P10_TA(2026)0230Recrutarea copiilor de către criminalitatea organizatăRezoluția Parlamentului European din 18 iunie 2026 referitoare la recrutarea copiilor de către criminalitatea organizată (2026/2725(RSP))Parlamentul European,

–având în vedere Convenția ONU cu privire la drepturile copilului,

–având în vedere Rezoluția 79/188 a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite privind prevenirea și combaterea violenței împotriva copiilor din partea grupurilor infracționale organizate și a grupurilor teroriste în domeniul prevenirii criminalității și al justiției penale,

–având în vedere Rezoluția 2024/12 a Consiliului Economic și Social al Organizației Națiunilor Unite privind tratamentul copiilor asociați grupurilor teroriste, inclusiv al copiilor recrutați și exploatați de aceste grupuri,

–având în vedere comunicarea Comisiei din 1 aprilie 2025 privind ProtectEU 2025-2030: o strategie europeană de securitate internă (COM(2025)0148),

–având în vedere raportul Europol intitulat „Evaluarea amenințării pe care o reprezintă criminalitatea gravă și organizată în UE în 2025” (EU-SOCTA 2025),

–având în vedere viitorul plan de acțiune al UE privind protecția copiilor împotriva criminalității,

–având în vedere proiectul STRIVE pentru minori al UE și al Biroului Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC) și constatările evaluării efectuate în cadrul acestuia,

–având în vedere Regulamentul (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale) JO L 277, 27.10.2022, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2022/2065/oj., în special dispozițiile acestuia privind protecția minorilor în mediul online, evaluarea și atenuarea riscurilor sistemice legate de conținutul ilegal și de comportamentul online dăunător, sistemele de recomandare și responsabilitățile platformelor online foarte mari și ale motoarelor de căutare foarte mari,

–având în vedere orientările Comisiei din 14 iulie 2025 în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale referitoare la protecția minorilor JO C, C/2025/5519, 10.10.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/5519/oj.,

–având în vedere notificarea serviciilor de informații ale Europol din 12 noiembrie 2024 intitulată „Recrutarea tinerilor făptași pentru rețelele infracționale”,

–având în vedere documentul de lucru al Biroului mondial de cercetare și prospectivă al UNICEF Innocenti din septembrie 2024 intitulat „Implicarea copiilor în violența organizată: Tendințe emergente și lacune în materie de cunoștințe”,

–având în vedere Strategia UE privind drepturile copilului și Strategia UE în materie de droguri,

–având în vedere audierea Comisiei sale pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din 4 iunie 2025 intitulată „Radicalizarea online, cu accent pe recrutarea copiilor pentru criminalitatea organizată și terorism”,

–având în vedere rezoluția sa din 20 ianuarie 2026 referitoare la uciderea lui Mehdi Kessaci – necesitatea urgentă a unei acțiuni europene ambițioase împotriva traficului de droguri Texte adoptate, P10_TA(2026)0007.,

–având în vedere Directiva (UE) 2016/800 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale JO L 132, 21.5.2016, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2016/800/oj.,

–având în vedere articolul 136 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.întrucât grupurile infracționale organizate și cele teroriste recrutează și exploatează din ce în ce mai mult copiii ca parte a strategiilor lor operaționale, inclusiv pentru a împiedica depistarea și urmărirea penală a autorilor adulți și pentru a extinde activitățile ilicite;

B.întrucât notificarea serviciilor de informații ale Europol din noiembrie 2024 arată că minorii recrutați de rețelele infracționale nu au, de regulă, niciun contact direct cu eșaloanele superioare ale organizațiilor și sunt mobilizați prin intermediul prestatorilor de servicii infracționale; întrucât cunoașterea slabă de către acești minori a structurii rețelelor și, în multe cazuri, absența cazierelor judiciare îi fac agenți cu risc scăzut, care, în cazul arestării, sunt mai puțin susceptibili să comunice informații utile autorităților de aplicare a legii;

