<?xml version="1.0" encoding="UTF-8" standalone="no"?><SDOCTA xmlns:xsi="http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance" xsi:noNamespaceSchemaLocation="TA.xsd"><IDENT><STRING BOLD="on">P10_TA(2026)0222</STRING></IDENT><TI><STRING BOLD="on">Raportul Comisiei pe 2025 privind Georgia</STRING></TI><HIDDEN><STRING HIDDEN="on" ITALIC="on">(A10-0140/2026 - Raportoare: Rasa Juknevičienė)</STRING></HIDDEN><TXTLST><RESOL><TI><STRING BOLD="on">Rezoluția Parlamentului European din 17 iunie 2026 referitoare la raportul Comisiei pe 2025 privind Georgia (2025/2257(INI))</STRING></TI><TEXT><PREAMBLE><PRINIT><STRING ITALIC="on">Parlamentul European,</STRING></PRINIT><GRVISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere comunicarea Comisiei din 4 noiembrie 2025 intitulată „Comunicarea din 2025 privind politica de extindere a UE” (COM(2025)0690), însoțită de documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Raportul pe 2025 privind Georgia” (SWD(2025)0757),</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Acordul de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Georgia, pe de altă parte<FOOTNOTE><FIELD> JO L 261, 30.8.2014, p. 4, ELI: http://data.europa.eu/eli/agree_internation/2014/494/oj.</FIELD></FOOTNOTE>,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Regulamentul (UE) 2025/2441 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 noiembrie 2025 de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1806 în ceea ce privește revizuirea mecanismului de suspendare<FOOTNOTE><FIELD> JO L, 2025/2441, 10.12.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2025/2441/oj.</FIELD></FOOTNOTE>,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere articolul 78 din Constituția Georgiei, care impune luarea tuturor măsurilor posibile pentru a garanta integrarea deplină a Georgiei în UE și NATO,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Avizul de urgență adoptat la 12 noiembrie 2025 al Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) referitor la modificările aduse Codului infracțiunilor administrative și Codului penal al Georgiei,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului, la care Georgia este parte,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere rapoartele anterioare ale Comisiei privind extinderea, referitoare la Georgia,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere raportul intitulat „Freedom in the World 2025” (Libertatea în lume 2025) publicat de Freedom House,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Indicele privind statul de drept pentru 2025 al World Justice Project,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere indicele de percepție a corupției pentru 2025, publicat de Transparency International,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere raportul misiunii de informare a OSCE în Georgia (2026) în temeiul punctului 12 din documentul Mecanismului de la Moscova intitulat „Evoluții în Georgia privind drepturile omului și libertățile fundamentale începând cu primăvara anului 2024”,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere concluziile președinției Consiliului din 16 decembrie 2025 privind extinderea,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere avizul referitor la Legea privind înregistrarea agenților străini, modificările aduse Legii privind granturile și altor legi referitoare la „influența străină”, adoptate de Comisia de la Veneția la 9-10 octombrie 2025,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Georgia,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere rezoluția sa din 11 martie 2026 referitoare la strategia de extindere a UE<FOOTNOTE><FIELD> Texte adoptate, P10_TA(2026)0077.</FIELD></FOOTNOTE>,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A10-0140/2026),</P></VISA></GRVISA><GRCONS><CONS><P><NO.P>A.</NO.P>întrucât Georgia a depus cererea de aderare la UE la 3 martie 2022; întrucât Consiliul European, în cadrul reuniunii sale din 14 și 15 decembrie 2023, a acordat Georgiei statutul de țară candidată, cu condiția să fie adoptate măsurile relevante prevăzute în recomandarea Comisiei din 8 noiembrie 2023; întrucât procesul de aderare a Georgiei este efectiv suspendat, în practică, din 2024;</P></CONS><CONS><P><NO.P>B.</NO.P>întrucât Comisia consideră că Georgia este o țară candidată doar cu numele, în urma concluziilor Consiliului European din 19 decembrie 2024, potrivit cărora acțiunile autorităților georgiene au condus de facto la o oprire a procesului de preaderare și având în vedere regresul continuu și grav al Georgiei începând de atunci în ceea ce privește elementele fundamentale;</P></CONS><CONS><P><NO.P>C.</NO.P>întrucât comisara Marta Kos a descris pe bună dreptate raportul Comisiei pe 2025 privind Georgia ca fiind „cel mai critic raport pregătit vreodată pentru o țară candidată”;</P></CONS><CONS><P><NO.P>D.</NO.P>întrucât situația din Georgia a continuat să se deterioreze dramatic, înregistrându-se noi regrese în ceea ce privește democrația, drepturile omului și statul de drept din cauza acțiunilor partidului „Visul georgian”; întrucât metodele de represiune, campaniile de dezinformare și hărțuirea politică reflectă tactici hibride rusești;</P></CONS><CONS><P><NO.P>E.</NO.P>întrucât, la 29 ianuarie 2026, 24 de state participante ale OSCE au activat Mecanismul de la Moscova, ceea ce a permis instituirea unei misiuni de experți independenți pentru a examina presupusele încălcări ale drepturilor omului, în special evoluțiile începând cu primăvara anului 2024; întrucât raportul de expertiză despre Georgia, publicat la 12 martie 2026 în temeiul Mecanismului de la Moscova al OSCE, evidențiază preocupări serioase legate de integritatea proceselor electorale, inclusiv acuzații de nereguli și presiune asupra opoziției politice, precum și utilizarea de măsuri ilegale împotriva liderilor opoziției și a partidelor politice din opoziție; întrucât în raport se face apel la abrogarea legislației restrictive, inclusiv a Legii privind transparența influenței străine și a modificărilor care afectează libertatea mass-mediei; întrucât raportul documentează cazuri de utilizare disproporționată a forței împotriva protestatarilor și generează preocupări cu privire la încălcările măsurilor de interzicere a torturii și a relelor tratamente, în anumite cazuri atingându-se „pragul de tortură”; întrucât în raport se solicită și eliberarea imediată a persoanelor deținute din motive politice, inclusiv a membrilor opoziției și a jurnaliștilor, și se subliniază necesitatea ca Georgia să coopereze pe deplin cu organismele internaționale, inclusiv cu Comisia de la Veneția și mecanismele internaționale relevante;</P></CONS><CONS><P><NO.P>F.</NO.P>întrucât guvernul format de partidul „Visul georgian” a slăbit în mod sistematic sistemul de control și echilibru prin subminarea independenței sistemului judiciar, a parchetelor și a Curții Constituționale, ceea ce face ca Georgia să nu aibă capacitatea structurală de a îndeplini criteriile de aderare la UE în condițiile actuale;</P></CONS><CONS><P><NO.P>G.</NO.P>întrucât protestele împotriva acțiunilor „Visului georgian” au continuat începând cu 28 noiembrie 2024, demonstrând voința democratică solidă a poporului georgian, în pofida violenței sistematice și disproporționate împotriva demonstranților, a încarcerării acestora și a introducerii unor sancțiuni extrem de severe pentru participare; întrucât au izbucnit proteste de amploare după ce guvernul a anunțat că suspendă pregătirile pentru negocierile de aderare la UE până în 2028;</P></CONS><CONS><P><NO.P>H.</NO.P>întrucât documentarul BBC intitulat „When Water Burns” (Atunci când apa arde pielea), difuzat la 1 decembrie 2025, a prezentat dovezi care sugerează că a fost utilizată apă amestecată cu o substanță chimică toxică împotriva protestatarilor din Georgia în perioada noiembrie-decembrie 2024; întrucât utilizarea de substanțe chimice toxice poate cauza probleme de sănătate pe termen lung;</P></CONS><CONS><P><NO.P>I.</NO.P>întrucât Biroul ODIHR al OSCE nu a putut să participe la observarea alegerilor locale care au avut loc la 4 octombrie 2025 din cauză că autoritățile georgiene au emis invitația prea târziu;</P></CONS><CONS><P><NO.P>J.