1.înțelege că promovarea alfabetizării financiare și derularea de programe și inițiative de alfabetizare financiară în întreaga Europă reprezintă o prioritate esențială și orizontală pentru UE și statele sale membre și o condiție importantă pentru a garanta egalitatea de șanse financiare pentru cetățenii săi, deoarece nivelul actual scăzut de alfabetizare financiară subminează competitivitatea UE, exacerbează inegalitățile și împiedică investițiile de retail în economia reală și productivitatea acesteia, afectează echitatea între generații, privează întreprinderile, în special IMM-urile, de o bază de investitori bine informată și pune în pericol grav reziliența, bunăstarea și independența gospodăriilor, încetinind, în același timp, accesul neîngrădit al investițiilor de retail la piețele de capital și mărind vulnerabilitatea cetățenilor la înșelăciuni și publicitate înșelătoare;

2.subliniază că o mai bună alfabetizare financiară și înțelegere a sectorului financiar și a instituțiilor financiare contribuie indirect la stabilitatea financiară; subliniază că alfabetizarea financiară îmbunătățită va permite cetățenilor să ia decizii în cunoștință de cauză cu privire la cheltuielile, economiile, pensiile, investițiile și planificarea lor financiară pentru viitor, contribuind astfel la securitatea economică;

3.afirmă că, îmbunătățirea alfabetizării financiare poate să sprijine creșterea UE și să contribuie la stimularea investițiilor private, completând astfel o strategie special concepută privind investițiile, susținută prin finanțare publică, pentru a canaliza investițiile necesare pentru a mări productivitatea Uniunii, a accelera tranzițiile verde și digitală, a consolida securitatea și suveranitatea industrială a UE și a crea locuri de muncă de calitate;

4.încurajează statele membre să actualizeze Recomandarea Consiliului privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții3 Recomandarea Consiliului din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (JO C 189, 4.6.2018, p. 1)., ca să desemneze alfabetizarea financiară drept competență-cheie de sine stătătoare;

5.consideră că măsurile adoptate la nivelul statelor membre, atunci când sunt bine coordonate cu Comisia, s-au dovedit cele mai de succes în promovarea participării segmentului de retail pe piețele de capital, inclusiv prin sistemele de pensii; consideră că dacă investitorilor de retail li se oferă pârghiile necesare pentru a decide cum și unde să-și aloce economiile prin îmbogățirea cunoștințelor financiare se poate încuraja participarea mai activă pe piață;

6.subliniază că, deși educația financiară este instrumentul principal pentru ataca direct chestiunea alfabetizării financiare, educația trebuie completată cu protecțiile normative necesare și cu măsuri proactive din sectorul serviciilor financiare, inclusiv de protecție a consumatorilor și prevenire a fraudelor;

7.evidențiază digitalizarea tot mai pregnantă a sectorului financiar înseamnă că competențele digitale trebuie să fie o parte esențială a educației financiare sau să vină în completarea sa; observă, în acest context, necesitatea ca instrumentele de educație financiară să fie actualizate în mod consecvent pentru a ține seama de evoluțiile digitale;

8.încurajează statele membre să integreze în programele școlare, universitare și postuniversitare proiecte de alfabetizare financiară adecvate vârstei, în completarea educației digitale și în paralel cu programele formale, promovând, în același timp, inițiativele de sprijinire a cadrelor didactice; de aceea, încurajează crearea de rețele de formare a cadrelor didactice sprijinite de UE pentru a promova metode coerente și de înaltă calitate de predare a cunoștințelor financiare de bază la nivelul Uniunii, având ca punct de plecare bunele practici din statele membre; subliniază că statele membre care includ educația financiară în programele lor naționale de învățământ se numără printre statele cu cele mai bune rezultate în sondajele UE privind alfabetizarea financiară;

9.încurajează statele membre să lanseze inițiative în domeniul educației adecvate pentru toate etapele vieții pentru a promova învățarea pe tot parcursul vieții; înțelege că aceste inițiative ar trebui aliniate cu anumite etape importante din viață, precum terminarea învățământului secundar, îmbunătățirea situației imobiliare sau apropierea de pensie, pentru a maximiza impactul unor asemenea inițiative;

10.subliniază cât este de important să se apere principiile independenței și transparenței atunci când se promovează măsuri sau inițiative în domeniul educației financiare;

11.propune să se creeze un cadru european de competențe financiare avansate pentru adulți, gândit ca o extindere a cadrului comun existent, cu module privind planificarea financiară personală, compararea produselor, riscurile și diversificarea, precum și investițiile sustenabile folosind platforme naționale de învățare;

12.îndeamnă statele membre să stimuleze, prin politici adecvate, programe de educație financiară, de învățare continuă și de chibzuință financiară la locul de muncă pentru ca oamenii să poată lua decizii mai bine fundamentate, mai ales legate de pensii, de investiții pe termen mediu și de gestionarea bugetului personal; în acest sens, subliniază rolul societății civile, în special al organizațiilor de investitori de retail, și al partenerilor sociali relevanți în sprijinirea și concretizarea acestor măsuri, ca și nevoia de dialog sincer cu cetățenii cu privire la pensiile lor și la veniturile preconizate;

