<?xml version="1.0" encoding="UTF-8" standalone="no"?><SDOCTA xmlns:xsi="http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance" STATUS="DEF1" xsi:noNamespaceSchemaLocation="TA.xsd"><IDENT><STRING BOLD="on">P10_TA(2026)0184</STRING></IDENT><TI><STRING BOLD="on">Statul de drept, drepturile fundamentale și utilizarea abuzivă a fondurilor UE în Slovacia: necesitatea unui răspuns din partea UE</STRING></TI><HIDDEN><STRING HIDDEN="on" ITALIC="on">(B10-0245/2026)</STRING></HIDDEN><TXTLST><RESOL><TI><STRING BOLD="on">Rezoluția Parlamentului European din 20 mai 2026 referitoare la statul de drept, drepturile fundamentale și utilizarea abuzivă a fondurilor UE în Slovacia: necesitatea unui răspuns din partea UE (2026/2607(RSP))</STRING></TI><TEXT><PREAMBLE><PRINIT><STRING ITALIC="on">Parlamentul European,</STRING></PRINIT><GRVISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolele 2, 4, 4 alineatul (3), 5, 6, 9 și 10, precum și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 20,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „Carta”),</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO) și protocoalele la aceasta, precum și hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la Slovacia,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere tratatele internaționale privind drepturile omului ale Organizației Națiunilor Unite și ale Consiliului Europei,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii<FOOTNOTE><FIELD> JO L 305, 26.11.2019, p. 17, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2019/1937/oj.</FIELD></FOOTNOTE> („Directiva privind avertizorii de integritate”),</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii<FOOTNOTE><FIELD> JO L 433 I, 22.12.2020, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2020/2092/oj.</FIELD></FOOTNOTE> (Regulamentul privind mecanismul de condiționalitate bazat pe statul de drept),</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize<FOOTNOTE><FIELD> JO L 231, 30.6.2021, p. 159, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/1060/oj.</FIELD></FOOTNOTE> (Regulamentul privind dispozițiile comune),</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere rezoluția sa din 19 aprilie 2018 referitoare la protecția jurnaliștilor de investigație din Europa: cazul jurnalistului slovac Ján Kuciak și al Martinei Kušnírová<FOOTNOTE><FIELD> JO C 390, 18.11.2019, p. 111.</FIELD></FOOTNOTE>,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere rezoluția sa din 28 martie 2019 referitoare la situația statului de drept și lupta împotriva corupției în cadrul UE, în special în Malta și Slovacia<FOOTNOTE><FIELD> JO C 108, 26.3.2021, p. 107.</FIELD></FOOTNOTE>,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere rezoluția sa din 20 octombrie 2022 referitoare la creșterea numărului de infracțiuni motivate de ură împotriva persoanelor LGBTIQ+ în întreaga Europă, având în vedere recentele crime homofobe din Slovacia<FOOTNOTE><FIELD> JO C 149, 28.4.2023, p. 22.</FIELD></FOOTNOTE>,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere rezoluția sa din 17 ianuarie 2024 referitoare la dizolvarea planificată a principalelor structuri anticorupție din Slovacia și implicațiile acesteia asupra statului de drept<FOOTNOTE><FIELD> JO C, C/2024/5712, 17.10.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/5712/oj.</FIELD></FOOTNOTE>,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere rapoartele sale în urma misiunilor Comisiei pentru control bugetar în Slovacia în perioada 26-28 mai 2025 și ale Grupului de monitorizare a democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale (DRFMG) al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne la Bratislava, Slovacia, în perioada 1-3 iunie 2025,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere capitolele referitoare la Slovacia din rapoartele anuale ale Comisiei privind situația statului de drept,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere rapoartele, sondajele și avizele Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Platforma Consiliului Europei pentru promovarea protecției jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor și raportul anual pe 2025 al acesteia,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere declarația Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei din 30 aprilie 2014 privind protecția jurnalismului și siguranța jurnaliștilor și a altor actori din domeniul mass-mediei,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere angajamentele statelor participante la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa privind libertatea mass-mediei, libertatea de exprimare și libera circulație a informațiilor,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Rezoluția nr. 464/2024 din 20 noiembrie 2024 a Consiliului judiciar al Republicii Slovace, în care acesta își exprimă îngrijorarea privind infracțiunea de „abuz de drept” și recomandă abrogarea sau modificarea acesteia pentru a asigura garanții mai solide, care să respecte independența sistemului judiciar,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere declarația Comisiei Internaționale a Juriștilor din 14 februarie 2025, în care se exprimă preocupări legate de aparenta ingerință a executivului în activitatea Consiliului judiciar al Republicii Slovace și se subliniază necesitatea de a proteja independența consiliilor judiciare față de influența parlamentară și executivă,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere scrisoarea deschisă comună din 16 octombrie 2025, semnată de 56 de organizații ale societății civile care își exprimă profunda îngrijorare cu privire la modificările constituționale recent adoptate în