–având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),
–având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),
–având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „Carta”),
–având în vedere jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE),
–având în vedere Directiva (UE) 2024/1385 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 mai 2024 privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice JO L, 2024/1385, 24.5.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2024/1385/oj.,
–având în vedere Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului JO L 315, 14.11.2012, p. 57, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2012/29/oj. (Directiva privind drepturile victimelor), propunerea Comisiei din 12 iulie 2023 de revizuire a Directivei privind drepturile victimelor (COM(2023)0424) și acordul la care s-a ajuns cu privire la acordul provizoriu rezultat în urma negocierilor interinstituționale,
–având în vedere o directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind combaterea corupției, de înlocuire a Deciziei-cadru 2003/568/JAI a Consiliului și a Convenției privind lupta împotriva corupției care implică funcționari ai Comunităților Europene sau funcționari ai statelor membre ale Uniunii Europene și de modificare a Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului,
–având în vedere Regulamentul (UE) 2024/1083 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 de stabilire a unui cadru comun pentru serviciile mass-media în cadrul pieței interne și de modificare a Directivei 2010/13/UE (Regulamentul european privind libertatea mass-mediei) JO L, 2024/1083, 17.4.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1083/oj.,
–având în vedere Directiva (UE) 2024/1069 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 aprilie 2024 privind protecția împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive împotriva persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică JO L, 2024/1069, 16.4.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2024/1069/oj. („Directiva privind acțiunile strategice în justiție împotriva mobilizării publice”),
–având în vedere Recomandarea (UE) 2022/758 a Comisiei din 27 aprilie 2022 privind protecția jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului implicați în acțiuni de mobilizare publică împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive („acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice”) JO L 138, 17.5.2022, p. 30, ELI: http://data.europa.eu/eli/reco/2022/758/oj..
–având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii JO L 433 I, 22.12.2020, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2020/2092/oj. (Regulamentul privind mecanismul de condiționalitate bazat pe statul de drept),
–având în vedere Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) JO L 119, 4.5.2016, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2016/679/oj.,
–având în vedere Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal JO L 328, 6.12.2008, p. 55, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec_framw/2008/913/oj.,
–având în vedere propunerea Comisiei din 2 iulie 2008 de directivă a Consiliului cu privire la punerea în aplicare a principiului tratamentului egal al persoanelor indiferent de religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală (COM(2008)0426) („Directiva orizontală privind combaterea discriminării”), astfel cum a fost reconfirmată de Comisie în iulie 2025 după anunțul său anterior privind retragerea, și având în vedere stadiul său în așteptare în Consiliu,
–având în vedere Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică JO L 180, 19.7.2000, p. 22, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2000/43/oj. (Directiva privind egalitatea rasială),
–având în vedere Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025 (COM(2020)0698), Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025 (COM(2020)0152), Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030 (COM(2021)0101), Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025 (COM(2020)0565), Cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor 2020-2030 (COM(2020)0620) și anunțul Comisiei despre actualizarea și consolidarea acestora,
–având în vedere noua Strategie privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ+ 2026-2030,
–având în vedere Strategia pentru consolidarea aplicării Cartei drepturilor fundamentale în UE (COM(2020)0711) și rapoartele anuale ale Comisiei, în special Raportul anual pe 2024 privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a UE - Finanțarea pentru promovarea, protejarea și asigurarea respectării drepturilor fundamentale (COM(2024)0456),
–având în vedere Strategia UE privind combaterea antisemitismului și susținerea vieții evreiești (2021-2030) (COM(2021)0615 final),
–având în vedere noua Strategie UE de combatere a rasismului 2026-2030,
–având în vedere comunicarea Comisiei din 24 iulie 2024 intitulată „Raportul din 2024 privind statul de drept – Situația statului de drept în Uniunea Europeană” (COM(2024)0800) și comunicarea Comisiei din 8 iulie 2025 intitulată „Raportul din 2025 privind statul de drept – Situația statului de drept în Uniunea Europeană” (COM(2025)0900), precum și cele 27 de capitole pe țări anexate la aceasta,
–având în vedere comunicarea Comisiei din 7 martie 2025 intitulată „O foaie de parcurs privind drepturile femeilor” (COM(2025)0097), care prezintă o viziune pe termen lung pentru realizarea egalității de gen,
–având în vedere tratatele ONU privind drepturile omului și instrumentele referitoare la protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în special Declarația universală a drepturilor omului, Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, Convenția asupra eliminării tuturor formelor de discriminare față de femei, recomandările și rapoartele din cadrul evaluării periodice universale a ONU, jurisprudența organismelor ONU create prin tratate și procedurile speciale ale Consiliului pentru Drepturile Omului, inclusiv mandatul raportorului special al ONU privind libertatea de religie sau de convingere (A/HRC/RES/49/5),
–având în vedere Recomandarea Rec(2006)2 a Comitetului de Miniștri către statele membre ale Consiliului Europei din 11 ianuarie 2006 referitoare la normele europene privind penitenciarele,
–având în vedere cel de-al 34-lea raport general din aprilie 2025 al Comitetului European al Consiliului Europei pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante,
–având în vedere Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CNUDPD), care a fost ratificată de UE la 23 decembrie 2010 și la care toate statele membre sunt părți, Protocolul opțional la CNUDPD, ratificat de 22 de state membre, precum și Comentariile generale privind CNUDPD și observațiile Comitetului pentru drepturile persoanelor cu handicap al ONU,
–având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite (ONU) și obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD),
–având în vedere recomandările și rapoartele Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului, ale Înaltului Comisar pentru Minoritățile Naționale, ale reprezentantului pentru libertatea mass-mediei și ale altor organisme ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE),
–având în vedere Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,
–având în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), inclusiv privind arestarea preventivă, cum ar fi Letellier c. Franței (1991), Ilijkov c. Bulgariei (2001) și Buzadji c. Republicii Moldova (2016) și rapoartele anuale ale Comitetului de miniștri privind supravegherea executării lor,
