P10_TA(2026)0231Acțiunile provocatoare inacceptabile ale Rusiei și incursiunile dronelor în România, țările baltice și FinlandaRezoluția Parlamentului European din 18 iunie 2026 referitoare la acțiunile provocatoare inacceptabile ale Rusiei și incursiunile dronelor în România, țările baltice și Finlanda (2026/2772(RSP))Parlamentul European,

–având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Rusia și Ucraina, în special cea din 9 octombrie 2025 referitoare la un răspuns unitar la recentele încălcări de către Rusia ale spațiului aerian și infrastructurii critice ale statelor membre ale UE JO C, C/2026/1530, 15.4.2026, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2026/1530/oj.,

–având în vedere Carta ONU și principiile fundamentale ale dreptului internațional,

–având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolul 24 alineatul (3), articolul 42 alineatul (7) și articolul 222,

–având în vedere Tratatul Atlanticului de Nord din 4 aprilie 1949, în special articolele 4 și 5,

–având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 19 martie 2025 intitulată „Cartea albă comună privind pregătirea pentru apărare a Europei 2030” (JOIN(2025)0120) și rezoluția sa din 12 martie 2025 referitoare la aceasta JO C, C/2025/3151, 20.6.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/3151/oj.,

–având în vedere Comunicarea comună a Comisiei și a Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 16 octombrie 2025 intitulată „Menținerea păcii – Foaia de parcurs privind pregătirea pentru apărare 2030” (JOIN(2025)0027),

–având în vedere Concluziile Consiliului European din 19 martie 2026 privind sprijinul continuu al UE pentru Ucraina,

–având în vedere declarațiile Președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, din 20 mai 2026 privind amenințările Rusiei la adresa statelor baltice,

–având în vedere declarația Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, din 29 mai 2026 în care aceasta a condamnat încălcarea nechibzuită de către Rusia a spațiului aerian al UE,

–având în vedere articolul 136 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.întrucât, în urmă cu peste patru ani, Rusia a lansat un război de agresiune la scară largă ilegal, neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei, continuând anexarea Crimeii și ocuparea unor zone din regiunea Donbass începute în 2014, ceea ce constituie o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a suveranității teritoriale a Ucrainei; întrucât de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia au loc pătrunderi în spațiul aerian al UE și al NATO, cauzate de Rusia, care însă au crescut recent în frecvență și intensitate;

B.întrucât au loc o concentrare de forțe militare ale Rusiei de-a lungul flancului estic al UE, care include și teritoriul Belarusului, această țară fiind complice la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, și atacuri hibride împotriva UE, în special prin instrumentalizarea migrației ilegale, utilizarea criminalității organizate, dezinformare și lansarea de baloane meteorologice care reprezintă amenințări grave la adresa securității, inclusiv perturbarea constantă a aviației civile, terorizarea țărilor care au frontieră comună cu Belarus, cum ar fi Letonia, Lituania și Polonia, și prejudicierea economiilor locale;

C.întrucât Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, România și alte state membre ale UE au fost vizate de încercările Rusiei de destabilizare, care au loc sub formă de incursiuni de drone și încălcarea spațiului aerian, propagandă și dezinformare, război electronic, perturbarea sistemului global de navigație prin satelit (GNSS), atacuri cibernetice și acte de sabotaj;

D.întrucât, la 29 mai 2026, o dronă rusă a percutat un bloc de locuințe din Galați, România, provocând o explozie care a rănit două persoane; întrucât acesta a fost primul astfel de incident de pe teritoriul unui stat membru al UE și al NATO care s-a soldat cu răniri ce au necesitat tratament medical; întrucât au trebuit evacuate peste 70 de persoane;

E.întrucât, la 19 mai 2026, un avion de luptă român care participa la misiunea de patrulare aeriană a NATO în regiunea Mării Baltice a doborât o dronă ce pătrunsese în spațiul aerian al Estoniei; întrucât, la 20 mai 2026, pătrunderea unei drone neidentificate în spațiul aerian al Lituaniei a determinat autoritățile să emită o alertă fără precedent privind un pericol aerian, ceea ce a obligat populația civilă să se ascundă în adăposturi; întrucât, la 8 iunie 2026, avioane de luptă franceze care fac parte din forțele NATO și care participau la o misiune a NATO au doborât drone care survolau Letonia; întrucât aceste incursiuni de drone sunt rezultatul direct al războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, majoritatea intrând în spațiul aerian al UE ca urmare a războiului electronic purtat de Rusia; întrucât, în martie 2026, din cauza interferențelor cauzate de sistemele de război electronic rusești, cel puțin trei drone ucrainene au fost deturnate de la traiectoria lor preconizată și au pătruns pe teritoriul Finlandei, unde s-au prăbușit;