Slovacia și care solicită UE să ia măsuri urgente,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere scrisoarea din 28 noiembrie 2025 adresată Comisiei de Parchetul European (EPPO), în care se exprimă îngrijorarea că modificările propuse la legislația privind protecția avertizorilor de integritate din Slovacia ar putea fi incompatibile cu principiile statului de drept, ar putea restricționa protecția anumitor categorii de avertizori, ar putea introduce efecte retroactive asupra cazurilor în curs și ar putea influența negativ protecția intereselor financiare ale UE,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere audierea publică a Comisiei pentru control bugetar din 27 ianuarie 2026 privind protecția intereselor financiare ale UE în Slovacia,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere indicele de percepție a corupției din 2025, care a acordat Slovaciei un punctaj de 48 din 100 și a clasat-o pe locul 61 la nivel mondial,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Indicele egalității de gen pe 2025 al Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, care a acordat Slovaciei un punctaj de 57,2 din 100 și a clasat-o pe locul 20 în UE, ceea ce arată că țara a înregistrat progrese de-a lungul timpului, însă continuă să funcționeze sub media UE,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere declarațiile Consiliului și ale Comisiei din 11 februarie 2026 privind statul de drept, drepturile fundamentale și utilizarea abuzivă a fondurilor UE în Slovacia: necesitatea unui răspuns din partea UE,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere rezoluția sa din 29 aprilie 2026 conținând observațiile ce fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2024, secțiunea III - Comisia și agențiile executive și al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare<FOOTNOTE><FIELD> Texte adoptate, P10_TA(2026)0125.</FIELD></FOOTNOTE>,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere articolul 136 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,</P></VISA></GRVISA><GRCONS><CONS><P><NO.P>A.</NO.P>întrucât UE este întemeiată pe următoarele valori: respectarea demnității umane, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, așa cum sunt prevăzute la articolul 2 din TUE, reflectate în Cartă și consacrate în tratatele internaționale privind drepturile omului; întrucât aceste valori sunt comune statelor membre și ar trebui respectate și promovate activ atât de UE, cât și de fiecare stat membru în parte în toate politicile lor, atât la nivel intern, cât și la nivel extern, în mod constant; întrucât statele membre ar trebui să se asigure că nu există regrese în ceea ce privește protecția valorilor consacrate la articolul 2 din TUE; întrucât orice subminare a acestor valori riscă să erodeze drepturile și libertățile persoanelor care trăiesc în UE;</P></CONS><CONS><P><NO.P>B.</NO.P>întrucât articolul 6 alineatul (3) din TUE recunoaște că drepturile fundamentale, astfel cum sunt garantate prin CEDO și astfel cum rezultă din tradițiile constituționale comune ale statelor membre, constituie principii generale ale dreptului UE;</P></CONS><CONS><P><NO.P>C.</NO.P>întrucât funcționarea UE se bazează pe încrederea reciprocă dintre statele membre, bazată pe presupunerea că acestea apără democrația, statul de drept și drepturile fundamentale, astfel cum sunt garantate de CEDO și de Cartă;</P></CONS><CONS><P><NO.P>D.</NO.P>întrucât o misiune de informare a DRFMG în Slovacia, desfășurată în perioada 1-3 iunie 2025, a exprimat preocupări serioase privind reformele în materie de drept penal care slăbesc eforturile de combatere a corupției, reducerea termenelor de prescripție și utilizarea unor proceduri accelerate fără o consultare adecvată; întrucât misiunea a evidențiat și riscurile legate de puterea discreționară a procurorilor, absența unei strategii globale de combatere a corupției, presiunea tot mai mare asupra sistemului judiciar, a mass-mediei și a societății civile, declinul libertății mass-mediei și propunerile care contestă supremația dreptului UE; întrucât, în special, s-a constatat că lupta împotriva corupției nu mai reprezintă o prioritate a guvernului, fiind inițiate mai puține urmăriri penale în cazuri de corupție, nu fiindcă ar exista mai puțină corupție, ci din cauza aplicării reduse a legii, și că nu vor fi urmărite noi cazuri majore în afara celor legate de guvernul anterior al prim-ministrului; întrucât se estimează că 1 324 de deținuți ar fi beneficiat de reforme juridice, 446 fiind eliberați anticipat, mulți dintre aceștia având legături politice;</P></CONS><CONS><P><NO.P>E.</NO.P>întrucât misiunea Comisiei pentru control bugetar în Slovacia din perioada 26-28 mai 2025 a exprimat preocupări serioase cu privire la funcționarea sistemelor de control și audit, la gestionarea fondurilor UE și la situația statului de drept în sens mai larg; întrucât misiunea a avut loc într-un climat politic tensionat și a fost marcată de atacuri publice împotriva membrilor săi, suscitând preocupări grave cu privire la transparență, la informațiile contradictorii furnizate de autorități și de părțile interesate și la un mediu ostil pentru societatea civilă și jurnaliștii de investigație; întrucât ea a evidențiat, de asemenea, riscurile legate de gestionarea fondurilor UE, inclusiv deficiențele structurale ale mecanismelor de supraveghere, garanțiile insuficiente împotriva fraudei și capacitatea redusă de investigare în urma desființării Parchetului Special (SPO) și a reformei Codului penal, ceea ce a dus la statistici preliminare alarmante potrivit cărora, în primele luni ale anului 2025, se presupune că au fost emise doar două puneri sub acuzare pentru infracțiuni similare celor investigate anterior de SPO; întrucât SPO investiga anterior între 120 și 150 de puneri sub acuzare în fiecare an; întrucât misiunea a evidențiat, de asemenea, deficiențe în utilizarea eficace a fondurilor UE pentru comunitățile vulnerabile, în special în ceea ce privește execuția fondurilor UE destinate comunităților rome;</P></CONS><CONS><P><NO.P>F.