.subliniază că, la momentul publicării conturilor de către EMA, sublocatarul își îndeplinise obligațiile contractuale, plățile pentru chirie și servicii acoperind perioada până la 30 iunie 2025;
106.își exprimă sprijinul pentru solicitarea Consiliului de administrație al EMA de a rezolva această chestiune la cel mai înalt nivel politic, permițând astfel EMA să își concentreze resursele asupra mandatului său oficial și să abordeze prioritățile în materie de sănătate publică în întreaga Uniune;
107.reamintește două dintre neregulile în materie de achiziții publice ale EMA, evidențiate de Curte în 2020, care au dus la plăți neconforme în 2024; constată că EMA a depășit plafoanele financiare ale mai multor contracte-cadru în domeniul IT, existând creșteri cuprinse între 77 % și 124 %, încălcând articolul 172 alineatul (3) litera (a) punctul (iii) din Regulamentul financiar, ceea ce a dus la plăți neconforme în valoare de 3,1 milioane EUR în 2024; ia act de răspunsul EMA potrivit căruia creșterile au fost necesare pentru a răspunde nevoilor operaționale excepționale generate de evoluții legislative și de sănătate publică neprevăzute și că toate modificările contractuale au fost înregistrate în registrul de excepții;
108.atrage atenția asupra Deciziei de punere în aplicare a Comisiei din 28 iunie 2024 de revocare a Deciziei C(2018) 4831 (final) a Comisiei, prin care s-a refuzat autorizația de introducere pe piață în temeiul Regulamentului (CE) nr. 726/2004 pentru „Aplidin (plitidepsină)”, un medicament de uz uman; subliniază că revocarea s-a bazat pe constatarea că un conflict de interese privindu-l pe unul dintre consilierii științifici care au participat la grupul consultativ a avut un rol activ în dezvoltarea unui medicament concurent, circumstanță care ar fi trebuit să îi descalifice participarea în temeiul principiului imparțialității obiective; subliniază că EMA și-a consolidat în mod semnificativ politica privind gestionarea conflictelor de interese în cazul membrilor comitetului științific și al experților, adoptată de Consiliul de administrație al EMA în decembrie 2024 și intrată în vigoare la 1 mai 2025;
109.salută activitatea EMA în abordarea deficitului de antibiotice pe bază de amoxicilină în Europa și cooperarea cu agențiile naționale pentru medicamente în vederea remedierii acestei situații, având drept rezultat eliminarea amoxicilinei de pe lista medicamentelor aflate în deficit în 2024; încurajează EMA să continue să aloce resurse de personal și buget pentru obiective similare;
110.notează că, în Raportul său special nr. 12/2024, CCE a recomandat EMA să își continue eforturile pentru a face comunicările sale mai ușor accesibile publicului, astfel încât acesta să aibă o imagine mai clară asupra utilizării fondurilor Uniunii de către agenție;
111.remarcă faptul că CCE, în raportul său special din decembrie 2024, a recomandat ca EMA să se coordoneze cu ECDC și HERA pentru a îmbunătăți pregătirea pentru pandemii, prin roluri mai clare, utilizarea mai eficientă a fondurilor Uniunii și revizuirea instrumentelor, procedurilor și orientărilor elaborate în timpul pandemiei, pentru a stabili care ar trebui păstrate sau adaptate în conformitate cu progresul științific și tehnologic și încurajează resurse adecvate pentru a sprijini acest efort;
112.subliniază că EMA a semnalat, printre altele, penuria continuă de medicamente esențiale în statele membre ale Uniunii Europene și ale SEE, inclusiv de medicamente esențiale împotriva cancerului (fludarabină, vindesină, fluorouracil, cisplatină, topotecan, metotrexat) pentru leucemie, limfom, ovarian și cancer pulmonar cu celule mici, precum și de tratamente esențiale pentru diabet (diverse insuline, liraglutidă, dulaglutidă) necesare pentru gestionarea diabetului de tip 1 și de tip 2;
113.își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la încălcările repetate ale Regulamentului financiar identificate în procesele de achiziții publice ale EUDA, luând act de cele cinci nereguli semnalate de Curte în 2024; subliniază că aceste nereguli includ:- –fracționarea neautorizată a contractelor și utilizarea necorespunzătoare a procedurilor negociate fără justificare pentru trei contracte privind unele manifestări organizate la Lisabona (locul de desfășurare și catering, în valoare totală de 210 668 EUR), pe lângă lipsa documentației esențiale și nerespectarea cerințelor privind publicitatea achizițiilor;
