1.reamintește că UE are un cadru de concurență solid, iar aplicarea în mod corespunzător a acestuia servește drept instrument de creștere a competitivității în toate industriile; subliniază că UE nu ar trebui să ducă politici izolate unele de altele și că preocupările legate de competitivitate nu pot fi interpretate ca deficiențe ale politicii în domeniul concurenței; reamintește că normele UE de concurență trebuie să fie conforme cu principiile consfințite de tratate și să sprijine politicile UE, de pildă pe cele care au ca obiect industria, comerțul, consumatorii, serviciile financiare și apărarea, asigurând totodată un cadru stabil care să încurajeze investițiile, creșterea și capacitatea de extindere în condiții echitabile; subliniază că politica în domeniul concurenței ar trebui să contribuie la integrarea și la aprofundarea piețelor de capital europene și să sprijine obiectivele uniunii economiilor și investițiilor;

2.subliniază că o concurență care funcționează la parametri normali este un factor esențial al creșterii productivității și al competitivității pe termen lung în UE; observă că o aplicare mai strictă a politicii în domeniul concurenței este asociată cu o productivitate totală mai mare a factorilor de producție și cu o alocare mai eficientă a forței de muncă și a capitalului; subliniază, prin urmare, că o politică de succes în domeniul concurenței și asigurarea respectării sale contribuie la condiții echitabile de angajare;

3.este ferm convins că rapoartele Draghi și Letta ar trebui să ajute la fixarea priorităților în domeniul concurenței și sugerează să se dea curs, în regim de urgență, recomandărilor din aceste rapoarte; reține din estimarea lui Mario Draghi că, pentru a proteja competitivitatea UE, este nevoie de 800 de miliarde EUR în plus pe an; subliniază că interesele consumatorilor ar trebui să rămână prioritare, având în vedere, totodată, că politica în domeniul concurenței trebuie să contribuie la îndeplinirea unor obiective-cheie, precum competitivitatea, reziliența, securitatea, autonomia strategică și sustenabilitatea; evidențiază propunerea din raportul Draghi de a introduce un instrument flexibil de investigare a pieței („noul instrument de concurență”) menit să remedieze disfuncționalitățile pieței care nu pot fi contracarate eficient în temeiul actualelor articole 101 și 102 din TFUE; observă că instrumente similare au fost deja implementate cu succes la nivelul statelor membre și sugerează că un nou instrument de concurență la nivelul UE ar putea contribui la remedierea problemelor structurale de concurență pretutindeni în UE; invită Comisia să introducă un astfel de instrument pentru a completa cadrul existent;

4.recunoaște că este necesar să se consolideze baza industrială de apărare europeană; subliniază că politica în domeniul concurenței trebuie să asigure accesul echitabil al IMM-urilor și să prevină concentrarea excesivă în lanțurile de aprovizionare din domeniul apărării, care ar putea diminua reziliența și mări dependența;

5.reafirmă rolul fundamental al IMM-urilor în consolidarea competitivității europene, în promovarea inovării și în crearea de locuri de muncă; invită Comisia ca atunci când asigură aplicarea normelor de concurență și a politicilor digitale să țină seama de impactul lor asupra IMM-urilor;

6.subliniază că este important să se reducă costurile cu energia pentru a proteja competitivitatea UE, promovând sursele de energie cu zero emisii nete, în conformitate cu Regulamentul delegat privind taxonomia în domeniul climei Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei din 4 iunie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea criteriilor tehnice de examinare pentru a determina condițiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice și pentru a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu (JO L 442, 9.12.2021, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2021/2139/oj). și cu Regulamentul delegat complementar privind taxonomia în domeniul climei Regulamentul delegat (UE) 2022/1214 al Comisiei din 9 martie 2022 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2021/2139 în ceea ce privește activitățile economice din anumite sectoare energetice și a Regulamentului delegat (UE) 2021/2178 în ceea ce privește publicarea de informații specifice referitoare la activitățile economice respective (JO L 188, 15.7.2022, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2022/1214/oj)., având grijă totodată ca o piață unică deschisă concurențială și sustenabilă să fie contrabalansată de securitatea aprovizionării și o mai mare autonomie energetică a UE; subliniază că este esențial ca piețele energiei electrice să fie echitabile, funcționale, competitive, integrate și interconectate pentru a consolida competitivitatea industrială a Uniunii și pentru a putea oferi prețuri la energie mai stabile și accesibile; subliniază că, pentru a garanta buna funcționare a pieței unice și prețuri decente și pentru a proteja mai bine consumatorii, este important să fie asigurată efectiv respectarea normelor de concurență în domeniul infrastructurii energetice și al accesului la rețea;