–având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției (UNCAC),
–având în vedere recomandările, avizele, rapoartele și rezoluțiile Consiliului Europei, în special ale Comisiei de la Veneția, ale Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI), ale Grupului de experți în intervenția contra violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (GREVIO), ale Grupului de state împotriva corupției (GRECO), ale Comitetului director pentru combaterea discriminării, diversitate și incluziune, ale Adunării Parlamentare, ale Comitetului european pentru drepturile sociale și ale altor organisme ale Consiliului Europei,
–având în vedere declarațiile, recomandările, rapoartele și vizitele de țară ale Comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei, inclusiv raportul său din 4 septembrie 2025 intitulat „Externalised asylum and migration policies and human rights law” (Politicile externalizate în materie de azil și migrație și legislația privind drepturile omului),
–având în vedere Platforma pentru siguranța jurnaliștilor a Consiliului Europei,
–având în vedere Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul), care a fost ratificată de Uniunea Europeană la 28 iunie 2023,
–având în vedere Carta socială europeană a Consiliului Europei,
–având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale și planul său de acțiune,
–având în vedere Decizia (UE) 2022/480 din 10 martie 2022 privind constituirea, responsabilitățile, componența numerică și durata mandatului Comisiei de anchetă însărcinate cu examinarea utilizării Pegasus și a unor programe spion de supraveghere echivalente JO L 98, 25.3.2022, p. 72, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2022/480/oj., rezoluțiile și recomandările pe care le-a adoptat pe baza activității Comisiei de anchetă pentru examinarea utilizării Pegasus și a altor programe de spionaj echivalente și, în special, recomandarea sa din 15 iunie 2023 adresată Consiliului și Comisiei în urma anchetei privind presupusele încălcări și deficiențe administrative în aplicarea legislației Uniunii în legătură cu utilizarea programului Pegasus și a altor programe de spionaj echivalente JO C, C/2024/494, 23.1.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/494/oj.,
–având în vedere rapoartele, avizele și recomandările Autorității Europene pentru Protecția Datelor (AEPD),
–având în vedere rapoartele, anchetele și avizele Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), în special Raportul său pe 2024 privind drepturile fundamentale și Raportul său pe 2025 privind drepturile fundamentale,
–având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la situația drepturilor fundamentale în UE,
–având în vedere rezoluțiile sale referitoare la rapoartele Comisiei privind statul de drept,
–având în vedere rezoluțiile sale referitoare la anumite state membre,
–având în vedere rezoluția sa din 8 februarie 2024 referitoare la punerea în aplicare a Strategiei UE privind egalitatea persoanelor LGBTIQ 2020-2025 JO C, C/2024/6340, 7.11.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/6340/oj.,
–având în vedere rezoluția sa din 13 decembrie 2022 intitulată „Către drepturi egale pentru persoanele cu dizabilități” JO C 177, 17.5.2023, p. 13.,
–având în vedere rezoluția sa din 10 noiembrie 2022 referitoare la justiția rasială, nediscriminarea și combaterea rasismului în UE JO C 161, 5.5.2023, p. 10.,
–având în vedere rezoluția sa din 8 martie 2022 referitoare la restrângerea spațiului societății civile în Europa JO C 347, 9.9.2022, p. 2.,
–având în vedere rezoluția sa din 14 decembrie 2021 conținând recomandări adresate Comisiei privind combaterea violenței pe criterii de gen: violența cibernetică JO C 251, 30.6.2022, p. 2.,
–având în vedere rezoluția sa din 16 septembrie 2021 conținând recomandări adresate Comisiei privind identificarea violenței de gen ca un nou domeniu al criminalității enumerat la articolul 83 alineatul (1) din TFUE JO C 117, 11.3.2022, p. 88. și rezoluția sa din 18 ianuarie 2024 referitoare la includerea discursului de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură în lista infracțiunilor incriminate de UE JO C, C/2024/5733, 17.10.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/5733/oj.,
–având în vedere rezoluția sa din 7 octombrie 2020 referitoare la instituirea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale JO C 395, 29.9.2021, p. 2.,
–având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,
–având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A10-0042/2026),
A.întrucât se observă un regres democratic în mai multe state membre, în timp ce altele se confruntă, de asemenea, cu provocări care afectează standardele democratice; întrucât deteriorarea statului de drept, absența independenței justiției, lipsa eforturilor anticorupție și a protecției drepturilor fundamentale, slăbirea echilibrului puterilor democratice și instrumentalizarea normelor constituționale sunt câteva caracteristici îngrijorătoare ale acestei tendințe;
B.întrucât Uniunea se întemeiază pe valorile comune consacrate la articolul 2 din TUE ale respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților; întrucât acestea sunt valori consacrate în cartă și în tratatele internaționale privind drepturile omului; întrucât carta face parte din dreptul primar al UE; întrucât respectul pentru aceste valori este o obligație permanentă a tuturor statelor membre după aderarea la UE și o condiție prealabilă pentru a beneficia de toate drepturile și beneficiile prevăzute în tratat care derivă din apartenența la UE;
C.întrucât democrația, statul de drept și drepturile fundamentale sunt valori care se consolidează reciproc și a căror subminare reprezintă o amenințare sistemică la adresa drepturilor și libertăților persoanelor care trăiesc în UE; întrucât setul de instrumente existent al Uniunii privind statul de drept constituie un pachet important de măsuri pentru susținerea valorilor Uniunii prevăzute la articolul 2 din TUE; întrucât punerea lor în aplicare pe deplin și în mod coerent, însoțită de acțiuni regulate de monitorizare și de urmărire, rămâne necesară pentru a aborda și a preveni cu eficacitate provocările sistemice legate de statul de drept în întreaga UE;
D.întrucât punerea în aplicare efectivă a hotărârilor CJUE și CEDO este o componentă esențială a apărării drepturilor fundamentale și a protejării statului de drept în Uniune; întrucât întârzierile recurente în punerea în aplicare a acestor hotărâri sau nepunerea lor în aplicare riscă să submineze încrederea în sistemul european al drepturilor omului; întrucât hotărârea pendinte în cauza C-769/22, Comisia/Ungaria, ar putea stabili articolul 2 din TUE ca temei juridic autonom, consolidând astfel procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în această privință;
E.întrucât progresul limitat în ceea ce privește procedura prevăzută la articolul 7 alineatul (1) din TUE aflată în desfășurare împotriva Ungariei evidențiază că este necesar să se accelereze și să se consolideze procesele existente; întrucât obținerea de rezultate concrete și prompte este esențială pentru a asigura protejarea drepturilor fundamentale și credibilitatea angajamentului Uniunii față de valorile consacrate la articolul 2 din TUE;
F.întrucât corupția rămâne un motiv serios de îngrijorare, deoarece slăbește responsabilitatea democratică, reprezintă o amenințare gravă la adresa bunei guvernanțe și erodează încrederea cetățenilor în instituții, subminând valorile UE consacrate la articolul 2 din TUE, astfel cum se subliniază în mod constant în rapoartele anuale ale Comisiei privind statul de drept;