13.îndeamnă statele membre să participe la testele de alfabetizare financiară pentru tineri din cadrul Programului pentru evaluarea internațională a elevilor (PISA) al OCDE și să organizeze sondaje periodice pentru adulți; afirmă din nou că alfabetizarea financiară este un concept bazat pe rezultate și că strategiile naționale ar trebui să aibă indicatori de progres clari și măsurabili, bazându-se pe Setul de instrumente al OCDE/INFE pentru măsurarea alfabetizării financiare și a incluziunii financiare4 OCDE, OECD/INFE Toolkit for Measuring Financial Literacy and Financial Inclusion 2022 (Setul de instrumente al OCDE/INFE pentru măsurarea alfabetizării financiare și a incluziunii financiare)OECD Publishing, Paris, 2022.; consideră, în plus, că stabilirea unor ținte și obiective cu termen clar de realizare ar trebui să încurajeze elaborarea de strategii care să reflecte nevoile de la nivel național; sfătuiește Comisia și statele membre să introducă un nivel de flexibilitate în strategiile de alfabetizare financiară, astfel încât să le poată adapta în funcție de rata de succes constatată după evaluări;

14.reiterează necesitatea unor inițiative adaptate și axate pe nevoile fiecărei comunități și respinge logica unei abordări de tip „mărime universală”; observă că aceste inițiative ar trebui să se bazeze pe măsuri naționale și să reflecte nivelurile diferite de alfabetizare financiară în diferite contexte, contribuind astfel la îmbogățirea cunoștințelor financiare într-o proporție mai mare și în mod liniar; subliniază situația femeilor, a tinerilor, a persoanelor în vârstă, a persoanelor cu dizabilități și infirmități și a cetățenilor din zonele rurale, și insistă pe necesitatea de a mobiliza partenerii sociali, sindicatele, organizațiile de investitori de retail, camerele de comerț, sectorul tehnologiilor financiare, rețelele de IMM-uri și mișcările societății civile, precum și sectorul serviciilor financiare, în demersul comun de a identifica nevoi specifice și proiecte concrete cât mai apropiate de cetățeni și comunități, în special de cetățenii cu mai puține cunoștințe financiare și deci mai expuși la fraude financiare; solicită programe specifice și țintite pentru grupurile cele mai vulnerabile, inclusiv programe în afara educației formale;

15.constată că tinerii sunt expuși la informații, publicitate și oferte de servicii financiare la vârste tot mai fragede prin canale multiple, și anume platformele de comunicare socială, ceea ce demonstrează că trebuie promovată alfabetizarea financiară de la o vârstă fragedă;

16.evidențiază că este necesară o campanie educativă ghidată despre escrocheriile financiare online, printre care sisteme piramidale, scheme de tip „pump and dump” și comunități de investiții frauduloase; subliniază că, având în vedere vulnerabilitatea financiară răspândită în cercuri tot mai largi, trebuie făcute campanii de conștientizare a riscurilor asociate cu îndatorarea;

17.solicită măsuri pentru consolidarea alfabetizării financiare și a competențelor antreprenoriale ale persoanelor care încep noi afaceri, acordând o atenție deosebită antreprenorilor din medii defavorizate, inclusiv celor din afara sistemului de învățământ tradițional;

18.încurajează statele membre să permită și să promoveze sisteme de microcertificare pentru facilitatorii de educație a adulților (liderii comunitari, lucrătorii sociali, reprezentanții sindicatelor);

19.invită Comisia să extindă acțiunile de educație pentru adulți din Erasmus+ și componentele relevante ale programului „Europa digitală”, pentru a ajuta statele membre să conceapă cursuri de alfabetizare digitală și financiară adaptate vârstei, veghind ca cetățenii în vârstă și alți adulți vulnerabili să poată în condiții de siguranță să facă operațiuni bancare pe internet și plăți pe dispozitive mobile și să folosească canale de comunicare digitală;

20.subliniază că femeile sunt în continuare afectate disproporționat de nivelurile scăzute de alfabetizare financiară, 60 % dintre europenii care obțin un punctaj scăzut la testele de alfabetizare financiară fiind femei subliniază deci că trebuie să se niveleze atât diferențele de alfabetizare financiară, cât și diferențele de remunerare între femei și bărbați, pentru ca femeile să fie capacitate economic și să participe din plin în societate; invită UE și statele sale membre să garanteze accesul femeilor la instrumentele, resursele și oportunitățile necesare pentru a prospera, în special în sectoarele în care rămân subreprezentate;

21.observă că educația financiară a studenților și a tinerilor adulți poate îmbunătăți și cunoștințele financiare ale persoanelor care fac parte din cercul lor imediat, ceea ce sugerează un efect multiplicator potențial asociat cu educația financiară care pune accentul pe persoanele mai tinere;

22.evidențiază că alfabetizarea financiară presupune acces financiar și cere, prin urmare, autorităților naționale și europene competente, în special autorităților de supraveghere, să pună în aplicare legislația existentă pentru a garanta că instrumentele financiare disponibile pe piață sunt ușor accesibile, au un profil de risc adecvat și sunt interesante din perspectivă fiscală, și că toate informațiile necesare despre condițiile de utilizare sunt furnizate într-un mod transparent și ușor de înțeles;