</NO.P>întrucât modificarea Constituției slovace, adoptată la 26 septembrie 2025, a completat articolul 7 al acesteia cu dispoziții suplimentare privind identitatea națională, care permit autorităților slovace, inclusiv instanțelor, să evalueze dacă și în ce măsură dreptul UE, inclusiv hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), se aplică în Slovacia; întrucât Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Comisia de la Veneția și Comitetul ONU pentru Drepturile Omului și-au exprimat îngrijorarea cu privire la această modificare; întrucât, la 21 noiembrie 2025, Comisia a decis să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere Slovaciei pentru încălcarea principiilor fundamentale ale dreptului UE, în special a principiilor supremației, autonomiei, eficacității și aplicării uniforme a dreptului UE;</P></CONS><CONS><P><NO.P>G.</NO.P>întrucât sistemul de justiție se confruntă în continuare cu probleme legate de eficiență, în special în cauzele de contencios administrativ; întrucât, în Raportul său din 2025 privind statul de drept, Comisia a recomandat Slovaciei să introducă măsuri pentru a asigura garanții suficiente de independență în ceea ce privește revocarea membrilor Consiliului judiciar, în special a celor care nu sunt aleși de judecători, ținând seama de standardele europene privind independența consiliilor judiciare, și să se asigure că există garanții suficiente și că ele sunt respectate corespunzător atunci când se evaluează răspunderea penală a judecătorilor pentru infracțiunea de „abuz de drept” în hotărârile lor judecătorești;</P></CONS><CONS><P><NO.P>H.</NO.P>întrucât, în Raportul său din 2025 privind statul de drept, Comisia a recomandat Slovaciei să introducă propuneri de reglementare a activităților de lobby și de consolidare a sistemului de declarare și verificare a averilor și să-și continue eforturile actuale de reformare a normelor privind conflictele de interese și de asigurare a unor anchete și urmăriri penale eficace și independente în cazurile de corupție la nivel înalt, pentru a obține rezultate solide, inclusiv prin prevenirea oricăror ingerințe nejustificate și prin restricționarea utilizării competențelor procurorului general de a anula decizii definitive în materie de anchetă și urmărire penală;</P></CONS><CONS><P><NO.P>I.</NO.P>întrucât, la 8 mai 2025, în urma unei recomandări a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), Comisia a adoptat o decizie de punere în aplicare privind reducerea sprijinului acordat prin Mecanismul de redresare și reziliență în caz de conflict de interese, în conformitate cu articolul 22 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu articolul 19 alineatul (1) și alineatul (2) litera (a) din Acordul de finanțare pentru Slovacia (C(2025)0294);</P></CONS><CONS><P><NO.P>J.</NO.P>întrucât, la 6 iunie 2025, Grupul de state împotriva corupției (GRECO) a adoptat un raport ad-hoc privind Republica Slovacă, în care a făcut o serie de recomandări după ce a constatat că în această țară se recurge la proceduri legislative accelerate, se scurtează termenele de prescripție, se reduc pedepsele penale, s-au produs reforme instituționale care afectează parchetele și forțele de poliție și se aplică infracțiunea de „abuz de drept”; întrucât, la 6 și 7 martie 2026, Comisia de la Veneția și Direcția Generală pentru Drepturile Omului și Statul de Drept a Consiliului Europei au indicat că infracțiunea de abuz de drept stârnește îngrijorare, deoarece riscă în mod inerent să submineze independența sistemului judiciar, și au reiterat că principala cale de atac ar trebui să fie o cale de atac ordinară;</P></CONS><CONS><P><NO.P>K.</NO.P>întrucât, în Raportul său din 2025 privind statul de drept, Comisia a recomandat Slovaciei să înăsprească normele și mecanismele astfel încât să repună în funcțiune și să apere și mai dârz guvernanța independentă și independența editorială a serviciilor publice de mass-media, ținând cont de standardele europene privind serviciile publice de mass-media, și să introducă garanții legislative și de altă natură pentru a îmbunătăți siguranța fizică și mediul de lucru al jurnaliștilor, adoptând, printre altele, o reformă a legii privind defăimarea, ținând seama de standardele europene de protecție a jurnaliștilor; întrucât în 2025 guvernul și parlamentul slovac au numit membrii Consiliului de administrație a Societății slovace de televiziune și radio (STVR), care este alcătuit doar din persoane din coaliția aflată la guvernare, fapt reflectat de alegerea făcută pentru funcția de director general și de presiunea pusă pe personalul STVR în ce privește conținutul editorial;</P></CONS><CONS><P><NO.P>L.</NO.P>întrucât, la 11 februarie 2026, Curtea Constituțională a Slovaciei a decis să solicite o decizie preliminară din partea CJUE (C-107/26) pentru a stabili dacă Legea privind televiziunea și radioul din Slovacia este compatibilă cu Legea europeană privind libertatea mass-mediei<FOOTNOTE><FIELD> Regulamentul (UE) 2024/1083 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 de stabilire a unui cadru comun pentru serviciile mass-media în cadrul pieței interne și de modificare a Directivei 2010/13/UE (Regulamentul european privind libertatea mass-mediei), JO L, 2024/1083, 17.4.