7.observă rolul strategic al materiilor prime critice pentru tranziția energetică și obiectivele Regulamentului privind materiile prime critice Regulamentul (UE) 2024/1252 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1724 și (UE) 2019/1020 (JO L, 2024/1252, 3.5.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1252/oj). de a reduce dependențele geopolitice și a întări reziliența lanțului de aprovizionare și cere ca politica în domeniul concurenței să sprijine piețele concurențiale de-a lungul întregului lanț valoric și investițiile paneuropene;

8.subliniază rolul esențial pe care îl joacă concurența în crearea de alternative pe piața digitală și în reducerea dependenței de furnizorii din afara UE și a poziției dominante a acestora; încurajează construirea de infrastructuri-cheie pentru a stimula autonomia și inovarea Europei, inclusiv servicii de cloud, infrastructuri de IA (centre de date și conectivitate), infrastructură pentru piața financiară și sisteme de plată europene reziliente, interoperabile și competitive, pentru a avea piețe deschise și contestabile și a reduce dependențele strategice; observă că practicile comerciale și structurile pieței au tot evoluat, putând genera noi forme de comportamente dăunătoare ca, de pildă, coluziunea tacită și coluziunea algoritmică în fixarea prețurilor, și subliniază că prioritățile în asigurarea respectării legislației trebuie aliniate la acest peisaj în continuă evoluție, cu analize și dovezi bazate pe date;

9.pledează pentru condiții de concurență echitabile în sectoarele strategice și îndeamnă UE să apeleze la toate instrumentele disponibile, printre care Regulamentul privind subvențiile străine (RSS), normele privind achizițiile publice și un cadru solid de analiză a concentrărilor, pentru ca întreprinderile europene să poată concura pe baza meritelor și participanții la piață din țările terțe să nu fie avantajați de subvenții acordate de state terțe; subliniază că este important să se asigure consolidarea rezilienței, diversificarea și securitatea lanțurilor de aprovizionare europene în sectoarele strategice care promovează capabilitățile și soluțiile europene, după caz, fără a compromite piețele deschise;

10.subliniază că autoritățile din domeniul concurenței trebuie să aibă acces mai ușor la date pentru a asigura cu succes respectarea normelor de concurență; subliniază că este important să se îmbunătățească colectarea datelor, să se faciliteze accesul autorităților naționale de concurență la datele privind achizițiile publice și să se amelioreze mecanismele de detectare a fraudelor care le permit să asigure respectarea politicii concurenței; invită, de asemenea, autoritățile din domeniul concurenței să promoveze proceduri simplificate, să mărească transparența și să faciliteze accesul pe piață al IMM-urilor emergente;

11.subliniază însemnătatea proiectelor de interes european comun (PIIEC) pentru a finanța marile proiecte strategice ale UE; invită Comisia să raționalizeze și să simplifice procedurile de notificare PIIEC, care sunt greoaie, în special pentru IMM-uri, să asigure proporționalitatea, să ofere criterii clare și previzibile de admisibilitate și să mărească transparența și securitatea juridică pe tot parcursul procesului de evaluare;

12.consideră salutare măsurile menite să asigure respectarea Regulamentului RSS, văzându-le ca pe un instrument necesar pentru a crea condiții de concurență echitabile și a răspunde denaturărilor pieței provocate de subvențiile străine; consideră binevenite Orientările privind RSS; susține că ajutoarele de stat care nu sunt permise în virtutea tratatelor UE nu ar trebui permise nici din partea țărilor din afara UE; solicită o evaluare riguroasă a situațiilor de denaturare a concurenței apelând la RSS și la examinarea riguroasă a investițiilor străine directe, alături de instrumentele tradiționale de apărare comercială; invită Comisia să asigure cu mai multă strictețe respectarea RSS în raport cu platformele și piețele online stabilite în țări din afara UE; invită Comisia să se asigure că IMM-urile și tranzacțiile mai mici nu fac obiectul unor obligații disproporționate de conformitate cu FSR;

13.subliniază că, potrivit celui mai recent sondaj Eurobarometru și sondajului post-electoral al UE din 2024, respondenții se așteaptă ca UE să se ocupe cu prioritate de soluționarea problemei inflației, a creșterii prețurilor și a costului vieții; subliniază că asigurarea unei concurențe loiale și eficace este un element important pentru a răspunde acestor provocări și, prin urmare, ar trebui să rămână o prioritate în cadrul politicii în domeniul concurenței;