</NO.P>întrucât modificările legislative nou-adoptate introduc restricții suplimentare asupra finanțării străine și incriminează așa-numita „activitate de lobby extern”; întrucât legislația extinde în mod semnificativ definiția „granturilor” pentru a include asistența tehnică și transferurile între organizațiile străine și sucursalele lor locale, extinde domeniul de aplicare al entităților considerate beneficiare ale granturilor, incluzând organizații cu sediul în străinătate care își desfășoară activitatea în chestiuni legate de Georgia, și introduce sancțiuni penale pentru încălcări legate de granturi; întrucât legislația introduce și pedepse cu închisoarea de până la șase ani pentru „activitatea de lobby extern”, interdicții de apartenență la un partid politic pe o perioadă de opt ani pentru persoanele care au lucrat în organizații care au beneficiat de finanțare externă și sancțiuni suplimentare pentru întreprinderile care se implică în activități politice care nu au legătură cu obiectul lor principal de activitate; întrucât legislația introduce totodată o clauză privind „extremismul”, care prevede pedepse cu închisoarea de până la trei ani pentru „acte sistematice” menite să „creeze percepția” că guvernul este lipsit de legitimitate;</P></CONS><CONS><P><NO.P>K.</NO.P>întrucât modificările aduse Codului penal prevăd pedepse cu închisoarea pentru persoanele care refuză să recunoască legitimitatea guvernului format de partidul „Visul georgian”, ceea ce generează preocupări serioase legate de libertatea de exprimare, pluralismul politic și standardele democratice,</P></CONS><CONS><P><NO.P>L.</NO.P>întrucât, ca răspuns la regresul democratic din Georgia sub regimul condus de „Visul georgian” și în condițiile reorientării geopolitice a țării, Statele Unite au suspendat parteneriatul strategic cu Georgia și au impus sancțiuni care rămân în vigoare; întrucât Congresul SUA a introdus Legea privind mobilizarea și îmbunătățirea opțiunilor Georgiei pentru consolidarea asumării răspunderii, a rezilienței și a independenței (Legea MEGOBARI), care urmărește să intensifice controlul acțiunilor guvernului georgian și al legăturilor sale cu Rusia și cu alte regimuri autoritare, inclusiv cu China;</P></CONS><CONS><P><NO.P>M.</NO.P>întrucât, în decembrie 2024, Statele Unite l-au desemnat pe Bidzina Ivanișvili sub regimul lor de sancțiuni pentru subminarea viitorului democratic și euro-atlantic al Georgiei în beneficiul Federației Ruse; întrucât Statele Unite au ajuns la concluzia că acțiunile lui Ivanișvili și ale partidului „Visul georgian” au erodat instituțiile democratice, au permis încălcarea drepturilor omului și au restricționat exercitarea libertăților fundamentale în Georgia; întrucât, în plus, aceste acțiuni au deviat calea Georgiei de la viitorul euro-atlantic, lăsând țara din ce în ce mai vulnerabilă în fața Rusiei, care continuă să ocupe peste 20 % din teritoriul Georgiei;</P></CONS><CONS><P><NO.P>N.</NO.P>întrucât, la 2 martie 2026, nouă partide de opoziție din Georgia au anunțat formarea unei alianțe ca răspuns la regresul democratic în curs și la consolidarea autoritară a puterii de către partidul „Visul georgian”, demonstrând consolidarea forțelor democratice proeuropene și cerința tot mai accentuată din partea societății de a apăra calea europeană a Georgiei;</P></CONS><CONS><P><NO.P>O.</NO.P>întrucât opt lideri și politicieni din opoziție, și anume Nika Gvaramia, Zurab Japaridze, Badri Japaridze, Mamuka Khazaradze, Nika Melia, Irakli Okruașvili, Givi Targamadze și Giorgi Vashadze, au fost condamnați la șapte până la opt luni de închisoare și li s-a interzis să ocupe funcții publice timp de doi ani pentru că au refuzat să se prezinte în fața Comisiei de anchetă temporare a parlamentului de facto al Georgiei;</P></CONS><CONS><P><NO.P>P.</NO.P>întrucât autoritățile din partidul „Visul georgian” au creat un sistem de represiune motivată politic care a condus la încarcerarea a numeroși prizonieri politici, inclusiv a unor politicieni din opoziție, activiști, jurnaliști și protestatari pașnici, care au fost privați de libertate pentru simplul fapt că au refuzat să se supună autorității partidului aflat la guvernare sau pentru că și-au exercitat drepturile fundamentale; întrucât aceste detenții echivalează cu o strategie deliberată de intimidare menită să reducă la tăcere opoziția, să reprime pluralismul politic și să consolideze regimul autoritar; întrucât încarcerarea continuă a acestor persoane reprezintă o încălcare gravă a ordinii constituționale a Georgiei, a obligațiilor sale internaționale în materie de drepturi ale omului și a valorilor fundamentale care stau la baza statutului său de țară candidată la UE; întrucât numeroși studenți, reprezentanți ai societății civile și artiști au fost reținuți sau amendați pentru participarea la proteste;</P></CONS><CONS><P><NO.P>Q.</NO.P>întrucât persecuția politică a personalităților din opoziție rămâne un motiv serios de îngrijorare, inclusiv vizarea sistematică a lui Ghiorghi Gaharia, lider al partidului „Pentru Georgia”, care a fost victima a două atacuri fizice și pus sub acuzare pentru infracțiuni motivate politic, ceea ce a dus la stabilirea reședinței sale actuale în exil;</P></CONS><CONS><P><NO.P>R.</NO.P>întrucât fostul președinte Mihail Saakașvili a fost privat de libertate timp de peste patru ani și este, de facto, un prizonier politic al oligarhului Bidzina Ivanișvili, care exercită controlul asupra statului și o influență ilegală asupra instituțiilor sale;</P></CONS><CONS><P><NO.P>S.</NO.P>întrucât, începând din ianuarie 2026, societatea civilă georgiană a identificat 48 de deținuți politici care au fost încarcerați pe nedrept ca urmare a participării lor la proteste și a sprijinirii protestelor și alți 68 care sunt în arest preventiv sub acuzații motivate politic;</P></CONS><CONS><P><NO.P>T.</NO.P>întrucât participantele la protestele din Georgia raportează în mod regulat că sunt supuse unor tratamente degradante de către poliție, inclusiv unor abuzuri verbale sexiste, unor percheziții corporale de rutină, unor amenințări cu violul și altor amenințări cu violența fizică în timpul protestelor, în detenție și în timpul perchezițiilor la domiciliu; întrucât această tendință face parte dintr-un tipar mai amplu de abuz și impunitate de la nivelul autorităților de aplicare a legii din Georgia;</P></CONS><CONS><P><NO.P>U.</NO.P>întrucât Mzia Amaglobeli, o jurnalistă georgiană încarcerată și directoare a canalelor mass-media online Batumelebi și Netgazeti, a primit Premiul Saharov pentru libertatea de gândire 2025 din partea Parlamentului European, împreună cu Andrzej Poczobut din Belarus; întrucât Curtea Supremă din Georgia a respins recursul formulat de Mzia Amaglobeli, Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg rămânând ultima și unica cale legală pentru a i se face dreptate;</P></CONS><CONS><P><NO.P>V.</NO.P>întrucât situația libertății mass-mediei și a libertății de exprimare s-a deteriorat dramatic; întrucât Platforma pentru siguranța jurnaliștilor a Consiliului Europei a raportat 32 de alerte pentru Georgia în 2025, o creștere de 78 % față de 2024;</P></CONS><CONS><P><NO.P>W.</NO.P>întrucât presiunea tot mai mare asupra sistemului de educație și încercările de a submina autonomia universităților, rezultat al inițiativei „un oraș - o facultate” a partidului „Visul georgian” riscă să slăbească unul dintre pilonii instituționali esențiali care sprijină dezbaterea democratică, implicarea civică și traiectoria integrării europene a Georgiei și riscă să împiedice accesul la educație; întrucât atacurile împotriva societății civile, a mass-mediei independente și a învățământului superior demonstrează un tipar mai amplu de presiune asupra libertății de exprimare și a libertății academice din Georgia;</P></CONS><CONS><P><NO.P>X.</NO.P>întrucât extracția de mangan din Georgia pentru exportul către UE a provocat alunecări de teren, a poluat zona învecinată și a încălcat drepturile lucrătorilor din regiunea minieră Chiatura; întrucât organizațiile de mediu susțin că deșeurile sunt deversate direct în râul Kvirila; întrucât cei care protestează împotriva extracției de mangan au raportat cazuri de supraveghere, intimidare și reținere de către autoritățile georgiene; întrucât Directiva privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor<FOOTNOTE><FIELD> JO L, 2024/1760, 5.7.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2024/1760/oj.</FIELD></FOOTNOTE> impune întreprinderilor europene să asigure respectarea drepturilor omului, condiții bune de muncă și protecția mediului în lanțurile lor de aprovizionare;</P></CONS><CONS><P><NO.P>Y.