C.întrucât recrutarea și exploatarea copiilor de către grupurile infracționale organizate și cele teroriste încalcă drepturile fundamentale ale copiilor, inclusiv demnitatea acestora, cu consecințe grave pentru siguranța și viitorul lor; întrucât vulnerabilitatea copiilor la recrutarea de către rețelele de criminalitate organizată rezultă din mai mulți factori de risc ce se suprapun și se intersectează și care sunt exploatați în mod deliberat, inclusiv lipsa sentimentului de apartenență, experiențe negative în timpul copilăriei și provocări de sănătate mintală; întrucât o prevenire eficace necesită răspunsuri integrate care să vizeze acești factori;

D.întrucât recrutarea copiilor a evoluat de la o preocupare în primul rând de ordin umanitar la un factor sistemic ce facilitează criminalitatea organizată, fiind integrată în modelele operaționale ale rețelelor infracționale, și reprezintă un obstacol în calea păcii, securității și dezvoltării; întrucât grupurile infracționale care recrutează copii subminează securitatea UE, alimentează criminalitatea și perpetuează ciclurile de violență și insecuritate de la o generație la alta;

E.întrucât aceste practici sunt facilitate de anumite evoluții tehnologice care pot normaliza și stimula comportamentul infracțional în rândul copiilor;

F.întrucât exercițiul de repertoriere efectuat de Europol în 2024 a identificat 821 de rețele infracționale cu grad ridicat de risc active în UE, care generează venituri anuale estimate la 92-188 de miliarde EUR, ceea ce reprezintă aproximativ 0,7-1,4 % din PIB-ul UE Raportul Europol din 4 aprilie 2024, „Decoding the EU’s most threatening criminal networks” (Decodarea rețelelor infracționale care reprezintă cea mai mare amenințare în UE), actualizat în mai 2026.; întrucât minorii sunt implicați în peste 70 % din activitățile ilegale practicate pe piață, inclusiv traficul de droguri, extorcarea, frauda online, spălarea banilor, traficul ilicit de arme de foc și prestarea unor servicii bazate pe violență, rețelele infracționale exploatând copii încă de la 12 ani pentru sarcini precum vânzarea drogurilor în stradă, curieri pentru transportul numerarului și extragerea drogurilor din containerele de transport;

G.întrucât organizațiile infracționale vizează în mod sistematic copiii aflați în situații extrem de vulnerabile, în special pe cei afectați de excluziunea socioeconomică, abandonul școlar și destrămarea familiilor, sau copiii migranți, exploatând insecuritatea lor economică, marginalizarea socială și necunoașterea riscurilor;

H.întrucât fetele și tinerele sunt din ce în ce mai implicate în infracționalitatea organizată, deși sunt adesea trecute cu vederea de sistemele de justiție penală, 22 % dintre victimele identificate ale traficului din vestul și sudul Europei fiind forțate să desfășoare activități infracționale, în principal trafic de droguri;

I.întrucât comerțul ilicit cu arme de foc și utilizarea ilegală a materialelor pirotehnice au contribuit la trecerea de la fapte ușoare la infracțiuni mai grave și violente în care sunt implicați minori, cum ar fi extorcarea și asasinatele; întrucât recrutorii de infractori le pot oferi minorilor stimulente financiare substanțiale, care variază între câteva mii de euro și 20 000 EUR pentru asasinate;

J.întrucât intimidările și constrângerile legate de droguri constituie una din principalele căi de recrutare și exploatare a copiilor în rețelele de crimă organizată, care recurg la îndatorări, racolări în scopuri sexuale și violențe; întrucât raza de acțiune transfrontalieră a rețelelor respective înseamnă că aceste fenomene nu pot fi abordate corespunzător doar prin acțiuni naționale;

K.întrucât extinderea piețelor de droguri a determinat o implicare a minorilor la cote alarmante, după cum reiese din creșterile bruște înregistrate de utilizarea centrelor logistice importante, inclusiv a porturilor; întrucât lipsa unor efecte armonizate ale definiției actuale a criminalității organizate în statele membre ale UE complică colectarea și subminează comparabilitatea datelor și întrucât datele privind minorii implicați în criminalitatea organizată sunt limitate, adesea nefiabile și greu comparabile din cauza vârstelor diferite ale răspunderii penale și a raportării insuficiente;