F.întrucât, la 29 mai 2026, o dronă maritimă ucraineană a explodat în portul Constanța din România ca urmare a acțiunilor de război electronic ale Federației Ruse, provocând daune materiale, dar nu și victime omenești;

G.întrucât, la 7 mai 2026, două drone ucrainene, atacate de sistemele de război electronic rusești, au lovit un depozit de stocare a combustibilului în Rēzekne, Letonia;

H.întrucât în regiunea Mării Baltice sunt concentrate multe infrastructuri critice, inclusiv rețele submarine de energie și telecomunicații, legături de transport și alte active strategice, ceea ce o face deosebit de vulnerabilă în fața atacurilor hibride, a actelor de sabotaj și a amenințărilor legate de utilizarea dronelor; întrucât protecția infrastructurii critice necesită atât consolidarea lor fizică, cât și dublarea și descentralizarea acestora într-o mai mare măsură, după cum o demonstrează învățămintele trase din atacurile Rusiei împotriva infrastructurii ucrainene;

I.întrucât dezafectarea centralei nucleare de la Ignalina din Lituania prezintă pericole regionale semnificative pentru securitate și mediu din cauza prezenței unor volume mari de combustibil nuclear uzat și de deșeuri radioactive depozitate în instalații supraterane temporare și întrucât orice accident sau provocare intenționată la adresa acestei infrastructuri critice ar putea avea consecințe grave pentru întreaga regiune baltică și dincolo de aceasta;

J.întrucât au existat și alte incidente grave care au implicat posibile încălcări de către Rusia a spațiului aerian al statelor membre ale UE;

K.întrucât securitatea și protecția statelor membre ale UE situate la frontiera estică a Uniunii reprezintă o prioritate urgentă și o responsabilitate europeană comună, în special având în vedere că atacurile hibride se desfășoară utilizându-se metode moderne de război cu drone, un domeniu în care capacitatea statelor membre este departe de a fi complet dezvoltată;

L.întrucât incidentele cu drone de pe flancul estic al UE au scos la iveală lacune semnificative în ceea ce privește pregătirea militară și civilă; întrucât sistemele radar existente se dovedesc adesea incapabile să depisteze obiectele care zboară la joasă altitudine, metodele alese pentru interceptarea vehiculelor aeriene fără pilot sunt ineficiente din punct de vedere economic, iar rapoartele privind incidentele au arătat că unele adăposturi antiaeriene erau închise sau inaccesibile publicului; întrucât aceste deficiențe scot în evidență existența unor vulnerabilități sistemice critice în procedurile de alertă și de reacție, precum și în reziliența mai generală a societății;

M.întrucât, în cele mai recente atacuri împotriva Ucrainei, Rusia a incendiat Lavra Pecerska din Kiev, o mănăstire istorică a creștinismului estic și un sit care face parte din patrimoniul mondial al UNESCO, printre alte situri de patrimoniu cultural de neprețuit;

N.întrucât aceste incidente recente cu drone au demonstrat că este stringent nevoie să se asigure capacități de apărare multistratificate, care să conțină sisteme de contracarare cinetică și necinetică a aeronavelor fără pilot la bord (C-UAS); întrucât dronele au devenit o caracteristică definitorie a războiului modern și a conflictelor hibride, iar utilizarea lor în Ucraina a transformat fundamental cerințele de apărare și doctrinele operaționale de pe întregul continent;

O.întrucât regiunea arctică și nordul îndepărtat devin din ce în ce mai importante pentru securitatea europeană, în timp ce acoperirea limitată cu senzori și prezența permanentă redusă creează vulnerabilități pe care actorii ostili pot încerca să le exploateze prin sisteme fără pilot și operațiuni hibride, sporind astfel riscul de incursiuni ostile de drone adânc pe teritoriul UE,

1.condamnă cu fermitate acțiunile provocatoare și inacceptabile ale Rusiei și incursiunile dronelor în statele membre ale UE;

2.își reafirmă solidaritatea deplină cu Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania și România, ale căror teritorii, spații aeriene și infrastructuri critice au fost ținta unor provocări hibride din partea Rusiei; reafirmă că UE nu se va lăsa intimidată de campania de destabilizare desfășurată de Rusia și rămâne unită în hotărârea sa de a apăra securitatea, suveranitatea și integritatea teritorială ale tuturor statelor membre ale UE și de a sprijini în continuare Ucraina;

3.recunoaște vulnerabilitatea deosebită a cetățenilor din regiunile frontaliere ale UE situate de-a lungul flancului estic, care sunt cei mai expuși la amenințări grave și care, prin urmare, suportă, de asemenea, costuri economice și sociale semnificative, și își exprimă solidaritatea deplină cu aceștia; solicită măsuri specifice la nivelul UE, inclusiv sprijin financiar specific, pentru a întări protecția comunităților și a infrastructurii critice afectate și a asigura prevenirea, pregătirea, reziliența și răspunsul în situații de urgență, precum și măsuri de reconstrucție în aceste regiuni deosebit de expuse;

4.condamnă fără echivoc atacul rusesc cu drone asupra unei clădiri rezidențiale din Galați, România, care a făcut victime civile directe, constituind o escaladare serioasă și gravă; consideră că incursiunile repetate ale dronelor și încălcările repetate ale spațiului aerian în țările UE nu sunt incidente izolate, ci fac parte integrantă din strategia mai amplă a Rusiei de intimidare îndreptată împotriva UE și a aliaților săi;

5.declară că Rusia poartă responsabilitatea deplină și neîndoielnică pentru aceste atacuri de escaladare nechibzuite, care pun în pericol vieți omenești; reiterează că actele Federației Ruse constituie o amenințare deliberată, sistematică și continuă la adresa securității, rezilienței și suveranității UE și a statelor sale membre; condamnă din nou, în termenii cei mai fermi cu putință, războiul de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei, precum și complicitatea Belarusului la acesta; denunță cu fermitate decizia Rusiei de a-și continua războiul de agresiune, inclusiv cele mai recente atacuri țintite asupra siturilor din patrimoniul cultural și a sitului patrimoniului mondial UNESCO Lavra Peverska din Kiev, refuzând, în același timp, orice negocieri directe cu Ucraina, după cum a propus recent președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski;

6.condamnă din nou bruierea deliberată de către Rusia a semnalelor GNSS în regiunile Mării Baltice și Mării Negre și lansarea deliberată de către Belarus a baloanelor meteorologice, care pun grav în pericol siguranța aviației civile și a transportului maritim; condamnă, de asemenea, Belarusul pentru atacurile sale hibride împotriva UE;

7.își reiterează apelul de a accelera urgent producția și livrarea de echipamente militare prioritare către Ucraina, în special sisteme de apărare antiaeriană, muniții, drone și rachete, într-un moment critic în care lipsurile acute de capabilități de apărare antiaeriană expun din ce în ce mai mult populația și infrastructura Ucrainei;

8.subliniază că aceste acte ostile sunt agravate de o campanie agresivă de dezinformare care urmărește să intimideze populațiile locale, să răspândească teamă, să producă pagube economiilor locale și să creeze premisele unor acțiuni de retorsiune, cum ar fi în cazul acuzațiilor ruse nefondate potrivit cărora statele baltice permit Ucrainei să le utilizeze teritoriile și spațiul aerian pentru atacuri cu drone împotriva țintelor din Rusia;

9.face încă o dată apel la instituirea de urgență a unei veritabile uniuni europene a apărării, care să includă propuneri privind procesele de luare a deciziilor rapide și care să depășească cadrele existente, printre care Cartea albă comună privind pregătirea pentru apărare a Europei 2030 și Foaia de parcurs ulterioară privind pregătirea pentru apărare 2030; subliniază că integrarea mai profundă, coordonarea și punerea în comun a resurselor sunt indispensabile pentru un răspuns efectiv al UE la amenințările tot mai mari ale Rusiei; solicită să se întărească baza industrială și tehnologică de apărare europeană și capacitatea sa de producție în întreaga UE printr-o coordonare consolidată la nivelul UE, valorificând la maximum inițiativele naționale și instrumentele UE;

10.solicită ca clauza de solidaritate (articolul 222 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene) și clauza de asistență reciprocă [articolul 42 alineatul (7) din TUE] să fie puse în aplicare într-o măsură mai mare, inclusiv în cazul în care un atac convențional sau hibrid determină un stat membru să le invoce;

11.evidențiază că este nevoie să se întărească în mod coerent flancul estic al UE și NATO pe întreaga sa lungime, de la regiunea arctică până la Marea Neagră, incluzând dimensiunea terestră, maritimă și aeriană, consolidând capacitățile din statele membre din prima linie de a combate dronele și baloanele meteorologice și alocând resurse adecvate în acest scop; invită UE și statele sale membre să consolideze urgent capacitățile de detectare, bruiere, interceptare și neutralizare de-a lungul flancului estic al UE; solicită, de asemenea, exerciții comune periodice între statele membre, instituțiile UE, Ucraina și NATO pentru a testa și a îmbunătăți gradul de pregătire al acestor mecanisme de răspuns rapid;

12.recomandă integrarea C-UAS în exercițiile comune de formare și în planificarea protecției civile la nivelul UE, cu accent pe infrastructura critică, permițând forțelor de poliție, autorităților aeroportuare și operatorilor din sectorul energetic să aibă acces la programe de formare la nivelul UE și la capabilități C-UAS standardizate;

13.evidențiază cu îngrijorare că actualele sisteme europene de detectare a dronelor și de apărare împotriva lor sunt inadecvate și atrage atenția că detectarea și apărarea trebuie să fie îmbunătățite de urgență; subliniază în acest context că este nevoie de o abordare globală care să vizeze o mai bună dotare a autorităților de aplicare a legii și a autorităților civile cu mijloace de detectare a dronelor și de apărare împotriva lor;

14.încurajează statele membre să acorde prioritate integrării sistemelor de comandă și control cu personalul care asigură prima intervenție, cu apărarea civilă și cu doctrinele de apărare anti-UAS, pentru a asigura optimizarea în cea mai mare măsură a pregătirii civile, a adăpostirii, a avertizării timpurii și a integrării tehnologice;

15.scoate în evidență că incursiunile deliberate ale Rusiei pe flancul estic al UE și NATO sunt menite nu numai să provoace și să destabilizeze statele membre, ci și să testeze și să exploateze deficiențele capabilităților de detectare și răspuns ale NATO; recunoaște că Rusia își continuă activitățile destabilizatoare în regiunea Mării Negre, atât prin acțiuni convenționale, cât și hibride, inclusiv prin utilizarea minelor plutitoare, operațiuni de bruiaj și amenințări cu restricționarea libertății de navigație, drept pentru care consolidarea securității în această regiune devine o prioritate strategică care trebuie abordată urgent ca o amenințare la adresa securității europene;

16.solicită punerea în aplicare deplină a abordării strategice a UE privind Marea Neagră și solicită accelerarea creării Centrului pentru securitate maritimă de la Marea Neagră;

17.salută aprobarea recentă a celui de al 20-lea pachet de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei și prezentarea celui de al 21-lea pachet de sancțiuni; invită Comisia, trimisul pentru punerea în aplicare a sancțiunilor UE și statele membre să pună în aplicare cu strictețe sancțiunile noi și pe cele existente și să acorde prioritate fără întârziere eliminării lacunelor din lanțurile de aprovizionare; invită Comisia să elaboreze neîntârziat sancțiuni suplimentare, inclusiv sancțiuni pentru alumină și alte materii prime strategice și bunuri cu dublă utilizare, și îndeamnă toate statele membre să nu blocheze această includere pe listă din motive ce țin de interesul economic național; sprijină măsurile suplimentare pentru viitorul pachet de sancțiuni care vizează sectoarele energetic și financiar ale Federației Ruse, precum și o interdicție de intrare în UE pentru foștii combatanți ruși care au luptat în Ucraina și invită statele membre care continuă să sprijine Federația Rusă să înceteze acest sprijin;

18.invită insistent statele membre, îndeosebi cele care eliberează majoritatea vizelor pentru resortisanții ruși, să pună în aplicare cu strictețe Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 6 noiembrie 2025 de stabilire a unor norme adaptate privind eliberarea vizelor cu intrări multiple pentru resortisanții ruși care își au reședința în Federația Rusă și care solicită în Federația Rusă vize de scurtă ședere (C(2025)7552). și să aplice întru totul orientările Comisiei din 2022 privind un control mai strict, în special în cazul deplasărilor turistice și al altor deplasări neesențiale, garantând totodată accesul activiștilor politici împotriva războiului, al jurnaliștilor independenți, al apărătorilor drepturilor omului, al reprezentanților societății civile și accesul din motive umanitare;