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1083/oj).</FIELD></FOOTNOTE>;</P></CONS><CONS><P><NO.P>M.</NO.P>întrucât, în trecut, atacurile publice ale politicienilor din Slovacia la adresa jurnaliștilor, a societății civile și a grupurilor vulnerabile au contribuit la un soi de normalizare a discursurilor de ură, context în care au fost comise infracțiuni violente grave, inclusiv asasinarea lui Ján Kuciak și a Martinei Kušnírová; întrucât asasinarea lui Ján Kuciak și a Martinei Kušnírová este unul dintre cele mai complexe cazuri aflate sub anchetă; întrucât acest caz a fost supravegheat de SPO și a fost pus acum sub autoritatea procurorului general;</P></CONS><CONS><P><NO.P>N.</NO.P>întrucât, în Raportul său din 2025 privind statul de drept, Comisia a recomandat Slovaciei să asigure consultări publice efective și implicarea părților interesate în procesul legislativ, inclusiv prin găsirea unor soluții pentru a nu mai apela așa frecvent la procedura accelerată; întrucât, în 2025, 20 % din legile adoptate de parlamentul slovac au fost discutate și adoptate prin procedura legislativă accelerată;</P></CONS><CONS><P><NO.P>O.</NO.P>întrucât, la 12 decembrie 2025, parlamentul slovac a modificat legislația privind protecția avertizorilor de nereguli printr-o procedură accelerată; întrucât, la 17 decembrie 2025, Curtea Constituțională a Slovaciei a suspendat efectul acestor modificări; întrucât, la 30 ianuarie 2026, Comisia a decis să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor trimițând Slovaciei o scrisoare de punere în întârziere pentru încălcarea normelor unionale privind protecția avertizorilor de nereguli;</P></CONS><CONS><P><NO.P>P.</NO.P>întrucât, la 16 aprilie 2025, parlamentul slovac a modificat legislația privind organizațiile non-profit; întrucât Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei și Comisia de la Veneția s-au arătat îngrijorate de faptul că modificarea s-ar putea să nu fie compatibilă cu CEDO; întrucât organizațiile neguvernamentale (ONG-uri) au fost ținta unor campanii de denigrare, amenințări și intimidare<FOOTNOTE><FIELD> Uniunea Libertăților Civile pentru Europa (Libertăți), Raportul privind statul de drept pentru anul 2025: Slovacia; Comisia Europeană, Raportul din 2025 privind statul de drept – capitolul consacrat Slovaciei: informare din partea Biroului Apărătorului Public al Drepturilor (Avocatul Poporului) din Republica Slovacă, 2025.</FIELD></FOOTNOTE>; întrucât, la 17 decembrie 2025, Curtea Constituțională a ajuns la concluzia că modificarea nu este conformă nici cu Constituția Slovaciei, nici cu CEDO; întrucât, în pofida acestei hotărâri, autoritățile slovace au introdus măsuri alternative care intensifică supravegherea administrativă a organizațiilor societății civile și au modificat normele de transparență, ceea ce provoacă motive de îngrijorare legate de presiunea permanentă pusă asupra spațiului civic;</P></CONS><CONS><P><NO.P>Q.</NO.P>întrucât experții ONU în domeniul drepturilor omului și Comitetul ONU pentru Drepturile Omului au tras semnale de alarmă că în Slovacia sunt stigmatizați și persecutați ONG-urile, jurnaliștii și organizațiile societății civile și că spațiul civic este minat de restricții; întrucât Comitetul a invitat Slovacia să își revizuiască și să își modifice legislația pentru ca dreptul la întrunire pașnică să fie pe deplin protejat și pentru a asigura un cadru prielnic pentru ONG-uri; întrucât Slovacia rămâne prinsă într-o procedură consolidată legată de executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului pentru că nu oferă garanții în raport cu supravegherea secretă<FOOTNOTE><FIELD> Hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului din 26 octombrie 2023 în cauza Plechlo/Slovacia (18593/19) și din 20 iulie 2021 în cauza Zoltan Varga/Slovacia (58361/12).</FIELD></FOOTNOTE>;</P></CONS><CONS><P><NO.P>R.</NO.P>întrucât, la 11 decembrie 2025, parlamentul slovac a modificat Codul penal, incriminând obstrucționarea campaniei electorale „în legătură cu o putere străină sau cu un agent străin”; întrucât, la 27 martie 2026, a fost prezentată o propunere de modificare a legislației privind condițiile de exercitare a dreptului de vot care urmărește să înlocuiască votul prin corespondență din străinătate cu votul în persoană la sediul reprezentanțelor diplomatice și consulare;</P></CONS><CONS><P><NO.P>S.</NO.P>întrucât modificările Constituției adoptate la 26 septembrie 2025 au introdus dispoziții privind adopția, activitățile educaționale și definiția dată prin Constituție noțiunii de sex; întrucât Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei și Comisia de la Veneția s-au arătat îngrijorate de aceste modificări;</P></CONS><CONS><P><NO.P>T.</NO.P>întrucât în Slovacia există tare structurale în anchetarea și urmărirea penală efectivă a actelor de violență domestică, după cum se subliniază în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului<FOOTNOTE><FIELD> Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 22 ianuarie 2026 în cauza J.S./ Slovacia (35767/23).</FIELD></FOOTNOTE>;</P></CONS><CONS><P><NO.P>U.</NO.P>întrucât cauza C-799/23, Comisia/Slovacia, se află în continuare pe rolul CJUE; întrucât Slovacia rămâne prinsă într-o procedură consolidată legată de executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului legată de înscrierea la școli și școlarizarea copiilor de etnie romă, fiind vizate mai ales școlile primare pentru copii cu dizabilități intelectuale<FOOTNOTE><FIELD> Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 27 februarie 2025 în cauza Salay/ Slovacia (29359/22).