1.invită Comisia și Consiliul să asigure utilizarea eficace a tuturor instrumentelor juridice și de gestionare disponibile, inclusiv a măsurilor specifice, utilizând o abordare bazată pe date științifice, precum și o consultare eficace a părților interesate, pentru a preveni orice scădere suplimentară a stocurilor de pește din Marea Baltică;

2.invită Comisia ca, împreună cu statele membre, să evalueze modul în care a evoluat distribuția cotelor între segmentele de flotă din Marea Baltică și să stabilească dacă există o legătură de cauzalitate între presiunea asupra resurselor și politica națională de distribuție a posibilităților de pescuit;

3.îndeamnă Comisia și statele membre ca, atunci când pun în aplicare Regulamentul privind planul multianual pentru Marea Baltică, să treacă la o etapă de reconstituire și refacere a stocurilor de pește, luând măsuri și inițiative pe baza celor mai bune avize științifice disponibile, precum și eventuale măsuri conexe care țin de alte acte legislative europene sau naționale, pentru a aborda toți factorii de stres care afectează stocurile de pește; invită Comisia și statele membre ca, atunci când pun în aplicare etapa de reconstituire și refacere menționată mai sus, să aibă în vedere măsuri de remediere bazate pe cele mai bune date științifice disponibile, cum ar fi suspendarea activităților de pescuit care vizează anumite stocuri de pește din Marea Baltică, astfel cum se prevede în planul multianual, evitând măsurile care ar putea submina stabilitatea socioeconomică a comunităților costiere, astfel încât să se asigure că activitățile de pescuit pentru consumul uman rămân sustenabile;

4.solicită mobilizarea sprijinului social și financiar, inclusiv a sprijinului pentru comunitățile afectate, a investițiilor locale, a compensațiilor temporare și a sprijinului tranzitoriu pentru pescari, în conformitate cu normele UE, pentru a evita dificultățile excesive și a conserva patrimoniul cultural; ia act de faptul că, în timp ce măsurile temporare răspund preocupărilor ecologice imediate, instrumentele de încetare definitivă sunt concepute pentru a alinia capacitatea de pescuit cu posibilitățile de pescuit pe termen lung; solicită, prin urmare, o distincție clară între încetarea temporară și cea definitivă a schemelor de sprijin; recunoaște că întreprinderile mici și mijlocii de pescuit din Marea Baltică nu au primit compensații economice adecvate pentru pierderile suferite de la închiderea pescuitului direcționat de cod în 2019; invită Comisia să instituie un fond specific pentru redresarea și tranziția pescuitului în Marea Baltică pentru a sprijini restructurarea flotei, modernizarea tehnologică, compensarea pierderilor cauzate de interdicțiile de pescuit specifice anumitor specii și conservarea comunităților de pescuit costier și a patrimoniului lor cultural;

5.subliniază că orice măsuri privind refacerea stocurilor trebuie să țină seama de condițiile hidrologice și chimice unice și specifice bazinului Mării Baltice, ca mare semiînchisă cu apă salmastră, caracterizată de schimburi limitate de apă, zone anoxice și contaminarea persistentă a sedimentelor, care sunt specifice acestui bazin și nu sunt comparabile cu cele din alte bazine maritime ale UE;

6.invită Consiliul să adopte TAC-uri care să fie pe deplin aliniate la abordarea precaută, ținând seama de vulnerabilitatea ecosistemului Mării Baltice, de factorii socioeconomici și de ritmul lent de refacere a stocurilor, precum și de incertitudinea științifică care caracterizează avizele; invită Comisia să ia în considerare cu atenție aspectele socioeconomice atunci când evaluează actualul plan multianual; subliniază necesitatea unei abordări echilibrate între factorii de mediu și cei socioeconomici, astfel cum se prevede la articolul 2 din Regulamentul privind PCP;

7.insistă că stabilirea unor cote multianuale pe baza celor mai bune date științifice disponibile ar putea oferi ecosistemelor marine din Marea Baltică timpul necesar să se refacă, iar întreprinderilor stabilitatea necesară pentru a-și planifica investițiile, a menține locurile de muncă și a întreține infrastructura portuară, precum și pentru a sprijini reînnoirea generațională în sectorul pescuitului; subliniază că instabilitatea prelungită în materie de reglementare duce la scăderea investițiilor, la pierderea capacității de producție și la dispariția întreprinderilor familiale de pescuit, constituind o pierdere socioeconomică ireversibilă pentru comunitățile costiere baltice; subliniază că elaborarea unor astfel de măsuri de gestionare ar trebui să includă consultarea eficace, în timp util și sistematică a părților interesate;