G.întrucât corupția este adesea legată de erodarea instituțiilor democratice și exploatată de criminalitatea organizată pentru a se infiltra în politică și în economie, a denatura procesele democratice și a spăla bani obținuți ilegal; întrucât restabilirea încrederii la toate nivelurile societății, inclusiv în sistemul judiciar și în autoritățile de aplicare a legii, necesită eforturi susținute de combatere a corupției, un spirit etic de conducere politică, o supraveghere independentă robustă și un angajament puternic pentru transparență, responsabilitate și protejarea principalelor valori democratice;
H.întrucât criminalitatea organizată reprezintă o amenințare gravă la adresa drepturilor fundamentale și a funcționării statului de drept în mai multe state membre; întrucât experiența unor state membre a demonstrat eficacitatea unor mecanisme preventive specifice menite să împiedice infiltrarea criminalității organizate în procedurile de achiziții publice și în gestionarea fondurilor europene prin obligația de a efectua controale antimafia prealabile pentru a avea acces la subvenții și concesiuni publice; întrucât introducerea unor astfel de mecanisme preventive la nivel european ar contribui la protejarea integrității fondurilor Uniunii, la apărarea drepturilor fundamentale ale comunităților afectate de criminalitatea organizată și la consolidarea încrederii cetățenilor în instituțiile publice;
I.întrucât, în raportul său anual, GRECO a evidențiat îngrijorări referitoare la mai multe state membre, în special cu privire la lipsa transparenței în procesul de legiferare, un cadru robust pentru a preveni conflictele de interese, un cod de conduită pentru membrii guvernului și funcționarii publici, accesul la informații referitoare la reformele legislative, precum și consolidarea cadrelor de combatere a corupției și de asigurare a integrității în cadrul autorităților de aplicare a legii; întrucât, în studiul său cu privire la examinarea persoanelor cu funcții executive de nivel superior și a autorităților de aplicare a legii, GRECO a subliniat că rămân problematice lipsa verificărilor referitoare la integritate pentru cadrele de conducere de nivel superior din guverne și aspectele legate de recrutare și carieră în cazul personalului din cadrul autorităților de aplicare a legii, în special pentru pozițiile de conducere de nivel superior;
J.întrucât nu există o protecție adecvată a avertizorilor în întreaga UE; întrucât unele state membre nu au transpus încă pe deplin sau în mod corect Directiva privind avertizorii Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (JO L 305, 26.11.2019, p. 17, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2019/1937/oj). https://commission.europa.eu/document/download/7cc63350-88c9-4c0b-a46e-04fc11e673e7_en?filename=COM_2024_269_1_EN_ACT_part1_v6.pdf.; întrucât, în 2024 și 2025, CJUE a sancționat șase state membre Cehia, Germania, Estonia, Luxemburg, Ungaria și Polonia; Hotărârile CJUE în cauzele C-147/23, Comisia/Polonia; C-149/23, Comisia/Germania; C-150/23, Comisia/Luxemburg; C-152/23, Comisia/Republica Cehă; C-154/23, Comisia/Estonia; și C-155/23, Comisia/Ungaria. pentru netranspunerea Directivei privind avertizorii; întrucât avertizorii joacă un rol esențial în identificarea și raportarea neregulilor, precum și în consolidarea responsabilității democratice și a transparenței, iar protejarea lor ar trebui garantată și promovată;
K.întrucât jurisprudența CEDO subliniază că arestarea preventivă trebuie să rămână o măsură excepțională, aplicată numai atunci când este strict necesar și justificat din motive relevante și suficiente; întrucât utilizarea abuzivă a arestării preventive subminează dreptul la libertate, prezumția de nevinovăție și echitatea generală a sistemelor de justiție;
L.întrucât libertatea mass-mediei în întreaga UE este în continuare amenințată în multe state membre, astfel cum ilustrează cel mai recent raport al Comisiei privind statul de drept, care formulează recomandări către mai multe state membre de a aborda îngrijorările legate de independența mass-mediei, de presiunea politică și de persistența atacurilor la adresa libertății presei, inclusiv a SLAPP;
M.întrucât Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei arată, de asemenea, o deteriorare a condițiilor de muncă pentru jurnaliști, inclusiv violență, hărțuire și intimidare, o concentrare tot mai mare a proprietății asupra mass-mediei și impactul platformelor digitale și al constrângerilor bugetare; întrucât continuă să fie necesare mai multe garanții, inclusiv autorități de reglementare independente, transparență în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei, protejarea împotriva imixtiunilor politice și acces îmbunătățit la informații și securitate pentru jurnaliști;
N.întrucât evaluarea anuală din 2025 privind libertatea presei în Europa, realizată de Consiliul Europei, arată că acapararea mass-mediei, lipsa de independență a serviciilor publice de media și campaniile de dezinformare generate de IA reprezintă amenințări în creștere în întreaga UE, constituind un risc direct pentru democrație https://edoc.coe.int/en/media/12123-europe-press-freedom-report-2024-confronting-political-pressure-disinformation-and-the-erosion-of-media-independence.html#.; întrucât păstrarea libertății presei și asigurarea accesului publicului la jurnalism independent și de înaltă calitate reprezintă unul dintre pilonii esențiali ai unei societăți democratice; întrucât SLAPP rămân o amenințare la adresa libertății mass-mediei; întrucât garanțiile prevăzute în Directiva anti-SLAPP ar trebui extinse pentru a acoperi cazurile interne și penale; întrucât Regulamentul european privind libertatea mass-mediei a intrat în vigoare pe deplin la 8 august 2025; întrucât, în mai multe state membre, jurnaliștii și lucrătorii din mass-media au fost ținta campaniilor politice de defăimare, a denigrării publice și a încercărilor orchestrate de a le discredita munca, însoțite frecvent de acțiuni abuzive în justiție și de amenințări, presiuni, hărțuire și violență, ceea ce a creat un climat de teamă și autocenzură care subminează dreptul publicului la informație;
O.întrucât o parte dintre jurnaliștii și lucrătorii din mass-media din mai multe țări suferă din cauza condițiilor precare, a lipsei de resurse și a unui mediu nesigur, inclusiv a hărțuirilor și provocărilor juridice în creștere, și trebuie, de asemenea, să se confrunte cu provocări suplimentare, inclusiv cu intimidare, cu amenințări de ordin juridic, cu imixtiuni politice, cu acces limitat la finanțare de încredere și cu diminuarea pluralismului mass-mediei; întrucât mulți dintre ei se confruntă cu amenințări, cu atacuri și cu intimidare în cursul investigațiilor lor și unii dintre ei sunt constrânși să trăiască sub protecția poliției din cauza amenințărilor continue cu moartea; întrucât, potrivit raportului din 2024 privind MPM, caracterul precar al activității jurnalistice a avut un impact direct asupra independenței și calității raportării în întreaga Europă; întrucât jurnaliștii și profesioniștii din mass-media trebuie să beneficieze de drepturile care le revin în virtutea funcției și să își asume îndatoririle care decurg din aceasta;