23.constată că cadrul juridic actual referitor la serviciile financiare, deși are ca scop să îmbunătățească transparența, protecția și divulgarea de informații, este de multe ori prea complex pentru ca pe baza sa persoanele obișnuite să poată lua decizii cu adevărat în cunoștință de cauză; recunoaște cât este de important să se garanteze că cetățenii UE înțeleg produsele financiare și subliniază că inițiativele de educație financiară nu pot înlocui un cadru solid de protecție a investitorilor;

24.subliniază importanța și valoarea adăugată a sprijinului public, în special prin politici fiscale inspirate, pentru inițiativele de alfabetizare financiară promovate de furnizorii de servicii financiare și de părțile interesate din sector;

25.recunoaște că întreprinderile din UE sunt actori-cheie într-un demers amplu de îmbunătățire a alfabetizării financiare în UE și aduc o contribuție de preț la sănătatea financiară a cetățenilor;

26.subliniază, în contextul inițiativelor unionale sau naționale menite să promoveze alfabetizarea financiară, că ar trebui să se dea prioritate acelor inițiative concentrate pe regiunile caracterizate printr-o creștere economică redusă, un nivel scăzut de economii și un grad ridicat de îndatorare prin credite de consum, acolo unde riscul de supraîndatorare a gospodăriilor este mai ridicat;

27.subliniază că consolidarea alfabetizării financiare nu este posibilă fără creșterea accesului financiar pentru cetățeni; propune să se creeze instrumente financiare mai accesibile pentru toți cetățenii, în special pentru cei care caută o oportunitate să facă primele lor investiții; cere să se aplice întocmai dispozițiile normative existente pentru a avea garanția că instrumentele financiare sunt ușor accesibile și însoțite de informațiile necesare într-o manieră transparentă și ușor de înțeles; în această privință, consideră binevenită propunerea Comisiei privind un cont de economii și de investiții ca măsură de sprijin pentru a crea oportunități financiare mai bune pentru cetățenii care doresc să investească și solicită ca aceste instrumente să fie disponibile în toate statele membre înscrise într-un cadru destinat creării unei culturi a investițiilor în UE;

28.propune să se înființeze o rețea paneuropeană voluntară de părți interesate și autorități competente atât la nivel național, cât și la nivel european, care să se bazeze pe soluții transversale și cuprinzătoare concrete pentru a îmbunătăți nivelurile de alfabetizare financiară și pentru a aduce schimbări comportamentale pe termen lung în aspecte precum gestionarea bugetului, economiile și selectarea de produse adecvate, care să cuprindă studii despre deficitul de cunoștințe actual; subliniază că prin natura sa această rețea trebuie să rămână un instrument tehnic și nepolitizat, cu o structură de guvernanță transparentă; subliniază că în acest scop trebuie evitată crearea de noi structuri birocratice permanente și să se limiteze la minimum recurgerea la consultanță externă costisitoare, astfel încât resursele disponibile să fie direcționate către servicii și proiecte axate direct pe cetățeni;

29.felicită Comisia pentru angajamentul de a organiza ateliere periodice cu obiectivul de a promova o rețea și o comunitate paneuropene de experți în alfabetizare financiară din sectorul privat și de la organizații non-profit; subliniază că bunele practici, codurile de conduită și principiile directoare aferente alfabetizării financiare nu ar trebui elaborate compartimentat; îndeamnă, prin urmare, Comisia să aibă în vedere ideea de a implica agențiile guvernamentale și autoritățile naționale competente în această comunitate ad-hoc sau permanent;

30.subliniază că investițiile în alfabetizarea financiară generează randamente mari în contextul creșterii economice și al consolidării finanțelor individuale, ale întreprinderilor și publice; apreciază deci proiectul-pilot dedicat alfabetizării financiare care a fost aprobat recent ca parte a bugetului UE pe 2026;

31.evidențiază că toate strategiile, atât la nivelul statelor membre, cât și la nivelul UE, ar trebui elaborate și aplicate în coordonare cu autoritățile publice, organizațiile cetățenești, universitățile, sindicatele și sectorul privat; subliniază că măsurile elaborate de guvernele naționale și de Comisie ar trebui să țină seama de rolul participanților pe piață;

32.le cere statelor membre să includă indicatori de educație financiară în strategiile lor privind incluziunea financiară și să promoveze economiile și investițiile private, prin instrumente juridice și administrative inovatoare;

33.invită Consiliul să emită o recomandare care să stabilească principii comune și standarde minime pentru educația financiară, bazate pe o abordare care să presupună colaborarea între sectorul public și operatorii privați; propune ca punctul de referință al UE pentru colectarea de bune practici, studii și instrumente să integreze automat contribuții de la universități, organizații ale societății civile, grupuri de reflecție și entități financiare care promovează deja inițiative și au rezultate bune;

34.consideră binevenită Comunicarea Comisiei din 30 septembrie 2025 privind Strategia de alfabetizare financiară pentru UE și ia act de cei patru piloni ai săi, subliniind că o inițiativă atât de importantă trebuie însoțită, după caz, de măsuri concrete cât mai curând posibil;