</NO.P>întrucât unele dintre teritoriile recunoscute la nivel internațional ca aparținând Georgiei rămân sub ocupație; întrucât Rusia a recunoscut Abhazia și Țhinvali/Osetia de Sud ca state independente în 2008 și încă mai menține mii de soldați în zonă, încălcând dreptul internațional; întrucât Rusia continuă politica sa de „trasare a granițelor”, adică ridicarea de bariere fizice de-a lungul frontierelor administrative ale regiunilor Abhazia și Țhinvali/Osetia de Sud, încălcând suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei; întrucât Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, de asemenea, că acest lucru a dus la încălcări ale drepturilor omului, precum restricționarea libertății de circulație, accesul limitat la proprietăți sau terenuri și separarea membrilor familiei;</P></CONS><CONS><P><NO.P>Z.</NO.P>întrucât Rusia exercită o influență din ce în ce mai mare asupra Georgiei ca urmare a unor campanii politice, economice și de informare; întrucât UE nu poate rămâne pasivă și doar să „ia act” de deteriorarea situației din țară; întrucât UE trebuie să urmeze o abordare proactivă și strategică față de Georgia pentru a reduce vulnerabilitățile țării în fața constrângerilor externe și pentru a proteja conectivitatea regională;</P></CONS><CONS><P><NO.P>AA.</NO.P>întrucât, din 2022, Georgia importă simțitor mai multe produse cu dublă utilizare din țările occidentale și din China; întrucât dovezile statistice disponibile arată că Georgia acționează ca o țară de tranzit, facilitând transferul de bunuri care fac obiectul sancțiunilor către Federația Rusă, acolo unde pot fi utilizate pentru producția de echipamente militare și de arme; întrucât, în numeroase cazuri, aceste nereguli pot fi atribuite strategiilor deliberate menite să eludeze sancțiunile internaționale impuse Rusiei; întrucât s-au exprimat preocupări serioase cu privire la rolul structurilor de guvernanță informale și al persoanelor care au legături cu Bidzina Ivanișvili în facilitarea unui mediu care favorizează eludarea sancțiunilor; întrucât aproximativ 40 000 de întreprinderi deținute de cetățeni sau entități din Rusia își desfășoară în prezent activitatea în Georgia, aproximativ 30 000 dintre acestea fiind înregistrate de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; întrucât întreprinderile care desfășoară schimburi comerciale cu Rusia, inclusiv cu bunuri care fac obiectul sancțiunilor, sunt adesea înființate prin structuri offshore, complicând astfel transparența și identificarea proprietății efective, inclusiv în legătură cu rețelele de întreprinderi asociate cu Bidzina Ivanișvili; întrucât există consemnări constante că bunurile care fac obiectul sancțiunilor, inclusiv vehicule și tehnologie, continuă să fie introduse pe piața din Rusia prin Georgia;</P></CONS><CONS><P><NO.P>AB.</NO.P>întrucât atractivitatea UE ca model de guvernanță democratică, creștere economică și cooperare bazată pe norme rămâne o sursă principală de inspirație pentru societatea civilă georgiană; întrucât sondajele de opinie arată în mod constant un sprijin puternic în rândul populației georgiene pentru integrarea în UE, aproximativ 75 % dintre cetățeni exprimându-și sprijinul pentru calea europeană a țării;</P></CONS><CONS><P><NO.P>AC.</NO.P>întrucât războiul de agresiune pe scară largă pe care Rusia îl poartă împotriva Ucrainei din 2022 a schimbat peisajul securității europene și a sporit importanța strategică a extinderii UE; întrucât, de la începutul războiului, mulți georgieni s-au implicat în sprijinirea Ucrainei;</P></CONS><CONS><P><NO.P>AD.</NO.P>întrucât UE este cel mai important partener comercial al Georgiei, reprezentând aproximativ 22,1 % din comerțul total al țării; întrucât aceste schimburi sunt reglementate de Acordul de asociere UE-Georgia și de zona sa de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (DCFTA), care a intrat pe deplin în vigoare în 2016 și oferă acces preferențial întreprinderilor georgiene pe piața UE, cu cei peste 450 de milioane de consumatori;</P></CONS><CONS><P><NO.P>AE.</NO.P>întrucât, la 6 martie 2026, Comisia a anunțat că suspendă regimul de călătorii fără viză pentru titularii de pașapoarte diplomatice, de serviciu și oficiale georgiene până cel puțin în martie 2027, din cauza preocupărilor legate de deteriorarea democrației și a statului de drept; întrucât cetățenii obișnuiți din Georgia continuă să beneficieze de regimul de călătorii fără viză pentru vizite de scurtă durată în spațiul Schengen, în conformitate cu decizia din 2017;</P></CONS></GRCONS></PREAMBLE><DISPOSITIF><ACTLST><ACTINIT><STRING BOLD="on"><STRING ITALIC="on">Suspendarea integrării Georgiei în UE</STRING></STRING></ACTINIT><ACTION><P><NO.P>1.</NO.P>își exprimă solidaritatea deplină cu poporul georgian, care își continuă lupta pentru o Georgie europeană și democratică în fața regresului democratic, a represiunii tot mai mari, a arestărilor ilegale, a retoricii ostile continue, a dezinformării și a amenințărilor; subliniază că aproape 75 % din populația Georgiei își doresc în continuare integrarea în UE; reiterează că porțile Uniunii Europene rămân larg deschise pentru ca poporul georgian să se întoarcă pe calea europeană;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>2.</NO.P>constată cu profundă dezamăgire că „Visul georgian” nu numai că a suspendat, ci a inversat pur și simplu cursul integrării europene a Georgiei; regretă că s-au înregistrat regrese în punerea în aplicare a tuturor celor nouă priorități care au fost condițiile pentru acordarea statutului de țară candidată Georgiei; subliniază contradicțiile din afirmațiile „Visului georgian”, potrivit cărora integrarea în UE rămâne principala prioritate, în timp ce cei mai înalți demnitari și presa aservită guvernului desfășoară o campanie orchestrată și sistematică de răspândire a unor discursuri manipulatoare în stil rusesc, a dezinformării și a teoriilor conspirației împotriva UE, a funcționarilor și a diplomaților săi;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>3.</NO.P>regretă că, de la alegerile parlamentare fraudate din octombrie 2024, „Visul georgian” și-a intensificat și mai mult parcursul către un autoritarism deplin; este consternat de dezmembrarea rapidă a fundamentelor democratice ale Georgiei prin atacuri țintite împotriva instituțiilor sale democratice, a libertăților fundamentale și a pluralismului democratic, aspect total contradictoriu cu o dezvoltare democratică, pe care o presupune aderarea la UE; împărtășește evaluarea Comisiei potrivit căreia instituțiile esențiale, cum ar fi Comisia electorală centrală, Comisia pentru Comunicații, Consiliul Superior al Justiției, Curtea Constituțională, Parchetul, Banca Națională, autoritățile de aplicare a legii și agențiile de securitate, sunt lipsite de imparțialitate și independență și fac obiectul unui control democratic; subliniază că Georgia nu poate realiza progrese în procesul de aderare la UE atât timp cât nu revine pe calea reformelor democratice și, printre altele, nu garantează alegeri libere, corecte și competitive, nu protejează independența instituțiilor oficiale, nu abordează în mod eficace controlul oligarhic și nu îmbunătățește protecția drepturilor omului și a libertății presei;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>4.</NO.P>subliniază că sancțiunile țintite impuse de UE și de statele sale membre împotriva lui Bidzina Ivanișvili, a principalilor lideri ai partidului „Visul georgian”, a judecătorilor, a procurorilor și a altor funcționari responsabili de regresul democratic continuu din Georgia, de frauda electorală, de încălcările grave ale drepturilor omului și de persecutarea oponenților politici și a activiștilor, și sancțiunile impus deținătorilor indirecți ai unor societăți și birouri de presă afiliate Visului georgian, ar reprezenta un instrument important de combatere a impunității; salută faptul că, în absența unanimității la nivelul UE, un număr tot mai mare de state membre au introdus restricții individuale de acordare a vizelor și alte sancțiuni împotriva demnitarilor georgieni; îndeamnă alte state membre să urmeze acest exemplu;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>5.</NO.P>își reiterează apelul ferm adresat UE și statelor sale membre de a introduce sancțiuni personale imediate și țintite împotriva lui Bidzina Ivanișvili, a membrilor familiei sale și a întreprinderilor sale și solicită UE să îi înghețe activele și să coopereze în această privință cu alte jurisdicții, în special cu Regatul Unit și cu Statele Unite;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>6.