–având în vedere cererea de ridicare a imunității deputatei Klára Dobrev, transmisă la 5 decembrie 2025 de Tribunalul Districtual Budapesta II și III în legătură cu procedurile penale inițiate împotriva sa printr-un act de plângere privată și anunțată în Parlament la 19 ianuarie 2026,
–în urma audierii Klárei Dobrev la 5 mai 2026, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din Regulamentul de procedură,
–având în vedere articolele 8 și 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct,
–având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 21 octombrie 2008, 19 martie 2010, 6 septembrie 2011, 17 ianuarie 2013 și 19 decembrie 2019 Hotărârea Curții de Justiție din 21 octombrie 2008, Marra/De Gregorio și Clemente, C-200/07 și C-201/07, ECLI:EU:C:2008:579, Hotărârea Tribunalului din 19 martie 2010, Gollnisch/Parlamentul, T-42/06, ECLI:EU:T:2010:102, Hotărârea Curții de Justiție din 6 septembrie 2011, Patriciello, C-163/10, ECLI: EU:C:2011:543; Hotărârea Tribunalului din 17 ianuarie 2013, Gollnisch/Parlamentul, T-346/11 și T-347/11, ECLI:EU:T:2013:23, Hotărârea Curții de Justiție din 19 decembrie 2019, Junqueras Vies, C-502/19, ECLI:EU:C:2019:1115.,
–având în vedere articolul 4 alineatul (2) din Legea fundamentală a Ungariei,
–având în vedere articolul 5 alineatul (2), articolul 6 alineatul (1) și articolul 9 din Regulamentul său de procedură,
–având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A10-0190/2026),
A.întrucât, la 5 decembrie 2025, Tribunalul Districtual Budapesta II și III a transmis o cerere de ridicare a imunității parlamentare a Klárei Dobrev, deputată în Parlamentul European aleasă în Ungaria, în contextul procedurilor penale pentru defăimare inițiate împotriva sa de un acuzator privat în legătură cu o presupusă infracțiune care a avut loc la 3 octombrie 2023;
B.întrucât, potrivit cererii, la 4 noiembrie 2025, Ministerul Culturii și Inovării din Ungaria, reprezentat de ministrul culturii și inovării la momentul respectiv, dr. Balázs Zoltán Hankó, în calitate de acuzator privat, a depus o plângere împotriva Klárei Dobrev pentru infracțiunea de defăimare pe baza unei declarații despre care se presupune că a fost făcută la 3 octombrie 2023 în timpul unei conferințe de presă online pe rețelele de socializare și pe site-uri internet cu titlul „Solicităm răspunsuri cu privire la formarea de sensibilizare finanțată de stat pentru preoții pedofili! Câți preoți pedofili au primit zeci de milioane de la stat pentru formarea în domeniul educației sexuale? Cerem răspunsuri de la Balázs Hankó și Zsolt Semjén! Urmăriți în direct conferința noastră de presă despre scandal!”; întrucât Ministerul Culturii și Inovării din Ungaria a considerat că aceste declarații sunt extrem de insultătoare și pot submina respectul pentru minister în societate;
C.întrucât, făcând aceste declarații, Klára Dobrev ar fi comis infracțiunea de defăimare în public în temeiul articolului 226 alineatul (1) și al articolului 226 alineatul (2) litera (b) din Legea C din 2012 privind Codul penal maghiar; întrucât, în temeiul articolului 231 alineatul (2) din Codul penal maghiar, această infracțiune se pedepsește numai în urma unei plângeri private;
D.întrucât scopul imunității prevăzute în Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene este acela de a proteja Parlamentul și pe deputații săi de proceduri judiciare inițiate în legătură cu activități desfășurate în cadrul exercitării funcțiilor parlamentare și care nu pot fi disociate de aceste funcții;
E.întrucât, în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură, în exercitarea competențelor sale privind privilegiile și imunitățile, Parlamentul acționează pentru conservarea integrității sale ca adunare legislativă democratică și pentru asigurarea independenței deputaților în îndeplinirea atribuțiilor care le revin;