35.felicită Comisia pentru intenția de a derula o campanie amplă de comunicare și diseminare pe rețele de socializare despre alfabetizarea financiară, după cum se prevede în Strategia privind alfabetizarea financiară; crede că o campanie de acest tip ar trebui să fie permanentă, multilingvă și la nivelul UE, elaborată în cooperare cu autoritățile naționale, cu organismele publice de radiodifuziune, cu rețelele culturale și cu organizațiile independente de verificare a informațiilor, care să aibă scopul de a demasca dezinformarea financiară, de a promova comportamentul online sigur și de a alerta cetățenii – în special tinerii și bătrânii – în legătură cu escrocheriile în vogă; consideră că autoritățile naționale competente ar trebui să desfășoare activități de informare specifice prin mijloacele de comunicare socială și mass-media tradițională, pentru a consolida gradul de sensibilizare și a îmbunătăți alfabetizarea financiară;

36.reamintește că Consiliul European a solicitat măsuri urgente, începând de la nivelul școlilor, pentru a promova educația financiară în societate; subliniază că noua strategie a UE de alfabetizare financiară și măsurile prevăzute în ea sunt menite să îmbunătățească semnificativ nivelurile de educație financiară pe tot cuprinsul Europei și ar trebui puse în valoare ca instrument care să promoveze creșterea economică și competitivitatea, precum și egalitatea financiară și egalitatea de șanse;

37.observă că strategia de alfabetizare financiară a Comisiei, ca parte a uniunii economiilor și a investițiilor, pune accentul pe competitivitate și pe mobilizarea economiilor și a investițiilor, subliniind că ar trebui totodată să promoveze și egalitatea de șanse și capacitarea financiară pentru toți cetățenii; solicită măsuri concrete care să permită cetățenilor, în special celor din grupurile cele mai vulnerabile, să își construiască, să își gestioneze și să își mărească averea; cere imperios ca alfabetizarea financiară să fie abordată multilateral și valorificată ca instrument pentru a promova creșterea economică și competitivitatea, precum și egalitatea financiară și egalitatea de șanse;

38.subliniază că este important ca strategiile naționale și unionale privind alfabetizarea financiară să se bazeze pe dovezi relevante și pe o analiză adaptată caracteristicilor specifice ale fiecărei jurisdicții; reamintește că stadiul alfabetizării financiare trebuie monitorizat și evaluat sistematic, pentru a produce date comparabile astfel încât să se evalueze progresele de-a lungul timpului și accentuează că este vital să se învețe din bunele practici din statele membre;

39.invită Comisia să înscrie antreprenoriatul în viitoarea strategie de alfabetizare financiară și într-un set de instrumente pentru ca statele membre să se coordoneze mai bine în acest sens;

40.sprijină obiectivul de a realiza un plan de acțiune al UE privind frauda online și reamintește necesitatea de a combate nivelurile ridicate de fraudă prin măsuri temeinice de prevenire și atenuare la nivel normativ, de supraveghere și administrativ;

41.subliniază că trebuie concentrate eforturile pe alfabetizarea în domeniul pensiilor pentru a contribui la securitatea cetățenilor din UE în perioada pensionării și a garanta că cetățenii UE sunt conștienți de importanța pensiilor publice de stat, a pensiilor ocupaționale și a pensiilor personale suplimentare; reamintește cât de importante sunt produsele de asigurări și de pensii rolul de canale de economisire benefice atât pentru sănătatea și securitatea financiară a cetățenilor, cât și pentru piețele de capital competitive, stimulând dezvoltarea uniunii economiilor și a investițiilor;

42.invită Comisia și autoritățile europene de supraveghere să înființeze, să țină, să extindă și să actualizeze periodic un registru al UE privind inițiativele UE și naționale în domeniul educației financiare, accesibil și cu funcționalități de căutare, după cum se descrie în comunicarea Comisiei, care să includă cele mai bune practici privind programele la locul de muncă, proiecte de implicare a tinerilor și abordări comunitare pentru a sprijini aplicarea la scară mai mare a exemplelor pozitive din statele membre; subliniază că un astfel de registru ar trebui să se bazeze pe platforme și infrastructuri existente și să mobilizeze resurse naționale și private existe într-o măsură cât mai mare pentru a evita dublarea eforturilor, care ar pune și mai multă presiune pe bugetul Uniunii; relevă că accentul ar trebui pus pe calitatea și comparabilitatea informațiilor disponibile; insistă că acest registru trebuie să aibă o secțiune specifică privind resursele pentru securitatea cibernetică și prevenirea escrocheriilor, creată în cooperare cu agențiile naționale pentru securitate cibernetică; subliniază că registrul ar trebui să includă și inițiative inovatoare și care și-au demonstrat viabilitatea din țări din afara UE, care ar putea servi drept proiect preliminar pentru acțiunile UE, păstrând eficiența costurilor și evitând crearea de sarcini administrative suplimentare necuvenite pentru părțile interesate implicate;

43.subliniază că proiectele de alfabetizare financiară finanțate sau cofinanțate de UE sau derulate de autorități publice ar trebui însoțite de instrumente de evaluare riguroase, inclusiv, după caz, de evaluări sau chestionare ex post pentru a măsura cât de mult și-au îmbogățit cunoștințele financiare și și-au schimbat obiceiurile financiare cei care au beneficiat de programe de alfabetizare financiară;