P.întrucât dezinformarea face parte deseori dintr-o gamă mai largă de amenințări hibride care vizează să submineze sau să afecteze guvernele, țările sau alianțele create în mod democratic; întrucât răspândirea informării greșite și a dezinformării, inclusiv a campaniilor online sponsorizate și coordonate de stat, contribuie la polarizare, erodează încrederea în instituțiile democratice, amenință integritatea proceselor electorale și a dezbaterii publice, reprezintă o amenințare la adresa principiilor electorale esențiale, cum ar fi libertatea alegătorilor de a-și forma o opinie, transparența, egalitatea de șanse și echitatea, și este amplificată de ascensiunea platformelor de comunicare socială și a platformelor digitale, care accelerează diseminarea de conținut fals și manipulator;
Q.întrucât manipularea algoritmică modelează tot mai mult opinia publică prin amplificarea discursurilor false sau extremiste; întrucât modificările politicilor de moderare a conținutului și ale practicilor de asigurare a respectării legislației pe anumite platforme majore au adâncit această tendință și au generat preocupări cu privire la răspândirea tot mai mare a conținutului dăunător și la manipularea online; întrucât Comisia a deschis investigații, în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale Regulamentul (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale) (JO L 277, 27.10.2022, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2022/2065/oj)., în legătură cu mai multe platforme pentru că nu au reușit să reducă dezinformarea și să protejeze utilizatorii;
R.întrucât grupurile vulnerabile sunt expuse în mod deosebit în mediul online, confruntându-se cu manipulare direcționată, discursuri nocive și un grad limitat de alfabetizare mediatică; întrucât, fără instrumente adecvate de alfabetizare digitală, tinerii rămân deosebit de expuși prejudecăților algoritmice și propagandei; întrucât platformele digitale pot juca și un rol pozitiv în ceea ce privește accesul la cunoștințe, participarea civică, consolidarea comunităților, inovarea și promovarea drepturilor fundamentale; întrucât prejudecățile algoritmice și modelul de afaceri al platformelor sociale, care se bazează pe publicitatea orientată cu maximă precizie, joacă un rol în răspândirea și amplificarea discursului de incitare la ură și în incitarea la discriminare, inclusiv la rasism, la misoginie și la violență;
S.întrucât viitoarele inițiative ale UE de a combate dezinformarea, inclusiv scutul european pentru democrație, trebuie să fie aliniate pe deplin la standardele internaționale privind drepturile omului;
T.întrucât noile tehnologii, inclusiv sistemele de inteligență artificială (IA), oferă oportunități considerabile pentru inovare, creștere economică și servicii publice îmbunătățite, dar pot risca, de asemenea, să exacerbeze discriminarea și să amplifice inegalitățile existente, precum și să creeze noi forme de prejudecăți; întrucât acestea pot da naștere la îngrijorări legate de viața privată și drepturile fundamentale și ar trebui să facă obiectul unor garanții stricte și al unor cadre juridice clare;
U.întrucât copiii din întreaga UE se confruntă cu o criză tot mai mare legată de sănătatea mintală, determinată de influența neverificată a tehnicilor algoritmice, precum proiectarea manipulatoare și care urmărește dependența, elementele de design manipulator („dark patterns”) care determină copiii să petreacă timp prelungit în fața ecranelor, și de promovarea conținutului dăunător; întrucât acest lucru are efecte negative asupra dezvoltării sănătoase, bunăstării mintale și siguranței copiilor; întrucât cadrele juridice actuale ale UE care guvernează mediul online nu abordează suficient protecția sănătății mintale a copiilor în mediul online;
V.întrucât folosirea programelor de spionare, a recunoașterii faciale și a tehnologiilor de supraveghere necesită garanții stricte, transparență și supraveghere democratică pentru a preveni abuzurile, a proteja drepturile fundamentale și a asigura respectarea deplină a vieții private; întrucât noile tehnologii sunt utilizate pentru a crea predicții, profiluri și evaluări ale riscurilor care afectează viețile oamenilor și pot reproduce prejudecățile sociale; întrucât utilizarea tehnologiilor de recunoaștere facială poate avea un efect de intimidare asupra dreptului la întrunirea pașnică și produce efecte discriminatorii; întrucât practicile de supraveghere biometrică în masă riscă să submineze drepturile fundamentale; întrucât astfel de practici constituie încălcări grave ale dreptului la viață privată și la libertatea de exprimare; întrucât noile tehnologii ar trebui să fie mai bine reglementate pentru a proteja drepturile fundamentale;
W.întrucât, în cazul jurnaliștilor, supravegherea nu numai că le pune în pericol siguranța, ci distruge, de asemenea, confidențialitatea surselor lor, împiedicându-i efectiv să-și desfășoare activitatea; întrucât, atunci când există tot mai multe dovezi și avertizări din partea întreprinderilor cu privire la operațiunile de supraveghere, autoritățile naționale ar trebui să furnizeze informații cu privire la domeniul de aplicare, autorizarea și responsabilitatea acestor operațiuni și să nu lase victimele fără clarificări sau căi de atac eficiente;
X.întrucât tehnologiile programelor de spionare au fost utilizate la scară largă, inclusiv de guverne, în mai multe state membre De exemplu, Grecia, Cipru, Italia, Ungaria, Polonia și Spania.; întrucât utilizarea programelor de spionare constituie o practică abuzivă și nedemocratică care subminează statul de drept și drepturile fundamentale în societatea noastră și pentru care nu există căi de atac eficace; întrucât progresele tehnologice îngreunează identificarea contaminărilor cu programe de spionare și contribuie la răspândirea și mai mare a acestora din urmă;
Y.întrucât Comisia de anchetă pentru examinarea utilizării Pegasus și a altor programe de spionaj echivalente (PEGA) a Parlamentului a constatat că programele de spionare precum Pegasus, Predator și Graphite au fost utilizate în mod ilegal în mai multe sate membre împotriva jurnaliștilor, actorilor din societatea civilă, avocaților, personalităților din opoziție și funcționarilor; întrucât aceasta a identificat încălcări grave ale vieții private, ale protecției datelor și ale libertății de exprimare și a avertizat că astfel de practici reprezintă o amenințare sistemică la adresa democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale în Uniune; întrucât punerea deplină în aplicare a recomandărilor PEGA este esențială pentru a preveni și mai multe abuzuri;
Z.întrucât investigații jurnalistice recente au revelat că se poate ca anumite fonduri ale UE să fi fost alocate unor societăți care dezvoltă sau introduc pe piață tehnologii de supraveghere intruzive, inclusiv programe de spionare https://media.business-humanrights.org/media/documents/MEP_letter.pdf.; întrucât este esențial să se asigure că fondurile UE nu contribuie la dezvoltarea, exportul sau implementarea programelor de spionare sau a altor instrumente de supraveghere care pot fi utilizate pentru a încălca drepturile fundamentale și statul de drept;
AA.întrucât, potrivit Comisiei de la Veneția, tehnologiile programelor de spionare ar putea fi transformate într-o armă de supraveghere care ar putea fi folosită pentru a restrânge drepturile fundamentale, a cenzura și a incrimina critica și opoziția și a hărțui sau chiar a suprima jurnaliști, activiști pentru drepturile omului, oponenți politici și organizații ale societății civile, după cum indică multiplele acuzații și dezvăluiri;
AB.întrucât continuă să fie raportate, în întreaga UE, multe cazuri de utilizare disproporționată a forței împotriva demonstranților, inclusiv acte de violență și utilizarea de arme letale pentru a controla sau a dispersa mulțumea https://www.amnesty.org/en/latest/news/2024/07/europe-sweeping-pattern-of-systematic-attacks-and-restrictions-undermine-peaceful-protest/?utm.;