14.subliniază că aplicarea strictă și consecventă a politicii în domeniul concurenței contribuie la o coeziune economică, socială și teritorială mai strânsă în UE și în regiunile sale ultraperiferice; reține că sunt diferențe economice și de infrastructură persistente între regiunile interne, rurale, periferice, ultraperiferice și insulare și invită Comisia să ia în calcul impactul teritorial al deciziilor legate de concurență, pentru a promova politici de coeziune adecvate care să vină la pachet cu dezvoltarea pieței unice, asigurând totodată aplicarea uniformă a normelor de concurență;

15.salută semnarea Acordului de cooperare în domeniul concurenței dintre UE și Regatul Unit Decizia (UE) 2025/2376 a Consiliului din 4 noiembrie 2025 privind încheierea în numele Uniunii Europene a Acordului dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord privind cooperarea pentru aplicarea legislațiilor lor în domeniul concurenței (JO L, 2025/2376, 24.11.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2025/2376/oj)., un pas esențial spre o coordonare mai strânsă între autoritățile de concurență respective;

16.invită Comisia să analizeze modalități de consolidare a independenței autorității UE în domeniul concurenței;

17.subliniază că pe termen scurt este esențială mărirea capacității existente de asigurare a respectării legislației; invită Comisia să ia măsuri urgente pentru ca Direcția Generală Concurență să dispună de personal suficient, de resursele și expertiza tehnică necesare pentru a asigura cu succes respectarea legislației antitrust, a Regulamentului privind piețele digitale (RPD) și a normelor privind concentrările economice;

18.subliniază că este important ca asigurarea respectării normelor de concurență să fie realizată într-un mod imparțial și independent din punct de vedere politic; invită Comisia să prezinte o evaluare de impact din care să rezulte dacă merită înființată o autoritate europeană special în domeniul concurenței, care să analizeze subsidiaritatea, delimitarea corespunzătoare între funcțiile legate de concurență și cele normative, răspunderea democratică față de Parlament, precum și posibilele implicații pentru Rețeaua europeană în domeniul concurenței (REC); subliniază că este nevoie de efective, competențe și prerogative adecvate;

19.îndeamnă Comisia să impună fără restricții respectarea cadrului de reglementare al UE în domeniul concurenței, inclusiv RPD, de o manieră consecventă, imparțială și cu temei juridic solid pentru a proteja autonomia de reglementare a Europei de presiuni politice; observă cu îngrijorare că RPD este ținta unor presiuni externe și atrage atenția asupra ingerințelor externe;

20.subliniază că respectarea legislației poate fi asigurată numai dacă normele aferente combaterii abuzului de poziție dominantă (articolul 102 din TFUE) și Regulamentul privind piețele digitale sunt aplicate în tandem, combinând abordările ex ante și ex post; invită Comisia să întocmească un cadru de reglementare mai suplu și mai bine articulat în domeniul concurenței și digital;

21.felicită Comisia pentru publicarea raportului din 28 aprilie 2026 privind revizuirea Regulamentului privind piețele digitale; reține din concluzia Comisiei, după această primă revizuire a RPD, că RPD este adecvat scopului și nu trebuie modificat în această etapă, deși identifică anumite domenii de interes pentru viitor, și anume IA și serviciile de cloud computing, subliniind, totodată, că RPD nu ar trebui privit izolat când se discută instrumentele de reglementare menite să prindă în sfera lor lanțul valoric al IA sau al tehnologiei de tip cloud;

22.cere ca procesul de revizuire a DMA, care se speră că va avea loc din trei în trei ani, să fie transparent, bazat pe date solide, proporțional, bine focalizat și ambițios și să asigure, în același timp, stabilitatea normativă, evitând înmulțirea inutilă a obligațiilor pentru participanții la piață; insistă ca revizuirea trienală a RPD să evalueze sistematic eficacitatea și impactul practic al obligațiilor existente, securitatea juridică pentru participanții la piață, interacțiunea RPD cu reglementările specifice sectorului, precum și dacă nu cumva trebuie ajustate pragurile de desemnare a controlorilor de acces, în funcție de evoluțiile pieței; roagă Comisia să cheme sistematic IMM-urile la consultările pentru revizuirea Regulamentului privind piețele digitale;