L.întrucât investițiile insuficiente în serviciile publice, inclusiv în serviciile de prevenire, educație și sănătate, constituie cauzele profunde ale recrutării copiilor de către grupuri infracționale organizate;

M.întrucât răspunsurile instituționale fragmentate și coordonarea insuficientă între sistemele de protecție a copilului, autoritățile judiciare, agențiile de securitate și autoritățile de reglementare în domeniul digital creează lacune pe care grupurile infracționale le exploatează; întrucât rezoluția Parlamentului referitoare la uciderea lui Mehdi Kessaci la Marsilia a condamnat recrutarea sistematică a tinerilor de către bandele infracționale și a solicitat îmbunătățirea prevenirii, a protecției și a urmăririi penale, inclusiv acordarea unui sprijin specializat destinat minorilor pentru a scăpa de exploatare și a se reintegra în societate;

N.întrucât, în aprilie 2025, Europol a înființat un grup operațional de intervenție denumit „GRIMM”, condus de Suedia și alcătuit din forțe de poliție din Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Țările de Jos și Norvegia, în vederea coordonării cu întreprinderile din domeniul tehnologiei pentru a identifica demersurile de recrutare a copiilor prin platformele de comunicare socială și de mesagerie;

O.întrucât abordările bazate pe dovezi, precum cele elaborate în cadrul proiectului STRIVE Juvenile al UE și al UNODC, demonstrează eficacitatea răspunsurilor care pun prevenirea pe primul loc, sunt transsectoriale, se bazează pe cunoașterea traumelor, iau în considerare dimensiunea de gen și se axează pe copii,

1.condamnă ferm recrutarea și exploatarea copiilor de către grupurile infracționale organizate și grupările teroriste sub toate formele, atât online, cât și offline;

2.recunoaște că recrutarea copiilor constituie o infracțiune gravă împotriva copiilor și o încălcare gravă a drepturilor omului; subliniază că este vorba de o amenințare în continuă schimbare la adresa securității interne și externe a Uniunii Europene, care necesită un răspuns cuprinzător și axat pe protecție, prevenirea timpurie, accesul la drepturi și continuitatea educațională, integrând sistemele sociale și de securitate internă, justiție și învățământ, precum și strategii și măsuri menite să consolideze cadrul de protecție a copiilor, atât offline, cât și online;

3.reamintește că un copil este, înainte de toate, un copil și ar trebui tratat ca atare și invită statele membre să garanteze că interesul superior al copilului reprezintă întotdeauna considerentul primordial;

4.invită Comisia și statele membre să recunoască explicit prevenirea și combaterea recrutării copiilor de către grupurile infracționale organizate și grupările teroriste ca domeniu prioritar în viitorul plan de acțiune al UE privind protecția copiilor împotriva criminalității; solicită ca planul de acțiune să prevadă un pilon specific de prevenire cu mecanisme de alertă timpurie la care să participe școlile, serviciile sociale și familiile, precum și o abordare centrată pe tineret și axată pe deprinderea abilităților de viață prin implicarea directă a comunității;

5.îndeamnă Comisia să abordeze recrutarea copiilor de către grupuri infracționale organizate și în viitoarea propunere legislativă de norme modernizate privind criminalitatea organizată; invită Comisia să ia în considerare să includă dispoziții specifice în propunerea respectivă, cum ar fi circumstanțe agravante pentru recrutarea copiilor; își reiterează, în acest sens, solicitarea privind stabilirea unei noi definiții comune a noțiunii de „organizație criminală”, care să aibă în vedere și utilizarea violenței, a corupției sau a intimidării de către grupurile infracționale;

6.invită Comisia să publice, cât mai curând posibil, o propunere legislativă de revizuire a Directivei UE privind articolele pirotehnice Directiva 2013/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iunie 2013 privind armonizarea legislației statelor membre referitoare la punerea la dispoziție pe piață a articolelor pirotehnice (JO L 178, 28.6.2013, p. 27, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2013/29/oj)., astfel încât să abordeze utilizarea articolelor pirotehnice ca arme, inclusiv exploatarea tinerilor vulnerabili; încurajează statele membre să intensifice cooperarea cu Europol și Eurojust, în special în porturi, centre logistice și zone urbane cu comunități vulnerabile, prin schimbul de bune practici și cursuri de formare privind identificarea și semnalarea activităților suspecte care implică copii;