F.întrucât Klára Dobrev a fost aleasă în Parlamentul European la alegerile europene din mai 2019 și realeasă în iunie 2024 și era, prin urmare, deputată în Parlamentul European la momentul presupusei infracțiuni;
G.întrucât articolul 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene prevede că membrii Parlamentului European nu pot fi cercetați, reținuți sau urmăriți datorită opiniilor sau voturilor exprimate în cadrul exercitării funcțiilor lor;
H.întrucât presupusa infracțiune nu constituie o opinie sau un vot exprimat de Klára Dobrev în exercitarea funcțiilor sale în calitate de deputată în Parlamentul European în sensul articolului 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, iar cererea subsecventă de ridicare a imunității Klárei Dobrev nu are legătură cu o astfel de opinie sau cu un astfel de vot;
I.întrucât articolul 9 primul paragraf litera (a) din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene stipulează că, pe durata sesiunilor Parlamentului European, membrii acestuia beneficiază, pe teritoriul național, de imunitățile recunoscute membrilor Parlamentului propriului stat membru;
J.întrucât articolul 4 alineatul (2) din Legea fundamentală a Ungariei prevede că deputații în Parlamentul Ungariei beneficiază de imunitate parlamentară; întrucât, în conformitate cu articolul 74 alineatul (1) din Legea nr. XXXVI din 2012 privind Adunarea Națională, pot fi inițiate sau continuate proceduri penale sau, în cazul în care imunitatea nu este ridicată voluntar în ceea ce privește chestiunea în cauză, proceduri contravenționale, și pot fi aplicate măsuri coercitive conform procedurii penale împotriva unui deputat numai cu acordul prealabil al Adunării Naționale;
K.întrucât, la momentul faptelor care au condus la cererea de ridicare a imunității sale, Klára Dobrev a fost considerată un critic proeminent și deschis al fostului guvern maghiar, denunțând în mod constant politicile și acțiunile acestuia, inclusiv, în special, scandalul pedofiliei, care a implicat personalități legate de autoritățile politice aflate la guvernare; întrucât acuzatorul privat a făcut parte din fostul guvern al Ungariei; întrucât se pare că, în conformitate cu legislația maghiară, acțiunile în defăimare pot fi urmărite atât pe calea procedurilor penale, cât și civile, cu diferențe semnificative în ceea ce privește posibilele consecințe juridice corespunzătoare, inclusiv pedeapsa cu închisoarea; întrucât, prin urmare, în cazul de față, decizia de a introduce o acțiune penală ridică îndoieli cu privire la obiectivul de a repara un prejudiciu real adus reputației și sugerează că scopul procedurii depășește acest obiectiv legitim, urmărind, în schimb, să prejudicieze reputația Klárei Dobrev în calitatea sa de deputată în Parlamentul European; întrucât, prin urmare, calendarul, contextul și natura urmăririi penale, inclusiv afilierea politică a acuzatorului privat și rolul său de ministru, precum și utilizarea selectivă a dreptului penal în detrimentul dreptului civil, ridică în mod cumulativ îndoieli serioase cu privire la motivația politică a procedurilor pe care s-a bazat cererea;
L.întrucât, prin urmare, s-ar părea că, în cazul de față, se poate presupune existența unui fumus persecutionis, adică intenția care stă la baza procedurii judiciare este de a aduce atingere activității politice a Klárei Dobrev în calitate de deputată în Parlamentul European și, prin urmare, independenței Parlamentului;
M.întrucât Parlamentul nu poate fi asimilat unei instanțe judecătorești și, în contextul unei proceduri de ridicare a imunității, deputatul în cauză nu poate fi considerat „persoană acuzată” Hotărârea Tribunalului din 30 aprilie 2019, Briois/Parlamentul, T-214/18, ECLI:EU:T:2019:266.,