23.subliniază că intensificarea concentrării în cazul serviciilor de cloud poate submina concurența, inovarea și autonomia strategică a UE; evidențiază că practici precum cea de grupare, piețele de cloud și mecanismele contractuale, inclusiv creditele și angajamentele de cheltuieli, pot accentua dependența de un anumit furnizor și limita posibilitatea de a-l schimba sau de a lucra cu mai mulți furnizori de cloud simultan; subliniază că obligațiile privind serviciile de cloud trebuie actualizate; constată că, în urma investigațiilor de piață privind serviciile de cloud computing care au fost deschise în noiembrie 2025, Comisia și-a publicat poziția preliminară la 25 iunie 2026, afirmând că Microsoft Azure și Amazon Web Services ar trebui desemnate drept controlori de acces pentru serviciile de cloud computing https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/news/commission-reaches-preliminary-position-amazons-and-microsofts-market-leading-cloud-services-should ., în timp ce investigația sa referitoare la capacitatea RPD de a combate cu succes practicile care pot limita competitivitatea și echitatea în serviciile de cloud computing este încă în desfășurare Comisia Europeană, „Commission launches market investigations on cloud computing services under the Digital Markets Act” (Comisia lansează investigații de piață privind serviciile de cloud computing în temeiul Regulamentului privind piețele digitale), site-ul Comisiei Europene, 18 noiembrie 2025.; invită Comisia să valorifice concluziile investigației privind piața serviciilor de cloud pentru a ajusta obligațiile prevăzute de RPD și pentru a avea siguranța că elimină efectiv barierele care îi împiedică pe utilizatori să își schimbe furnizorii;

24.reamintește că punerea în aplicare a RPD lasă încă de dorit; pledează pentru măsuri mai stricte de impunere a respectării RPD care să se aplice la toți participanții la piață care intră în domeniul de aplicare al dispozițiilor sale, indiferent de naționalitate, și încurajează Comisia să încheie investigațiile deschise în termenele prevăzute în RPD; reamintește că pentru a asigura efectiv respectarea RPD este nevoie de adecvate și sustenabile; invită Comisia și autoritățile bugetare să aloce prin bugetul UE resurse suficiente și stabile pentru impunerea respectării RPD; cere deci să se exploreze, respectând echilibrul instituțional, soluții de finanțare sustenabilă, în special introducerea unei „taxe RPD”, similară taxei prevăzute în Regulamentul privind serviciile digitale;

25.invită Comisia să apeleze din plin și proactiv la toate instrumentele de asigurare a respectării legislației prevăzute în temeiul RPD, inclusiv la noi investigații de piață, proceduri de neconformitate, inspecții, măsuri provizorii, amenzi și penalități cu titlu cominatoriu, pentru a preveni eludarea normelor și a asigura respectarea efectivă a acestora;

26.recunoaște existența unui temei juridic pentru măsurile corective structurale împotriva abuzului de poziție dominantă pe piață; este conștient de faptul că normele UE de concurență prevăd că la măsuri corective structurale ar trebui să se recurgă ca măsură de ultimă instanță numai dacă măsurile corective comportamentale s-au dovedit ineficiente, dar regretă totuși că Comisia se sfiește să combată poziția dominantă pe piață prin măsuri corective structurale;

27.se bucură că Comisia a recunoscut, în prima sa revizuire a Regulamentului privind piețele digitale, că instrumentele adaptate exigențelor viitorului încorporate de colegiuitori sunt esențiale pentru a permite cadrului să răspundă evoluțiilor piețelor și tehnologiilor; de aceea, invită Comisia să asigure respectarea RPD de o manieră consecventă și receptivă la provocările viitorului, în raport cu evoluțiile tehnologice, abordând din timp problema serviciilor bazate pe IA și a infrastructurilor bazate pe cloud, pentru a preveni apariția de noi practici de blocare, de împiedicare a accesului pe piață sau de control al accesului, inclusiv cazul în care controlorii de acces își impun controlul asupra datelor, resurselor de calcul sau serviciilor integrate în detrimentul dezvoltatorilor emergenți de IA și al operatorilor inovatori nou intrați pe piață;

28.consideră îmbucurător că Comisia monitorizează deja implementarea instrumentelor de IA în cadrul serviciilor de platformă esențiale desemnate în temeiul Regulamentului privind piețele digitale; constată că, la prima sa revizuire a RPD, Comisia raportează că, în cazul serviciilor de IA, a început să abordeze diverse probleme de echitate și contestabilitate care s-au bucurat de multă atenție la consultarea publică, de exemplu prin dialogul său în materie de reglementare cu controlorii de acces despre garantarea posibilității de a modifica cu ușurință setările implicite și de a asigura acces egal la sistemele de operare pentru serviciile de IA; reține că, în ianuarie 2026, împotriva Alphabet au fost inițiate două proceduri privind specificațiile, care au, de asemenea, o dimensiune IA legată de interoperabilitate și de accesul la datele de căutare; invită Comisia să elaboreze și să aplice noi teorii ale prejudiciului pentru a combate și mai mult acapararea pieței de către entitățile incriminate și să evalueze, la viitoarea revizuire a RPD, dacă lista actuală a serviciilor de platformă esențiale reflectă fidel realitățile pieței, inclusiv în domenii precum modelele de IA, roboții de chat IA și serviciile de cloud, principalele servicii de asistență virtuală și sistemele de operare pentru televiziunea conectată; invită Comisia să includă IMM-urile, întreprinderile nou-înființate, asociațiile industriale, experții universitari și organizațiile de consumatori din toate statele membre la consultările pentru revizuirea RPD;