AC.întrucât există dovezi că unele fonduri ale UE, inclusiv anumite fonduri ale UE pentru afaceri interne, au fost utilizate într-un mod care duce la încălcări ale drepturilor fundamentale, inclusiv la discriminare; întrucât fondurile UE ar trebui utilizate într-un mod care promovează și respectă drepturile fundamentale și nu conduce la astfel de încălcări; întrucât respectarea valorilor Uniunii prevăzute la articolul 2 din TUE, inclusiv respectarea statului de drept, a democrației și a drepturilor fundamentale, este o condiție prealabilă fundamentală pentru a beneficia de fondurile UE și a le executa, astfel cum reflectă Regulamentul privind mecanismul de condiționalitate bazat pe statul de drept; întrucât statele membre și Comisia trebuie să asigure respectarea drepturilor fundamentale și a cartei în ceea ce privește accesarea și execuția fondurilor UE; întrucât o mai mare transparență și responsabilizare, precum și o supraveghere eficace în alocarea și utilizarea fondurilor UE și în evaluarea programelor relevante sunt esențiale pentru a asigura respectarea condițiilor favorizante orizontale;
AD.întrucât încălcările drepturilor fundamentale la frontiere, inclusiv relele tratamente, respingerile la frontieră și violența verbală și fizică, au fost raportate pe scară largă; întrucât astfel de practici au apărut în mai multe state membre în ultimii ani; întrucât acestea includ cazuri de rele tratamente aplicate migranților de către polițiștii de frontieră sau alți funcționari; întrucât aceste practici încalcă drepturile fundamentale, dreptul Uniunii, dreptul internațional al drepturilor omului și legislația cu privire la refugiați, inclusiv principiul nereturnării și interzicerea expulzării colective; întrucât statele membre și UE au responsabilitatea de a efectua investigații minuțioase și eficiente ale încălcărilor drepturilor fundamentale și ale drepturilor omului la frontiere; întrucât încălcările drepturilor fundamentale rămân adesea neraportate;
AE.întrucât, potrivit raportului Consiliului Europei pentru Drepturile Omului intitulat „Externalised asylum and migration policies and human rights law” (Politicile externalizate în domeniul azilului și al migrației și legislația privind drepturile omului), politicile de externalizare pot implica responsabilitatea statelor membre, în special în ceea ce privește principiul nereturnării, dreptul la viață, libertatea de a nu fi supus torturii sau tratamentelor inumane sau degradante, interzicerea expulzării colective și a detenției arbitrare, precum și dreptul de a avea acces la căi de atac efective, astfel cum sunt garantate de tratatele UE și ale ONU, de cartă și de Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; întrucât raportul identifică prelucrarea externă a cererilor de azil, procedurile de returnare externă și externalizarea controalelor la frontieră, dintre care unele au un istoric documentat de încălcări grave împotriva persoanelor aflate în tranzit, ca fiind printre principalele domenii în care riscurile sunt deosebit de acute;
AF.întrucât comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei recomandă efectuarea unor evaluări aprofundate ale riscurilor pentru drepturile omului înainte de a începe o cooperare externă, revizuirea impactului drepturilor omului asupra activităților în curs, definirea unor principii clare și care nu sunt negociabile, ce exclud orice cooperare care ar putea să expună oamenii la riscul de încălcare a drepturilor fundamentale, asigurarea unor condiții prealabile și garanții adecvate privind drepturile omului și consolidarea transparenței, a monitorizării și a responsabilității; întrucât repartizarea responsabilităților între statele membre și organele sau agențiile UE nu ar trebui să aibă ca rezultat decalaje în materie de responsabilitate https://rm.coe.int/report-on-externalisation-of-migration-by-michael-o-flaherty-council-o/488028300a.;
AG.întrucât, potrivit Comitetului ONU pentru drepturile copilului, luarea în custodie a oricărui copil doar pe baza statutului de migrant al său sau al părinților săi constituie o încălcare a drepturilor copilului și contravine principiului interesului superior al copilului; întrucât rezoluția Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, intitulată „Inteligența artificială și migrația” subliniază că solicitanții de azil ar trebui să aibă dreptul de a contesta dovezile generate de IA, precum rezumatele lacunare ale interviurilor sau analizele părtinitoare, că asistența juridică ar trebui extinsă pentru a oferi sprijin în cazul unor astfel de provocări, că trebuie să fie disponibile reparații în cazul în care prejudiciul se datorează unor erori algoritmice și că inovarea tehnologică nu trebuie să fie în detrimentul drepturilor fundamentale https://pace.coe.int/en/files/35698/html?utm.;
AH.întrucât răspunsurile anumitor state membre la migrația ilegală riscă să submineze drepturile fundamentale și pot perpetua discursurile rasializate; întrucât UE și statele membre ar trebui să asigure protecția vieții refugiaților și migranților și să ia măsuri credibile pentru a asigura tragerea la răspundere pentru încălcări;
AI.întrucât încercările de a suspenda înregistrarea cererilor de azil reprezintă un motiv serios de îngrijorare; întrucât trebuie respectate drepturile omului ale acestor persoane și trebuie evaluate nevoile lor de protecție, iar cele care îndeplinesc condițiile pentru protecția internațională trebuie să beneficieze de acces la măsuri de protecție concrete; întrucât noul cadru legislativ în temeiul noului pact privind migrația și azilul stabilește norme revizuite pentru procedurile de azil, gestionarea frontierelor și solidaritate; întrucât aplicarea sa efectivă necesită respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a obligațiilor UE și internaționale; întrucât mai multe state membre continuă să se confrunte cu o presiune operațională considerabilă la frontierele lor externe; întrucât aceste încercări necesită un răspuns european coordonat, inclusiv proceduri simplificate și eficace, în deplină conformitate cu cadrul UE și cadrul legal internațional aplicabil; întrucât nevoia de a preîntâmpina ca persoanele care introduc ilegal migranți să utilizeze abuziv sistemul european de azil, precum și nevoia de a combate toate formele de criminalitate organizată transnațională sunt esențiale pentru gestionarea cu eficacitate a migrației;
AJ.întrucât femeile și fetele se confruntă cu acte de violență online, cu discursuri instigatoare la ură și cu infracțiuni motivate de ură din ce în ce mai frecvente și mai răspândite, care au consecințe specifice și extreme asupra vieții lor cotidiene, precum și asupra participării lor la viața publică și, prin urmare, asupra reprezentării egale; întrucât Foaia de parcurs a UE privind drepturile femeii și Declarația de principii pentru o societate bazată pe egalitatea de gen sunt inițiative binevenite, deși nu au nicio putere executorie; întrucât sunt necesare eforturi urgente pentru a apăra și a promova egalitatea de gen și, astfel, o uniune a egalității;
AK.întrucât influența globală tot mai mare a dat naștere unor comunități online și unor influenceri de sex masculin care promovează discursul fals potrivit căruia feminismul și egalitatea de gen sunt dăunătoare bărbaților, răspândind conținut misogin, normalizând violența împotriva femeilor și fetelor și intersectându-se tot mai mult cu mișcările extremiste și radicale;