- –deficiențe grave într-un contract în valoare de 410 000 EUR pentru un sistem de raportare a traficului de droguri, de exemplu lipsa specificațiilor corespunzătoare ale licitației, a criteriilor de atribuire și a unui comitet de evaluare, ceea ce face ca atât contractul, cât și plata de 60 000 EUR aferentă acestuia să fie neconforme;
- –plăți excesive în valoare de 14 007 EUR peste valoarea contractuală convenită pentru ceremoniile de inaugurare, încălcând articolul 73 din regulamentul financiar al EUDA;
- –proceduri de achiziții defectuoase pentru un contract de colectare de date în valoare de 10 000 EUR în Ucraina, care nu respectau criteriile de atribuire și nu erau însoțite de documentația corespunzătoare;
- –nerespectarea cerințelor de publicitate și a declarațiilor privind conflictele de interese în cadrul unei achiziții de servicii provizorii în valoare de 100 000 EUR;
114.ia act de răspunsul EUDA, care recunoaște atât deficiențele procedurale, cât și necesitatea unor acțiuni de monitorizare pentru a asigura conformitatea;
115.ia act de întârzierile actuale în punerea în aplicare a recomandărilor Serviciului de Audit Intern privind gestionarea resurselor umane și etica, în special a recomandării deschise referitoare la gestionarea volumului de muncă și a performanței, care rămâne nerezolvată în ceea ce privește provocările legate de punerea în aplicare a evaluării volumului de muncă și a metodelor de gestionare bazate pe activități pentru alocarea personalului/echivalent normă întreagă și bugetarea costurilor; știe că agenția și-a revizuit termenul-țintă de punere în aplicare până la 31 decembrie 2025;
116.ia act de observația Curții potrivit căreia trei dintre procedurile de achiziții publice ale ECDC au fost lansate fără decizii prealabile de finanțare, contrar articolului 72 alineatul (3) litera (b) din regulamentul său financiar; remarcă, de asemenea, deficiențe în materie de control în evaluarea unui contract privind organizarea unei conferințe în valoare de 2,8 milioane EUR, inclusiv verificarea insuficientă a criteriilor de selecție și lipsa verificărilor privind ofertele anormal de scăzute, încălcând astfel articolele 151 și 167 și secțiunea 23 din anexa I la Regulamentul financiar; ia act de răspunsul Centrului, care prezintă măsurile corective, inclusiv verificarea ex ante consolidată și documentația îmbunătățită pentru evaluările achizițiilor publice;
117.subliniază că CCE recomandă ca activitatea ECDC cu statele membre să consolideze un sistem armonizat de supraveghere a bolilor infecțioase la nivelul UE, să îmbunătățească procesele interne pentru a furniza orientări mai prompte și mai practice și să comunice mai clar cu publicul, utilizând un limbaj accesibil, pentru a reflecta mai bine utilizarea fondurilor Uniunii, astfel cum se arată în Raportul special nr. 12/2024 al CCE;
Agențiile din domeniul mediului și al energiei ACER, ECHA, AEM și EFCA.123.ia act de cele trei observații ale Curții privind neregulile în materie de achiziții publice în cadrul AEM, printre care:- –plăți neconforme în cadrul unui contract-cadru pentru servicii de cantină și catering, rambursarea sumei de 6 514 EUR fără a exista o factură adresată agenției, contrar articolului 111 alineatul (2) din Regulamentul financiar, și creșterea prețurilor pentru masa de prânz cu 34 % peste mecanismul de indexare convenit; ia act de răspunsul agenției potrivit căruia acestea au fost incidente izolate, procedurile fiind clarificate și consolidate ulterior, iar ajustarea prețurilor a fost generată de condiții inflaționiste excepționale;
- –utilizarea sistemului său intern de reuniuni ale experților pentru a comanda servicii de catering, în loc să utilizeze formularele de comandă prevăzute în contractul-cadru, împiedicând astfel monitorizarea fiabilă a cheltuielilor cumulate și riscând depășirea plafonului contractual, încălcând astfel articolul 111 alineatele (1) și (3) din Regulamentul financiar; recunoaște răspunsul AEM potrivit căruia sistemul de reuniuni ale experților asigură un proces de control simplificat și că va modifica contractul-cadru în consecință; subliniază că, pentru a răspunde pe deplin preocupărilor Curții, sistemul de reuniuni ale experților ar trebui integrat în sistemul contabil, pentru a garanta că toate comenzile de catering generează automat angajamente juridice obligatorii;