44.invită Comisia să prezinte, până la sfârșitul anului 2027, un raport privind gradul de adoptare și succesul strategiei de alfabetizare financiară – cu informații defalcate pe state membre și pe zone-țintă, după caz – cuprinzând și rezultatele rețelei de ambasadori, ale codului de conduită propus și ale campaniei de comunicare la nivelul UE și propunând și alte acțiuni, dacă se consideră necesar; invită Comisia să prezinte aceste constatări Parlamentului; invită Comisia să publice un raport privind progresele înregistrate din trei în trei ani pe această temă și/sau un sondaj Eurobarometru despre alfabetizarea financiară;

45.recunoaște că cunoștințele financiare pot fi obținute din numeroase surse și că este bine că există această diversitate de abordări; recunoaște și că cetățenii explorează deja oportunități de investiții de retail prin produse ușor de utilizat ca fondurile tranzacționate la bursă, adesea prin portaluri online sau aplicații digitale; subliniază valoarea pentru societate și pentru securitatea financiară individuală pe care o oferă participarea mai intensă a investitorilor de retail pe piețele financiare, cu condiția să fie bine informați; consideră binevenită tranziția către o cultură a investițiilor în rândul cetățenilor UE, impulsionată parțial de mass-media și implicarea online, și dorește să se deruleze într-un ritm mai accelerat;

46.felicită Comisia pentru intenția declarată de a merge către o simplificare normativă și se așteaptă ca eforturile sale în această privință să reducă din complexitatea produselor financiare, păstrând totodată standarde înalte de protecție a investitorilor; roagă Comisia să aplice principiile care stau la baza Strategiei de alfabetizare financiară, ca și principiile proporționalității, subsidiarității și analizei bazate pe date solide în contextul unor posibile inițiative referitoare la cadrele de reglementare în domeniul bancar, al piețelor financiare sau al asigurărilor, pentru ca aceste produse financiare să devină mai transparente și mai ușor de înțeles de utilizatorii finali, fără a submina nivelurile actuale de protecție a consumatorilor și a investitorilor; consideră, de asemenea, important să se țină cont de aceste principii în pachetul legislativ planificat despre educație, prevăzut în programul de lucru al Comisiei pe 2026;

47.accentuează că este nevoie de consecvență sistematică în toate politicile de alfabetizare financiară, între normele de protecție a investitorilor de retail, planul pentru conturile de economii și investiții, alte inițiative privind uniunea economiilor și investițiilor și alte reglementări în domeniul bancar și al piețelor financiare, cu obiectivul de a oferi cetățenilor produse financiare transparente și cu un profil de risc adecvat, dar ușor accesibile;

48.subliniază că alfabetizarea financiară trebuie să cuprindă și competențe de securitate cibernetică, inclusiv recunoașterea tentativelor de phishing, a escrocheriilor online și a fraudelor generate de IA, și invită Comisia să își coreleze strategiile de alfabetizare financiară și de securitate cibernetică prin campanii coordonate de informare a publicului;

49.sprijină ideea de a desemna o „Zi europeană a educației financiare” în fiecare an, pentru a promova inițiativele de conștientizare în curs de derulare, transformând astfel în realitate avizul din 16 iulie 2025 al Comitetului Economic și Social European pe tema „Alfabetizare și educație financiară pentru europeni”;

50.cere din nou cu fermitate consecvență sistematică cu instrumentele legislative care să nu se limiteze la serviciile financiare și sectorul bancar, subliniind că este important să se garanteze că sunt luate în considerare chestiunile legate de alfabetizarea financiară în contextul viitorului act legislativ privind echitatea digitală și al măsurilor de impunere a respectării Regulamentului privind serviciile digitale, astfel încât obligațiile platformelor online și normele de protecție a consumatorilor să sprijine succesele în materie de alfabetizare financiară și să permită activități de investiții digitale sigure;

51.subliniază că revoluția digitală declanșată de IA oferă ocazia de a combina educația financiară cu alfabetizarea digitală, întrucât educația financiară poate fi personalizată apelând la IA și la diverse instrumente digitale; invită Comisia să exploreze, într-un raport prezentat Parlamentului, potențialul și limitările IA în promovarea alfabetizării financiare, analizând inclusiv instrumentele educaționale personalizate bazate pe IA, adaptate la diferite nevoi ale utilizatorilor, și să utilizeze tehnologii bazate pe IA pentru a detecta fraudele, escrocheriile, deepfake-urile și alte amenințări generate de IA;

52.subliniază că IA poate să lărgească accesul la consultanță financiare la prețuri abordabile, să faciliteze crearea de portofolii personalizate automatizate, să extindă programele de educație financiară și să susțină furnizarea de atenționări adaptate pentru a încuraja comportamente optimizate în funcție de obiectivele financiare ale fiecărei persoane; evidențiază că instrumentele bazate pe IA pot să implice și riscuri serioase, în funcție de cum sunt utilizate de „finfluenceri”; invită Comisia să cerceteze cu atenție cum se poate trata impactul IA în această privință și să atenueze riscurile potențiale, inclusiv legate de utilizarea datelor personale;