AL.întrucât opoziția față de egalitatea de gen s-a intensificat în ultimii ani; întrucât nivelul violenței de gen, în special împotriva femeilor și fetelor, precum și a persoanelor LGBTIQ+, inclusiv al violenței sexuale și al violului, rămâne ridicat în întreaga Uniune, în special pentru persoanele care se confruntă cu forme multiple și intersecționale de discriminare; întrucât violența cibernetică pe criterii de gen reprezintă o continuare a violenței offline pe criterii de gen în mediul online; întrucât violența cibernetică pe criterii de gen conduce adesea la autocenzură și poate avea consecințe grave pentru viața personală și cea profesională a victimelor; întrucât răspunsurile sistemului de justiție penală rămân insuficiente pentru a aborda acest fenomen; întrucât dotarea agenților de poliție cu competențele nontehnice necesare pentru a asculta, a înțelege și a respecta toate victimele violenței de gen este esențială pentru a contracara subraportarea și revictimizarea; întrucât asigurarea de mecanisme de raportare accesibile, precum și de căi de atac efective este indispensabilă pentru a crea un mediu mai sigur pentru toate victimele violenței de gen;
AM.întrucât refuzul accesului la servicii de avort legale și în condiții de siguranță expune femeile unor riscuri grave și, prin urmare, este o formă de violență de gen deoarece neagă autonomia femeilor și libertatea lor de alegere reproductivă; întrucât serviciile de sănătate sexuală și reproductivă sunt servicii de sănătate esențiale; întrucât peste 20 de milioane de femei din UE nu au încă acces la avortul legal și în condiții de siguranță și la alte servicii de sănătate sexuală și reproductivă și la drepturile aferente (SRHR), situație care expune femeile și fetele riscului de vătămare fizică, precum și unui stres economic și psihic nejustificat; întrucât refuzul unor astfel de servicii medicale esențiale, cum ar fi serviciile SRHR, în unele state membre afectează, de asemenea, femeile și fetele care sunt victime ale violenței sexuale, împiedicând procesul de recuperare a acestora în urma infracțiunii în cauză; întrucât inițiativa cetățenească europeană intitulată „My Voice, My Choice” solicită UE să asigure accesul la avort legal și în condiții de siguranță pentru toți, respectând în același timp repartizarea competențelor în temeiul tratatelor; întrucât CEDO a hotărât că legile restrictive privind avortul și absența accesului permanent la astfel de servicii încalcă dreptul femeilor la autonomie și integritate corporală;
AN.întrucât discriminarea bazată pe criteriul de sex, de gen și pe alte criterii este interzisă în temeiul articolului 21 din cartă;
AO.întrucât, în calitate de părți la Convenția asupra eliminării tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW), statele membre sunt obligate să își respecte angajamentele, inclusiv articolul 12 privind eliminarea discriminării împotriva femeilor în domeniul îngrijirilor de sănătate, pentru a se asigura că bărbații și femeile au acces egal la serviciile de îngrijiri de sănătate, inclusiv la cele legate de planificarea familială;
AP.întrucât refuzarea accesului la avort legal și în condiții de siguranță, în drept și în practică, discriminează femeile pe criterii de sex prin interzicerea unui tip de îngrijire a sănătății de care doar femeile au nevoie; întrucât nu există restricții similare ale serviciilor de sănătate care sunt necesare doar bărbaților UN Committee on the Elimination of Discrimination against Women, Inquiry concerning Poland conducted under article 8 of the Optional Protocol to the Convention: report of the Committee.;
AQ.întrucât finanțarea anuală totală a mișcărilor ostile egalității de gen în Europa a crescut de la 220 de milioane USD în 2019 la 271 de milioane USD în 2023, ceea ce reprezintă o creștere de 23 %; întrucât o parte semnificativă a finanțării care stimulează dezvoltarea mișcărilor ostile egalității de gen în întreaga UE provine de la actori străini;
AR.întrucât relatări din presă arată că finanțarea UE a fost furnizată în trecut unor organizații care au indus în eroare femeile în privința sănătății lor sexuale și reproductive; întrucât toate fondurile UE trebuie să se alinieze valorilor comune ale Uniunii, consacrate la articolul 2 din TUE și în cartă, garantând că sprijinul financiar întărește valorile democratice ale UE;
AS.întrucât suntem martorii unui atac fără precedent și intensificat asupra spațiului civic în întreaga UE, inclusiv prin restricții juridice și financiare, prin suspendarea finanțării, prin campanii de defăimare, prin intimidare și prin incriminare, și asupra dreptului la întrunire pașnică; întrucât dreptul la întrunire pașnică este esențial într-o societate democratică;
AT.întrucât Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a subliniat că tendința globală de regres al democrației și al statului de drept, precum și securitizarea agendelor a fost exacerbată și amplificată de restricțiile dreptului la întrunire pașnică https://digitallibrary.un.org/record/4086729?ln=en&v=pdf.; întrucât atacurile asupra organizațiilor societății civile și a apărătorilor drepturilor omului, cum ar fi cei care depun eforturi pentru a proteja și promova drepturile omului și drepturile de mediu, inclusiv egalitatea de gen, migrația, democrația și apărarea drepturilor, s-au înmulțit și rămân un motiv serios de îngrijorare; întrucât organizațiile societății civile și apărătorii drepturilor omului implicați în protejarea și promovarea drepturilor fundamentale joacă un rol esențial în apărarea valorilor Uniunii; întrucât abilitatea lor de a acționa liber și independent ar trebui asigurată și sprijinită în toate statele membre;
AU.întrucât persoanele aflate în situații vulnerabile, cum ar fi copiii, femeile, comunitățile rasializate și etnice, persoanele LGBTIQ+, migranții și solicitanții de azil, persoanele cu dizabilități și vârstnicii sunt ținte recurente ale discursurilor de incitare la ură și ale discursurilor denigratoare; întrucât, în mai multe state membre, politicienii și canalele mass-media răspândesc discursuri anti-LGBTI+ și s-a propus și, în unele cazuri, chiar s-a adoptat legislație anti-LGBTI; întrucât astfel de situații contravin standardelor internaționale privind drepturile omului și subminează dreptul acestor grupuri de a fi tratate ca cetățeni egali;
AV.întrucât accesul la finanțare este esențial pentru ca societatea civilă să prospere și să-și îndeplinească rolul de „câine de pază”; întrucât o societate civilă energică și un spațiu civic activ sunt piloni esențiali ai democrației; întrucât organizațiile societății civile joacă, de asemenea, un rol esențial, în special pentru comunitățile marginalizate, inclusiv în furnizarea de servicii sociale; întrucât, în orientările sale politice, Comisia s-a angajat să-și intensifice implicarea alături de organizațiile societății civile care au cunoștințe de specialitate și un rol important de jucat în apărarea unor aspecte societale specifice și în protejarea drepturilor fundamentale;
AW.întrucât organizațiile societății civile sunt parteneri apropiați ai statelor membre în eforturile lor de a proteja și de a promova drepturile fundamentale; întrucât asistența umanitară continuă să fie incriminată în mod arbitrar; întrucât restricțiile și obstacolele care afectează activitățile de căutare și salvare (de către statele membre) contribuie la pierderea continuă de vieți omenești; întrucât comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului a invitat statele membre ale UE să înceteze să reprime apărătorii drepturilor omului care asistă refugiații, solicitanții de azil și migranții și să evite să utilizeze o retorică peiorativă, instigatoare sau de stigmatizare referitoare la aceștia și la rolul lor https://rm.coe.int/recommendation-protecting-the-defenders-ending-repression-of-human-rig/1680ae9b1c.;