- –tipul contractului: constată că AEM nu a precizat tipul contractului specific (preț fix sau pe baza volumului de timp și de resurse implicate) pentru un contract de consultanță IT în valoare de 731 000 EUR, contrar secțiunii 1.1 din anexa I la Regulamentul financiar, ceea ce face imposibilă reconcilierea valorii totale a contractului cu prețul per consultant; ia act de explicația AEM potrivit căreia omisiunea nu a avut niciun impact financiar și de angajamentul agenției de a se asigura că toate contractele viitoare vor include această informație;
124.remarcă observația Curții potrivit căreia ECHA a semnat un contract specific privind infrastructura informatică în valoare de 8,1 milioane EUR, depășind cu 1,3 milioane EUR limita ordonatorului delegat de credite; ia act de explicația agenției potrivit căreia contractul s-a bazat pe estimări lipsite de forță juridică obligatorie ale volumului de servicii în limitele creditelor anuale și că angajamentele bugetare efective nu au depășit autoritatea delegată; încurajează ECHA să asigure o aliniere clară între delegările financiare și angajamentele contractuale; invită agenția să introducă mecanisme îmbunătățite de examinare prospectivă pentru contractanții externi implicați în activități legate de procesul decizional în materie de reglementare al agenției;
125.atrage atenția asupra preocupărilor exprimate de mai multe organizații ale societății civile cu privire la un potențial conflict de interese profesional în cazul Ramboll Germany GmbH, o firmă de consultanță care a efectuat anterior studii tehnice pentru ECHA, furnizând în același timp servicii părților interesate din industrie care doreau să influențeze viitoarele restricții privind PFAS; subliniază că structurile consultative de specialitate ar trebui să asigure o reprezentare echilibrată a expertizei științifice, industriale și a societății civile, pentru a consolida legitimitatea și procesul decizional bazat pe dovezi; recunoaște afirmația organizațiilor potrivit căreia activitățile paralele desfășurate de Ramboll ar fi putut compromite imparțialitatea prevăzută la articolul 2 punctul 56 și la articolul 143 litera (d) din Regulamentul financiar; subliniază că principiul bunei gestiuni financiare impune agenției să se asigure că achizițiile și executarea contractelor sunt desfășurate într-un mod care să consolideze imparțialitatea instituțională și încrederea publicului; observă că conflictele de interese neidentificate pot afecta credibilitatea activităților finanțate de Uniune chiar și în absența unor nereguli procedurale; solicită garanții adecvate care să abordeze atât riscurile reale, cât și pe cele aparente;
126.ia act, cu toate acestea, de clarificarea ECHA potrivit căreia activitatea desfășurată de Ramboll Deutschland pentru agenție în domeniul PFAS a fost realizată între 2020 și 2021, înainte de colaborarea firmei de consultanță în 2022 cu industria, și că evaluările conflictelor de interese au fost efectuate în conformitate cu procedurile ECHA la momentul atribuirii contractului; constată, de asemenea, că, în temeiul actualului contract-cadru pentru 2024, Ramboll nu a depus oferte pentru contracte specifice; salută declarația ECHA potrivit căreia a efectuat o analiză internă detaliată ca răspuns la cererile de acces la documente și nu a constatat niciun conflict de interese negestionat; subliniază totuși că este important să se asigure verificări solide, proactive și orientate spre viitor în ceea ce privește conflictele de interese pentru toți contractanții externi, în special pentru cei implicați în activități tehnice care contribuie la luarea de decizii sensibile în materie de reglementare; subliniază că grupurile de experți ar trebui să includă un număr echilibrat de membri din diverse sectoare, inclusiv din sectorul privat, din domeniul științific și din societatea civilă, pentru a reprezenta diferite competențe și puncte de vedere; invită agenția să integreze verificările privind independența contractanților în cadrul său mai larg de control intern și de gestionare a riscurilor; subliniază nevoia de a asigura proceduri robuste și proactive pentru a preveni orice risc de conflict de interese sau de influențe necuvenite;