</NO.P>condamnă impunitatea sistemică a demnitarilor și instituțiilor responsabile de represiunea politică, hărțuirea jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului, precum și persecutarea personalităților din opoziție; evidențiază că, până în prezent, reacția UE a fost inadecvată și tardivă, având în vedere accelerarea consolidării regimului autoritar în Georgia; îndeamnă Consiliul și statele membre să adopte de urgență măsuri restrictive coordonate la nivelul UE împotriva tuturor politicienilor, funcționarilor și facilitatorilor responsabili, inclusiv extinderea listelor de sancțiuni, înghețarea pe scară largă a activelor și interdicțiile de acordare a vizelor care îi vizează pe cei responsabili de acapararea statului, de represiune și de propaganda sponsorizată de regim; îndeamnă viitorul guvern ungar să ridice blocada impusă de predecesorul său asupra sancțiunilor specifice la nivelul UE împotriva lui Ivanișvili și a conducerii mai largi a partidului „Visul georgian”; invită Consiliul să exploreze mecanisme colective atunci când unanimitatea nu este posibilă, pentru a asigura un răspuns eficace și cu o singură voce al UE;</P></ACTION></ACTLST><ACTLST><ACTINIT><STRING BOLD="on"><STRING ITALIC="on">Regresul continuu în ceea ce privește democrația și statul de drept și consolidarea autocratică a puterii</STRING></STRING></ACTINIT><ACTION><P><NO.P>7.</NO.P>regretă că partidul „Visul georgian” nu a luat nicio măsură pentru a inversa cursul antidemocratic și antieuropean; consideră că colaborarea cu autoritățile georgiene ar trebui să fie strict condiționată de luarea de către acestea a unor măsuri tangibile și verificabile care să inverseze cursul lor actual de regres democratic, represiune, restricții și dezinformare acerbă anti-UE în stil rusesc; își menține, prin urmare, pozițiile din trecut privind nerecunoașterea legitimității parlamentului și a președintelui numit de acesta; regretă că Parlamentul Georgiei este un parlament monopartid de facto, care aprobă mecanic inițiative legislative menite să dezmembreze fundamentele unei democrații parlamentare pluraliste; ia act cu îngrijorare de faptul că parlamentul de facto al Georgiei a declarat că se retrage temporar din Adunarea Parlamentară EuroNest;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>8.</NO.P>își reiterează solicitarea ca reprezentanții și deputații UE și ai statelor membre să se abțină de la reuniuni cu reprezentanții regimului, începând cu actualul președinte de facto, atât timp cât autoritățile georgiene continuă pe actualul curs regresiv și de represiune; invită statele membre să adopte un demers unic și coordonat prin care să limiteze contactele politice cu autoritățile din partidul „Visul georgian” la chestiuni de strictă necesitate, menținând și consolidând în același timp angajamentul față de societatea civilă georgiană, de presa independentă și de instituțiile academice; condamnă retorica agresivă persistentă împotriva diplomaților, politicienilor și funcționarilor UE și ai statelor membre; subliniază importanța promovării în continuare a normelor europene, a valorilor democratice și a parcursului european în rândul populației georgiene și al forțelor politice care și-au asumat angajamentul față de principiile democratice;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>9.</NO.P>ia act cu îngrijorare de retorica agresivă împotriva Statelor Unite, a Regatului Unit și a altor aliați;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>10.</NO.P>invită autoritățile georgiene să restabilească garanțiile funcțiilor publice bazate pe merit, să reintroducă protecția juridică eficace împotriva concedierilor motivate politic și să asigure punerea în aplicare efectivă a dreptului de acces la informații publice;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>11.</NO.P>subliniază că alegerile municipale din 4 octombrie 2025 au fost boicotate de majoritatea partidelor de opoziție, ceea ce reflectă neîncrederea profundă pe care o nutrește majoritatea societății față de independența procesului electoral; regretă că modificările aduse Codului electoral al Georgiei în decembrie 2024 și în martie și aprilie 2025 au consolidat și mai mult poziția dominantă a partidului aflat la guvernare și au introdus noi restricții privind înregistrarea observatorilor locali, a mass-mediei și a alegătorilor; reiterează că autoritățile georgiene au ignorat solicitările Comisiei de la Veneția de a abroga modificările aduse în 2024; subliniază că lipsa observatorilor din partea OSCE/ODIHR din cauza invitației emisă tardiv și din partea organizațiilor locale de observare, ca urmare a restricțiilor care afectează grav transparența procesului electoral și credibilitatea rezultatelor acestuia; solicită din nou un mediu electoral îmbunătățit, asigurat de o administrație electorală independentă și imparțială, și desfășurarea alegerilor viitoare sub corecta observare de către ONG-uri naționale și internaționale; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la modificarea Codului electoral din decembrie 2025, care interzice cetățenilor georgieni să voteze din străinătate; subliniază că participarea la alegeri reprezintă un drept constituțional fundamental al fiecărui cetățean, iar exercitarea acestuia trebuie să fie asigurată indiferent de locul de reședință al persoanei;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>12.</NO.P>condamnă adoptarea unei legislații fără precedent și din ce în ce mai restrictive menite să facă practic imposibil ca sprijinul internațional, inclusiv mijloacele financiare, să ajungă la societatea civilă și la mass-media și să le excludă de la orice finanțare independentă; evidențiază cele mai recente modificări ale Legii privind granturile, intrate în vigoare la 5 martie 2026, care extind în mod semnificativ domeniul de aplicare a ceea ce se consideră a fi un „grant” și fac din primirea de granturi sau finanțare din străinătate fără autorizație guvernamentală prealabilă o infracțiune care se pedepsește cu până la șase ani de închisoare; constată că aceasta este o încălcare directă a Acordului de asociere UE-Georgia; solicită protejarea fundațiilor politice, a ONG-urilor internaționale și a agențiilor de dezvoltare; reamintește autorităților georgiene că orice hărțuire a organizațiilor din statele membre ale UE va conduce la consecințe directe;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>13.</NO.P>constată că aceste modificările urmează celor aduse Legii privind granturile, adoptată în aprilie 2025, care restrânseseră deja opțiunile de sprijin financiar internațional și au introdus cerința ca donatorii internaționali să solicite aprobarea prealabilă a autorităților statului pentru acordarea de granturi, precum și monitorizarea restrictivă și răspunderea administrativă punitivă pentru beneficiari, menite să descurajeze organizațiile să accepte asistență internațională, inclusiv finanțare din partea UE; subliniază că definiția amplă a unui „grant” poate acoperi o gamă largă de tranzacții supuse aprobării prealabile și poate transforma orice cetățean într-o potențială țintă a persecuției din partea guvernului; ia act cu îngrijorare de interdicția de apartenență la un partid timp de opt ani pentru orice persoană care a fost vreodată angajată de o organizație care s-a bazat pe finanțare externă, interzicând astfel unui număr mare de persoane active social să participe la politica de partid; îndeamnă cu fermitate UE și statele sale membre să ia măsuri imediate pentru a proteja și a susține mass-media rămasă independentă și organizațiile societății civile din Georgia;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>14.</NO.P>regretă încercările continue ale partidului „Visul georgian” aflat la guvernare de a persecuta oponenții politici, inclusiv prin arestarea și detenția ilegală a acestora, amenințări și atacuri fizice; condamnă încarcerarea oponenților politici pentru refuzul de a se prezenta în fața Comisiei de anchetă temporare a parlamentului de facto al Georgiei, care a fost utilizată de „Visul georgian” drept o formă de proces politic demonstrativ menit să deschidă calea către persecutarea ulterioară a oponenților politici și pentru interzicerea partidelor de opoziție; subliniază că existența prizonierilor politici este incompatibilă cu obligațiile Georgiei în temeiul Acordului de asociere UE-Georgia; solicită eliberarea imediată și necondiționată a tuturor celor încarcerați din motive politice, inclusiv a membrilor opoziției și a foștilor demnitari; constată că doi politicieni din opoziție au fost grațiați de președintele de facto înainte de alegerile municipale pentru a asigura o aparență de alegeri competitive; își reiterează cu fermitate solicitarea de eliberare imediată a fostului președinte Mihail Saakașvili din motive umanitare, pentru ca acesta să beneficieze de tratamentul medical necesar în străinătate; invită, de asemenea, autoritățile reprezentante ale partidului „Visul georgian” să se asigure că deputaților în Parlamentul European li se acordă acces neîngrădit la Mihail Saakașvili și la alți deținuți politici;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>15.