1.salută progresele înregistrate de MUS și MUR în ultimul deceniu; solicită finalizarea completă și rapidă a uniunii bancare, inclusiv continuarea activității legate stabilirea celui de al treilea pilon, EDIS, și măsuri pentru aprofundarea integrării pieței și facilitarea circulației eficiente a capitalului și a lichidităților în grupurile bancare; subliniază că uniunea bancară trebuie să sprijine un sistem financiar mai incluziv, mai competitiv și mai sustenabil, aliniat la coeziunea socială și la dubla tranziție ecologică și digitală;

2.invită Comisia să acorde prioritate finalizării uniunii bancare și a uniunii economiilor și investițiilor (UEI); remarcă importanța acestora pentru cetățeni, IMM-uri și economia reală pentru că promovează reziliența, prosperitatea sustenabilă, locurile de muncă de calitate și stabilitatea financiară; evidențiază că o uniune bancară mai integrată ar sprijini dezvoltarea și competitivitatea băncilor europene; reliefează că este necesar un cadru solid și robust care se bazează pe norme și obligații clare și împiedică retragerile masive de depozite, îmbunătățește stabilitatea financiară și competitivitatea și consolidează sectorul bancar al UE; relevă că finalizarea uniunii piețelor de capital, alături de dezvoltarea uniunii bancare, va contribui la crearea unor condiții mai bune pentru finanțarea economiei europene, atât pentru gospodării, cât și pentru întreprinderi, care încă depind în mare măsură de creditele bancare pentru a stimula investițiile și crearea de locuri de muncă, contribuind totodată la reziliența economiei europene;

3.accentuează că ratele dobânzilor acordate gospodăriilor și IMM-urilor diferă puternic de la un stat membru la altul; încurajează Comisia să ia în considerare măsuri care să asigure un acces mai bun la finanțare pentru toți cetățenii și toate întreprinderile, mai ales în cazul IMM-urilor, care au nevoie de capitalul atât de necesar, la rate echitabile și competitive;

4.subliniază rolul sectorului bancar în finanțarea dublei tranziții; evidențiază eforturile de simplificare din cadrul UE privind finanțarea durabilă pentru a asigura coerența, a reduce suprapunerile și a alinia obligațiile în materie de reglementări bancare, de divulgare a informațiilor și de gestionare a riscurilor; atrage atenția că Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale recomandă majorarea cerințelor de capital pentru activele depreciate;

5.regretă barierele care încă mai există în calea serviciilor bancare transfrontaliere cu amănuntul; reliefează că o uniune bancară integrată are potențialul de a îmbunătăți concurența și opțiunile consumatorilor în domeniul serviciilor bancare cu amănuntul, inclusiv prin îmbunătățirea oportunităților de prestare a serviciilor bancare transfrontaliere cu amănuntul;

6.recunoaște progresele realizate în negocierile pentru moneda euro digitală online și offline; salută potențialul monedei euro digitală completa rolul numerarului, consolidând totodată suveranitatea și autonomia financiară a UE și contribuind la incluziunea financiară; salută finalizarea abordării generale a Consiliului privind moneda euro digitală de retail în decembrie 2025 și consideră că e esențial ca Parlamentul să își finalizeze cât mai curând posibil poziția ambițioasă;

7.consideră drept limitate progresele vizând echilibrul de gen din instituțiile financiare, în special la nivel de conducere; subliniază că o conducere diversă și un acces mai bun la finanțare pentru întreprinderile conduse de femei13 Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, Gender in entrepreneurship (Diversitatea de gen în conducere), 2017, p. 5-6. aduc un plus pentru guvernanța, inovarea și performanța economică; invită instituțiile financiare, părțile interesate, Comisia și statele membre să adopte strategii eficace privind diversitatea, să monitorizeze disparitățile de gen și să integreze egalitatea de gen în cadrele de supraveghere și de investiții pentru a asigura accesul incluziv la capital în întreaga UE; reamintește că Parlamentului susține și acordă prioritate pentru listele scurte cu echilibru de gen pentru viitorii candidați; atrage atenția că este importantă asigurarea echilibrului de gen la toate nivelurile de conducere din cadrul instituțiilor și organismelor UE responsabile de uniunea bancară;