127.ia act de observația Curții potrivit căreia EFCA a aplicat o formulă de achiziții pentru serviciile IT care a dus la o ponderare efectivă a criteriului prețului sub pragul minim de 30 % recomandat de orientările Comisiei (anexa I punctul 21.2 din Regulamentul financiar); ia act de angajamentul EFCA de a nu mai aplica această formulă în viitoarele proceduri de achiziție;
128.remarcă cele două observații formulate de Curte cu privire la neregulile în materie de achiziții publice ale ACER, care au condus la plăți neconforme în 2024; subliniază că, în urma unei modificări a politicii privind furnizorii, ACER a comandat servicii de asistență informatică fără temei juridic timp de șase săptămâni înainte de semnarea contractului modificat, ceea ce a dus la plăți neconforme în valoare de 8 179 EUR, încălcând articolul 172 alineatul (1) din Regulamentul financiar; ia act de răspunsul agenției, potrivit căruia această excepție a fost aprobată în mod oficial pentru a evita întreruperea serviciilor și că plățile au fost efectuate pentru servicii prestate și documentate în mod corespunzător;
129.constată că ACER a acceptat o ofertă financiară revizuită în cadrul unei proceduri negociate, majorând valoarea contractului de la 51 450 EUR la 79 450 EUR după depunere, încălcând astfel articolul 151, articolul 160 alineatul (1) și articolul 170 din Regulamentul financiar;
130.reamintește că observația Curții privind dependența structurală a ACER de lucrătorii interimari a rămas deschisă din 2019, personalul interimar continuând să îndeplinească sarcini pe termen lung care, în mod normal, ar trebui să revină personalului angajat direct; constată că, deși numărul lucrătorilor interimari a scăzut de la 18 în 2023 la 16 în 2024, situația a persistat, iar ACER intenționează să subcontracteze o parte din aceste activități; ia act de răspunsurile agenției la chestionar, potrivit cărora externalizarea pe scară largă este necesară din cauza resurselor interne și a expertizei specializate insuficiente; observă că ACER externalizează o gamă largă de funcții, inclusiv consultanță și studii foarte specializate în domeniul reglementării energiei, servicii juridice, organizarea de evenimente și diverse servicii generale, dar că cea mai importantă dependență vizează domeniul IT, unde proiectarea, dezvoltarea, implementarea, asistența, mentenanța și securitatea sistemelor sale sunt realizate în mare parte de furnizori de servicii externi; subliniază, în acest sens, că peste 100 de experți IT externi (nu neapărat cu normă întreagă) sunt angajați în furnizarea de servicii IT către ACER, comparativ cu doar 17 angajați IT interni, ceea ce creează un dezechilibru structural substanțial; constată, de asemenea, că ACER afirmă că acest model de externalizare a fost recomandat în mod explicit de Comisie, având în vedere schema de personal limitată a agenției și constrângerile în materie de resurse; subliniază totuși că această dependență persistentă de furnizori externi pentru capacitățile informatice de bază, combinată cu utilizarea continuă a lucrătorilor interimari pentru sarcini permanente, generează preocupări cu privire la păstrarea cunoștințelor, continuitatea operațională și capacitatea instituțională pe termen lung; subliniază că dependența ridicată de soluțiile IT trebuie abordată de urgență pentru a asigura păstrarea cunoștințelor și continuitatea operațională; solicită Comisiei și ACER să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la măsurile corective adoptate;
Agenții din alte domenii Oficiul OAREC, CdT, ENISA, EIT, EUSPA și ESA Euratom.132.constată că, în două proceduri negociate, Oficiul OAREC nu a specificat criteriile de selecție în caietul de sarcini, contrar punctului 18.2 din anexa I la Regulamentul financiar, cu riscul ca contractantul să nu aibă capacitatea de a executa contractele; ia act de explicația Oficiului OAREC potrivit căreia capacitatea contractanților a fost evaluată prin consultări prealabile și că se va asigura că în toate licitațiile viitoare vor fi specificate criteriile de selecție;