53.încurajează Comisia să integreze sisteme naționale de comparare pentru conturile de economii și investiții într-un mecanism de comparare unional cu aplicații de comparare care să calculeze toate comisioanele și aplicații vizuale care să explice, printre altele, aspecte precum riscul și randamentul, acumularea riscurilor, inflația și comisioanele;

54.în acest context, afirmă din nou că transferabilitatea conturilor de economii și investiții între furnizori și de la o țară la alta este importantă pentru a îndeplini obiectivele uniunii economiilor și a investițiilor și pentru ca oamenii să fie mai bine informați și să dispună de cunoștințe mai solide în domeniul financiar; înțelege, în acest context, că transferabilitatea conturilor de economii și investiții în UE ar trebui să fie cu costuri reduse și să nu declanșeze acțiuni impozabile;

55.roagă Comisia să evalueze temeinic posibilitatea de a întocmi un raport stufos, pentru a identifica valoarea adăugată și necesitatea unor eventuale inițiative legislative focalizate pentru a simplifica și adapta legislația esențială la obiectivele politice de a mări nivelul de alfabetizare financiară, digitală, mediatică și în materie de date;

56.subliniază cât de importante sunt inițiativele și materialele de alfabetizare financiară pentru a pune în lumină și impactul asupra economiei reale al investițiilor bazate pe standarde de responsabilitate socială a întreprinderilor, și anume standarde de mediu, sociale și de guvernanță, precum și valoarea lor mai largă pentru societate;

57.subliniază valoarea adăugată potențială a proiectelor din cadrul Orizont Europa despre „alfabetizarea financiară, influența digitală și protecția investitorilor de retail”, în ton cu necesitatea de a atrage în UE experți de talie mondială în domeniul finanțelor bazate pe comportament;

58.subliniază că este importantă integrarea unor informații cuprinzătoare, bazate pe dovezi, privind criptoactivele în inițiativele de educație financiară;

59.reliefează rolul din ce în ce mai important al „finfluencerilor” de intermediari ai unor acțiuni de informare financiară destinate unui public tânăr, neluat în seamă suficient în trecut; remarcă potențialul lor de a ridica nivelul de alfabetizare financiară, însă reamintește că trebuie să respecte normele existente de promovare financiară și de protecție a consumatorilor și să fie responsabili față de publicul care îi urmărește și să răspundă pentru recomandările oferite într-o mai mare măsură; recunoaște faima tot mai mare de care se bucură „finfluencerii” întrucât pentru anumite grupuri sunt principali vectori de comunicare comercială privind serviciile financiare sau de investiții;

60.înțelege că conținutul de pe platformele de comunicare socială furnizează publicului un flux de informații accesibil și reliefează că scopul oricăror inițiative de alfabetizare financiară ar trebui să fie promovarea transmiterii de cunoștințe într-un mod responsabil și accesibil și nu restrângerea creativității sau a cercului de urmăritori ai influencerilor;

61.reamintește că există o deosebire clară între „finfluencerii” care acționează transparent, declarând conflictele de interese și promovând materiale educative, și acele persoane care se folosesc de pretextul „educației financiare”, acționând fraudulos sau cu intenții rele, promovând produse neautorizate sau dând recomandări necalificate, inclusiv prin intermediul unor linkuri către canale de mesagerie privată, individuale sau de grup, pentru a promova produse speculative, pariuri sau jocuri de noroc, adesea cu încălcarea normelor UE privind publicitatea înșelătoare și protecția consumatorilor; recunoaște că activitatea principală a acestor finfluenceri se bazează adesea pe atragerea atenției și poate duce la promovarea unor produse speculative cu grad ridicat de risc, care nu sunt adecvate pentru investitorii de retail, ceea ce reclamă o anumită atitudine din partea autorităților naționale și unionale; de aceea, ține să remarce nevoia de a asigura efectiv la nivel transfrontalier aplicarea normelor unionale și subliniază rolul pe care îl joacă Rețeaua de cooperare pentru protecția consumatorilor în acest demers;

62.încurajează comunitatea de finfluenceri să ia cursuri de pregătire în domeniul financiar pentru a fi capabili să producă conținut independent și să verifice veridicitatea informațiilor; încurajează statele membre să le ofere „finfluencerilor” cursuri de formare cu privire la obligațiile legale și fundamentele educației financiare, furnizate de autorități publice și furnizori acreditați;

63.constată că, deși consultanții financiari trebuie să respecte cerințe de reglementare stricte, „finfluencerii” pot acționa de facto în calitate de „consultanți financiari online”, însă în momentul de față nu sunt supuși niciunui cadru de reglementare specific, ceea ce lasă deschise portițe pentru practici înșelătoare; în această privință, observă modificările ce urmează a fi introduse prin propunerea de directivă de modificare a dispozițiilor din Directivele 2009/65/CE, 2009/138/CE, 2011/61/UE, 2014/65/UE și (UE) 2016/97 referitoare la normele Uniunii de protecție a investitorilor de retail (Directiva omnibus privind strategia privind investițiile de retail), care urmăresc să combată riscurile pe care le prezintă „finfluencerii” pentru investitorii de retail prin impunerea unor obligații pentru „finfluenceri” și firmele prestatoare de servicii financiare care apelează la serviciile lor; observă totuși că unii „finfluenceri” nici nu colaborează cu instituții financiare autorizate, nici nu oferă produse financiare autorizate sau consultanță financiară autorizată și, prin urmare, nu sunt supravegheate de autoritățile competente;