7.cere Comisiei și statelor membre să recunoască intimidarea legată de droguri ca o cale consacrată de recrutare în criminalitatea organizată; invită statele membre să garanteze că strategiile naționale care abordează recrutarea copiilor cuprind în mod explicit răspunsuri interinstituționale la intimidarea legată de droguri, pe baza modelelor emergente de bune practici;

8.solicită adoptarea unei abordări care să pună prevenirea pe primul loc și a unor sisteme integrate de protecție care să se axeze pe copii, să ia în considerare dimensiunea de gen, să se bazeze pe cunoașterea traumelor și să fie transsectoriale, punând accentul pe identificarea din timp a copiilor expuși riscurilor, pe intervențiile comunitare, pe întărirea familiilor și pe consolidarea serviciilor sociale; subliniază rolul pozitiv al sportului, al asociațiilor educaționale și al organizațiilor comunitare în garantarea unor medii sigure, sănătoase și incluzive;

9.consideră că natura transfrontalieră a criminalității organizate face ca răspunsurile strict naționale în materie de protecție a victimelor să fie inadecvate pentru copii și tineri; solicită o cooperare sectorială consolidată în materie de securitate, justiție, protecție a copilului, învățământ și sănătate, precum și parteneriate public-privat, pentru a asigura cadre de protecție integrate și transsectoriale pentru copii, atât offline, cât și online;

10.evidențiază că dimensiunea online a recrutării copiilor este în prezent esențială pentru modelele operative ale grupurilor infracționale organizate și ale grupărilor teroriste, care exploatează sistematic serviciile digitale pentru identificarea, vizarea, racolarea, manipularea și constrângerea copiilor; accentuează că recrutarea online a copiilor de către rețelele de crimă organizată creează lacune semnificative în aplicarea legii din cauza cooperării limitate a platformelor; invită Comisia și statele membre să asigure respectarea obligațiilor actuale ale platformelor;

11.îndeamnă Comisia și statele membre să garanteze aplicarea temeinică, consecventă și conformă cu drepturile copilului a Regulamentului privind serviciile digitale, în concordanță cu orientările Comisiei privind protecția minorilor;

12.cere Comisiei să vegheze la aplicarea deplină a legislației UE în domeniul digital și să consolideze, dacă este necesar, obligațiile platformelor de a lua măsuri împotriva exploatării și a recrutării copiilor, precum și să îmbunătățească protecția minorilor în mediul online prin viitorul act legislativ privind echitatea digitală, eliminând lacunele în materie de reglementare referitoare la garantarea siguranței din faza de proiectare, stabilirea unor configurații implicite adecvate în funcție de vârstă și vizarea copiilor prin practici comerciale specifice, asigurându-se, în același timp, că noile măsuri sunt în continuare proporționale, bazate pe dovezi și conforme cu cadrul mai larg de reglementare în domeniul digital;

13.evidențiază amenințarea tot mai mare a infracționalității ca prestație de servicii, inclusiv a violenței ca prestație de servicii, care constă în recrutarea online a tinerilor pentru realizarea unor acțiuni violente; ia act cu satisfacție de grupul operațional de intervenție GRIMM al Europol și invită statele membre, Europol și Eurojust să își consolideze anchetele comune prin vizarea recrutorilor, a instigatorilor și a actorilor la nivel înalt, în loc să limiteze acțiunile de asigurare a respectării legii la minorii care comit infracțiunile;

14.evidențiază că copiii implicați în activități infracționale ca urmare a unei recrutări trebuie tratați în conformitate cu standardele internaționale; reamintește că legăturile cu grupurile violente sunt adesea determinate de constrângerea treptată și de dinamica de grup, și nu de aderarea ideologică;

15.evidențiază că trebuie să se țină întotdeauna seama în mod corespunzător de circumstanțele individuale ale fiecărui caz, inclusiv de constrângere sau exploatare, precum și de gravitatea infracțiunii comise, de nivelul de risc pe care autorul infracțiunii îl prezintă pentru siguranța publică și de dreptul UE și dreptul intern aplicabil;