</FIELD></FOOTNOTE>; întrucât, la 25 februarie 2025, Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei a cerut măsuri urgente pentru a ameliora condițiile de viață inadecvate ale comunităților rome marginalizate; întrucât comisarul a făcut recomandări vizând garantarea accesului la o educație incluzivă și de calitate pentru copiii romi și încetarea segregării lor și combaterea atitudinilor negative și a discriminării față de romi, cu referire specială la comportamentul agenților de poliție; întrucât Slovacia se află în continuare într-o procedură consolidată legată de executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului privind tratamentul aplicat romilor de poliție<FOOTNOTE><FIELD> Hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului din 1 septembrie 2020 în cauza R.R. și R.D./ Slovacia, din 8 septembrie 2022 în cauza P.H./ Slovacia (37574/19) și din 24 octombrie 2024 în cauza B.B./ Slovacia (48587/21).</FIELD></FOOTNOTE>;</P></CONS><CONS><P><NO.P>V.</NO.P>întrucât Raportul din 2025 privind statul de drept al Uniunii Libertăților Civile pentru Europa<FOOTNOTE><FIELD> https://www.liberties.eu/f/vdxw3e.</FIELD></FOOTNOTE> evidențiază că în privința Slovaciei nu au încetat preocupările legate de independența sistemului judiciar, de cadrul anticorupție, de libertatea mass-mediei, de recurgerea la proceduri legislative accelerate, de spațiul civic și drepturile fundamentale, îndeosebi în raport cu minoritățile și grupurile vulnerabile;</P></CONS><CONS><P><NO.P>W.</NO.P>întrucât, la 11 decembrie 2025, parlamentul slovac a modificat Codul penal, incriminând punerea sub semnul întrebării a decretelor de după al doilea Război Mondial; întrucât această lege adoptată recent riscă să creeze un efect de intimidare asupra libertății de exprimare și a libertății academice, astfel cum sunt protejate în temeiul Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; întrucât continuarea confiscării terenurilor pe baza decretelor menționate mai sus, care au fost aplicate în special cetățenilor aparținând minorității naționale maghiare, este, de fapt, un sistem de acaparare a terenurilor, care a privat sute de proprietari de terenuri valoroase și ridică semne de întrebare cu privire la securitatea juridică și respectarea statului de drept; întrucât, la 2 februarie 2022, Comitetul consultativ pentru Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale a invitat autoritățile slovace să inițieze un dialog cu reprezentanții minorităților naționale în cauză cu privire la orice posibile efecte negative ale regulamentului din 1945 privind confiscarea bunurilor asupra relațiilor interetnice actuale,</P></CONS></GRCONS></PREAMBLE><DISPOSITIF><ACTLST><ACTION><P><NO.P>1.</NO.P>se arată foarte îngrijorat de deteriorarea democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale în Slovacia; accentuează că, ca o condiție prealabilă esențială pentru a beneficia de orice fonduri ale UE, statele membre trebuie să demonstreze prin date verificabile că respectă atât statul de drept, cât și Carta; subliniază că toate programele și investițiile finanțate de la bugetul UE trebuie să servească interesul public; subliniază că tarele sistemice ale statului de drept, vizând în special independența sistemului judiciar și sistemele de audit și control, pun în pericol protecția intereselor financiare ale UE;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>2.</NO.P>invită Comisia să evalueze dacă ar putea exista un risc clar ca Slovacia să încalce grav valorile menționate la articolul 2 din TUE; în plus, invită Comisia să apeleze din plin la toate instrumentele disponibile pentru a răspunde preocupărilor legate de democrație, statul de drept și drepturile fundamentale, începând cu instrumentele preventive și de cooperare în cadrul raportului său anual privind statul de drept, cu scopul de a asigura respectarea valorilor consacrate la articolul 2 din TUE; pe de altă parte, subliniază că dacă preocupările persistă și sunt susținute de dovezi, Comisia ar trebui să recurgă fără șovăire la toate măsurile de asigurare a respectării legislației de care dispune pentru a proteja bugetul UE și a susține valorile consacrate la articolul 2 din TUE, inclusiv la proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și, mai ales, la proceduri accelerate de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, cereri de măsuri provizorii în fața CJUE și acțiuni privind neexecutarea hotărârilor CJUE, dar și audituri consolidate, suspendarea plăților, aplicarea sistematică de corecții financiare și proceduri de recuperare;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>3.</NO.P>regretă că Slovacia a adoptat o serie de modificări în dreptul său penal și procesual penal, printre care o reducere a sancțiunilor pentru corupție și infracțiuni financiare, o reducere a termenelor de prescripție și închiderea unor entități anticorupție specializate, Agenția Națională pentru Combaterea Criminalității și Parchetul Special, provocând întârzieri în anchetele transferate altor organisme și o scădere simțitoare a numărului de cazuri de corupție, subminând urmărirea penală a infracțiunilor care implică fonduri UE; se arată preocupat de competențele discreționare ample acordate procurorului general din Slovacia în temeiul articolului 363 din Codul slovac de procedură penală, care pot permite întreruperea sau întârzierea procedurilor penale din motive formale, fără garanții suficiente, ceea ce implică riscuri pentru anchetarea și urmărirea penală efectivă a cazurilor, în special a infracțiunilor legate de corupție; află cu îngrijorare de cazurile raportate de hărțuire și anchetare a foștilor anchetatori anticorupție și consideră că aceste acțiuni slăbesc lupta împotriva corupției, riscă să submineze protecția intereselor financiare ale UE și pot descuraja anchetele independente; cu la fel de multă îngrijorare află că s-a descoperit conflicte de interese în punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>4.