64.încurajează Comisia să includă explicit „finfluencerii” și platformele care găzduiesc conținut financiar în viitorul Cod european de conduită pentru organizațiile private și non-profit, prevăzând în acest scop o emblemă afișată voluntar de creatorii care îl respectă pentru a prevedea cerințe minime comune privind transparența, gestionarea conflictelor de interes și calitatea informațiilor oferite; subliniază importanța obligațiilor și standardelor etice pentru „finfluenceri”, precum și pentru mărcile care cooperează cu ei, având în vedere impactul potențial asupra situației financiare a publicului lor;

65.evidențiază că, în temeiul cadrului de reglementare actual, intermediarii financiari sunt obligați să respecte măsuri care urmăresc să asigure standarde înalte de protecție pentru investitori; subliniază că dispozițiile care impun activități – și investiții conexe – destinate îmbunătățirii competențelor tehnice ale consultanților fac parte integrantă din această serie de dispoziții; reține că acordul la care s-a ajuns cu privire la strategia actualizată privind investițiile de retail va introduce cerința să existe un acord scris între finfluenceri și firmele de investiții, sporind transparența și protecția investitorilor de retail;

66.subliniază că este nevoie de un cadru clar și practic prin care autoritățile naționale competente să poată monitoriza și supraveghea „finfluencerii”, pentru a proteja consumatorii de informări greșite și de conflicte de interese și pentru ca oamenii să aibă în continuare încredere în educația financiară online;

67.invită platformele online să dezvăluie consumatorilor, în mod transparent, riscurile asociate cu instrumentele financiare cu profil de risc mai ridicat, de exemplu apelând la avertismente de risc, și să introducă instrumente de identificare a materialelor de promovare pentru a eticheta conținutul comercial; recomandă introducerea unor instrumente de învățare rapidă și eficientă, integrate în conținutul sponsorizat, aliniate cu cadrele de competențe ale UE/OCDE și care fac trimitere la resurse publice de încredere;

68.subliniază cât este de important să se facă supraveghere temeinică și să se impună efectiv aplicarea cadrului unional, în special a Regulamentului privind serviciile digitale și a Directivei privind serviciile mass-media audiovizuale, în raport cu comunicările comerciale online, pentru a proteja economiile consumatorilor și a reduce riscul de prejudicii financiare online;

69.invită platformele să promoveze în continuare canale educaționale cunoscute și legitime de alfabetizare financiară și reiterează responsabilitatea platformelor de a identifica și atenua riscurile de conținut înșelător și fraude online, inclusiv prin introducerea de elemente inovatoare în domeniul etichetării comunicărilor comerciale, al soluțiilor de avertizare de riscuri și al procedurilor accelerate de notificare și intervenție împotriva conținutului ilegal sau clar dăunător; observă că este important să se păstreze un cadru de reglementare care să rămână flexibil și capabil să integreze tendințele emergente pe piețele financiare, oferind astfel garanția că răspunsurile normative țin pasul cu evoluțiile din lumea reală, inclusiv cu cele legate de mijloacele de comunicare socială și de „finfluenceri”;

70.îndeamnă platformele să identifice și să gestioneze mai bine conținutul care ar putea încuraja sistemele piramidale sau alte practici potențial înșelătoare a căror țintă sunt utilizatorii de retail fără experiență; subliniază că platformele trebuie să intervină rapid și obligatoriu a pentru a elimina conținutul înșelător sau fraudulos, cu consecințe clare pentru influencerii implicați în activități de acest gen;

71.subliniază că este nevoie de programe educative pentru „finfluenceri” pentru a avea siguranța că aceștia înțeleg pe deplin cadrele juridice, standardele etice, obligațiile de transparență și informare aplicabile, precum și cât este de important să comunice clar și echilibrat atât beneficiile, cât și riscurile asociate produselor sau serviciilor pe care le promovează; în plus, invită statele membre să promoveze formarea „finfluencerilor” cu privire la normele juridice și standardele etice pe care trebuie să le respecte atunci când promovează produse financiare;

72.evidențiază responsabilitatea socială a „finfluencerilor”, având în vedere capacitatea lor de a extinde informarea pentru un public nou, și contribuția lor la creșterea nivelului de alfabetizare financiară; invită, prin urmare, acești actori digitali să contribuie la elaborarea strategiei europene pentru alfabetizare financiară și să participe la evenimente și inițiative promovate de Comisie și/sau de statele membre, respectând, în același timp, cele mai înalte standarde de independență și transparență și normele de promovare financiară nepărtinitoare;

73.se declară dornic să contribuie la evaluarea valorii adăugate a orientărilor UE privind comunicările „finfluencerilor”, având în vedere posibilul impact negativ al publicității la produse riscante și al sfaturilor neverificate sau înșelătoare promovate de unii actori fără o răspundere adecvată;