AX.întrucât viitoarea Strategie a UE pentru societatea civilă ar trebui să vizeze să asigure că politicile UE sunt conturate și puse în aplicare în conformitate cu valorile consacrate la articolul 2 din TUE și în cartă; întrucât strategia ar trebui să includă inițiative ambițioase și criterii de referință pentru a măsura progresul; întrucât Comisia și-a anunțat intenția de a crea o platformă a societății civile care să poată centraliza și armoniza implicarea actuală a actorilor societății civile în elaborarea politicilor UE; întrucât platforma ar trebui să fie concepută și pusă în aplicare în colaborare cu societatea civilă organizată;
AY.întrucât finanțarea UE adecvată, predictibilă și sustenabilă pe termen lung pentru societatea civilă ar trebui să continue să fie asigurată în următorul cadru financiar multianual (CFM), ținând cont în mod corespunzător de transparența financiară, de buna gestiune și de obligații contractuale clare, astfel cum ar trebui să se procedeze în cazul tuturor fondurilor și programelor; întrucât fondurile pentru organizațiile pentru apărarea drepturilor omului rămân limitate, fragmentate și inconstante; întrucât reducerile acestei finanțări, inclusiv înghețarea fondurilor Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), au un impact semnificativ asupra societății civile din întreaga UE, deoarece slăbesc grav capacitatea societății civile de a apăra victimele discriminării, de a promova egalitatea, de a asigura responsabilitatea și de a proteja statul de drept și drepturile fundamentale;
AZ.întrucât, în anumite cazuri, fondurile UE au sprijinit inițiative care contribuie la segregare sau la practici discriminatorii, subminând, prin urmare, obiectivele de egalitate; întrucât Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a solicitat să se asigure că fondurile pentru actorii societății civile sunt în conformitate cu obligațiile și angajamentele internaționale ale statelor membre privind drepturile omului și că acestea nu sunt utilizate greșit pentru a împiedica activitatea actorilor societății civile sau pentru a le pune în pericol siguranța https://digitallibrary.un.org/record/4086729?ln=en&v=pdf.;
BA.întrucât încercările tot mai intense din UE de a limita sau de a elimina drepturile fundamentale ale femeilor și ale persoanelor LGBTIQ+ sunt un motiv foarte serios de îngrijorare; întrucât aceste încercări se axează în principal pe îngrijirea sănătății reproductive și pe drepturile aferente, pe identitatea de gen și pe recunoașterea juridică a genului sau pe accesul la o educație sexuală cuprinzătoare; întrucât atacurile care vizează aceste domenii nu sunt doar dăunătoare pentru majoritatea membrilor vulnerabili ai societății, ci și incompatibile cu valorile UE și cu cadrul internațional privind drepturile omului și, prin urmare, constituie încălcări ale dreptului UE;
BB.întrucât, în prezent, există lacune în legislația UE privind combaterea discriminării, unele criterii de discriminare fiind acoperite numai în domeniul ocupării forței de muncă și al ocupațiilor; întrucât acest lucru a condus la o protecție insuficientă și la crearea unei „ierarhii a criteriilor” care este artificială; întrucât tratatele și carta acordă UE un mandat și o responsabilitate de a combate discriminarea în legătură cu toate criteriile protejate;
BC.întrucât toate statele membre au obligația de a acționa în interesul superior al copilului, inclusiv prin protejarea dreptului fundamental al fiecărui copil la viața de familie și prin interzicerea discriminării unui copil pe baza stării civile sau a orientării sexuale a părinților ori a modului în care acesta a fost conceput; întrucât aproximativ 2 milioane de copii s-ar putea confrunta în continuare cu situația în care părinții lor nu sunt recunoscuți ca atare într-un alt stat membru; întrucât, în 2022, Comisia a prezentat o propunere de regulament al Consiliului privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea hotărârilor judecătorești și acceptarea actelor autentice în materie de filiație și privind crearea unui certificat de filiație european (COM/2022/0695) (Regulamentul privind filiația), pentru care încă se așteaptă o decizie finală din partea Consiliului;
BD.întrucât au fost exprimate preocupări cu privire la faptul că discriminarea și rasismul rămân larg răspândite în întreaga UE, inclusiv în legi și politici, precum și în instituțiile publice, cum ar fi autoritățile de aplicare a legii și sistemul judiciar; întrucât practicile discriminatorii de aplicare a legii rămân un motiv serios de îngrijorare; întrucât grupurile rasializate sunt vizate în mod disproporționat de procedurile de oprire și percheziție, de folosirea excesivă a forței și de hărțuire; întrucât mecanismele de supraveghere și de tragere la răspundere rămân ineficiente și sunt îngreunate de absența investigațiilor independente; întrucât, în același timp, violența împotriva funcționarilor publici trebuie combătută în mod eficace;
BE.întrucât, în ciuda recunoașterii formale a rasismului structural la nivelul UE, acesta continuă să se manifeste în toate domeniile esențiale ale vieții din statele membre; întrucât segregarea, inclusiv în educație, și cazurile repetate de discursuri de incitare la ură, precum și de infracțiuni motivate de ură afectează în mod disproporționat comunitățile rasializate și alte grupuri marginalizate, precum persoanele LGBTIQ+; întrucât acestea sunt bariere structurale și încălcări ale drepturilor fundamentale care îngreunează accesul egal la drepturi, la oportunități și la justiție în întreaga Uniune; întrucât acest lucru are un impact negativ asupra încrederii publicului în instituții și asupra coeziunii sociale;
BF.întrucât Holocaustul și inechitățile din trecut, inclusiv colonialismul și sclavia, continuă să contureze rasismul structural în Europa de azi; întrucât recunoașterea acestora, amintirea lor și educația cu privire la acestea sunt esențiale pentru a combate rasismul și a promova egalitatea și drepturile fundamentale;
BG.întrucât discriminarea intersecțională rămâne în mare măsură neabordată în politici și în practică; întrucât impactul rasismului combinat cu criteriile bazate pe gen, dizabilitate, orientarea sexuală, identitatea de gen, exprimarea de gen și caracteristicile sexuale, statutul socioeconomic și istoricul legat de migrație, precum și pe alte criterii continuă să fie trecut cu vederea, lăsând multe victime fără protecție adecvată, sprijin sau acces la căi de atac efective;
BH.întrucât sondajele recente desfășurate de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA) în rândul persoanelor de culoare, evreilor, musulmanilor și persoanelor LGBTIQ+ din UE dezvăluie că aceste grupuri continuă să se confrunte cu ura și discriminarea larg răspândită în UE, ceea ce reflectă discriminarea rasială sistemică; întrucât teama, concepțiile greșite și „diferențierea” alimentează discriminarea și intoleranța EU Agency for Fundamental Rights, Fundamental Rights Report 2025.; întrucât ECRI a exprimat îngrijorări cu privire la discursul xenofob, homofob și transfob, inclusiv al politicienilor și al funcționarilor publici; întrucât fiecare persoană din UE are același drept de a deveni membru deplin și activ al societății și de a fi tratată în mod egal;
BI.întrucât recentele reforme legislative și instituționale din unele state membre ridică întrebări serioase referitoare la respectarea dreptului fundamental la un proces echitabil și la o instanță judecătorească independentă și imparțială, astfel cum este garantat de articolul 47 din cartă; întrucât independența justiției este o componentă indispensabilă a statului de drept și o condiție prealabilă pentru protejarea efectivă a tuturor celorlalte drepturi fundamentale; întrucât Comisia Internațională a Juriștilor (CIJ) a subliniat că consiliile judiciare trebuie să rămână independente de influența parlamentară și executivă;
BJ.întrucât legislația maghiară privind protecția identității locale, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2025, acordă autorităților municipale competența de a restricționa șederea pe baza unor criterii arbitrare precum nivelul de educație, competențele lingvistice sau dovada ocupării unui loc de muncă; întrucât astfel de măsuri riscă să instituționalizeze segregarea rasială în ceea ce privește locuințele și să afecteze disproporționat comunitatea de etnie romă, cauzând îngrijorări serioase cu privire la respectarea dreptului UE și a drepturilor fundamentale;
BK.întrucât comunitatea romă continuă să se confrunte cu discriminare sistemică, cu segregare, cu excluziune socială și violență din partea forțelor de poliție https://www.coe.int/en/web/commissioner/-/the-unheard-12-million.; întrucât rapoartele FRA evidențiază deficiențe semnificative în punerea în aplicare a cadrului strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor și subliniază probabilitatea scăzută de a-și atinge obiectivele pentru 2030 Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, „Rights of Roma and Travellers in 13 European countries – Perspectives from the Roma Survey 2024”.; întrucât evacuările forțate ale romilor au condus recent la strămutarea a peste sute de persoane, inclusiv copii, vârstnici și persoane cu dizabilități; întrucât comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului a solicitat executarea hotărârilor CEDO referitoare la drepturile romilor https://www.coe.int/en/web/commissioner/-/greece-should-ensure-that-roma-have-access-to-adequate-housing-and-are-not-subject-to-discriminatory-treatment-or-violence-by-law-enforcement-authorities.;
BL.întrucât persoanele cu dizabilități care trăiesc în UE continuă să se confrunte cu hărțuire și cu forme multiple și intersecționale de discriminare în toate domeniile vieții, inclusiv refuzul adaptărilor rezonabile, dezavantaje socio-economice, izolare socială, violență bazată pe gen, cum ar fi sterilizarea forțată, lipsa accesului la servicii comunitare, locuințe de calitate scăzută, instituționalizare, asistență medicală inadecvată și refuzul oportunității de a contribui și a participa activ în societate.
BM.întrucât UE și statele membre care nu au ratificat încă Protocolul opțional la CNUDPH ar trebui să facă acest lucru fără întârziere;
BN.întrucât ECRI a invitat guvernele să promoveze în mod activ includerea migranților și să combată orice discriminare la adresa lor https://www.coe.int/en/web/european-commission-against-racism-and-intolerance/-/ecri-s-recommendations-on-integration-and-inclusion-of-migrants-new-factsheet.; întrucât rasismul și discriminarea rasială persistă, inclusiv în domeniul migrației și azilului; întrucât migranții rasializați sunt expuși în mod disproporționat la încălcări ale drepturilor la frontierele Uniunii și în sistemele de azil și cele de primire; întrucât nu există garanții explicite de combatere a rasismului;
BO.întrucât situația persoanelor intersexuale din UE rămâne în mare parte necunoscută publicului din UE; întrucât, în aprilie 2024, mai multe state membre ale Consiliului Europei au sponsorizat prima rezoluție a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului referitoare la combaterea discriminării, a violenței și a practicilor nocive care vizează persoanele intersexuale;
BP.întrucât Directiva privind egalitatea rasială a fost insuficient pusă în aplicare de majoritatea statelor membre; întrucât Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului privind rasismul și xenofobia nu a fost transpusă complet sau corect de unele state membre; întrucât sunt necesare eforturi intensificate de a combate rasismul structural, inclusiv impactul discursurilor extremiste violente de dreapta în dezbaterea socială https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52024DC0419, și de a asigura că statele membre respectă legislația UE împotriva discriminării;
BQ.întrucât accesul la justiție pentru victimele infracțiunilor motivate de ura rasială și ale altor forme de infracțiuni motivate de ură și de discriminare rămâne limitat sever în mai multe state membre din cauza serviciilor neadecvate de sprijin, barierelor din calea recunoașterii motivației rasiste și a celei bazate pe ură, precum și aplicării insuficiente a legislației împotriva discriminării; întrucât, drept urmare, comunitățile rasializate și alte grupuri marginalizate continuă să se confrunte cu încălcări ale drepturilor, fără a avea acces la căi de atac efective;
BR.întrucât mai multe state membre au ignorat în mod constant hotărârile CEDO;
BS.întrucât articolul 151 din TFUE se referă la drepturile sociale fundamentale, precum cele prevăzute de Carta socială europeană; întrucât sărăcia, inegalitățile și excluderea socială se intensifică în întreaga UE și acesta este un motiv de îngrijorare; întrucât acestea rămân profund rasializate, existând disparități persistente și structurale în ceea ce privește accesul la educație, îngrijirea sănătății, locuințe, ocuparea forței de muncă și acumularea averii, care continuă să excludă grupurile rasializate de la participarea egală în societate și să perpetueze ciclurile intergeneraționale de sărăcie și marginalizare; întrucât atât inegalitatea în materie de locuințe, cât și numărul de persoane fără adăpost au crescut la un nivel alarmant în mai multe state membre https://pace.coe.int/en/files/3%204542/html.;
BT.întrucât Comisia ar trebui să analizeze ce măsuri sunt necesare pentru aderarea UE la Carta socială europeană;
BU.întrucât au existat propuneri ca Consiliul Europei și statele sale membre să adopte un protocol la CEDO, care să includă dreptul la un mediu curat, sănătos și sustenabil;
BV.întrucât, în hotărârea sa KlimaSeniorinnen/Elveția, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut că eșecul statelor de a adopta măsuri adecvate de combatere a schimbărilor climatice poate constitui o încălcare a dreptului la respectarea vieții private și de familie, în conformitate cu articolul 8 din CEDO; întrucât hotărârea subliniază că este necesar să se asigure urgent, în cadrul CEDO, un drept exercitabil la un mediu curat, sănătos și sustenabil, asigurând, prin urmare, consecvența, previzibilitatea și protecția pentru public;
BW.întrucât unele state membre au publicat o scrisoare privind interpretarea drepturilor fundamentale în cadrul CEDO;
BX.întrucât standardele europene privind drepturile omului sunt drepturile, principiile și obligațiile stabilite în tratatele, convențiile și legislația UE, care reflectă o înțelegere comună a nivelurilor minime de protecție; întrucât standardele internaționale privind drepturile omului sunt normele minime pentru protecția drepturilor omului care au fost aprobate în mod oficial de comunitatea internațională prin tratate universale, drept internațional cutumiar și principii universal acceptate; întrucât aceste standarde obligă sau ghidează statele în modul în care tratează persoanele;