</NO.P>se arată extrem de preocupat de modificările constituționale din Slovacia, în special de cele care restricționează drepturile fundamentale, statul de drept și supremația dreptului UE; constată cu îngrijorare că organizațiile societății civile au avertizat că aceste modificări ar putea încălca drepturile fundamentale; subliniază că dispozițiile constituționale trebuie formulate cu suficientă precizie pentru a preveni interpretarea arbitrară și să respecte pe deplin obligațiile în temeiul dreptului UE, inclusiv al Cartei, precum și standardele internaționale privind drepturile omului; reamintește că supremația dreptului UE și caracterul obligatoriu al obligațiilor internaționale trebuie respectate fără rezerve și că nicio dispoziție constituțională nu poate justifica neexecutarea hotărârilor CJUE sau ale Curții Europene a Drepturilor Omului; invită autoritățile slovace să se asigure că Constituția sa este pe deplin conformă cu dreptul UE și dreptul internațional al drepturilor omului și să țină seama de recomandările Comisiei de la Veneția și ale organismelor internaționale din domeniul drepturilor omului, în special în ce privește supremația dreptului UE, dreptul la viața privată și de familie, nediscriminarea pe motive de gen și orientare sexuală și dreptul la educație;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>5.</NO.P>invită Comisia să evalueze conformitatea modificărilor legislative recente cu dreptul Uniunii și să aplice prevederile Regulamentului privind dispozițiile comune în cazurile de nerespectare a condițiilor favorizante orizontale prevăzute de acesta;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>6.</NO.P>subliniază că Regulamentul privind mecanismul de condiționalitate bazat pe statul de drept nu se limitează la măsuri de ultimă instanță, ci prevede, de asemenea, acțiuni timpurii cu suspendări parțiale în cazul în care sunt identificate încălcări ale statului de drept care prezintă un risc grav pentru buna gestiune financiară a bugetului UE; își reînnoiește apelul adresat în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2024 de a iniția prima etapă a procedurii prevăzute la articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul privind mecanismul de condiționalitate bazat pe statul de drept;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>7.</NO.P>își exprimă profunda îngrijorare cu privire la tentativa de desființare a Oficiului pentru protecția avertizorilor, care ar fi condus la o reducere substanțială a nivelului de protecție acordat avertizorilor, precum și la o expunere sporită la represalii și la un acces redus la garanții juridice; respinge dispozițiile care introduc un „mecanism de revizuire” care permit autorităților sau angajatorilor să retragă protecția avertizorilor fără supraveghere judiciară, punând astfel în pericol dreptul fundamental la o cale de atac eficientă consacrat în Cartă; subliniază că limitarea protecției avertizorilor este incompatibilă cu directiva UE privind avertizorii și subminează statul de drept; salută decizia Parlamentului Slovaciei din 17 martie 2026 de a abroga legea controversată și de a menține Oficiul pentru protecția avertizorilor; invită Comisia să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a abrogării legislației care desființează Oficiul pentru protecția avertizorilor din Slovacia, pentru a se asigura că aceasta restabilește pe deplin nivelul anterior de protecție și se aliniază la dreptul Uniunii, și să evalueze amploarea și eficacitatea abrogării înainte de a avea în vedere orice acțiune suplimentară; invită autoritățile slovace să asigure respectarea dreptului și a standardelor Uniunii privind protecția avertizorilor;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>8.</NO.P>îndeamnă Comisia să intensifice controalele specifice și la fața locului în Slovacia, inclusiv printr-o cooperare consolidată și sistematică cu OLAF și EPPO, pentru a compensa slăbirea capacităților naționale de asigurare a respectării legii și a asigura o monitorizare eficace a investigațiilor în curs; subliniază că aceste controale trebuie aplicate în mod sistematic în toate fluxurile de finanțare relevante ale Uniunii, inclusiv în cadrul financiar multianual și în fondurile Mecanismului de redresare și reziliență;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>9.</NO.P>își reafirmă disponibilitatea de a lucra într-un spirit de cooperare loială cu autoritățile slovace, precum și cu societatea civilă și cu instituțiile independente, în scopul de a soluționa deficiențele identificate; subliniază că obiectivul controlului și misiunilor sale este de a sprijini consolidarea instituțiilor democratice, statul de drept și utilizarea corectă a fondurilor Uniunii; invită autoritățile slovace să colaboreze în mod constructiv și proactiv cu instituțiile Uniunii în acest proces;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>10.</NO.P>invită autoritățile slovace să pună în aplicare pe deplin recomandările Comisiei, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția privind sistemul judiciar și combaterea corupției, în special în ceea ce privește abrogarea infracțiunii de abuz de drept și asigurarea independenței și imparțialității Consiliului Judiciar în legislație și în practică, funcționarea entităților specializate în combaterea corupției, dreptul penal material și procedural și independența procurorilor;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>11.