</NO.P>constată că, în pofida recunoașterii vinovăției și a existenței unor dovezi publice credibile de corupție, încarcerarea fostului prim-ministru Irakli Garibașvili ridică mari semne de întrebare dacă procedurile au respectat standardele privind un proces echitabil; subliniază că acest caz reflectă preocupări mai ample cu privire la justiția influențată politic, structurile de putere informale și divizările interne din cadrul partidului „Visul georgian”, aflat la guvernare, inclusiv cu privire la rolul lui Bidzina Ivanișvili;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>16.</NO.P>invită autoritățile georgiene să pună în aplicare mecanisme independente de asumare a răspunderii, să asigure imparțialitatea sistemului judiciar și să îi tragă la răspundere pe autorii abuzurilor motivate politic, în conformitate cu standardele internaționale privind drepturile omului;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>17.</NO.P>solicită o reformă cuprinzătoare a Consiliului Superior al Justiției (CSJ) în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția, care să includă și mandate cu durată determinată ce nu pot fi reînnoite, proceduri transparente de numire și verificări extraordinare ale integrității pentru titularii de funcții judiciare superioare, cu implicarea semnificativă a experților internaționali, cu scopul de a consolida independența justiției și încrederea publică în sistemul judiciar; constată cu dezamăgire desființarea Biroului Anticorupție, care a fost instituit în 2022 și a fost una dintre principalele cerințe ale UE pentru acordarea statutului de țară candidată Georgiei; invită autoritățile georgiene să modifice procedura de numire a Procurorului general, prin impunerea unei majorități parlamentare calificate, și să alinieze Legea privind parchetul la standardele europene;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>18.</NO.P>îndeamnă Avocatul Poporului din Georgia să intensifice exercitarea mandatului său și să utilizeze toate mecanismele de care dispune pentru a proteja drepturile omului, angajându-se într-un dialog constructiv și într-o colaborare strânsă cu apărătorii drepturilor omului și cu societatea civilă din Georgia; evidențiază necesitatea de a preveni orice aplicare selectivă a mandatului său, astfel cum se menționează în raportul din 2025 al Comisiei privind Georgia; subliniază autoritatea distinctă a Avocatului Poporului de a solicita avize legislative din partea OSCE/ODIHR cu privire la legislația autoritară sau nedemocratică;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>19.</NO.P>regretă lipsa de progrese în ceea ce privește dezoligarhizarea și invită autoritățile georgiene să adopte o abordare sistemică în conformitate cu recomandările relevante ale Comisiei de la Veneția, inclusiv prin cerințe consolidate privind transparența, norme eficace privind conflictele de interese și garanții împotriva influenței necuvenite asupra procesului de luare a deciziilor politice și economice;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>20.</NO.P>condamnă ferm încercările autorităților georgiene de a interzice partidele de opoziție; invită autoritățile să oprească imediat aceste încercări și să retragă procesul constituțional intentat de 88 de membri ai parlamentului de facto al Georgiei, prin care aceștia solicită ca activitățile a trei mari partide de opoziție – Mișcarea Națională Unită, Coaliția pentru Schimbare și coaliția Georgia Puternică-Lelo – să fie declarate neconstituționale și ca înregistrarea lor să fie revocată; subliniază că astfel de acțiuni reprezintă o amenințare gravă la adresa principiilor democratice fundamentale și a pluralismului politic; subliniază că o democrație sănătoasă presupune o concurență loială și liberă între diferitele partide politice;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>21.</NO.P>își exprimă dezaprobarea inechivocă cu privire la introducerea recentă în Codul penal a unui nou articol, care interzice critica „publică și sistematică” la adresa autorităților sau contestarea legitimității acestora, precum și „orice altă acțiune publică și sistematică a aceleiași persoane”, formulare care rămâne deschisă interpretărilor, permițând totodată o pedeapsă cu închisoarea de până la trei ani; evidențiază că acest lucru permite incriminarea de facto a libertății de exprimare și solicită guvernului să denunțe această lege;</P></ACTION></ACTLST><ACTLST><ACTINIT><STRING BOLD="on"><STRING ITALIC="on">Reprimarea libertăților civile și a drepturilor fundamentale</STRING></STRING></ACTINIT><ACTION><P><NO.P>22.</NO.P>se declară profund preocupat de faptul că „Visul georgian” a adoptat deja o serie de acte legislative care vizează înăbușirea societății civile, a presei independente și a pluralismului, cum ar fi Legea privind înregistrarea agenților străini, modificările restrictive aduse Legii privind radiodifuziunea, Legii privind administrația publică, Legii privind adunările și manifestările și dispozițiile mai stricte din Codul penal și din Codul infracțiunilor administrative; condamnă în special măsurile legislative care majorează amenzile în temeiul codurilor administrative, ceea ce are ca rezultat tot mai multe cazuri de încarcerare a protestatarilor aflați în imposibilitatea de a plăti respectivele amenzi; își reiterează apelul de a elibera fără întârziere toți prizonierii politici și alte persoane deținute ilegal; avertizează că eforturile autorităților georgiene de a transforma societatea civilă dinamică din Georgia într-un mediu strict controlat de organizații aliniate guvernului constituie încă un pas pe drumul transformării sale într-un regim autoritar; reamintește că majoritatea acestor legi copiază evoluțiile timpurii ale regimului totalitar din Rusia sub conducerea președintelui Putin; invită autoritățile georgiene să abroge aceste acte legislative ca un pas concret înapoi pe calea sa către UE;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>23.</NO.P>condamnă tratamentele degradante și inumane la care a fost supusă, conform relatărilor, Elena Hoștaria în timpul detenției; solicită eliberarea ei imediată și necondiționată și retragerea imediată a acuzațiilor motivate politic împotriva sa;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>24.</NO.P>se declară foarte îngrijorat de utilizarea abuzivă continuă a detenției administrative împotriva protestatarilor și a activiștilor; ia act de Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Mekvabișvili/Georgia, care a stabilit că întemeierea exclusivă pe mărturiile poliției, în absența unor dovezi independente, a subminat garanțiile unui proces echitabil și a contribuit la aplicarea unor sancțiuni disproporționate împotriva demonstranților pașnici; invită autoritățile georgiene să își reformeze procedurile privind infracțiunile administrative, pentru a le alinia la Convenția europeană a drepturilor omului;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>25.</NO.P>condamnă rapoartele credibile privind utilizarea excesivă a forței, a torturii și a relelor tratamente în cazul protestatarilor și a deținuților, inclusiv constatările recente ale Comitetului European pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante (CPT), care documentează acuzații de abuzuri ale poliției și deficiențe sistematice privind garanțiile și răspunderea; invită autoritățile georgiene să asigure investigații prompte, independente și eficace, să urmărească penal persoanele responsabile și să pună în aplicare pe deplin recomandările CPT;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>26.</NO.P>condamnă tendința în creștere a autorităților georgiene de aplicare a legii de a utiliza abuzul verbal și fizic împotriva protestatarilor, amenințările cu violul și alte forme de violență bazată pe gen, precum și perchezițiile corporale ilegale ca parte a unei campanii de a intimida dizidenții, în special pe participantele la proteste, și de a îngrădi drepturile georgienilor la libertatea de exprimare și de întrunire pașnică;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>27.</NO.P>condamnă legislația adoptată care prevede detenția automată și sancțiuni penale ulterioare, inclusiv pedeapsa cu închisoarea de până la un an, pentru persoanele care protestează pașnic pe trotuare și în zonele pietonale; subliniază că aceste măsuri constituie instrumente represive menite să suprime opoziția din motive politice; regretă detenția frecventă a persoanelor pentru aceea că își împărtășesc opiniile pe rețelele sociale;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>28.