133.atrage atenția că, până în decembrie 2023, Comisia trebuia să finalizeze o evaluare pe cinci ani a Oficiului OAREC, în conformitate cu articolul 48 din regulamentul său de instituire, cu scopul de a evalua potențialele modificări structurale sau ale mandatului Oficiului OAREC, precum și eventualele implicații financiare; constată că, la sfârșitul anului 2024, Comisia nu finalizase încă această evaluare, iar la cererea unui deputat în Parlamentul European, Comisia a informat Parlamentul că raportul de evaluare va fi prezentat în decembrie 2025;
134.remarcă observația Curții privind ilegalitatea procedurii de achiziții publice organizate de CdT în cadrul unui contract de închiriere de rackuri pentru echipamente informatice, atribuit în 2016 printr-o procedură negociată fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare; subliniază că contractul a fost reînnoit de 13 ori, invocându-se în mod incorect excepția privind contractele de achiziții de bunuri imobiliare prevăzută la articolul 134 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei, dispoziție despre care Curtea a stabilit că nu se aplică în cazul închirierii de rackuri IT;
135.constată că ENISA nu a adoptat o decizie de finanțare adecvată înainte de lansarea procedurilor de achiziții pentru cheltuieli operaționale, ceea ce a compromis eficacitatea planificării și a supravegherii și a constituit o încălcare a articolului 32 alineatul (1) și a articolului 72 alineatul (3) litera (b) din normele sale financiare; ia act de răspunsul ENISA, care este de acord cu observația și a luat măsurile necesare pentru a remedia problema;
136.constată că, pentru patru conferințe (2022‑2024), tarifele medii ale ENISA pentru cazare la hotel au depășit plafoanele aplicabile personalului Uniunii, cu taxe de anulare ridicate (30 % din costurile totale) pentru două manifestări; subliniază lipsa de orientări sau de verificări ex ante pentru organizarea conferințelor; ia act de răspunsul ENISA, care este de acord și va lua măsuri corective;
137.atrage atenția asupra unei proceduri de achiziții de servicii de cercetare și dezvoltare care nu dispunea de documentație suficientă pentru a justifica valoarea estimată a contractului și nu a definit criterii de selecție specifice și măsurabile, astfel cum se prevede la articolul 167 și în anexa I punctul 18.2 din Regulamentul financiar; acceptă răspunsul ENISA, care afirmă că a soluționat deja această problemă;
138.remarcă observația Curții privind EIT, în special faptul că o verificare ex post externă a unui eșantion reprezentativ de elemente de cost din cadrul plăților granturilor a condus la o rată globală de eroare de 0,4 %; observă că Curtea a recalculat rata globală de eroare pentru eșantion, incluzând o sumă suplimentară neeligibilă pe care a detectat-o în cadrul auditului efectuat, și a concluzionat că plățile granturilor au fost afectate de o rată de eroare estimată la 0,8 %, care s-a aplicat plăților granturilor acordate de EIT în valoare de 6 milioane EUR, verificate în 2024, și indică faptul că o sumă de aproximativ 50 000 EUR ar putea fi afectată de eroare;
139.constată că, în 2023, EIT a trecut de la acorduri de grant anuale la acorduri multianuale; atrage atenția că această modificare are un impact asupra evaluării legalității și regularității efectuate de Curte, care poate fi realizată numai în timpul plăților intermediare și finale; constată că, în 2024, EIT a plătit 412 milioane EUR în cadrul prefinanțării pentru acordurile multianuale, reprezentând 92,9 % din totalul plăților pentru anul respectiv; notează că legalitatea și regularitatea acestor plăți vor fi evaluate în anii următori; subliniază că o pondere atât de mare a plăților de prefinanțare necesită mecanisme consolidate de monitorizare și control pentru a atenua riscul unor corecții financiare sau recuperări viitoare;
140.își exprimă îngrijorarea cu privire la anchetele OLAF care vizează trei cazuri diferite încheiate în 2024 și la recomandările financiare și administrative ulterioare ale Oficiului; observă că OLAF a recomandat ca EIT să recupereze sume substanțiale de la beneficiarii care fac obiectul anchetei; ia act de faptul că suma care trebuie recuperată se referă la acordurile de grant acordate în perioada 2020-2023; constată că, în 2024, EIT a efectuat o plată de prefinanțare în valoare de 52,1 milioane EUR în legătură cu acordul de grant din 2023 și că aceasta nu a făcut parte din eșantionul de plăți auditat de Curte în 2024;