8.constată că, în urma creșterii ratei BCE, profitabilitatea și reziliența băncilor din UE s-au îmbunătățit simțitor14 Ratnovski, Bank Profits and Bank Taxes in the EU (Profiturile bancare și taxele bancare în UE), FMI, iulie 2024. și a rămas la nivel ridicat în 2025; subliniază că această profitabilitate și reziliență poate sprijini investițiile esențiale în economia UE și finanțarea gospodăriilor și a întreprinderilor, în special a IMM-urilor și a start-upurilor, precum și a tinerilor profesioniști; subliniază rolul important jucat de bănci în sprijinirea IMM-urilor și a economiilor locale și invită Comisia să se asigure că orice reglementare rămâne sensibilă la riscuri, subliniază că instituțiile de credit care primesc ajutoare de stat trebuie să opereze în cadrul unor parametri prudenți în ceea ce privește dividendele, răscumpărările și remunerația variabilă;

9.subliniază că buna funcționare și credibilitatea uniunii bancare depind și de respectarea deplină și asigurarea respectării efective a legislației Uniunii privind protecția consumatorilor în sectorul bancar; subliniază că instituțiile de credit trebuie să se abțină de la utilizarea unor clauze contractuale și practici comerciale neloiale, în special în domeniul creditelor ipotecare și al creditelor de consum; subliniază că consumatorii, inclusiv debitorii, trebuie să beneficieze de o protecție eficientă, de securitate juridică și de acces la căi de atac eficiente; invită, în acest sens, statele membre și autoritățile competente să asigure măsuri solide de supraveghere și de asigurare a respectării legii în cazurile de încălcare a normelor; subliniază, de asemenea, că este importantă asigurarea unei protecții adecvate a reședințelor principale, în special în cazul gospodăriilor vulnerabile, ținând seama de dimensiunea reședinței și dacă debitorii au rambursat deja o parte substanțială din împrumut, de exemplu 50 % din împrumutul inițial;

10.salută rolul ACSB în consolidarea luptei UE împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului; solicită o punere în aplicare coerentă, o cooperare consolidată, un mai bun schimb de informații și o aplicare coordonată în întreaga UE; subliniază necesitatea unei cooperări eficiente între ACSB și autoritățile europene de supraveghere și autoritățile prudențiale; subliniază necesitatea ca ACSB să respecte principiul proporționalității în activitatea sa de supraveghere și reglementare;

11.subliniază că raportarea financiară solidă, consecventă și în timp util este vitală pentru supraveghere și stabilitate; subliniază importanța certitudinii juridice, a previzibilității și a stabilității pentru sectorul bancar, precum și faptul că simplificarea nu trebuie să slăbească standardele prudențiale, de reziliență, de protecție a consumatorilor sau de stabilitate; evidențiază, în acest sens, că este necesar să se adopte măsuri suplimentare care să promoveze digitalizarea și simplificarea, menținând în același timp standardele prudențiale, de protecție a consumatorilor sau de stabilitate; solicită o abordare echilibrată, mai integrată a raportării către autoritățile de supraveghere, cu un dicționar de date și un registru de cereri comune, astfel încât să se reducă complexitatea inutilă, menținând în același timp soliditatea cadrului uniunii bancare

12.recunoaște progresele instituționale și de reglementare care au consolidat reziliența băncilor din zona euro; constată că există în continuare bariere semnificative în calea valorificării întregului potențial al pieței unice a UE pentru servicii financiare; invită Comisia, statele membre și organismele UE să își coreleze ambițiile cu măsuri concrete pentru finalizarea uniunii economiilor și a investițiilor și a pieței unice, stimulând simplificarea și competitivitatea; invită Comisia să propună, în raportul său din 2026 privind competitivitatea sectorului bancar din UE, acțiuni semnificative care să vizeze creșterea competitivității băncilor din UE, protejând în același timp rolul esențial al băncilor în finanțarea investițiilor necesare pentru realizarea tranzițiilor verde și digitală ale Uniunii;

13.subliniază că, având în vedere incertitudinea geopolitică actuală, piețele bursiere potențial supraevaluate și recentele tulburări din SUA ca urmare a acordării de împrumuturi opace în sectorul nebancar (credite private), autoritățile de supraveghere ar trebui să mențină o perspectivă orientată spre viitor și să monitorizeze în mod satisfăcător riscurile, iar și că băncile ar trebui să mențină rezerve de capital adecvate și să fie reziliente din punct de vedere operațional; evidențiază, în acest sens, că este necesară îmbunătățirea supravegherii și a rezilienței intermediarilor financiari nebancari; subliniază că o supraveghere prudentă în prezent poate proteja contribuabilii, deponenții și economia reală de pierderi în viitor;