</NO.P>își exprimă profunda îngrijorare cu privire la acuzațiile de utilizare în Georgia a unui produs chimic interzis împotriva protestatarilor; subliniază că, dacă se confirmă, utilizarea oricărui agent chimic împotriva civililor ar constitui o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale omului, a normelor umanitare internaționale și a obligațiilor Georgiei în temeiul dreptului internațional, inclusiv privind interzicerea armelor chimice; regretă ancheta inadecvată efectuată de autoritățile georgiene cu privire la această chestiune; solicită investigarea internațională imediată, independentă și transparentă a acestor afirmații; solicită o examinare de către Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice a Națiunilor Unite și îndeamnă statele membre să înainteze acest caz în vederea anchetării ulterioare;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>29.</NO.P>își exprimă profunda îngrijorare cu privire la încălcarea sistematică a drepturilor omului în Georgia și la discriminarea grupurilor vulnerabile, inclusiv a persoanelor LGBTIQ+; subliniază că aceste încălcări sunt incompatibile cu obligațiile Georgiei în temeiul Acordului de asociere UE-Georgia și cu standardele internaționale privind drepturile omului; invită autoritățile georgiene să respecte dreptul la libertatea de exprimare, de întrunire, de asociere și de participare politică și să asigure siguranța, protecția și căi de atac eficiente pentru toți apărătorii drepturilor omului și activiștii; solicită insistent UE și statelor membre să monitorizeze aceste încălcări, să ofere sprijin și protecție tuturor persoanelor expuse riscurilor și să coreleze progresele privind asistența, cooperarea și procesul de aderare la UE cu progresele concrete în domeniul protecției drepturilor omului;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>30.</NO.P>îndeamnă parlamentul georgian de facto să abroge legea privind „valorile familiale și protecția minorilor”, ale cărei dispoziții încalcă categoric drepturile omului, inclusiv drepturile la egalitate, nediscriminare, educație, sănătate, libertatea de exprimare, de întrunire pașnică și de asociere, precum și viața privată, libertatea și securitatea; își exprimă solidaritatea cu comunitatea LGBTIQ+ din Georgia și consideră extrem de repulsivă falsa echivalență prevăzută de această lege între relațiile consensuale între persoanele de același sex și incest; reamintește că legi similare din Rusia președintelui Putin au deschis calea către represiunea extinsă a minorităților și, în cele din urmă, pentru o atmosferă de intimidare și discriminare în Rusia;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>31.</NO.P>își exprimă profunda îngrijorare cu privire la situația din regiunea Chiatura a Georgiei ca o consecință a extracției manganului pentru piața UE și solicită punerea în aplicare a Directivei privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor (CSDDD), deoarece UE are o responsabilitate față de bunăstarea rezidenților locali și de protejare a mediului afectat de daunele cauzate;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>32.</NO.P>își reiterează opoziția față de regresul legislației muncii și al drepturilor lucrătorilor din Georgia, cum ar fi modificările din 2024 aduse Legii privind administrația publică; invită autoritățile georgiene să respecte standardele legislației muncii și să nu impună restricții asupra drepturilor lucrătorilor; reamintește că acquis-ul UE include alinierea la convențiile Organizației Internaționale a Muncii (OIM), la Carta socială europeană și la legislația UE privind condițiile de muncă;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>33.</NO.P>salută activarea așa-numitului Mecanism de la Moscova de către OSCE la inițiativa a 24 de țări participante, ceea ce a oferit posibilitatea de a trimite o misiune de experți pentru a evalua punerea în aplicare de către Georgia a angajamentelor asumate în cadrul OSCE, în special în ceea ce privește situația drepturilor omului și a libertăților fundamentale începând cu primăvara anului 2024; solicită autorităților georgiene să implice în mod semnificativ în constatările misiunii și să pună în aplicare recomandările acesteia, cu termene clare, inclusiv în ceea ce privește eliberarea persoanelor deținute din motive politice, abrogarea legislației incompatibile cu obligațiile internaționale și tragerea la răspundere pentru relele tratamente; subliniază că, în cazul în care autoritățile nu adoptă măsuri concrete și verificabile pentru a pune în aplicare recomandările mecanismului, statele participante și instituțiile internaționale relevante ar trebui să ia în considerare posibilitatea instituirii de măsuri de urmărire adecvate pentru a asigura tragerea la răspundere, inclusiv sancțiuni specifice și utilizarea mecanismelor juridice internaționale relevante; invită statele membre ale UE care participă la OSCE să sprijine activ extinderea mandatului misiunii, având în vedere încălcările sistematice și bine documentate care necesită o evaluare independentă cuprinzătoare;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>34.</NO.P>salută rezoluția Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din octombrie 2025, prin care organismele Consiliului Europei sunt îndemnate să „utilizeze toate mijloacele de care dispun”, inclusiv articolul 52 din Convenția europeană a drepturilor omului și acțiunile interstatale inițiate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în temeiul articolului 33, pentru a se asigura că Georgia își respectă obligațiile în calitate de stat membru; invită statele membre ale UE și ale Consiliului Europei să ia în considerare punerea în aplicare a acestei recomandări;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>35.</NO.P>condamnă cu fermitate rolul canalelor mass-media georgiene aservite partidului „Visul georgian”, printre care Imedi TV, Postv și Rustavi 2 TV, în diseminarea dezinformării sistematice, a campaniilor de denigrare și a propagandei ostile împotriva UE și a instituțiilor și reprezentanților săi, în special a șefului Delegației UE în Georgia și a diplomaților statelor membre ale UE; ia act de decizia recentă a Regatului Unit de a impune sancțiuni împotriva Imedi TV și PosTV; invită instituțiile UE să revizuiască acreditarea unor astfel de canale mass-media în instituțiile UE și încurajează statele membre ale UE să urmeze exemplul Regatului Unit și să adopte măsuri restrictive adecvate și proporționale împotriva persoanelor și entităților responsabile de orchestrarea și finanțarea acestor campanii de dezinformare, inclusiv în temeiul regimului mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului; solicită includerea pe lista de sancțiuni a UE a membrilor conducerii Comisiei naționale georgiene de comunicații și a organismului public de radiodifuziune georgian;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>36.</NO.P>își exprimă îngrijorarea cu privire la presiunile exercitate asupra presei independente și la procedurile judiciare inițiate împotriva acesteia; subliniază că pluralismul mass-mediei și siguranța jurnaliștilor reprezintă condiții prealabile esențiale pentru o societate democratică;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>37.</NO.P>ia act cu îngrijorare de reformele recente din sectorul educației din Georgia, care par să centralizeze controlul asupra instituțiilor academice, să slăbească libertatea academică și autonomia universitară și să împiedice integrarea Georgiei în sistemul european de învățământ superior; avertizează cu privire la măsurile care vizează schimbarea structurii și a duratei programelor academice și introducerea principiului „un oraș – o facultate”, care limitează gama de discipline pe care le oferă fiecare universitate; se declară îngrijorat de presiunea normativă exercitată asupra unor instituții precum Universitatea de Stat Ilia în urma sprijinului public acordat protestelor studențești, în timp ce sprijinul este extins pentru instituțiile private asociate cu figuri apropiate de elita conducătoare; subliniază că experții independenți din domeniul educației avertizează că efectul cumulativ al acestor măsuri riscă să reducă pluralismul academic și să politizeze și mai mult sistemul de învățământ superior;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>38.</NO.P>își exprimă îngrijorarea cu privire la rețelele organizate de centre de intermediere telefonică frauduloase care operează din Georgia, în special cele vizând cetățeni ai UE; subliniază că investigațiile jurnaliștilor internaționali au sugerat că funcționari de rang înalt ai partidului „Visul georgian” oferă protecție acestor rețele de escrocherii în schimbul unor compensații financiare, care îi ajută să susțină sancțiunile economice;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>39.</NO.P>ia act de decizia Comisiei de a suspenda regimul de călătorii fără viză pentru titularii de pașapoarte diplomatice, de serviciu și oficiale georgiene, care se aplică începând cu 6 martie 2026 în toate statele membre ale UE în temeiul mecanismului revizuit și mai flexibil privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor, care a intrat în vigoare la 30 decembrie 2025, ca o consecință directă a acțiunilor regimului „Visul georgian” care încalcă valorile fundamentale; încurajează statele membre să realizeze o examinare aprofundată, prin desfășurarea unui interviu și solicitarea de documente justificative de la acești solicitanți de viză, și să refuze acordarea vizelor în cazul oricăror îndoieli cu privire la fiabilitatea informațiilor furnizate de aceștia; regretă că nu au fost posibile interdicții de acordare a vizelor la nivelul UE pentru funcționarii georgieni responsabili de încălcări grave ale drepturilor omului, de regresul democratic și de represiune din cauza opoziției din partea Ungariei și a Slovaciei; constată că cel de-al optulea raport referitor la mecanismul privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor evidențiază că Georgia nu a respectat criteriile de referință esențiale și recomandările anterioare; avertizează că lipsa continuă de acțiune a autorităților georgiene ar putea duce la suspendarea regimului de călătorii fără viză pentru întreaga populație, situație pentru care „Visul georgian” ar fi pe deplin responsabil; invită Comisia să instituie un mecanism prin care activiștii societății civile, jurnaliștii și studenții să poată beneficia în continuare de acces fără viză în UE și să sporească sprijinul direct pentru programele de schimb interpersonal, cum ar fi Erasmus+, Orizont Europa, Corpul european de solidaritate și Europa creativă;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>40.</NO.P>subliniază că lipsa unor cercetări academice aprofundate, a unei educații istorice și a sensibilizării publicului cu privire la ocupația sovietică și la consecințele acesteia pe termen lung permite răspândirea campaniilor de manipulare a istoriei și de dezinformare, pe care Federația Rusă le exploatează pentru a submina aspirațiile euro-atlantice ale societății georgiene; accentuează, prin urmare, importanța cercetării academice, a documentării și a diseminării cunoștințelor despre istoria Georgiei sub ocupația sovietică, inclusiv despre represiunea politică, execuțiile în masă și istoria rezistenței față de ocupația Rusiei sovietice, precum și importanța readucerii acestor evenimente în memoria colectivă; regretă că, în ultimii ani, în condițiile cel puțin ale unei acceptări tacite din partea autorităților, au fost observate eforturi de relativizare a crimelor comuniste și de inversare a procesului de destalinizare; subliniază, în acest sens, rolul important al istoricilor și al cercetătorilor independenți, precum și al organizațiilor societății civile independente, cum ar fi SovLab, în studierea ocupației sovietice și a consecințelor politice, juridice și morale ale acesteia, în identificarea locurilor în care au fost îngropate victimele terorii comuniste și în asigurarea identificării și comemorării lor demne; încurajează instituțiile relevante din statele membre care se ocupă cu documentarea consecințelor ocupației sovietice, a crimelor comuniste și a altor regimuri totalitare să aprofundeze cooperarea cu omologii lor georgieni, să sprijine proiecte comune de cercetare și să participe la programe și inițiative educaționale menite să dezvăluie, să documenteze și să disemineze cunoștințele despre acest capitol al istoriei Georgiei; își exprimă îngrijorarea cu privire la obstrucționarea sistematică a accesului la arhivele legate de represiunea și crimele comise în perioada ocupației sovietice; invită autoritățile georgiene să asigure accesul deplin, transparent și nediscriminatoriu al persoanelor din mediul academic, al cercetătorilor și al organizațiilor societății civile la arhivele referitoare la perioada sovietică;</P></ACTION></ACTLST><ACTLST><ACTINIT><STRING BOLD="on"><STRING ITALIC="on">Alinierea în ceea ce privește chestiunile de politică externă și de securitate</STRING></STRING></ACTINIT><ACTION><P><NO.P>41.</NO.P>regretă că nivelul de aliniere a Georgiei la declarațiile Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și la deciziile Consiliului privind sancțiunile a scăzut și mai mult, de la 53 % la 40 % în 2024, demonstrând lipsa sa de angajament față de integrarea europeană; este deosebit de dezamăgit că Georgia nu s-a aliniat în mod sistematic la inițiativele internaționale și ale UE în sprijinul Ucrainei, inclusiv la rezoluțiile adoptate de Adunarea Generală a ONU, de Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU și de Consiliul Europei, ci, în schimb, și-a consolidat relațiile cu Rusia și a sprijinit discursurile Rusiei care vizează transferarea responsabilității pentru războiul de agresiune și crimele comise de Rusia;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>42.</NO.P>este extrem de recunoscător pentru solidaritatea puternică manifestată de poporul georgian față de Ucraina în timpul războiului de agresiune al Rusiei, care reflectă opoziția publică larg răspândită față de politicile imperialiste ruse, experiența proprie a țării în ceea ce privește agresiunea militară rusă și voința puternică a poporului de a-și păstra independența și de a rămâne în afara sferei de influență a Moscovei; subliniază că numeroși voluntari georgieni au luptat alături de forțele armate ucrainene, în special în Legiunea Georgiană, și că societatea civilă georgiană a participat la campanii de ajutor umanitar în sprijinul Ucrainei;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>43.</NO.P>observă că Georgia încă nu s-a aliniat la marea majoritate a sancțiunilor împotriva Rusiei, Belarusului și Iranului; invită autoritățile georgiene să adopte măsuri verificabile, să consolideze cooperarea și controlul vamal pentru a împiedica utilizarea teritoriului Georgiei și/sau a entităților juridice înregistrate în Georgia pentru a eluda măsurile restrictive ale UE; consideră că nivelul actual de aliniere și eforturile de punere în aplicare sunt în mod evident insuficiente și incompatibile cu responsabilitățile unei țări candidate la UE; subliniază că sunt necesare urgent acțiuni mai hotărâte, inclusiv alinierea deplină la măsurile restrictive ale UE, mecanisme eficace de monitorizare și de asigurare a respectării legii, precum și o cooperare transparentă cu instituțiile UE pentru a preveni eludarea sancțiunilor, în special în ceea ce privește produsele cu dublă utilizare, exporturile de petrol și fluxurile financiare care implică entități din Rusia și Iran; avertizează că continuarea nealinierii la politica externă și la regimul de sancțiuni al UE va avea consecințe directe pentru procesul Georgiei de aderare la UE; invită UE și statele sale membre să continue monitorizarea îndeaproape a respectării de către Georgia a regimului de sancțiuni al UE, inclusiv a riscurilor de eludare a sancțiunilor prin intermediul teritoriului georgian sau al entităților înregistrate în Georgia;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>44.</NO.P>invită UE și statele sale membre să ia măsuri urgente și hotărâte pentru a opri eludarea sistematică a sancțiunilor UE de către Rusia, facilitată de autoritățile georgiene, inclusiv prin instituirea unui mecanism de monitorizare specific al UE pentru a urmări fluxurile comerciale de produse cu dublă utilizare cu prioritate ridicată și de componente pentru aviație care tranzitează prin Georgia; invită, în plus, autoritățile georgiene să se alinieze pe deplin la aceste eforturi și să publice rapoarte periodice și transparente privind aceste fluxuri comerciale, pentru a consolida asigurarea respectării legislației vamale și a preveni eludarea în continuare a sancțiunilor;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>45.