8.invită statele membre și Comisia, ținând seama de deficiențele Regulamentului privind planul multianual pentru Marea Baltică în ceea ce privește atingerea obiectivelor sale ecologice și socioeconomice, să ia în considerare luarea de măsuri în conformitate cu articolele 12 și 13 din Regulamentul privind PCP ori de câte ori cele mai bune avize științifice disponibile indică necesitatea unor astfel de măsuri și să pregătească acțiuni prin analizarea costurilor și a beneficiilor închiderii activităților de pescuit relevante, inclusiv pentru pescuitul recreativ, ținând seama de pierderile de venituri, mijloacele de subzistență, securitatea alimentară și costul viitor al lipsei de acțiune;

9.solicită prevenirea daunelor ecologice ireversibile aduse populațiilor de hering și șprot din Marea Baltică, pentru a asigura viabilitatea pe termen lung a pescuitului costier și la scară mică care vizează aceste specii și pentru a proteja rețelele trofice marine; consideră că, pe baza avizelor științifice, trebuie instituite de urgență intervale de timp pentru refacerea stocurilor respective, până când dovezile științifice demonstrează o refacere clară și susținută a stocurilor;

10.subliniază, în acest sens, că, pentru a fi cât mai eficace, măsurile de remediere necesită implicarea adecvată a părților interesate și trebuie să se bazeze pe cele mai bune date științifice disponibile pentru a-și atinge obiectivele; subliniază, de asemenea, posibilitatea de a crea, pe baza datelor științifice, zone de refacere a stocurilor de pește și de a interzice temporar pescuitul în Marea Baltică, acordând o atenție specială zonelor în care se concentrează stocurile în timpul iernii și înainte de perioada de depunere a icrelor, în vederea menținerii unui nivel stabil de recrutare și a unei structuri de vârstă sănătoase, precum și a unor măsuri de refacere pasive și active, inclusiv în zonele de depunere a icrelor și de creștere a puietului, aliniate la dispozițiile legislației relevante a UE în domeniul mediului; subliniază că este important ca astfel de măsuri să fie însoțite de compensații adecvate și în timp util, în conformitate cu dispozițiile relevante ale UE;

11.reamintește angajamentele și obiectivele UE în ceea ce privește acoperirea geografică și eficacitatea zonelor marine protejate; încurajează punerea în aplicare corespunzătoare a unor măsuri de gestionare eficace în actualele zone marine protejate din Marea Baltică, precum și desemnarea unor zone marine protejate suplimentare în conformitate cu angajamentele UE; subliniază că desemnarea acestora ar trebui să se bazeze pe evaluări științifice care să indice habitatele critice sau zonele de depunere a icrelor; subliniază necesitatea unor măsuri de gestionare eficace, combinate cu proiecte-pilot privind uneltele de pescuit selective și cu impact redus, inspirate de inițiative de succes din Marea Nordului și Skagerrak;

12.subliniază că este important să se mențină viabilitatea pescuitului la scară mică, cu debarcări limitate în regiune, care să le permită să funcționeze în etapele de refacere a stocurilor; reamintește dispozițiile relevante ale Regulamentului revizuit privind controlul pescuitului și punerea lor în aplicare deplină și efectivă; subliniază că aceste activități de pescuit sunt esențiale pentru asigurarea mijloacelor de subzistență, pentru reziliența lanțurilor de aprovizionare tradiționale și pentru menținerea locurilor de muncă în comunitățile de pescuit costiere, având o valoare socială și culturală deosebită; subliniază că consolidarea acestor activități de pescuit poate genera o valoare adăugată mai mare pentru economiile locale; subliniază importanța celor trei piloni ai dezvoltării durabile, în conformitate cu articolul 2 din Regulamentul privind PCP;