19.solicită instituirea unui cadru orizontal de sancțiuni al UE conceput special pentru amenințările hibride, care ar coexista cu sistemul de sancțiuni împotriva amenințărilor hibride ale Rusiei, pentru a scoate în evidență implicarea activă a Rusiei în operațiuni hibride la nivel mondial, permițând în același timp sancționarea mai rapidă și mai sistematică a entităților responsabile de campanii hibride; reamintește că unele persoane, printre care Ksenia Fedorova în Franța, care a lucrat pentru canale de propagandă ruse sancționate, cum ar fi RT, continuă să răspândească dezinformare în Europa; solicită includerea acestora pe lista persoanelor sancționate în următorul pachet de sancțiuni;

20.invită UE și statele sale membre să asigure o finanțare corespunzătoare pentru construirea de adăposturi antiaeriene civile și renovarea celor existente pe flancul estic și în alte state membre și să desfășoare campanii de informare la nivelul UE și exerciții civile pentru a sensibiliza cetățenii despre modul de acțiune în cazul unei raiduri aeriene sau al unei situații de criză similare; consideră că protejarea populațiilor civile ale UE împotriva amenințărilor aeriene trebuie tratată ca o componentă integrantă a pregătirii pentru apărare, a capacității de reacție și rezilienței europene; evidențiază necesitatea urgentă de a majora în următorul cadru financiar multianual finanțarea pentru programele și proiectele de securitate și apărare, punându-se un accent deosebit pe țările de pe flancul estic; invită UE și statele sale membre să adopte o abordare cuprinzătoare, la nivelul întregii societăți, recunoscând că securitatea pe termen lung necesită nu numai capacități militare adecvate, ci și coeziune socială, reziliență economică, stabilitate democratică și servicii publice solide;

21.subliniază că Ucraina a dezvoltat o expertiză operațională și industrială fără precedent în producția de drone și în sistemele anti-drone; consideră, prin urmare, că aprofundarea cooperării industriale de apărare UE-Ucraina în acest domeniu este un imperativ strategic; invită UE și statele sale membre să integreze pe deplin expertiza și capacitatea industrială ucraineană în dezvoltarea capabilităților europene de combatere a amenințărilor aeriene neconvenționale;

22.reliefează că, în abordarea amenințărilor reprezentate de dronele provenite din Rusia, cooperarea cu Republica Moldova – alături de Ucraina – este esențială cât privește eficiența operațională, cunoașterea situației și schimbul de informații; invită, prin urmare, statele membre să majoreze finanțarea pentru Moldova prin intermediul Instrumentului european pentru pace, ținând cont totodată de încălcările repetate ale spațiului aerian al Republicii Moldova de către dronele și rachetele rusești; invită, de asemenea, statele membre să includă Moldova și Ucraina în achizițiile comune;

23.invită statele membre să furnizeze urgent capabilitățile prioritare identificate în Cartea albă privind pregătirea pentru apărare a Europei 2030, în special apărarea aeriană și antirachetă, precum și dronele și sistemele antidrone; invită statele membre să instituie rapid sisteme comune, stratificate și rentabile de apărare împotriva dronelor, începând de pe flancul estic, capabile să detecteze și să intercepteze amenințările aeriene și maritime din afara UE, inclusiv prin supraveghere aeriană și maritimă întărită, sisteme de alertă timpurie, mijloace de reacție rapidă și infrastructuri de mobilitate militară mai bune;

24.solicită înființarea unui Centru european de excelență pentru războiul cu drone, în cadrul căruia instructorii ucraineni să își transmită cunoștințele și experiența statelor membre ale UE;

25.solicită punerea în aplicare deplină și rapidă a Inițiativei europene de apărare împotriva dronelor și a Supravegherii flancului estic; invită statele membre să se implice activ și să contribuie la ambele inițiative, în strânsă coordonare cu NATO;

26.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, secretarului general al NATO, UNESCO, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, Consiliului Europei, Președintelui, guvernului și Radei Supreme a Ucrainei, autorităților ruse și autorităților de facto ale regimului Lukașenko.