</NO.P>condamnă cu fermitate închiderea Parchetului special, având în vedere impactul său evident asupra investigării și urmăririi penale a corupției, care nu poate fi compensată prin activitățile EPPO, în special având în vedere informațiile potrivit cărora activitățile frauduloase sunt „fragmentate” astfel încât presupusa valoare a fiecărui caz să rămână sub pragul stabilit pentru intervenția EPPO; subliniază necesitatea unei reevaluări urgente a schimbărilor recente; invită autoritățile slovace să asigure o cooperare deplină, promptă și proactivă cu EPPO și OLAF;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>12.</NO.P>își reiterează îngrijorarea cu privire la funcționarea Agenției slovace de plăți pentru agricultură și la gestionarea finanțării politicii agricole comune, inclusiv cu privire la deficiențele structurale confirmate de Biroul Suprem de Audit al Republicii Slovace, la mecanismele de control inadecvate, la acțiunile de remediere insuficiente și la creșterea plăților cu controale deficitare; consideră că aceste lacune confirmă deficiențele grave și sistemice ale sistemului de gestiune și control care reglementează cheltuielile agricole în Slovacia;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>13.</NO.P>își exprimă îngrijorarea cu privire la acuzațiile de utilizare abuzivă și nereguli în punerea în aplicare a proiectelor de dezvoltare rurală și turism finanțate de Uniune în Slovacia, cum ar fi cazurile legate de proiecte de pensiuni finanțate de Uniune, care implică presupusa utilizare abuzivă a fondurilor agricole și de dezvoltare rurală pentru construirea sau renovarea unor proprietăți private de lux cu o valoare adăugată europeană limitată sau inexistentă; subliniază că aceste practici, în cazul în care sunt confirmate, ar constitui o încălcare gravă a principiilor bunei gestiuni financiare, transparenței și egalității de tratament și ar submina încrederea publicului în bugetul Uniunii;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>14.</NO.P>reamintește obligația statelor membre de a asigura gestionarea eficace, transparentă și responsabilă a fondurilor Uniunii; invită autoritățile slovace să ia măsuri de remediere imediate și eficace pentru a oferi beneficii concrete cetățenilor, inclusiv să consolideze sistemele de control intern, să asigure detectarea și gestionarea corespunzătoare a conflictelor de interese și să îmbunătățească recuperarea plăților neconforme, în deplină cooperare cu Comisia;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>15.</NO.P>își exprimă profunda îngrijorare cu privire la deteriorarea libertății și pluralismului mass-mediei în Slovacia, cum ar fi ingerințele politice în serviciile publice de mass-media, presiunea asupra jurnaliștilor printr-un climat de ostilitate, campaniile de denigrare și dezinformare, utilizarea acțiunilor strategice în justiție împotriva mobilizării publice (SLAPP), inclusiv de către personalități politice de rang înalt, precum și riscul unei concentrări a proprietății asupra mass-mediei în mâini aliniate politic, combinată cu demiterea principalilor lideri ai instituțiilor culturale, care riscă să creeze un efect de intimidare asupra libertății presei și a discursului public; subliniază că un peisaj mediatic slăbit reduce în mod considerabil controlul democratic și facilitează corupția în execuția fondurilor Uniunii; invită autoritățile slovace să pună în aplicare pe deplin recomandările Comisiei privind mass-media, în special în ceea ce privește cadrul juridic pentru serviciile publice de mass-media, în conformitate cu Regulamentul european privind libertatea mass-mediei și asigurând independența editorială și protecția jurnaliștilor; invită Slovacia să respecte pe deplin și efectiv Regulamentul european privind libertatea mass-mediei și îndeamnă Comisia să monitorizeze îndeaproape și proactiv punerea sa în aplicare; reamintește că autoritățile slovace trebuie să respecte libertatea de exprimare și a artelor în funcționarea și finanțarea instituțiilor culturale și să se abțină de la utilizarea abuzivă a acțiunilor în justiție care restricționează dezbaterea publică; aduce un omagiu lui Ján Kuciak în urma asasinării sale, precum și activității sale esențiale ca jurnalist de investigație; solicită autorităților slovace să se asigure că se face dreptate în acest caz;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>16.</NO.P>regretă utilizarea repetată și nejustificată a procedurilor legislative accelerate pentru reforme substanțiale; subliniază că aceste proceduri nu trebuie să devină norma și ar trebui să fie motivate strict numai în circumstanțe justificate în mod corespunzător, deoarece subminează controlul public, transparența și procesul legislativ incluziv și limitează consultarea semnificativă și dezbaterea parlamentară; invită autoritățile slovace să pună în aplicare pe deplin recomandările Comisiei și ale GRECO privind sistemul de control și echilibru, în special în ceea ce privește consultarea publică efectivă și participarea părților interesate în procesul legislativ, inclusiv soluționând problema recurgerii frecvente la procedura accelerată; își exprimă din nou îngrijorarea cu privire la accesul jurnaliștilor și al organizațiilor societății civile la informații, inclusiv la rapoartele Biroului Suprem de Audit și ale Serviciului de control al Biroului guvernului;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>17.