13.invită Comisia și statele membre să acorde prioritate îmbunătățirii situației socioeconomice a pescarilor care practică pescuitul costier la scară mică; subliniază importanța posibilităților de pescuit și a zonelor de pescuit din zonele costiere pentru micii operatori; subliniază că statele membre pot realiza aceste îmbunătățiri prin cotele naționale alocate în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul privind PCP, precum și prin investiții în unelte selective și cu impact redus; invită, de asemenea, Comisia și statele membre să evalueze și, după caz, să pună în aplicare norme de acces diferențiate pentru pescuitul în Marea Baltică, pe baza lungimii navelor și a tipului de unelte de pescuit, în special în vederea limitării presiunii concurențiale exercitate de navele industriale de mari dimensiuni asupra întreprinderilor familiale mici și mijlocii și asupra comunităților costiere;

14.invită statele membre și Comisia să consolideze în continuare punerea în aplicare a obligației de debarcare în Marea Baltică pentru a combate aruncarea ilegală a capturilor înapoi în mare, recunoscând necesitatea adoptării unor măsuri eficiente, menite să încurajeze selectivitatea și să reducă capturile nedorite, precum și să pună în aplicare dispozițiile relevante în acest sens, în conformitate cu Regulamentul privind PCP și cu Regulamentul privind controlul pescuitului;

15.subliniază rolul Pactului european privind oceanul planetar în promovarea unei abordări globale și a unei economii albastre regenerative și sustenabile în Marea Baltică, cu acțiuni specifice de refacere a stocurilor de pește și de reducere a presiunii asupra mediului; ia act de faptul că punerea în aplicare a obiectivelor Pactului privind oceanul planetar și ale Busolei pentru competitivitate necesită un sprijin financiar adecvat pentru dezvoltarea unei economii maritime reziliente și viabile pe termen lung, precum și pentru a stimula inovarea, modernizarea, decarbonizarea și digitalizarea;

16.invită Comisia și statele membre să reducă sarcina administrativă și să asigure o mai bună coordonare între politici pentru a consolida reziliența, competitivitatea și sustenabilitatea pe termen lung a regiunii Mării Baltice în fața provocărilor ecologice și ale pieței;

17.invită Comisia, în rolul său de gardian al tratatelor, să acționeze în conformitate cu tratatele în cazurile în care Consiliul și statele membre încalcă normele UE, cum ar fi normele planului multianual pentru Marea Baltică;

18.invită statele membre să asigure punerea în aplicare deplină și eficace a Regulamentului UE privind controlul pescuitului, inclusiv a dispozițiilor care abordează raportarea eronată a capturilor și care îmbunătățesc acuratețea și fiabilitatea raportării capturilor în regiune;

19.subliniază importanța fundamentării gestionării pescuitului pe cele mai bune avize științifice disponibile și rolul central al ICES în asigurarea coerenței științifice, precum și importanța cunoștințelor pescarilor; subliniază importanța independenței ICES; invită statele membre și Comisia să se asigure că ICES dispune de date științifice actualizate și necesare privind pescuitul, pentru a-și îmbunătăți în continuare avizele și pentru a asigura disponibilitatea la timp a unor evaluări științifice de înaltă calitate; invită Comisia să facă publice toate solicitările de avize științifice adresate ICES, pentru a permite astfel un dialog deschis;

20.îndeamnă Comisia să solicite imediat ICES ca, în deliberările sale privind memorandumul de înțelegere, să continue să elaboreze avize care sunt bazate pe ecosisteme și vizează mai multe specii, precum și avize privind refacerea stocurilor, ținând seama de variabilitatea mediului și de interacțiunile din rețeaua trofică, să analizeze utilizarea unor puncte de referință bazate pe ecosisteme și a unor date privind mortalitatea prin pescuit ajustate în funcție de ecosistem, adaptate la Marea Baltică și la interacțiunile specifice dintre specii, și să includă, de asemenea, indicatori complementari care se bazează pe alte norme relevante ale UE, cum ar fi DCSMM, de exemplu indicatori privind peștii mari și indicatori privind distribuția în funcție de vârstă și dimensiune; subliniază că astfel de avize ar trebui să rămână transparente și previzibile pentru sector și să evite supraestimarea care ar conduce ulterior la limite de captură nejustificate și la incertitudine pentru întreprinderi;

21.invită Comisia să solicite, în cazul Mării Baltice, un aviz din partea ICES referitor la rezervele de precauție, ținând seama de incertitudinea avizelor științifice, precum și de incertitudinile privind refacerea stocurilor de adulți și evoluția biomasei, precum și un aviz privind efectele neutilizării intervalelor peste MSY și toate consecințele care decurg din aceasta, evitând reducerile rigide sau automate care ignoră realitățile socioeconomice; subliniază că MSY rămâne un instrument important pentru o gestionare adaptativă și responsabilă; invită, de asemenea, Comisia să solicite din partea CSTEP analize socioeconomice relevante pentru Marea Baltică;