</NO.P>este îngrijorat de potențiala utilizare a porturilor, a infrastructurii de rafinare și a instalațiilor georgiene de prelucrare a petrolului pentru a facilita reexportul sau amestecul de produse petroliere rusești, cu scopul de a eluda regimurile de sancțiuni internaționale; își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu relatările potrivit cărora se transportă țiței rusesc către rafinăria Kulevi recent construită pe coasta Mării Negre, parțial finanțată de stat; invită autoritățile georgiene să oprească imediat și să prevină orice astfel de activități și să se asigure că infrastructura Georgiei nu este utilizată pentru a facilita eludarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei; constată că terminalul petrolier Kulevi nu a fost inclus în cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, pe baza angajamentelor autorităților georgiene și ale operatorului terminalului că vor respecta cu strictețe sancțiunile UE; solicită includerea sa în viitoarele sancțiuni, în cazul în care autoritățile georgiene și operatorii terminalului nu respectă cu strictețe sancțiunile UE; solicită o cooperare consolidată între UE și partenerii internaționali pentru a asigura aplicarea deplină a măsurilor restrictive;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>46.</NO.P>invită Comisia să evalueze, în cooperare cu Autoritatea pentru Combaterea Spălării Banilor (ACSB), cadrul juridic și de reglementare al Georgiei, inclusiv dispozițiile Codului fiscal georgian care pot facilita utilizarea întreprinderilor înregistrate offshore și care disimulează beneficiarii reali, permițând astfel eludarea sancțiunilor și spălarea banilor; solicită o monitorizare și o examinare sporită a întreprinderilor înregistrate în Georgia, care sunt deținute sau controlate de cetățeni sau entități ruse, în special a celor înființate după februarie 2022; invită autoritățile georgiene să înființeze un birou de recuperare a activelor, un birou de gestionare a activelor și un registru al beneficiarilor finali reali, în scopul consolidării măsurilor de combatere a spălării banilor și al reducerii riscului de eludare a sancțiunilor;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>47.</NO.P>ia act de faptul că, după ce a abandonat calea integrării euro-atlantice, „Visul georgian” se îndreaptă strategic către cooperarea cu China, Rusia și Iran, astfel cum confirmă numeroase rapoarte; subliniază că această reorientare demonstrează nerespectarea angajamentului constituțional al Georgiei față de integrarea euro-atlantică și voința clară și exprimată în mod constant a societății georgiene; își exprimă indignarea că, în loc să fie luate în considerare constatările credibile cu privire la extinderea influenței puterilor autoritare, au fost lansate anchete împotriva autorilor unor astfel de rapoarte, în special împotriva lui Giorgi Kandelaki, cercetător al Institutului Hudson, și a lui Tinatin Hidașeli;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>48.</NO.P>își exprimă îngrijorarea cu privire la implicarea unor întreprinderi chineze de stat în proiecte strategice, cum ar fi portul maritim de adâncime Anaklia, care a fost dezvoltat inițial împreună cu partenerii occidentali și menit să consolideze conectivitatea est-vest, indiferent de influența Rusiei și a Chinei; reamintește autorităților georgiene că succesul Coridorului Mijlociu este corelat cu respectarea de către Georgia a statului de drept și că investițiile din cadrul Global Gateway impun ca Georgia să fie un partener stabil și transparent;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>49.</NO.P>ia act de inițiativele privind proiectele strategice dedicate conectivității în regiunea Mării Negre, inclusiv proiectul privind cablul submarin din Marea Neagră pentru conectivitate digitală și cablul pentru transportul submarin de energie din Marea Neagră, care ar putea să consolideze legăturile energetice și digitale dintre Uniunea Europeană și Caucazul de Sud;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>50.</NO.P>constată că Biserica Ortodoxă din Georgia rămâne o instituție influentă în societatea georgiană și joacă un rol important în modelarea discursului public; își exprimă îngrijorarea cu privire la utilizarea rețelelor religioase de către Rusia drept canale de dezinformare și de influențare a operațiunilor din Georgia, cu scopul de a submina orientarea proeuropeană și reziliența democratică; reamintește că anumiți clerici din Georgia s-au opus unei astfel de instrumentalizări și s-au pronunțat deopotrivă împotriva influenței rusești și a regimului „Visul georgian”; subliniază că dioceza ortodoxă georgiană și comunitățile georgiene sunt, de asemenea, prezente în UE, ceea ce evidențiază necesitatea vigilenței și a rezilienței împotriva eforturilor transnaționale de dezinformare;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>51.</NO.P>remarcă cu deosebită îngrijorare influența tot mai mare a Iranului în țară, în special prin intermediul instituțiilor religioase și de învățământ și al mobilizării tineretului, precum și prin intermediul unor structuri economice care permit eludarea în mod eficace a sancțiunilor împotriva Iranului; este, de asemenea, îngrijorat de influența tot mai mare a actorilor economici care au legături cu regimul iranian care operează în Georgia; subliniază că astfel de actori pot fi folosiți pentru eludarea sancțiunilor financiare, pentru spălarea banilor și pentru exporturile ilicite de produse iraniene, aducând beneficii unor actori care au legături atât cu regimul iranian, cât și cu cel al partidului „Visul georgian”, prin intermediul corupției și al licitațiilor publice frauduloase;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>52.</NO.P>consideră că Georgia ar trebui să joace un rol constructiv în facilitarea accesului Armeniei la rutele comerciale maritime internaționale, contribuind astfel la conectivitatea regională, la reziliența economică și la stabilitate în Caucazul de Sud;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>53.</NO.P>își reafirmă sprijinul de neclintit pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei; condamnă în termeni fermi a ocuparea continuă de către Rusia a regiunilor georgiene Abhazia și Țhinvali/Osetia de Sud, precum și continuarea procesului de „trasare a granițelor”, care constituie o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Georgiei; îndeamnă guvernul georgian să mențină o poziție clară și consecventă cu privire la agresiunea Rusiei; condamnă ferm eforturile Rusiei de a integra politic, militar și economic teritoriile ocupate în Federația Rusă; ia act cu profundă îngrijorare de detențiile ilegale continue și de vizarea etnicilor georgieni din Abhazia și din regiunea Țhinvali, inclusiv a femeilor și a tinerilor, pe baza unor acuzații false, cum ar fi acuzații de spionaj sau deținerea unui pașaport georgian; condamnă aceste practici ca încălcări grave ale drepturilor omului care contribuie la intimidarea, discriminarea și strămutarea forțată a populației georgiene; condamnă ferm dezvoltarea în curs a bazei navale rusești în Oceamcire, care nu reprezintă doar o încălcare a integrității teritoriale, ci și o amenințare directă la adresa securității întregului bazin al Mării Negre și a propriilor ambiții ale Georgiei în domeniul comerțului maritim; își reiterează apelul pentru retragerea imediată și necondiționată a forțelor ruse din regiunile georgiene Abhazia și Țhinvali/Osetia de Sud;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>54.</NO.P>solicită măsuri restrictive specifice împotriva celor responsabili de încălcări ale drepturilor omului în teritoriile ocupate, pe baza unor precedente precum „Lista Othozoria-Tatunașvili” din 2018;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>55.</NO.P>reamintește importanța activității misiunii de monitorizare a UE în Georgia (EUMM) în soluționarea conflictelor, monitorizarea drepturilor omului și sprijinirea comunităților afectate; condamnă cu fermitate obstrucționarea continuă de către Federația Rusă a accesului EUMM în regiunile ocupate din Georgia, precum și actele anterioare de intimidare a observatorilor EUMM, inclusiv detențiile ilegale și alte incidente care implică amenințări și ingerințe în activitatea EUMM; consideră că punerea în aplicare vizibilă și publică a mandatului EUMM ar trebui consolidată în continuare prin resurse suplimentare, inclusiv umane, și comunicată într-un mod mai evident, deoarece contribuie semnificativ la angajamentul UE în regiune și expune tacticile agresive ale Rusiei care, de la războiul din 2008 împotriva Georgiei, au continuat să aducă moarte, suferință și instabilitate în regiune;</P></ACTION><SEPARATION><P>°</P><P>°	°</P></SEPARATION><ACTION><P><NO.P>56.</NO.P>încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, Președintei Georgiei, Salome Zurabișvili, și autorităților <STRING ITALIC="on">de facto</STRING> din Georgia.</P></ACTION></ACTLST></DISPOSITIF></TEXT></RESOL></TXTLST></SDOCTA>