141.acordă o atenție deosebită explicațiilor furnizate de directorul EIT în cadrul audierii din 1 decembrie 2025, potrivit cărora neregulile se referă la beneficiarii granturilor EIT, și nu la membrii personalului EIT, și că, în cele două cazuri majore, neregulile au fost detectate și raportate OLAF în mod proactiv chiar de agenție; constată, de asemenea, că, după primirea rapoartelor finale ale OLAF, EIT a luat măsuri corective imediate, în special în ceea ce privește principala neregulă, inclusiv suspendarea tuturor plăților către beneficiarul în cauză, încetarea anticipată a acordului de grant în curs și lansarea procedurilor de recuperare a granturilor afectate în trecut, precum și solicitarea ca beneficiarul să își îmbunătățească procesele și procedurile; se așteaptă ca EIT să pună în aplicare integral toate măsurile de monitorizare care decurg din recomandările OLAF și să se asigure că mecanismele de control consolidate atenuează în mod eficient riscurile similare în viitoarele cicluri de finanțare;
142.subliniază că, din cauza complexității unuia dintre cele trei cazuri, EIT colaborează îndeaproape cu serviciile juridice ale Comisiei, cu OLAF și cu DG BUDG, iar suma estimată care urmează să fie recuperată este evaluată în prezent la aproximativ 15‑20 de milioane EUR;
143.recunoaște că, în 2024, EIT și-a evaluat controalele interne și a identificat trei riscuri principale cu o probabilitate ridicată de apariție și un impact semnificativ asupra activităților sale:- –resurse umane insuficiente: constată că Curtea și Serviciul de Audit Intern al Comisiei recunosc acest risc, evidențiind nereguli cauzate de personalul insuficient; solicită insistent mărirea numărului de angajați și a finanțării în consecință;
- –progresul strategic al CCI: regretă că comunitățile de cunoaștere și inovare (CCI) ar putea să nu atingă obiectivele strategice din cauza nealinierii, a fraudei sau a altor factori; este îngrijorat că unele CCI sunt încă în urmă în ceea ce privește sistemele antifraudă, iar revizuirile în curs ale anchetelor OLAF legate de CCI ar putea necesita recuperarea fondurilor;
- –amenințările la adresa securității cibernetice: atacurile cibernetice prezintă un risc foarte ridicat, putând afecta continuitatea activității, provocând pierderi de date și prejudiciind reputația;
144.atrage atenția asupra a două nereguli bugetare din bugetul rectificativ al EIT pentru 2025:- –echilibrul bugetar: constată că versiunea inițială prevedea venituri de 463,6 milioane EUR față de cheltuieli de 446,7 milioane EUR, încălcând articolele 8 și 16 din Regulamentul financiar cadru; ia cunoștință de versiunea corectată la 31 martie 2025;
- –eroarea de clasificare a veniturilor: constată că EIT a inclus venituri externe alocate de 16,7 milioane EUR la titlul 2 „Contribuții”, în loc să creeze un capitol dedicat, încălcând astfel articolele 8, 20, 21 și 25; constată că EIT s-a angajat să își restructureze bugetul pentru a clasifica în mod corespunzător aceste venituri în 2025;
145.constată că contractul-cadru al EIT pentru servicii de călătorie nu respectă clauzele contractuale, întrucât nu se utilizează formulare de comandă sau contracte specifice pentru a comanda servicii de călătorie; observă că EIT se bazează pe ordinele de misiune ale personalului ca angajamente juridice, dar nu le comunică contractantului, delegând în schimb întreaga responsabilitate membrilor personalului care călătoresc, care sunt obligați să comande serviciile de călătorie direct prin e-mail; subliniază trei cazuri în care ordinele de misiune și cererile de rambursare a cheltuielilor nu au fost aprobate de personalul delegat în mod corespunzător și faptul că EIT nu dispune de un sistem fiabil pentru a monitoriza respectarea plafonului contractual; ia cunoștință de răspunsul EIT, care confirmă că plafonul contractual nu a fost depășit, dar invită agenția să asigure delegarea corespunzătoare a autorității de aprobare și să pună în aplicare un sistem de monitorizare pentru a urmări respectarea plafonului contractual;
146.observă că EIT a reportat 118 697 EUR din angajamentele privind costurile cu personalul până în 2025 drept credite C9, deși articolul 12 alineatul (5) din Regulamentul financiar cadru prevede anularea acestor angajamente până la sfârșitul anului; constată că EIT a recunoscut această problemă și s-a angajat să consolideze controalele interne pentru a preveni repetarea ei;
147.ia act de rolul strategic al EUSPA ca pilon esențial al Programului spațial al UE în consolidarea bazei industriale, a competitivității și a inovării în Uniune; invită Comisia ca, la pregătirea următorului cadru financiar multianual (CFM), să se asigure că EUSPA dispune de competențele și resursele adecvate pentru a-și consolida performanța și capacitatea de implementare în sprijinul autonomiei și suveranității strategice a Uniunii, inclusiv prin punerea în aplicare a unor noi sarcini în temeiul actului legislativ al UE privind spațiul; subliniază că este important să se acorde prioritate achizițiilor publice europene în domenii esențiale pentru reziliența, securitatea și independența tehnologică a Uniunii;
148.invită agențiile să ia măsuri în urma observațiilor Curții, în special:- (i)Oficiul OAREC să asigure respectarea deplină a normelor privind achizițiile publice prin definirea sistematică a criteriilor de selecție în cadrul procedurilor negociate și să consolideze mecanismele de asigurare a capacității;
- (ii)CdT să consolideze controalele privind achizițiile publice pentru a preveni repetarea cazurilor de nerespectare a normelor financiare ale Uniunii și a normelor financiare interne;
- (iii)ENISA să adopte decizii de finanțare înainte de efectuarea achizițiilor, să introducă orientări și verificări ex ante pentru organizarea conferințelor și să asigure documentația completă și criterii de selecție măsurabile în toate procedurile;
- (iv)EIT să consolideze supravegherea verificatorilor externi și să își îmbunătățească listele de verificare pentru revizii, să asigure un echilibru bugetar adecvat și clasificarea veniturilor, să îmbunătățească punerea în aplicare a contractului-cadru privind serviciile de călătorie și să consolideze controalele interne pentru a evita reportările neconforme;
149.în plus, invită următoarele agenții:- (i)Oficiul OAREC să raporteze autorității responsabile cu aprobarea descărcării de gestiune cu privire la finalizarea și urmărirea în timp util a evaluării cincinale restante a Comisiei;
- (ii)ENISA să informeze autoritatea responsabilă cu aprobarea descărcării de gestiune cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a măsurilor corective privind planificarea achizițiilor publice, gestionarea conferințelor și documentarea procedurilor de cercetare și dezvoltare;
- (iii)EIT să informeze autoritatea responsabilă cu aprobarea descărcării de gestiune cu privire la punerea în aplicare a recomandărilor OLAF și la consolidarea mecanismelor de control pentru a evita repetarea situației în viitor; să continue consolidarea guvernanței sale în materie de securitate cibernetică, în deplină conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2023/2841, pentru a îmbunătăți în continuare capacitățile interne de reziliență cibernetică; să stabilească o politică privind accesul la documente pentru a permite controlul parlamentar și public al utilizării fondurilor Uniunii, în special cu privire la comunitățile de cunoaștere și inovare (CCI);
- (iv)CDT să îmbunătățească în continuare accesibilitatea documentelor în toate limbile Uniunii pentru a asigura accesul egal pentru toți cetățenii Uniunii;
150.invită Comisia:- (i)să identifice problemele sistemice din toate agențiile în ceea ce privește achizițiile de servicii IT, să analizeze dacă sunt întotdeauna necesare noi cereri de oferte pentru a asigura continuitatea activității, să analizeze dacă este oportună introducerea unor norme specifice mai flexibile în ceea ce privește achizițiile în domeniul IT, să ofere sprijin și supraveghere agențiilor în acest sens;
- (ii)să ofere formare adecvată în materie de proceduri de achiziții publice; îndeamnă Comisia să analizeze problemele sistemice din procedurile de achiziții publice din toate agențiile, să identifice domeniile problematice specifice și să propună soluții.