14.ia act de faptul că rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază (CET1) agregată a băncilor din MUS a ajuns la 16,12 % în T2 2025, rentabilitatea capitalurilor proprii fiind de 10,11 %, în timp ce creditele neperformante (NPL) au scăzut la 2,22 %, iar împrumuturile din etapa 2 au fost de 9,59 %15 BCE, Statistici privind supravegherea bancară (T2 2025).; subliniază necesitatea de a monitoriza riscul de credit, menținând totodată un capital și lichidități suficiente pentru reziliența sectorului bancar; subliniază că aceste progrese în materie de reducere a riscurilor nu au fost însoțite de progrese proporționale în materie de partajare a riscurilor;

15.subliniază condițiile macroeconomice nefavorabile și dificultățile geopolitice, care ar putea duce la o deteriorare a calității activelor;

16.constată că băncile sunt din ce în ce mai expuse instituțiilor financiare nebancare (IFN), ceea ce creează riscuri potențiale, de la lichiditate la expunerea la contrapărți, și solicită o supraveghere europeană cuprinzătoare a sectorului IFN; subliniază faptul că organismele internaționale și ale UE au evidențiat în repetate rânduri riscurile reprezentate de sectorul nebancar, în special din cauza interconectării crescute a acestuia cu sectorul bancar tradițional; susține testele de stres la nivelul întregului sistem pentru a evalua rezistența pieței de bază; îndeamnă Comisia să examineze lipsurile din setul de instrumente de supraveghere, inclusiv lichiditatea și riscurile sistemice, și să propună măsuri pentru a proteja stabilitatea financiară, acolo unde este cazul;

17.salută finalizarea și punerea în aplicare a cadrului Basel III, care va consolida reziliența în UE; constată că alte jurisdicții au urmărit un program de implementare mai puțin ambițios; subliniază că în continuare există neclarități în ceea ce privește implementarea standardelor Basel III în alte jurisdicții; reamintește că MUS a afirmat în repetate rânduri că implementarea revizuirii fundamentale a portofoliului de tranzacționare ar consolida reziliența băncilor din UE și nu ar submina competitivitatea acestora invită Comisia să revizuiască deciziile de echivalență cu jurisdicțiile care nu pun în aplicare aceste standarde;

18.ia act de un material publicat al BCE16 Behn, M. & Reghezza, A., „Capital requirements: a pillar or a burden for bank competitiveness?”, ECB Occasional Paper Series, No. 376, Frankfurt 2025 potrivit căruia cerințele ridicate de capital nu afectează competitivitatea băncilor, ci mai degrabă le asigură reziliența și capacitatea de a finanța economia pe tot parcursul ciclului;

19.regretă numărul tot mai mare de închideri de sucursale bancare, care afectează comunitățile vulnerabile și periferice; reamintește dreptul cetățenilor de a avea acces la servicii financiare de bază; subliniază rolul băncilor mai mici în accesul la servicii pentru gospodăriile și întreprinderilor mici; subliniază că diversitatea modelelor de afaceri ale băncilor consolidează reziliența sistemului financiar; recunoaște importanța digitalizării și a inteligenței artificiale în consolidarea eficacității sectorului bancar; constată cu îngrijorare însă că s-au pierdut locuri de muncă din cauza inteligenței artificiale; invită instituțiile de credit să implementeze politici de recalificare profesională și să asigure supravegherea umană în luarea deciziilor automatizate; subliniază necesitatea de a proteja calitatea locurilor de muncă, condițiile corecte și accesul bancar echitabil;

20.recunoaște riscurile specifice prezentate de criptoactive, recunoscând totodată oportunitățile pe care acestea le oferă, cum ar fi monedele stabile denominate în euro; cere o supraveghere consecventă, deschisă către inovare, pentru a se asigura că inovația este în serviciul publicului; cere UE și autorităților naționale să monitorizeze expunerile, să abordeze riscurile și să contracareze comportamentele speculative, să combată criminalitatea financiară și să protejeze consumatorii; subliniază importanța standardelor globale în acest domeniu;

21.invită Comisia, ABE și autoritățile naționale competente din uniunea bancară să asigure aplicarea și respectarea strictă, consecventă și fidelă a Regulamentului privind piața de criptoactive17 Regulamentul (UE) 2023/1114 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 mai 2023 privind piețele criptoactivelor și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 și (UE) nr. 1095/2010 și a Directivelor 2013/36/UE și (UE) 2019/1937 (JO L 150, 9.6.2023, p. 40), ELI http://data.europa.eu/eli/reg/2023/1114/oj., ca o completare necesară a cadrului de stabilitate financiară al Uniunii bazat pe bănci;

22.ia act de incertitudinile care decurg din criptomonedele stabile cu mai multe emisiuni din țări terțe pentru băncile din UE; subliniază că este posibil un arbitraj de reglementare între jurisdicții, care ar putea duce la retrageri masive de fonduri din băncile din UE și ar putea avea efecte de propagare;