22.invită Comisia să își bazeze toate evaluările stocurilor utilizate pentru punerea în aplicare a legislației UE pe nivelurile de referință ale biomasei BMSY, astfel cum se reflectă în obiectivele de la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul privind planul multianual pentru Marea Baltică și de la articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul privind PCP;

23.invită Comisia și statele membre să se asigure că gestionarea stocurilor de pește din Marea Baltică include obiective de refacere a distribuției lor naturale pe dimensiuni și pe vârste în cadrul populațiilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (5) litera (j) din Regulamentul privind PCP, care face trimitere la articolul 1 alineatul (1) din DCSMM, recunoscând că structurile sănătoase ale populației contribuie la capacitatea de reproducere, la reziliența stocurilor și la stabilitatea ecosistemelor; încurajează elaborarea, în cooperare cu sectorul, a unor indicatori de monitorizare și a unor practici de pescuit mai selective care pot reduce înlăturarea sistematică a peștilor mai mari și mai în vârstă și pot proteja mai bine potențialul de refacere a stocurilor de adulți;

24.invită Comisia, în scopul punerii în aplicare a legislației UE, inclusiv a Regulamentului privind planul multianual pentru Marea Baltică, să solicite un aviz științific din partea ICES care să ia în considerare factorii de stres relevanți pentru mediu și pentru ecosistemul din Marea Baltică; consideră că acest aviz ar trebui să scoată în evidență și să reflecte în mod clar, printre alți factori, riscurile legate de starea actuală a mediului, interacțiunea dintre uscat și mare, incertitudinea sporită cauzată de schimbările climatice și impactul interacțiunilor dintre specii, inclusiv populațiile relevante de prădători; subliniază că orice aviz ar trebui să comunice în mod clar și nivelul de incertitudine corespunzător;

25.invită Comisia să consulte ICES în cadrul memorandumului de înțelegere existent pentru a încuraja actualizarea periodică a orientărilor tehnice privind normele de control al capturilor și perfecționarea în continuare a metodelor de evaluare a stocurilor pe baza unor criterii științifice independente; ia act de faptul că este important ca ICES, atunci când emite avize adresate Comisiei sau statelor membre, să utilizeze cele mai recente metode pentru Marea Baltică și ca acestea să rămână fundamentate științific și în concordanță cu cadrul juridic al UE în domeniul pescuitului; recunoaște că acesta este un proces intern al ICES;

26.invită Comisia și statele membre să inițieze o cartografiere genetică cuprinzătoare a populației din Marea Baltică a anumitor specii exploatate comercial, inclusiv a heringului și a șprotului, precum și a altor specii exploatate comercial, pe baza celor mai bune cunoștințe științifice disponibile, și să completeze avizele bazate pe dovezi pentru a lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la posibilitățile de pescuit și la măsurile tehnice; subliniază că astfel de date genetice trebuie să fie pe deplin validate de ICES și integrate în modele de evaluare a stocurilor pe termen lung înainte de a fi utilizate în scopuri de gestionare;

27.invită Comisia și statele membre să îmbunătățească disponibilitatea și calitatea datelor privind criteriile de vârstă și de dimensiune pentru stocurile în cauză în pregătirea deciziilor de gestionare a pescuitului pentru regiune; subliniază că o mai bună colectare a datelor cu privire la acești parametri ar trebui să sprijine integrarea descriptorului 3 criteriul 3 din DCSMM (D3C3), astfel cum se prevede la articolul 3 alineatul (3) din Planul multianual pentru Marea Baltică;

28.invită Comisia să solicite ICES să realizeze o analiză științifică detaliată a abordării actuale a UE în ceea ce privește utilizarea avizelor științifice pentru Marea Baltică; invită, de asemenea, Comisia să se asigure că avizele solicitate privind nivelurile capturilor reflectă pe deplin toate cerințele juridice și obiectivele de politică relevante, inclusiv obiectivele Regulamentului privind PCP, astfel cum sunt prevăzute la articolul 2; subliniază că este important ca Comisia să abordeze posibilele deficiențe și să prezinte acțiuni concrete cu privire la modul în care avizele disponibile în prezent privind posibilitățile de pescuit pot fi utilizate într-un mod suficient de precaut pentru a îndeplini toate cerințele și obiectivele legale relevante;