29.subliniază că măsurile de asigurare a respectării RPD se aplică tuturor controlorilor de acces desemnați, indiferent de naționalitate sau origine, și invită Comisia să impună consecvent obligațiile prevăzute de RPD; privește cu simpatie coordonarea dintre Comisie și ANC-uri în ce privește atitudinea față de RPD; îndeamnă Comisia să ia măsuri decisive în consecință;

30.invită Comisia să examineze, în contextul punerii în aplicare a Directivei privind piața unică pentru serviciile digitale Directiva (UE) 2019/790 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind dreptul de autor și drepturile conexe pe piața unică digitală și de modificare a Directivelor 96/9/CE și 2001/29/CE (JO L 130, 17.5.2019, p. 92, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2019/790/oj)., eventualele abuzuri comise de controlorii de acces la informații în temeiul RPD, în negocierile lor cu editorii de presă, în special dacă aceste negocieri respectă obligațiile FRAND (echitate, pretenții rezonabile și nediscriminare), asigurând o remunerare echitabilă, condiții transparente și acces nediscriminatoriu la publicul din mediul online;

31.invită Comisia să apeleze din plin la articolul 13 pentru a combate orice situație în care controlorii de acces eludează obligațiile care le revin în temeiul articolelor 5 și 6 din RPD;

32.îndeamnă Comisia să utilizeze în mod corespunzător măsurile provizorii pentru a pune capăt oricăror practici care dăunează concurenței, în special pe piețele digitale cu evoluție rapidă; invită Comisia să modernizeze Regulamentul (CE) 1/2003 Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (JO L 1, 4.1.2003, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2003/1/oj). și Regulamentul (CE) 773/2004 al Comisiei Regulamentul (CE) nr. 773/2004 al Comisiei din 7 aprilie 2004 privind desfășurarea procedurilor puse în aplicare de Comisie în temeiul articolelor 81 și 82 din Tratatul CE (JO L 123, 27.4.2004, p. 18, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2004/773/oj). pentru a îmbunătăți eficiența, securitatea juridică și proporționalitatea aplicării normelor antitrust la nivelul UE; sprijină clarificarea cadrului pentru măsurile provizorii în cazurile de prejudicii grave și ireparabile aduse concurenței, cu garanții procedurale adecvate;

33.invită Comisia să ia în discuție problema anchetelor antitrust excesiv de lungi; solicită să se stabilească termene procedurale obligatorii pentru anchetele legate de încălcarea normelor antitrust, pentru a preveni întârzierile nejustificate care afectează securitatea juridică și dreptul la apărare;

34.îndeamnă Comisia să realizeze un studiu cuprinzător privind efectul disuasiv al amenzilor pe care le aplică; insistă pe ideea că sancțiunile trebuie să fie suficient de usturătoare, astfel încât să depășească beneficiile economice ilicite obținute de pe urma încălcării;

35.subliniază că este important să se introducă acțiuni eficace în despăgubire în completarea asigurării respectării legislației antitrust de către autoritățile publice, asigurând că victimele încălcării articolelor 101 și 102 din TFUE pot obține o despăgubire integrală; invită Comisia și statele membre să asigure punerea efectivă în aplicare a Directivei privind acțiunile în despăgubire pentru încălcarea normelor antitrust Directiva 2014/104/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 noiembrie 2014 privind anumite norme care guvernează acțiunile în despăgubire în temeiul dreptului intern în cazul încălcărilor dispozițiilor legislației în materie de concurență a statelor membre și a Uniunii Europene, (JO L 349, 5.12.2014, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2014/104/oj). și să elimine barierele rămase în calea asigurării respectării legislației prin structuri din sectorul privat;

36.reafirmă că este nevoie de o cooperare strânsă și efectivă între Comisie și ANC-uri în cadrul REC, precum și cu părțile interesate relevante din sectorul public și privat și cu organizațiile de consumatori; subliniază că autoritățile naționale de concurență trebuie să rămână independente din punct de vedere politic și să dispună de resurse adecvate și că Directiva privind REC+ Directiva (UE) 2019/1 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind oferirea de mijloace autorităților de concurență din statele membre astfel încât să fie mai eficace în aplicarea legii și privind garantarea funcționării corespunzătoare a pieței interne (JO L 11, 14.1.2019, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2019/1/oj). ar trebui transpusă și pusă în aplicare pe deplin și în mod consecvent în toate statele membre; pledează pentru o mai mare convergență a standardelor de asigurare a respectării legislației, pentru un schimb de informații prompt și o alocare clară a competențelor pentru a evita suprapunerea procedurilor; subliniază că REC trebuie să facă pasul spre o formă de cooperare pe deplin integrată, pentru a asigura un raport mai bun costuri/rezultate și a gestiona mai bine aspectele transfrontaliere, inclusiv prin facilitarea anchetelor comune și procese comune de luare a deciziilor; invită REC să ofere în continuare întreprinderilor, în special IMM-urilor, orientări pentru aplicarea normelor de concurență;

37.invită Comisia și ANC-urile să instituie mecanisme de tratare a plângerilor ușor accesibile și adaptate IMM-urilor pentru practicile anticoncurențiale, asigurând o soluționare rapidă și eficace a cazurilor;

38.remarcă anchetele în curs având ca obiect companii cu sediul în afara UE, printre care ancheta preliminară a Comisiei privind comisioanele percepute de Visa și Mastercard; invită Comisia să se asigure că piața plăților rămâne competitivă, transparentă și accesibilă consumatorilor și întreprinderilor; subliniază necesitatea de a revizui Regulamentul privind comisioanele interbancare Regulamentul (UE) 2015/751 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind comisioanele interbancare pentru tranzacțiile de plată cu cardul (JO L 123, 19.5.2015, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2015/751/oj). pentru a evalua eficacitatea acestuia în a răspunde majorării comisioanelor; invită Comisia să finalizeze fără întârzieri nejustificate anchetele în curs din sectorul plăților; subliniază că moneda euro digitală este o oportunitate esențială de a reduce dependența excesivă de sistemele de carduri din afara UE și de a consolida concurența și autonomia strategică a UE în sectorul plăților, inclusiv prin contribuția la impunerea de condiții tarifare mai competitive pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri;

39.subliniază cât sunt de importante concurența în sectorul bancar și finalizarea uniunii bancare; invită Comisia să recurgă la toate instrumentele disponibile pentru a asigura o concurență loială și pentru a monitoriza tendințele din sectorul bancar în perioadele de inflație ridicată; subliniază importanța și caracterul urgent al viitorului raport al Comisiei privind competitivitatea sectorului bancar din UE și se așteaptă ca Comisia să adopte raportul până în iulie 2026; în plus, consideră binevenită viitoarea evaluare a funcționării Directivei 2002/87/CE Directiva 2002/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2002 privind supravegherea suplimentară a instituțiilor de credit, a întreprinderilor de asigurare și a întreprinderilor de investiții care aparțin unui conglomerat financiar și de modificare a Directivelor 73/239/CEE, 79/267/CEE, 92/49/CEE, 92/96/CEE, 93/6/CEE și 93/22/CEE ale Consiliului și a Directivelor 98/78/CE și 2000/12/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului (JO L 35, 11.2.2003, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2002/87/oj). și a Directivei Solvabilitate II Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II) (JO L 335, 17.12.2009, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2009/138/oj). axată pe aspecte de concurență loială între participanții la piața asigurărilor și la piața bancară;

40.remarcă existența oligopolurilor în furnizarea anumitor servicii esențiale pentru participanții la piețele financiare ale UE, cum ar fi agregatorii de piață și furnizorii de servicii de conectivitate, caracterizați prin numărul limitat de furnizori, condiții anevoioase pentru a trece de la un furnizor la altul sau o putere asimetrică de stabilire a prețurilor în beneficiul furnizorului, ceea ce, în cele din urmă, umflă costurile pentru investitori; constată, de asemenea, că cele mai mari trei agenții de rating de credit și cele mai mari patru societăți de pe piața de audit dețin în continuare cote de piață de peste 90 %; îndeamnă Comisia să investigheze oligopolurile existente și să ia măsurile adecvate în beneficiul concurenței la nivelul UE;

41.reamintește că Banca Centrală Europeană a constatat că prețurile la alimente rămân ridicate, afectând în special consumatorii vulnerabili; se arată îngrijorat de gradul ridicat de concentrare la anumite niveluri ale lanțului agroalimentar; îndeamnă Comisia să evalueze amploarea și impactul alianțelor de cumpărare și să analizeze în continuare efectele acestora nu numai asupra prețurilor, ci și asupra capacității fermierilor și a producătorilor agroalimentari de a furniza consumatorilor produse sănătoase, sigure și sustenabile; invită Comisia să vadă dacă e nevoie de mai multe orientări pentru aplicarea articolului 102 din TFUE cu referire la abuzurile legate de exploatare, inclusiv prețuri excesive sau inechitabile, pentru a îmbunătăți securitatea juridică și a eficientiza asigurarea aplicării normelor pe piețele de consum extrem de concentrate;

42.subliniază că în numeroase domenii strategice esențiale Europa nu are mari companii în stare să concureze pe piața mondială; consideră că extinderea pe piața unică este un imperativ strategic al UE pentru a mobiliza investiții, a stimula competitivitatea, a investi în inovare și a permite întreprinderilor din UE să concureze cu succes pe piețele mondiale, astfel cum se subliniază în raportul Letta; subliniază în acest sens că finalizarea pieței unice și eliminarea barierelor interne rămân priorități-cheie; observă că barierele structurale în calea extinderii în UE pot avea ca efect achiziționarea de întreprinderi europene inovatoare de către actori din afara UE, cu potențiale efecte negative asupra concurenței pe termen lung și a capacității de inovare în UE; consideră că controlul concentrărilor economice ar trebui să țină seama pe deplin de capacitatea întreprinderilor europene de a investi în inovare;

43.consideră că politica în domeniul concurenței nu ar trebui să creeze obstacole inutile pentru întreprinderile care trebuie să se extindă pentru a concura la nivel mondial, remarcând, în același timp, că nu toate întreprinderile din UE simt nevoia să se extindă; subliniază că o sursă a prosperității UE rezidă în legătura vitală dintre întreprinderile mari și cele mici; consideră că amploarea dimensiunii competitive ar trebui să rezulte în primul rând din concurența loială, impunerea riguroasă a respectării legislației antitrust și aprofundarea pieței unice, elemente care stau la baza economiei sociale de piață a UE și rămân adevăratul motor al inovării;

44.invită Comisia să aplice dinamic politica privind concentrările economice, pe baza unei evaluări economice și juridice, analizând sub toate aspectele conceptul de satisfacție a consumatorilor în evaluarea concurenței, și să ia în considerare efectele economice mai ample ale concentrărilor economice, să adapteze politica la noile realități ale pieței, inclusiv la ecosistemele digitale, IA, energie și de apărare, și să analizeze efectele concentrărilor pe termen lung, adoptând o abordare vizionară; încurajează Comisia să continue să monitorizeze evoluția puterii de piață în Europa, inclusiv impactul fuziunilor asupra sustenabilității, inovării și rezilienței pe termen lung;

45.pledează pentru o revizuire ambițioasă și bazată pe date solide a orientărilor UE privind concentrările economice, astfel încât să fie mai bine aliniate la noile realități ale pieței și la prioritățile UE de promovare a unei Europe mai reziliente și mai competitive, continuând, totodată, să garanteze un nivel ridicat de satisfacție a consumatorilor; insistă pe ideea că, deși rămâne bazat pe analiza concurenței și protejează concurența efectivă pe piețele naționale și pe piața unică, controlul concentrărilor economice ar trebui să evalueze fuziunile paneuropene într-un mod vizionar și să aibă grijă ca orice consolidare care creează „campioni ai UE” să mărească satisfacția consumatorilor, contestabilitatea pieței și reziliența pe termen lung, în special în sectoare-cheie precum telecomunicațiile, sectorul bancar, plățile, apărarea și energia; cere ca noile orientări privind controlul concentrărilor economice să asigure securitatea juridică pentru întreprinderi în crearea de actori paneuropeni care să favorizeze extinderea prielnică competitivității, având grijă în același timp ca la prerogativele de intervenție ale guvernelor din UE, inclusiv la dreptul de veto, să se recurgă doar în cazuri justificate temeinic și proporționale;

46.invită Comisia să adopte o abordare dinamică și vizionară față de fuziuni, ținând seama de câștigurile de eficiență, inclusiv, de exemplu, de economiile de scară și de câștigurile de sustenabilitate, cât mai curând posibil în cadrul procedurii, asigurând, în același timp, transparența și previzibilitatea și permițând întreprinderilor să formeze alianțe atunci când contribuie la inovare, reziliență la schimbările climatice și securitate, și reflectând o abordare față de evaluarea puterii de piață și a realităților sectoriale care nu se mărginește la prețuri și cote de piață, ci include, în plus, efectele asupra salariilor și a condițiilor de angajare;

47.reamintește că concurența înseamnă mai multe opțiuni pentru consumatori, diversitate a pieței și prețuri accesibile; reține decizia acționarilor Warner Bros. Discovery din 23 aprilie 2026 de a aproba acordul de fuziune cu Paramount Skydance; invită Comisia să aplice un control riguros al concentrărilor economice în sectorul audiovizual și al mass-mediei, monitorizând impactul consolidării pieței pe piața unică și permițând actorilor din UE să se extindă;