16.solicită sisteme de justiție adaptate copiilor, care să ia în considerare dimensiunea de gen și să se bazeze pe cunoașterea traumelor, împreună cu programe de reintegrare transsectoriale personalizate și bazate pe cunoașterea traumelor, cuprinzând accesul la educație, servicii de asistență pentru sănătatea mintală, de sprijin psihosocial și de recuperare și reabilitare, protecție împotriva represaliilor, inclusiv pentru familii, căi către locuri de muncă decente și măsuri de prevenire a stigmatizării și a recrutării repetate; reamintește că, în temeiul Directivei (UE) 2016/800, privarea de libertate a unui copil, în special detenția, este impusă numai ca măsură de ultimă instanță și, dacă este posibil, autoritățile competente ale statelor membre ar trebui să recurgă la măsuri alternative; constată că, în anumite state membre, justiția reparatorie s-a dovedit a fi eficace;

17.îndeamnă statele membre să îmbunătățească colectarea și schimbul de date interoperabile și transsectoriale privind recrutarea copiilor în grupuri infracționale organizate și grupări teroriste, inclusiv date defalcate și armonizate la nivelul UE, pentru a înțelege mai bine tendințele și factorii de risc; subliniază că orice colectare, prelucrare sau schimb de date privind copiii trebuie să respecte pe deplin normele de protecție a datelor și principiul nediscriminării;

18.sprijină extinderea inițiativelor bazate pe dovezi care s-au bucurat de succes, cum ar fi proiectul STRIVE Juvenile al UE și al UNODC și succesorul său strategic, inițiativa Protecting Futures a UE și a UNODC, inclusiv în contexte fragile și afectate de conflicte;

19.solicită o cooperare internațională mai strânsă cu țările partenere pentru a aborda rețelele transfrontaliere de recrutare și a preveni externalizarea exploatării infracționale;

20.subliniază că, în cadrul acestei cooperări, trebuie să se acorde o atenție deosebită copiilor aflați în situații de vulnerabilitate sporită, inclusiv copiilor neînsoțiți și migranți, și trebuie să se asigure accesul la canale sigure de raportare, tutelă, asistență juridică și mecanisme transfrontaliere de protecție a copilului bazate pe drepturi;

21.evidențiază că este important să se abordeze cauzele profunde, inclusiv sărăcia, inegalitatea, excluziunea, lipsa educației și expunerea la violență, precum și investițiile insuficiente în serviciile publice; invită Comisia și statele membre să crească sprijinul financiar pentru organizațiile societății civile, inițiativele comunitare, asociațiile sportive și programele educaționale în zonele cu cel mai mare risc de recrutare de către criminalitatea organizată, oferind alternative credibile la parcursurile infracționale;

22.se declară deosebit de preocupat că rețelele de crimă organizată vizează și exploatează disproporționat fetele și femeile tinere, inclusiv prin racolare în scopuri sexuale, trafic și exploatare sexuală; subliniază că fetele se confruntă cu obstacole specifice în a scăpa de constrângerea infracțională și în a avea acces la justiție, recuperare și reintegrare și invită statele membre să se asigure că toate măsurile de prevenire, protecție și sprijin iau în considerare dimensiunea de gen și abordează în mod specific vulnerabilitățile și nevoile fetelor; reamintește, în acest sens, obligațiile prevăzute în Directiva privind combaterea traficului de persoane Directiva (UE) 2024/1712 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iunie 2024 de modificare a Directivei 2011/36/UE privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia (JO L, 2024/1712, 24.6.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2024/1712/oj).;

23.invită Comisia și statele membre să aloce o finanțare adecvată în cadrul programelor pertinente ale UE pentru a preveni și a răspunde în mod eficace la recrutarea copiilor de către grupurile infracționale organizate și grupările teroriste și, în special, pentru a sprijini rețeaua liniei telefonice de urgență 116 000 pentru cazurile de copii dispăruți, care reunește parteneri multiinstituționali esențiali pentru identificarea copiilor expuși riscului;

24.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Europol și Biroului Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate.