P10_TA(2026)0191Necesitatea de a reduce decesele din cauze profesionaleRezoluția Parlamentului European din 21 mai 2026 referitoare la necesitatea de a reduce decesele din cauze profesionale (2025/3046(RSP))Parlamentul European,

–având în vedere articolele 151, 153 și 156 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–având în vedere Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă JO L 183, 29.6.1989, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/1989/391/oj.,

–având în vedere cadrul strategic al UE privind sănătatea și siguranța la locul de muncă 2021-2027,

–având în vedere rezoluția sa din 10 martie 2022 referitoare la un nou cadru strategic al UE în domeniul sănătății și securității în muncă după 2020 JO C 347, 9.9.2022, p. 122.,

–având în vedere rezoluția sa din 17 decembrie 2025 conținând recomandări adresate Comisiei privind digitalizarea, inteligența artificială și gestionarea algoritmică la locul de muncă – configurarea viitorului muncii JO C, C/2026/2154, 6.5.2026, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2026/2154/oj.,

–având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 31, care prevede că orice lucrător are dreptul la condiții de muncă care să respecte sănătatea, siguranța și demnitatea sa,

–având în vedere articolul 136 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.întrucât sănătatea și siguranța la locul de muncă reprezintă un pilon esențial al politicii sociale europene și un element central al protecției demnității umane, a drepturilor fundamentale ale lucrătorilor și a unor condiții de muncă echitabile și sigure;

B.întrucât, în 2023, în UE au fost înregistrate 3298 de accidente de muncă mortale și aproximativ 2,8 milioane de accidente nemortale care au dus la cel puțin patru zile de absență de la locul de muncă; întrucât aceste statistici continuă să evidențieze probleme grave în sectoarele cu risc ridicat, cu o incidență ridicată a accidentelor de muncă, cum ar fi construcțiile, transporturile, industria prelucrătoare și agricultura;

C.întrucât lucrătorii tineri sunt mai vulnerabili la accidente grave la locul de muncă decât colegii lor mai în vârstă, ratele fiind cu peste 40 % mai mari decât cele ale lucrătorilor cu mai multă experiență, ceea ce reflectă vulnerabilitatea lor mai mare datorată experienței profesionale limitate, a formării insuficiente și a sensibilizării mai scăzute cu privire la pericolele de la locul de muncă; întrucât aceștia pot fi expuși unor condiții de muncă precare care pot duce la boli profesionale în tinerețe sau mai târziu în viață;

D.întrucât este important să se aplice o perspectivă de gen în materie de sănătate și securitate la locul de muncă, deoarece lucrătorii pot fi mai expuși și mai vulnerabili la diferite tipuri de substanțe sau riscuri în funcție de gen;

E.întrucât lucrătorii din sectoare precum sănătatea și asistența socială sunt expuși la violență și riscuri psihosociale și se confruntă, de asemenea, cu riscuri semnificative și adesea subestimate pentru siguranța lor; întrucât violența și hărțuirea la locul de muncă pot cauza prejudicii psihologice grave și au fost asociate cu un risc crescut de probleme de sănătate mintală; întrucât aceste fenomene sunt raportate în special în serviciile de sănătate și de îngrijire;

F.întrucât, în ultimii ani, mai multe state membre au raportat o creștere semnificativă a atacurilor împotriva angajaților din cadrul autorităților publice care îndeplinesc sarcini de aplicare a legii și a personalului din serviciile de salvare de urgență; întrucât anumite activități profesionale, în special cele legate de exercitarea autorității publice și de utilizarea legitimă a forței, se caracterizează prin expunerea structurală și permanentă la riscul de vătămare fizică gravă sau de deces ca urmare a unor acte deliberate de violență comise de terți; întrucât amenințările și actele deliberate de violență împotriva lucrătorilor din serviciile de salvare de urgență, cum ar fi paramedicii și pompierii, reprezintă un fenomen destul de nou; întrucât această expunere, care presupune acte deliberate ale terților, diferențiază aceste profesii de alte forme de muncă periculoasă și justifică recunoașterea specifică a naturii riscurilor implicate;

G.întrucât lucrătorii transfrontalieri și migranți, inclusiv lucrătorii din țări terțe, sunt deosebit de vulnerabili la exploatarea prin muncă și la forme de ilegalitate legate de muncă; întrucât cercetările arată că, la nivel mondial, riscul de accidente de muncă mortale este cu aproximativ 70 % mai mare pentru acești lucrători decât pentru lucrătorii locali A se vedea, de exemplu, „Workplace mortality risk and social determinants among migrant workers” (Riscul de deces la locul de muncă și factorii sociali determinanți în rândul lucrătorilor migranți), The Lancet Public Health, volumul 9, numărul 11, 2024, E935-E949, https://doi.org/10.1016/S2468-2667(24)00226-3). și că, pentru UE, riscul rămâne, de asemenea, semnificativ mai mare, de aproximativ 65 %, în special pentru lucrătorii din Europa de Est; întrucât resortisanții țărilor terțe se confruntă cu un risc de trei ori mai mare de accidente de muncă și se estimează că doar aproximativ unul din cinci accidente este raportat, ceea ce evidențiază o subestimare gravă a fenomenului și necesitatea de a consolida mecanismele de protecție și de aplicare a legii și de a respecta legalitatea și demnitatea muncii;

H.întrucât un număr important de decese din cauze profesionale sunt provocate de boli profesionale, care sunt prea adesea subestimate, insuficient recunoscute și parțial nedeclarate, în special din cauza inegalităților de acces la îngrijire, prevenire și monitorizare, a trasabilității inadecvate a expunerilor și a latenței anumitor afecțiuni medicale; întrucât subraportarea și recunoașterea insuficientă a bolilor profesionale subminează eficacitatea politicilor de prevenire eficace, a mecanismelor de compensare și a sistemelor de asigurare a respectării legii;

I.întrucât cancerul este principala cauză a mortalității din cauze profesionale în UE; întrucât lucrătorii pot fi expuși la locul de muncă la o combinație de substanțe care măresc și mai mult riscurile pentru sănătate; întrucât expunerea la factori precum radiațiile, stresul la locul de muncă, organizarea inadecvată a muncii și condițiile de muncă au fost legate de cancerul din cauze profesionale; întrucât numărul de cazuri de cancer de piele, care constituie una dintre cele mai răspândite boli profesionale, este în creștere, însă doar un număr limitat de aceste cazuri sunt recunoscute ca boli profesionale;

J.întrucât, în contextul Recomandării actualizate a Comisiei privind bolile profesionale, adoptate la 28 noiembrie 2022 Recomandarea (UE) 2022/2337 a Comisiei din 28 noiembrie 2022 privind Lista europeană a bolilor profesionale (JO L 309, 30.11.2022, p. 12, ELI: http://data.europa.eu/eli/reco/2022/2337/oj., s-a subliniat că este important să se sprijine lucrătorii expuși la riscuri profesionale și familiile care și-au pierdut rudele din cauza unei astfel de expuneri, inclusiv prin furnizarea de asistență adecvată;

K.întrucât prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale este o piatră de temelie a politicii sociale europene și a dreptului la libera circulație a lucrătorilor; întrucât ea nu este doar o obligație legală care decurge din legislația UE, în special din Directiva 89/391/CEE, și din sistemele juridice naționale, ci și o investiție socială și economică strategică, capabilă să producă efecte pozitive și de durată pentru lucrători, întreprinderi și întreaga comunitate, contribuind la reducerea riscurilor, la limitarea costurilor socioeconomice ale accidentelor de muncă și la îmbunătățirea generală a calității și sustenabilității mediilor de lucru;

L.întrucât s-a demonstrat că formarea specifică oferită pompierilor voluntari, inclusiv formarea pentru acordarea primului ajutor, evaluarea riscurilor, procedurile de evacuare și prevenirea incendiilor, îmbunătățește siguranța la locul de muncă, permițând un răspuns prompt și eficace la incidentele grave și promovând o cultură a prevenirii riscurilor, contribuind astfel la reducerea gravității accidentelor la locul de muncă; întrucât în temeiul Directivei 89/391/CEE, angajatorii au obligația legală de a realiza evaluări ale riscurilor, de a oferi formare și de a asigura măsuri de prim ajutor, de stingere a incendiilor și de evacuare și întrucât sprijinirea competențelor pompierilor voluntari la locul de muncă poate completa aceste obligații și poate consolida și mai mult siguranța la locul de muncă;

M.întrucât inspecțiile la locul de muncă joacă un rol esențial în asigurarea punerii în aplicare eficace a politicilor privind sănătatea și siguranța la locul de muncă la nivel național, regional și local și este esențială pentru prevenirea exploatării prin muncă și a condițiilor de muncă nesigure;

N.întrucât schimbările profunde de pe piața muncii, cum ar fi răspândirea formelor atipice de muncă, munca precară, ponderea tot mai mare a lucrătorilor tineri în locuri de muncă nesigure și cu risc ridicat, îmbătrânirea forței de muncă, digitalizarea, introducerea de noi tehnologii și globalizarea, au condus la creșterea riscurilor psihosociale, a stresului la locul de muncă și la noi dificultăți în materie de sănătate la locul de muncă, necesitând strategii de prevenire mai ample și integrate;

O.întrucât riscurile psihosociale de la locul de muncă (cum ar fi stresul cronic, epuizarea și hărțuirea) sunt un factor major și tot mai răspândit al problemelor de sănătate și al mortalității din cauze profesionale, dar rămân adesea subestimate, subraportate și insuficient abordate;

P.întrucât un mediu de lucru adecvat pe plan psihosocial este esențial pentru sănătatea psihică și starea de bine fizică a lucrătorilor; întrucât riscurile psihosociale pot apărea din cauza neajunsurilor din proiectarea muncii și a practicilor organizaționale sau manageriale deficitare și pot duce la stres, anxietate, epuizare și depresie; întrucât expunerea prelungită la condiții de muncă adverse pe plan psihosocial este asociată cu consecințe grave asupra sănătății mintale, inclusiv cu boli cronice și cu un risc crescut de sinucidere;

Q.întrucât utilizarea tot mai frecventă a inteligenței artificiale (IA) și a sistemelor de gestionare algoritmică la locul de muncă poate intensifica ritmul muncii, poate conduce la un volum de muncă mai mare, poate crește riscurile psihosociale, poate submina autonomia lucrătorilor și poate crea noi riscuri pentru siguranța și sănătatea în muncă;

R.întrucât schimbările climatice, inclusiv creșterea temperaturilor, valurile de căldură mai frecvente și mai intense și alte fenomene meteorologice extreme, prezintă un risc din ce în ce mai mare și multidimensional pentru sănătatea, siguranța și condițiile de muncă ale lucrătorilor din întreaga UE; întrucât expunerea prelungită la căldură poate avea consecințe grave asupra sănătății, cum ar fi epuizarea din cauza căldurii, insolația și alte boli cauzate de căldură, și crește gradul de oboseală, reduce concentrarea, afectează capacitatea de decizie și crește riscul de accidente de muncă, necesitând măsuri specifice de prevenire și protecție;

S.întrucât strategiile eficace de prevenire, măsurile de sensibilizare, inițiativele pentru creșterea stării de bine și promovarea unei culturi solide a sănătății și securității în muncă sunt esențiale pentru prevenirea accidentelor grave și a bolilor profesionale și pentru reducerea deceselor din cauze profesionale; întrucât astfel de abordări preventive nu numai că protejează sănătatea și securitatea lucrătorilor, ci generează și beneficii economice pentru întreprinderi și pentru societate în ansamblu;

T.întrucât este necesar să se intensifice eforturile pentru a atinge obiectivele stabilite în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, în special obiectivul 8.8: „Protejarea drepturilor la muncă și promovarea unui mediu de lucru sigur pentru toți lucrătorii, inclusiv lucrătorii migranți, în special femeile migrante, precum și cei aflați în locuri de muncă precare”;

U.întrucât, în rezoluția sa din 10 martie 2022, a salutat introducerea abordării „viziune zero”; în ceea ce privește accidentele de muncă și bolile profesionale, solicitând o foaie de parcurs ambițioasă pentru a reduce accidentele la locul de muncă și a eradica mortalitatea la locul de muncă și bolile profesionale, precum și pentru a îmbunătăți măsurile de prevenire și asigurarea respectării legislației în vigoare în materie de sănătate și siguranță la locul de muncă; întrucât obiectivul „zero decese” ar trebui considerat nu numai un obiectiv politic, ci și o datorie etică și socială față de toți lucrătorii;

V.întrucât dreptul fiecărui lucrător la un mediu de lucru sigur și sănătos trebuie garantat pe deplin prin măsuri eficace de prevenire a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, precum și prin controale periodice și sancțiuni cu adevărat disuasive, susținute de resurse adecvate pentru autoritățile competente; întrucât nerespectarea legislației privind securitatea și sănătatea în muncă este un aspect fundamental al exploatării prin muncă și subminează realizarea obiectivului „zero decese”, ceea ce face esențială asigurarea unei aplicări riguroase și eficace a legislației existente, inclusiv prin consolidarea inspectoratelor de muncă și a instrumentelor lor de control și sancționare;

W.întrucât punerea în aplicare eficace a abordării „viziune zero” necesită acțiuni și obiective măsurabile, o abordare cuprinzătoare care să acopere toate accidentele de muncă și bolile profesionale, dezvoltarea și promovarea unei culturi a prevenirii și resurse adecvate;

X.întrucât sindicatele și reprezentanții lucrătorilor joacă un rol important în protejarea securității și sănătății în muncă, inclusiv în ceea ce privește monitorizarea conformității și sprijinirea punerii efective în aplicare a normelor existente; întrucât, cu toate acestea, persistă lacune în domeniul de aplicare al Directivei 89/391/CEE, în special în ceea ce privește anumite categorii de lucrători, inclusiv lucrătorii casnici, care sunt excluși parțial sau total de la protecție, subminând astfel principiul protecției egale, în special pentru femei, resortisanții țărilor terțe și alte grupuri aflate în situații vulnerabile, ceea ce face necesară asigurarea unui nivel adecvat și uniform de protecție;

Y.întrucât actualul Cadru strategic al UE privind sănătatea și siguranța la locul de muncă 2021-2027 se apropie de expirare; întrucât vor fi necesare un angajament politic reînnoit și un cadru actualizat și mai ambițios pentru a accelera progresele în direcția obiectivului „zero decese”;

Z.întrucât comemorarea victimelor accidentelor de muncă este un act de memorie colectivă și de responsabilitate morală, care contribuie la menținerea unui nivel ridicat de atenție publică cu privire la valoarea vieții umane, la consolidarea unei culturi a prevenirii și la reînnoirea angajamentului instituțiilor europene și naționale față de obiectivul de a reduce la zero decesele la locul de muncă;

AA.întrucât memoria colectivă trebuie să se traducă prin responsabilitate, inclusiv printr-o raportare fiabilă; întrucât este adesea deosebit de dificil să se înregistreze toate accidentele de muncă, inclusiv accidentele mortale; întrucât este necesar să se asigure că toți lucrătorii beneficiază de niveluri adecvate de protecție socială;

AB.întrucât tragedia de la mina Bois du Cazier din Marcinelle, care a avut loc la 8 august 1956 și s-a soldat cu moartea a 262 de mineri, dintre care mulți erau cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene de astăzi, este un simbol durabil al luptei pentru o muncă decentă, solidaritate și justiție socială în Europa;

AC.întrucât, din cauza numărului mare de victime de naționalitate europeană, tragedia de la Marcinelle a fost prima catastrofă colectivă a unei Europe care, deja la acea vreme, imaginase o fraternitate în jurul unor chestiuni cruciale precum munca, securitatea, justiția și demnitatea;

AD.întrucât amintirea tragediei de la Marcinelle păstrează vie conștiința valorii fundamentale a liberei circulații a lucrătorilor, a drepturilor și securității acestora, care reprezintă priorități pentru o Europă socială eficace și competitivă;

AE.întrucât alte tragedii care au avut loc în trecut la locul de muncă, printre care incendiul din mina Marie din 31 mai 1892, dezastrul minier din Courrières din 10 martie 1906, dezastrul minier din Luisenthal din 7 februarie 1962, dezastrul minier din Aliveri din 1968, explozia din 1976 de la fabrica de cartușe Lapua din Finlanda, precum și explozia și incendiul mortal de la fabrica Violanta din Grecia din ianuarie 2026, sunt adânc înrădăcinate în memoria colectivă a mai multor state membre și continuă să ne reamintească că trebuie puse în aplicare urgent politici eficace de prevenire și protecție a lucrătorilor,

1.solicită să se instituie o Zi europeană în memoria victimelor accidentelor de muncă și pentru protejarea și demnitatea lucrătorilor, care să fie marcată în fiecare an la 8 august, în memoria tragediei de la mina Bois du Cazier din Marcinelle, care, datorită naturii sale intrinsec europene – ea implicând lucrători din mai multe țări care sunt în prezent state membre ale UE – reprezintă un simbol comun al luptei pentru munca decentă și al necesității de a garanta o protecție comună a sănătății și securității la locul de muncă;

2.definește obiectivele acestei Zile europene ca fiind comemorarea victimelor accidentelor de muncă și ale bolilor profesionale și sensibilizarea publicului larg, a întreprinderilor și a instituțiilor cu privire la importanța prevenirii și a securității în muncă, precum și a unor condiții de muncă decente; reamintește, cu toate acestea, că sensibilizarea ar trebui să fie legată de riscurile actuale în materie de sănătate și siguranță, contribuind astfel în mod real la prevenirea deceselor, accidentelor și bolilor profesionale; subliniază că această Zi europeană poate contribui la consolidarea angajamentului UE și al statelor membre față de obiectivul numit „viziunea zero”, în special promovând prevenirea la locul de muncă, munca sigură și decentă, formarea, sensibilizarea cu privire la riscurile emergente, dialogul social și aplicarea eficace a legislației existente, precum și promovând acțiunile la nivelul UE care să abordeze riscurile psihosociale, afecțiunile musculo-scheletice și riscurile pentru sănătatea la locul de muncă legate de fenomenele meteorologice extreme în toate sectoarele și întreprinderile, indiferent de dimensiunea lor; consideră că această Zi europeană ar fi, de asemenea, o ocazie anuală de a evalua progresele înregistrate în direcția obiectivului „viziunea zero”, de a identifica lacunele în materie de prevenire și asigurare a respectării legii, de a consolida responsabilitatea politică la nivel național și la nivelul UE și de a reafirma necesitatea unor controale eficace;

3.subliniază că această Zi europeană, care vine în completarea Zilei mondiale a OIM pentru securitate și sănătate în muncă, sărbătorită la 28 aprilie, ar trebui să promoveze inițiative concrete în școli, la locul de muncă și în instituții, inclusiv campanii de sensibilizare, programe de formare și schimburi de bune practici în materie de prevenire, consolidând astfel o cultură a securității în muncă pentru toate generațiile și în toate sectoarele;

4.subliniază că această Zi europeană ar trebui să contribuie la consolidarea angajamentului UE și al statelor membre în favoarea obiectivului de a eradica sistematic și susținut accidentele, bolile și decesele din cauze profesionale, în conformitate cu „viziune zero”, în special promovând prevenirea la locul de muncă, munca sigură și decentă, formarea, sensibilizarea cu privire la riscurile emergente, dialogul social și aplicarea eficace a legislației în vigoare;

5.subliniază că este important să se consolideze drepturilor lucrătorilor la informare, consultare și participare prin alegerea reprezentanților lor în domeniul sănătății și securității și prin adoptarea de acorduri colective;

6.subliniază că atingerea obiectivului de zero decese din cauze profesionale necesită o cooperare strânsă între statele membre, angajatori, partenerii sociali, inspectoratele de muncă, instituțiile de cercetare și agențiile UE; solicită intensificarea schimbului de bune practici, de date și de metodologii de prevenire, cu sprijinul Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA);

7.invită Comisia să evalueze și să abordeze riscurile pentru sănătatea și securitatea în muncă asociate cu inteligența artificială și sistemele de gestionare algoritmică, printre care intensificarea muncii, tensiunea psihosocială, supravegherea excesivă și estomparea limitelor timpului de lucru; invită Comisia și statele membre să recunoască și să abordeze riscurile emergente de decese și accidente grave legate de noile forme de muncă, inclusiv munca pe platforme și munca gestionată algoritmic; subliniază că lucrătorii angajați prin intermediul platformelor digitale de muncă și cei ale căror sarcini, ritm și performanță sunt dirijate sau evaluate de instrumente bazate pe IA se pot confrunta cu riscuri mai mari în materie de securitate și sănătate în muncă din cauza ritmului de lucru mai intens, monitorizării abuzive, transparenței insuficiente în procesul decizional algoritmic, inclusiv privind puncte de contact uman identificabile, și din cauza informațiilor sau formării inadecvate sau insuficiente; subliniază că introducerea unor astfel de tehnologii trebuie să facă obiectul unei evaluări adecvate a riscurilor, al unei informări și consultări transparente a lucrătorilor și al unei supravegheri umane efective, în conformitate cu legislația cu privire la securitatea și sănătatea în muncă;

8.invită Comisia să evalueze și să anticipeze în mod cuprinzător riscurile pentru securitatea și sănătatea în muncă ce decurg din factorii legați de climă, printre care se numără stresul termic, fenomenele meteorologice extreme, poluarea aerului, expunerea crescută la substanțe periculoase în timpul proiectelor de renovare și de modernizare a infrastructurii, precum și apariția unor noi pericole biologice; solicită acțiuni preventive consolidate pe baza acestei evaluări, cu scopul de a consolida reziliența și pregătirea în cadrul sistemelor naționale de securitate și sănătate în muncă, inclusiv prin mecanisme de alertă timpurie și orientări sectoriale specifice pentru sectoarele cu risc ridicat, cum ar fi construcțiile, agricultura și transporturile, precum și pentru alte sectoare afectate, inclusiv serviciile de urgență; subliniază că este necesar să se pună la dispoziția inspectoratelor de muncă și angajatorilor orientări practice stabilite la nivelul UE privind gestionarea temperaturilor ridicate la locul de muncă și a altor riscuri profesionale legate de climă;

9.subliniază că este nevoie să se recunoască efectele căldurii extreme și ale schimbărilor climatice ca factori majori de risc profesional și invită Comisia și statele membre să consolideze măsurile de prevenire, de protecție și de adaptare la locul de muncă, pentru a reduce accidentele de muncă, bolile profesionale și decesele;

10.invită Comisia, Consiliul, societatea civilă și partenerii sociali să sprijine instituirea și marcarea Zilei europene ca angajament civic ce reunește instituții, întreprinderi și cetățeni, inclusiv prin inițiative de promovare a informării, de sensibilizare și prin instrumente practice de prevenire adaptate întreprinderilor mici și mijlocii și lucrătorilor vulnerabili și prin schimbul de bune practici în materie de sănătate și securitate la locul de muncă; subliniază că astfel de inițiative ar trebui să abordeze în mod specific riscurile psihosociale, riscurile legate de căldură și de temperaturile extreme de lucru, riscurile legate de lanțurile de subcontractare și formele atipice de muncă, precum și provocările care afectează lucrătorii detașați, sezonieri și alți lucrători transfrontalieri, asigurând respectarea principiului egalității de tratament și aplicarea efectivă a normelor țării-gazdă privind securitatea și sănătatea în muncă și protecția socială; reamintește că orele de lucru excesiv de lungi duc adesea la oboseală și cresc riscul de accidente de muncă mortale;

11.încurajează statele membre să sensibilizeze angajatorii și lucrătorii cu privire la responsabilitatea lor de a garanta propria securitate și pe cea a altora, să promoveze formarea în domeniul primului ajutor pentru toți angajații, în special în sectoarele cu riscuri profesionale mai ridicate, și să se asigure că această formare este actualizată periodic, accesibilă pe scară largă și integrată în politici de securitate la locul de muncă; subliniază că angajatorii au responsabilitatea principală de a asigura sănătatea și securitatea lucrătorilor, inclusiv prin evaluarea riscurilor, măsuri de prevenire, furnizarea de echipamente individuale de protecție, servicii medicale la locul de muncă, punerea în aplicare eficace a legislației privind securitatea în muncă, informarea, instruirea și formarea adecvată a angajaților; subliniază responsabilitatea angajatorilor de a asigura implicarea reală a angajaților și a reprezentanților acestora în dezvoltarea proceselor de securitate și sănătate în muncă, evaluarea riscurilor și a pericolelor, planificarea și monitorizarea măsurilor și desfășurarea activităților de prevenire;

12.reamintește că violența reprezintă o provocare din ce în ce mai mare la multe locuri de muncă, în special în sectorul serviciilor și al asistenței medicale, precum și pentru personalul din serviciile de salvare de urgență; insistă că trebuie luate măsuri pentru a pune în practică o abordare de toleranță zero față de intimidare, hărțuire și alte forme de violență la locul de muncă, prin îmbunătățirea și promovarea structurilor de sprijin organizațional și legislativ și prin sisteme mai bune de raportare a incidentelor;

13.invită Comisia și EU-OSHA să profite de această Zi europeană pentru a disemina statistici actualizate, analize comparative și orientări bazate pe dovezi privind securitatea și sănătatea în muncă, cu accent deosebit pe riscurile psihosociale, formele atipice de muncă, microîntreprinderi și întreprinderile mici și grupurile cele mai vulnerabile de lucrători; invită, de asemenea, Comisia și EU-OSHA să publice o panoramă la nivelul UE și informații din fiecare țară privind bolile profesionale și decesele legate de muncă și indicatori privind prevenirea și controalele (inclusiv inspecțiile la locul de muncă), pentru a orienta mai bine politicile publice și a consolida responsabilitatea; subliniază, de asemenea, importanța monitorizării și analizării sistematice a tendințelor în ceea ce privește condițiile de muncă, riscurile psihosociale, capacitatea de inspecție a muncii și respectarea standardelor de securitate și sănătate în muncă în toate statele membre, cu scopul de a consolida prevenirea, transparența și convergența ascendentă a condițiilor de muncă în întreaga UE;

14.invită Comisia ca, în cooperare cu Eurostat și cu statele membre, să îmbunătățească colectarea, armonizarea și transparența datelor privind accidentele de muncă și bolile profesionale, inclusiv riscurile psihosociale și bolile cu latență lungă, și să ia măsuri pentru a aborda subraportarea;

15.invită Comisia și statele membre să se asigure că responsabilitatea pentru respectarea legislației în materie de securitate și sănătate în muncă este clar ancorată la nivel de conducere și integrată pe scară largă în organizație, inclusiv prin planuri eficace de prevenire și participarea lucrătorilor; subliniază că efectuarea de evaluări ale riscurilor contribuie în sine la reducerea numărului de accidente;

16.subliniază importanța inspecțiilor reglementare în materie de securitate și sănătate în muncă pentru a contribui la asigurarea unor locuri de muncă sigure și sănătoase, recunoscând, în același timp, că inspecțiile pot fi limitate ca amploare; invită statele membre să consolideze inspectoratele de muncă cu personal permanent, resurse adecvate și independență instituțională pentru a asigura punerea în aplicare efectivă a legislației privind securitatea și sănătatea în muncă și pentru a răspunde la schimbările din lumea muncii;

17.invită Comisia și statele membre să consolideze aplicarea legislației privind securitatea și sănătatea în muncă, inclusiv prin asigurarea unor resurse adecvate pentru inspectoratele de muncă, prin îmbunătățirea cooperării transfrontaliere și prin asigurarea respectării efective, în special în cazurile în care neglijența gravă a cauzat vătămări grave sau decese; consideră că, pentru ca normele în materie de securitate și sănătate în muncă să fie credibile și eficace, acestea trebuie să fie suficient de disuasive și proporționale;

18.salută raportul de evaluare al Comisiei privind Autoritatea Europeană a Muncii (ELA) și recunoaște rolul acestuia în aplicarea efectivă a legislației UE în domeniul muncii și a normelor de securitate și sănătate în muncă, în special în contexte transfrontaliere și în sectoarele cu risc ridicat, și reiterează apelul adresat Comisiei de a consolida mandatul ELA pentru a îmbunătăți asigurarea respectării legislației UE în domeniul muncii și al securității și sănătății în muncă; subliniază că este important să se asigure o valoare adăugată concretă în sprijinul autorităților naționale de aplicare a legii, inclusiv prin consolidarea inspecțiilor concertate și comune la locul de muncă și prin posibilitatea de a contribui mai eficient la identificarea și combaterea încălcărilor; subliniază necesitatea de a promova o mai bună aliniere și simplificare a normelor privind mobilitatea forței de muncă și procedurile de control conexe, inclusiv prin norme mai uniforme și un schimb de informații mai eficace, în conformitate cu orientările ELA;

19.invită Comisia ca, pe baza priorităților actualului Cadru strategic al UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă 2021-2027 și a experienței acumulate cu acesta, să definească un nou cadru strategic, în conformitate cu Foaia de parcurs privind locurile de muncă de calitate, pentru perioada 2028-2034; subliniază că acest nou cadru strategic ar trebui să fie clar, măsurabil și încadrat în timp, ar trebui să stabilească cerințe clare și noi și ar trebui să vizeze reducerea accidentelor de muncă și a deceselor, finalizarea tranziției către zero decese la locul de muncă, consolidarea protecției lucrătorilor, în special în sectoarele cu risc ridicat și pentru grupurile vulnerabile, abordarea riscurilor profesionale emergente, inclusiv a celor care decurg din noi forme de muncă, digitalizare și riscuri psihosociale, precum și asigurarea adaptării condițiilor de muncă la temperaturile extreme;

20.salută directivele care vizează reducerea riscurilor de expunere la agenți cancerigeni și la alte boli profesionale potențial mortale; ia act de faptul că prevenirea bolilor profesionale mortale necesită dezvoltarea expertizei legate de expunere, atât la locul de muncă, cât și în serviciile medicale la locul de muncă; reamintește că este important ca la locul de muncă să existe resurse adecvate pentru identificarea riscurilor de expunere și prevenirea acestora în colaborare cu serviciile de sănătate la locul de muncă, care pot oferi orientări cu privire la măsurile adecvate de securitate și sănătate în muncă; consideră că lucrătorii cu risc de expunere la substanțe care cauzează boli profesionale grave ar trebui să aibă acces la servicii medicale la locul de muncă și la controale medicale periodice, prin care să se poată monitoriza expunerea potențială; subliniază că orice strategie cuprinzătoare de reducere a deceselor la locul de muncă trebuie să abordeze în mod explicit cancerul profesional ca pe o cauză tăcută, dar principală a deceselor profesionale, inclusiv din cauza bolilor cu latență lungă cauzate de expunerea prelungită la agenți cancerigeni la locul de muncă; subliniază că este necesar să se îmbunătățească colectarea de date la nivelul UE cu privire la cancerele profesionale, pentru a reflecta pe deplin amploarea reală a deceselor profesionale;

21.este preocupat de faptul că lucrătorii detașați, lucrătorii migranți și lucrătorii din lanțurile de subcontractare sunt expuși unor riscuri disproporționate în materie de securitate și sănătate în muncă, inclusiv la risc de accidente mortale, ca urmare a lanțurilor fragmentate de responsabilitate, a coordonării insuficiente și a responsabilității diluate, în special în sectoarele cu risc ridicat, cum ar fi construcțiile; invită Comisia să evalueze dacă acquis-ul actual în materie de securitate și sănătate în muncă garantează suficient punerea în aplicare efectivă a cerințelor minime de securitate și sănătate de-a lungul lanțurilor de subcontractare și să propună măsuri legislative în cazul în care sunt identificate lacune;

22.invită statele membre să promoveze o cultură a securității și sănătății în muncă, în special pentru lucrătorii tineri, prin combinarea educației cu experiența practică; consideră că instituțiile de învățământ ar trebui să ofere informații generale și formare în materie de sănătate și securitate, iar angajatorii ar trebui să asigure formare specifică în funcție de locul de muncă, în special în timpul uceniciilor și stagiilor;

23.încurajează statele membre să instituie cadre de sprijin care să faciliteze angajarea pompierilor voluntari, recunoscând valoarea competențelor dobândite, în special în ceea ce privește primul ajutor, prevenirea riscurilor, stingerea incendiilor, utilizarea echipamentelor de stingere a incendiilor și organizarea evacuărilor, precum și în ceea ce privește îmbunătățirea siguranței la locul de muncă, prevenirea accidentelor de muncă și reducerea gravității unor astfel de accidente în așteptarea sosirii serviciilor de urgență;

24.subliniază că microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii au adesea o capacitate administrativă, resurse financiare și expertiză specializată limitate; solicită măsuri de sprijin cuprinzătoare și specifice pentru a contribui la identificarea, prevenirea și gestionarea eficace a riscurilor profesionale, a bolilor profesionale și a deceselor, inclusiv prin instrumente simplificate și ușor de utilizat de evaluare a riscurilor, orientări sectoriale specifice, programe practice de prevenire și formare accesibilă și sprijin pentru respectarea obligațiilor în materie de securitate și sănătate în muncă;

25.invită Comisia ca, în cooperare cu statele membre și cu partenerii sociali, să consolideze orientările UE privind sprijinirea victimelor accidentelor de muncă și ale bolilor profesionale și a familiilor acestora; invită, de asemenea, Comisia să evalueze posibilitatea de a elabora recomandări menite să promoveze mecanisme adecvate de sprijin și compensare pentru victime și familiile acestora, încurajând convergența ascendentă a protecției în întreaga UE;

26.invită statele membre să se asigure că toți lucrătorii beneficiază efectiv de protecția securității și sănătății în muncă, în conformitate cu sistemele și practicile naționale, inclusiv lucrătorii pe platforme, resortisanții țărilor terțe și lucrătorii casnici angajați în gospodării private; invită statele membre și partenerii sociali să promoveze utilizarea soluțiilor inovatoare și a celor mai bune practici pentru a preveni accidentele de muncă și bolile profesionale, inclusiv prin inițiative precum premiile pentru bune practici din cadrul campaniei „Locuri de muncă sigure și sănătoase” a EU-OSHA, care prezintă strategii și tehnologii eficace care pot fi implementate în toate sectoarele pentru a îmbunătăți securitatea și sănătatea în muncă;

27.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.