74.atrage atenția că, atunci când distribuie pe platformele de comunicare socială orice opinie în legătură cu valoarea sau prețul unui instrument financiar sau recomandă o strategie de investiții chiar și în scop educativ, „finfluencerii” sunt pasibili de a posta o recomandare de investiții care intră sub incidența Regulamentului privind abuzul de piață5 Regulamentul (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind abuzul de piață (regulamentul privind abuzul de piață) și de abrogare a Directivei 2003/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivelor 2003/124/CE, 2003/125/CE și 2004/72/CE ale Comisiei (JO L 173, 12.6.2014, p. 1, ELI:  http://data.europa.eu/eli/reg/2014/596/oj).; observă că anumite comunicări publice postate pe platformele de comunicare socială pot prezenta riscuri în legătură cu abuzul de piață, și anume manipularea pieței, utilizarea abuzivă a informațiilor privilegiate și divulgarea ilegală a unor informații privilegiate6 Avertizarea „Pentru persoanele care postează recomandări de investiții pe mijloacele de comunicare socială” (For people posting Investment Recommendation on social media) emisă de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe la 6 februarie 2024.;

75.îndeamnă Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe și autoritățile naționale ale statelor membre să publice orientări practice privind situațiile în care postările pe platformele de comunicare socială se califică drept recomandări de investiții în conformitate cu normele UE privind abuzul de piață, clarificând obligațiile de divulgare de informații;

76.observă că se recurge tot mai des la materiale financiare generat de IA și solicită standarde privind divulgarea originii bazate pe IA și privind filigranele, în conformitate cu Regulamentul privind inteligența artificială7 Regulamentul (UE) 2024/1689 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024 de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 300/2008, (UE) nr. 167/2013, (UE) nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1139 și (UE) 2019/2144 și a Directivelor 2014/90/UE, (UE) 2016/797 și (UE) 2020/1828 (Regulamentul privind inteligența artificială), (JO L, 2024/1689, 12.7.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1689/oj). și cu orientările sectoriale privind utilizarea IA în serviciile de investiții de retail;

77.invită Comisia să aplice integral normele digitale ale UE, în special Regulamentul privind serviciile digitale, pentru a garanta că platformele online își asumă întru totul responsabilitatea de a atenua riscurile și a proteja consumatorii de fraude online și escrocherii financiare, inclusiv de deepfake-uri generate de IA; invită, în plus, Comisia, statele membre și autoritățile europene de supraveghere să suplimenteze capacitățile de monitorizare și detectare din timp, inclusiv prin instrumente analitice avansate, pentru a proteja mai bine investitorii și a menține încrederea în piața financiară, deoarece încrederea publicului este esențială pentru a îmbogăți cunoștințele financiare și a debloca investițiile private;

78.reamintește că statele membre au obligația, în temeiul Directivei privind serviciile mass-media audiovizuale, să promoveze dezvoltarea competențelor de alfabetizare mediatică, să ia măsuri în acest sens și să raporteze Comisiei pe această temă; încurajează autoritățile naționale de reglementare în domeniul mass-mediei să aibă grijă ca printre măsurile pe care le aplică pentru dezvoltarea competențelor de alfabetizare mediatică să se numere și subiecte legate de alfabetizarea financiară și „finfluenceri”;

79.invită Comitetul european pentru servicii mass-media și Comitetul european pentru servicii digitale să ofere îndrumări suplimentare despre posibile acțiuni menite să îmbogățească cunoștințele digitale și mediatice, inclusiv activități legate de „finfluenceri”, și să ia în permanență măsuri coordonate ca să reducă la minim riscul ca utilizatorii să devină victime ale unor escrocherii financiare sau comunicări comerciale mascate legate de servicii financiare sau de investiții;

80.propune Comisiei să organizeze un summit paneuropean care să implice „finfluencerii”, serviciile financiare și reprezentanții societăților de tehnologie financiară, reprezentanții consumatorilor și autoritățile de reglementare, pentru a discuta bune practici de îmbogățire a cunoștințelor despre mediul financiar online și pentru a explora abordări adecvate și proporționale (de exemplu, autoreglementarea sau standardele voluntare), astfel încât să se asigure acuratețea materialelor financiare digitale; recomandă ca summitul propus să coopteze organizațiile societății civile, organizațiile sindicale, asociațiile de consumatori, educatorii și părțile interesate instituționale;

81.invită Comisia și guvernele statelor membre să colaboreze cu finfluencerii pentru a produce campanii focalizate de informare în mass-media, bazate pe fapte, responsabile și captivante, cu privire la oportunitățile pe care le oferă participarea segmentului de retail pe piețele financiare și pentru a stimula alfabetizarea financiară de o manieră atractivă, cu scopul de a construi o cultură a investițiilor în UE;

82.subliniază că recurgerea la digitalizare și IA poate genera valoare adăugată substanțială în difuzarea informațiilor despre oportunitățile de investiții, concurență și transparență, oferind, printre altele, instrumente de alfabetizare financiară, aplicații de comparare a comisioanelor și a produselor și evaluări personalizate ale randamentului pe baza unor date de piață în timp real;

83.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.