</NO.P>denunță cu fermitate presiunea tot mai mare exercitată asupra organizațiilor societății civile, a organismelor de supraveghere și a profesioniștilor din domeniul justiției, cum ar fi sarcinile administrative și încercările de a le delegitima activitatea; consideră că aceste acțiuni subminează responsabilitatea și protecția efectivă a drepturilor fundamentale; invită autoritățile slovace să pună capăt stigmatizării și persecutării organizațiilor societății civile și să se asigure că legislația care afectează societatea civilă, inclusiv în materie de finanțare și raportare, respectă pe deplin dreptul Uniunii și dreptul internațional al drepturilor omului, în special în ceea ce privește dreptul la viață privată, libertatea de exprimare, libertatea de întrunire și libertatea de asociere;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>18.</NO.P>invită autoritățile slovace să se asigure că legislația electorală, cum ar fi cea privind votul prin corespondență, și sancțiunile penale legate de încălcarea acestei legislații respectă pe deplin dreptul Uniunii și dreptul internațional al drepturilor omului, în special în ceea ce privește dreptul de a vota și de a fi ales, libertatea de exprimare și libertatea de asociere; reamintește că restricțiile privind votul prin corespondență ar trebui să fie justificate în mod corespunzător și proporționale, în special în absența unor deficiențe sistemice dovedite în ceea ce privește integritatea acestui tip de vot, și subliniază că trebuie să se garanteze accesul egal la participarea electorală pentru cetățenii slovaci care își au reședința în străinătate;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>19.</NO.P>invită autoritățile slovace să asigure prevenirea și combaterea eficace a violenței împotriva femeilor și a violenței domestice în legislație și în practică, în conformitate cu dreptul Uniunii și cu dreptul internațional al drepturilor omului; reafirmă importanța de a ratifica fără întârziere Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice și de a alinia definiția juridică a violului la standardele internaționale privind drepturile omului;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>20.</NO.P>invită autoritățile slovace, având în vedere regresul provocat de mai multe inițiative legislative în Slovacia, în special începând din 2023, să asigure respectarea deplină a obligațiilor lor de a garanta accesul efectiv, în timp util și nediscriminatoriu la sănătatea sexuală și reproductivă și la drepturile aferente, inclusiv acces la avort în mod legal și în condiții de siguranță; reamintește că aceste obligații decurg din standardele internaționale privind drepturile omului și fac parte integrantă din protecția drepturilor fundamentale, inclusiv a drepturilor la viață privată și de familie, la sănătate și la nediscriminare;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>21.</NO.P>cere autorităților slovace să asigure protecția efectivă a drepturilor persoanelor LGBTIQ+ în legislație și în practică, în conformitate cu dreptul Uniunii și cu dreptul internațional al drepturilor omului;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>22.</NO.P>solicită autorităților slovace să asigure protecția efectivă a drepturilor romilor în legislație și în practică, în conformitate cu dreptul Uniunii și cu dreptul internațional al drepturilor omului, în special în ceea ce privește încetarea segregării în educație, accesul la asistență medicală și activitățile polițienești; își exprimă din nou îngrijorarea cu privire la execuția fondurilor Uniunii destinate comunităților rome din Slovacia;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>23.</NO.P>își exprimă deosebita preocupare cu privire la drepturile minorităților din Slovacia, având în vedere discursul politic, inițiativele legislative și practicile administrative care riscă să conducă la discriminare, stigmatizare sau excludere, precum și cu privire la confiscarea retroactivă a bunurilor pe baza vinovăției colective a cetățenilor Uniunii de diferite origini etnice; consideră că nemulțumirile istorice ar trebui soluționate mai degrabă prin dialog decât prin incriminare; subliniază că protecția drepturilor minorităților este o componentă esențială a statului de drept și a guvernanței democratice; cere autorităților slovace să asigure protecția efectivă a persoanelor care aparțin minorităților în legislație și în practică, în conformitate cu dreptul Uniunii și cu dreptul internațional al drepturilor omului, în special în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la proprietate;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>24.</NO.P>își exprimă profunda îngrijorare cu privire la practicile administrative și judiciare care implică Fondul funciar slovac și întreprinderea de stat „Pădurile Republicii Slovace”, care au dus la confiscări necompensate de terenuri și păduri pe baza decretelor postbelice; invită autoritățile slovace să abroge modificarea Codului penal, să suspende toate procedurile judiciare și să pună capăt confiscărilor de terenuri în curs;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>25.</NO.P>solicită autorităților slovace să investigheze deficiențele sistemice care persistă în tratarea plângerilor privind relele tratamente aplicate de poliție, cum ar fi absența unor anchete imparțiale și eficace cu privire la acuzațiile credibile de rele tratamente; solicită consolidarea garanțiilor împotriva relelor tratamente ale autorităților de aplicare a legii, inclusiv a garanțiilor de independență instituțională, a mecanismelor eficace de supraveghere și a garanțiilor procedurale adecvate pentru a asigura responsabilitatea și încrederea publicului în instituțiile de aplicare a legii;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>26.</NO.P>încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa și Organizației Națiunilor Unite.</P></ACTION></ACTLST></DISPOSITIF></TEXT></RESOL></TXTLST></SDOCTA>