29.încurajează Comisia și Consiliul să se asigure că stabilirea TAC-urilor este transparentă și se bazează pe cele mai bune avize și cunoștințe științifice disponibile, în conformitate cu obiectivele Regulamentului privind planul multianual pentru Marea Baltică și ale Regulamentului privind PCP și cu avizele ecosistemice pentru mai multe specii, și ia în considerare interacțiunile dintre pescuit și stabilitatea socioeconomică pe termen lung a comunităților costiere;

30.invită Comisia și statele membre să ia în considerare activitatea și definițiile internaționale relevante, inclusiv cea a UNEP, atunci când dezvoltă în continuare înțelegerea gestionării bazate pe ecosisteme în cadrul juridic existent al UE, cum ar fi în ceea ce privește ecosistemele funcționale, astfel cum se menționează la articolul 5 alineatul (5) litera (a) din DCSMM;

31.solicită Comisiei să elaboreze un plan bazat pe date științifice, coordonat și transsectorial care să abordeze principalii factori de stres care afectează Marea Baltică, asigurând în același timp guvernanța incluzivă și amenajarea spațiului maritim, colaborând și cooperând cu toate părțile interesate relevante;

32.invită Comisia să profite de ocazie pentru a sprijini o mai bună coordonare a politicilor și o punere în aplicare coerentă a politicilor marine și legate de apă prin intermediul viitoarei propuneri legislative referitoare la un act legislativ privind oceanele;

33.solicită măsuri eficace de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea pentru a aborda riscurile legate de climă în timp util și pentru a evita escaladarea riscurilor și a costurilor acțiunilor întârziate în regiune;

34.solicită punerea în aplicare continuă și eficace a legislației UE în domeniul mediului, recunoscând, în același timp, necesitatea unor soluții echilibrate și fezabile pentru toate sectoarele afectate, pentru a aborda presiunile asupra mediului din Marea Baltică și din alte ape ale UE, inclusiv poluarea cu nutrienți din surse multiple;

35.solicită o creștere semnificativă a investițiilor în stațiile moderne de epurare a apelor uzate și în sistemele de reținere și filtrare a poluării, atât în țările de la Marea Baltică, cât și în toate bazinele hidrografice care deversează apă în Marea Baltică; subliniază că, fără modernizarea cuprinzătoare a infrastructurii de apă și canalizare, toate eforturile de îmbunătățire a calității apelor Mării Baltice vor rămâne doar declarative și ineficiente;

36.invită statele membre și Comisia să își bazeze orice abordare privind prădarea naturală pe știință și pe consultări cu părțile interesate, inclusiv pe măsuri de gestionare preventive, ancorate la nivel local și specifice pentru cormoranii mari și focile gri, asigurându-se că toate măsurile adoptate sunt eficace, îndeplinesc toate obligațiile legale și includ o monitorizare adecvată, o finanțare specifică și adecvată și o cooperare consolidată cu părțile interesate, pentru a asigura eficacitatea măsurilor puse în aplicare, inclusiv a practicilor de atenuare, cum ar fi descurajarea sau excluderea fizică;

37.accentuează este necesar ca Comisia să ia măsuri urgente și eficace ca răspuns la presiunile exercitate de populațiile de cormorani mari asupra stocurilor de pește din Marea Baltică, asigurându-se că măsurile sunt proporționale, adaptate la nivel regional și puse în aplicare prin intervenții de gestionare eficace, specifice și adaptate la nivel local, bazate pe cele mai bune date științifice disponibile, permițând în același timp statelor membre să aplice măsuri de atenuare practice și specifice situației acolo unde este necesar, pentru a trata cu eficacitate impactul local, sprijinind astfel sustenabilitatea pe termen lung a pescuitului în zonele costiere afectate;

38.invită Comisia și statele membre să monitorizeze îndeaproape dacă măsurile de refacere a populațiilor de marsuini din Marea Baltică, o specie periclitată critic, sunt aplicate efectiv și, dacă este necesar, să ia măsuri suplimentare pentru a îndepărta principalele cauze care le amenință supraviețuirea;

39.reamintește că populațiile de foci din Marea Baltică au fost aduse în pragul dispariției în anii 1970;

40.își reiterează apelul adresat Comisiei de a propune un plan al UE de gestionare a cormoranilor pentru pescuitul și acvacultura din Marea Baltică, bazat pe cele mai bune avize științifice disponibile și pe practicile statelor membre, ținând seama de planul propus recent de Comisia consultativă europeană pentru pescuit și acvacultură în apele interioare a Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (EIFAAC https://www.fao.org/fishery/services/storage/fs/fishery/documents/EIFAAC/cormorantsplan/EuropeanManagementPlanforCormorants-April2025.pdf.), precum și de proiectele de cercetare anterioare finanțate de UE, cum ar fi „INTERCAFE” https://www.ceh.ac.uk/our-science/projects/intercafe.; subliniază necesitatea unor măsuri preventive, a compensării pierderilor și a finanțării din surse UE și naționale;

41.reiterează riscurile grave pentru mediu și siguranță pe care le prezintă munițiile neexplodate (UXO) aruncate în Marea Baltică; reamintește rezoluția sa din 27 aprilie 2021 referitoare la reziduurile chimice din Marea Baltică și proiectele de succes CHEMSEA, DAIMON și DAIMON 3; îndeamnă Comisia și statele membre să ia în continuare măsuri coordonate și practice pentru a localiza, a evalua și a monitoriza în mod sistematic aceste materiale periculoase pentru a acorda prioritate zonelor care trebuie remediate;

42.solicită statelor membre și Comisiei să depună eforturi comune pentru a sprijini dezvoltarea cercetării științifice și pentru a face schimb de bune practici cu privire la modalități sigure și eficiente din punctul de vedere al costurilor de identificare și eliminare a munițiilor și a munițiilor neexplodate (UXO) de pe fundul mării, cu scopul de a permite acțiuni coordonate de remediere la scară largă;

43.invită Comisia și statele membre să lanseze un program al UE coordonat, pe termen lung și finanțat în mod adecvat, care să vizeze identificarea, neutralizarea și eliminarea UXO din Marea Baltică;

44.condamnă exploatarea iresponsabilă, nesustenabilă și neștiințifică de către Rusia a stocurilor de pește din Marea Baltică;

45.invită Consiliul și Comisia să ia în considerare acțiunile unilaterale ale Rusiei atunci când stabilesc cotele pentru Marea Baltică; invită, de asemenea, Comisia să ia în considerare acțiuni menite să exercite presiuni asupra Rusiei pentru ca aceasta să alinieze cotele la avizele științifice;

46.condamnă cu fermitate prezența tot mai mare a flotei fantomă a Rusiei în Marea Baltică, cu operațiuni care eludează principalele standarde de reglementare, sporind riscul de deversări de petrol și alte pericole pentru mediu; subliniază potențialele daune aduse ecosistemelor marine, pescuitului local și sănătății umane; constată, de asemenea, cu îngrijorare că produsele pescărești rusești continuă să ajungă pe piața UE prin canalele comerciale existente, evidențiind că este necesar să se asigure eliminarea efectivă a oricăror lacune care ar putea submina obiectivele măsurilor restrictive ale UE; invită Comisia să analizeze măsuri suplimentare de combatere a flotei fantomă a Rusiei, în special în regiunea Mării Baltice; solicită o cooperare regională consolidată și o aplicare mai strictă pentru a atenua aceste riscuri și a proteja resursele marine ale Mării Baltice; subliniază că este important să se asigure aplicarea deplină a sancțiunilor împotriva Rusiei;

47.subliniază necesitatea urgentă de a depune mai multe eforturi pentru coordonarea globală a politicilor, precum și pentru progresele continue și accelerate în punerea în aplicare a legislației din alte domenii de politică, pentru a evita dependența exclusivă de măsurile în domeniul pescuitului și pentru prevenirea continuării declinului socioeconomic al comunităților costiere; ia act de eforturile depuse în contextul conferințelor „Baltica noastră”; încurajează realizarea de progrese suplimentare în vederea obținerii de rezultate concrete;

48.îndeamnă Comisia să inițieze o evaluare și o posibilă revizuire a Regulamentului privind planul multianual pentru Marea Baltică în vederea îmbunătățirii clarității, a coerenței și a aplicării sale practice, evaluând performanța acestuia în ceea ce privește aspectele socioeconomice și de mediu; subliniază, de asemenea, că este important să se asigure că orice eventuală ajustare viitoare a cadrului rămâne simplă, bazată pe date științifice și funcțională pentru sector;

49.invită Comisia ca, în cadrul unei posibile revizuiri a Regulamentului privind planul multianual pentru Marea Baltică, să evalueze și, dacă este necesar, să propună includerea stocurilor de somon și păstrăv ca stocuri specifice care să intre în domeniul de aplicare al regulamentului în ceea ce privește capturile accidentale;

50.este preocupat că valoarea adăugată în ceea ce privește cooperarea regională în Marea Baltică a fost scăzută, având în vedere că planul multianual a consolidat în cea mai mare parte căile de cooperare preexistente sau deja inițiate; constată că, din cauza proceselor lente și a creșterii birocrației care însoțesc astfel de inițiative, au fost inițiate relativ puține recomandări comune de către statele membre, ceea ce a condus la un semnal îngrijorător că dispozițiile privind regionalizarea din normele UE în domeniul pescuitului nu sunt utilizate pentru a adapta măsurile de gestionare la particularitățile Mării Baltice; subliniază necesitatea cooperării regionale între țările baltice, inclusiv între toate părțile interesate;

51.subliniază că gestionarea eficientă a Mării Baltice trebuie să se bazeze pe încredere, dialog și cooperare regională între statele membre, toate părțile interesate, organismele regionale, cum ar fi HELCOM, și comunitățile costiere, pentru a promova soluții practice și schimbul de cunoștințe;

52.solicită o nouă abordare, adaptată la nivel regional, a gestionării riscurilor;

53.solicită clarificarea normelor din planul multianual pentru a interzice flexibilitatea de la an la an pentru stocurile situate sub actualul nivel de referință pentru conservare Btrigger din planul multianual pentru Marea Baltică, astfel cum a fost convenit în prezent de Consiliu;

54.invită Comisia să consolideze măsurile de gestionare bazate pe date științifice și proporționale pentru somonul din Marea Baltică, asigurându-se că impactul ecosistemic al pescuitului de hering, șprot și cod asupra somonului este înțeles și abordat în mod corespunzător; îndeamnă la intensificarea monitorizării și a cercetării pentru a sprijini gestionarea sustenabilă a somonului;

55.subliniază că gestionarea pescuitului în UE ar trebui să se bazeze pe experiența, știința și realitățile regionale europene; invită Comisia să propună norme adaptate la nivel regional pentru Marea Baltică pentru ca acțiunile să fie întreprinse automat atunci când stocurile scad sub valorile de declanșare stabilite în conformitate cu abordarea precaută și reiterează că gestionarea MSY ar trebui completată, după caz, cu măsuri de diferențiere a capturilor în funcție de dimensiune și vârstă în primul rând; consideră că practicile de gestionare din alte regiuni, cum ar fi Australia, Noua Zeelandă, Canada și Statele Unite, ar putea constitui o sursă de inspirație, asigurând, în același timp, coerența cu cadrul juridic al UE;

56.invită Comisia și statele membre să consolideze cooperarea regională în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul privind PCP;

57.solicită măsuri concrete și eficace care să garanteze că peștele capturat în Marea Baltică este direcționat din ce în ce mai mult către consumul uman direct, pentru a promova și a stimula lanțurile locale de aprovizionare cu alimente;

58.constată că unele state membre din regiunea Mării Baltice, cum ar fi Germania și Suedia, au introdus măsuri naționale de restricționare sau interzicere a pescuitului cu traule de fund în anumite zone marine;

59.invită Comisia și statele membre pentru Marea Baltică să propună oprirea pescuitului cu traule pentru făina de pește și uleiul de pește în timpul unei faze de reconstrucție și limitarea activităților extractive în zonele marine protejate; recunoaște că abordările diferă pe teritoriul Uniunii în funcție de contextele ecologice, juridice și socioeconomice specifice; încurajează statele membre să dezvolte în continuare soluții proporționale, bazate pe date științifice, în cooperare cu părțile interesate, în special cu sectorul pescuitului și cu comunitățile costiere, pentru a îmbunătăți protecția mediului marin, asigurând în același timp viabilitatea sectorului pescuitului din UE printr-o tranziție justă;

60.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.