23.salută apreciativ reforma gestionării crizelor și a asigurării depozitelor (CMDI) pentru gestionarea coerentă a crizelor și asigurarea depozitelor, consolidând stabilitatea, protejând economiile și contribuabilii și asigurând o mai bună utilizare a fondurilor publice pentru rezoluție atunci când este în interesul public; subliniază că este nevoie de flexibilitate pentru băncile mai mici și mijlocii, iar autoritățile relevante trebuie dotate cu instrumente, date și mecanisme decizionale eficiente pentru a asigura o uniune bancară rezilientă și responsabilă social și pentru a le permite să răspundă eficient la falimentele bancare și să ofere garanțiile necesare, susținute de un cadru de reglementare care să încurajeze dezvoltarea băncilor și să contribuie la o uniune bancară rezilientă și stabilă din punct de vedere financiar;

24.salută acordul provizoriu între Parlamentul European și Consiliul din 19 noiembrie 2025 privind Directiva de armonizare a anumitor aspecte ale legislației în materie de insolvență, întrucât armonizarea și mia mare a legislației în materie de insolvență și a procedurilor de restructurare ar putea încuraja finalizarea uniunii bancare;

25.subliniază că, în caz de falimente bancare, acționarii, creditorii sau mecanismele finanțate de industrie ar trebui să fie trași la răspundere în primul rând, iar fondurile publice ar trebui folosite numai în ultimă instanță, deoarece trebuie evitată dependența de banii contribuabililor pentru rezoluția bancară, în conformitate cu responsabilitatea fiscală și disciplina de piață; subliniază că este necesară o supraveghere continuă și eficientă a respectării normelor prudențiale și a celor privind rezoluția, care asigură credibilitatea și execuția eficientă a instrumentelor de recapitalizare internă în caz de falimente bancare;

26.reamintește că o cerință de fonduri proprii minime și datorii eligibile (MREL) este esențială pentru un cadru de rezoluție credibil și pentru a se asigura că autoritățile dispun de suficientă flexibilitate pentru a aplica strategiile de soluționare necesare într-o situație de criză;

27.reamintește că băncile trebuie să continue să asigure servicii esențiale pe perioada rezoluției; subliniază că este necesar un cadru clar și previzibil care să protejeze deponenții și să sprijine clienții și afacerile mai mici, în special IMM-urile;

28.consideră Fondul unic de rezoluție drept o binevenită plasă de siguranță complet mutualizată, finanțată de sectorul privat; reiterează apelul pentru ratificarea deplină a acordului de modificare a Tratatului de instituire a Mecanismului european de stabilitate pentru a consolida credibilitatea, posibilitățile de soluționare și reziliența zonei euro; subliniază obiectivul de a proteja contribuabilii în cazul în care are loc rezoluția și reamintește că, dincolo de mecanismul comun de sprijin bugetar convenit, nu ar trebui folosite resurse suplimentare provenite de la contribuabili pentru băncile aflate în dificultate;

29.reamintește că politica de ponderare cu risc zero pentru datoria publică ar putea reprezenta o problemă care trebuie abordată în conformitate cu standardele internaționale;

30.își reafirmă angajamentul ferm față de dezvoltarea și mai mare a unui EDIS ca al treilea pilon al uniunii bancare; reamintește că propunerea EDIS a fost prezentată în 2015; subliniază că un sistem comun de protecție a depozitelor este indispensabil pentru a asigura o protecție egală a deponenților în întreaga Uniune, pentru a consolida și mai mult stabilitatea financiară și pentru a reduce semnificativ legăturile rămase între bănci și statele suverane; subliniază că contribuțiile la EDIS ar trebui să țină seama de profilul de risc al fiecărui sector participant; subliniază, de asemenea că este important să se asigure aplicarea deplină a normelor actuale, permițând astfel băncilor din UE să finanțeze eficient întreprinderile din întreaga UE și să mărească competitivitatea;

31.salută adoptarea pachetului CMDI ca un pas înainte spre consolidarea sistemelor naționale de garantare a depozitelor, întărește încrederea în sectorul bancar și îmbunătățește condițiile operaționale și juridice pentru trecerea treptată și credibilă la o protecție comună la nivelul UE pentru deponenți și contribuabili; reamintește poziția din 2024 a Comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului privind înființarea unui Sistem de evidență a depozitelor (EDIS); îndeamnă cu fermitate Consiliul să avanseze în negocieri; invită noul președinte al Eurogrupului să reia discuțiile pe această temă cât mai curând posibil;

32.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Băncii Centrale Europene, Comitetului Unic de Rezoluție și Autorității Bancare Europene.