48.constată că platformele online care intră sub incidența RPD au achiziționat aproape 700 de întreprinderi mai mici începând din anul 2000, deși doar 19 dintre aceste tranzacții au fost notificate Comisiei, deoarece majoritatea s-au situat sub pragurile de notificare bazate pe cifra de afaceri; invită Comisia să detecteze și să prevină „achizițiile nimicitoare” (adică atunci când o companie preia controlul asupra unei întreprinderi inovatoare cu intenția de a o elimina ca posibilă sursă de concurență viitoare), și să adapteze normele pentru a preveni asemenea achiziții, în special în domenii precum IA, industria farmaceutică și alte sectoare strategice; susține că, dacă se revizuiește Regulamentul CE privind concentrările economice, în dispozițiile sale ar trebui să se adauge un temei juridic privind piața unică, astfel încât colegiuitorii să fie implicați pe deplin, la fel ca în cazul RPD; îndeamnă statele membre să acorde, dacă nu au acordat deja, autorităților naționale de concurență prerogativa de a interveni, astfel încât să poată examina fuziunile și achizițiile, asigurând totodată securitatea juridică și evitând sarcinile nejustificate asupra IMM-urilor și a start-upurilor;

49.recunoaște că investițiile străine și proprietarii străini de mai multe cluburi în sportul european reprezintă o tendință crescătoare, la fel ca și stabilirea dinamică a prețurilor la bilete, și invită Comisia să țină seama de implicațiile acestei evoluții atunci când sprijină eforturile de protejare a integrității financiare și a echilibrului competitiv în sportul european; îndeamnă Comisia și statele membre să ia în considerare toate opțiunile de reglementare, inclusiv interzicerea, în actul legislativ privind echitatea digitală, a stabilirii dinamice a prețurilor pentru manifestările sportive și culturale transmise în direct, cu scopul de a proteja consumatorii și de a susține valoarea socială și publică a sportului și a culturii;

50.subliniază că este necesară o analiză aprofundată a ajutoarelor de stat, în special pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectoare strategice precum energia, tehnologia și inovarea; evidențiază că este important să se asigure eficacitatea ajutoarelor de stat în agricultură, logistică și transporturi; constată că statele membre au capacități bugetare foarte diferite și atrage atenția că fragmentarea ajutoarelor de stat creează condiții de concurență inechitabile și roagă Comisia să monitorizeze aceste efecte; consideră că orice ajutor de stat acordat ar trebui să fie în concordanță cu legislația și principiile UE, inclusiv cu obiectivele de politică socială și de mediu ale UE;

51.apreciază Cadrul privind ajutoarele de stat pentru o industrie curată (CISAF); propune ca CISAF să fie aplicat într-un mod focalizat și proporțional, care să asigure o sarcină minimă pentru statele membre, să împiedice competiția pentru subvenții, să păstreze integritatea pieței interne și să includă garanții solide privind transparența, proporționalitatea și eficacitatea în protecția mediului;

52.reamintește că în perioade de criză ajutoarele de stat temporare și punctuale pot fi o idee bună; reiterează importanța CISAF în sprijinirea sectoarelor vulnerabile, în contextul creșterii rapide a prețurilor la combustibili din cauza situației geopolitice actuale; cu toate acestea, reține constatările Curții de Conturi Europene (Raportul special nr. 21/2024) care identifică deficiențe în monitorizarea de către Comisie a ajutoarelor de stat în perioade de criză și solicită Comisiei să monitorizeze mai strict notificarea ajutoarelor de stat, pledând pentru o mai bună raportare și transparență privind ajutoarele de stat, în conformitate cu recomandările Curții de Conturi Europene;

53.constată că peste trei sferturi din ajutoarele de stat sunt concentrate în doar două state membre, ceea ce evidențiază riscurile de fragmentare și apariția unor condiții de concurență inechitabile pe piața internă;

54.evidențiază rolul ajutoarelor de stat ca instrument de reducere a disparităților economice dintre cele mai dezvoltate regiuni și insule ale UE, zonele interioare, regiunile ultraperiferice, zonele defavorizate din punct de vedere economic și toate părțile UE afectate de constrângeri naturale; solicită mai multă flexibilitate și mai puține restricții în ceea ce privește ajutoarele de stat pentru insulele și regiunile mai vulnerabile ale UE;

55.se așteaptă ca revizuirea Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (JO L 187, 26.6.2014, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2014/651/oj). să rezolve problemele actuale legate de definiția „întreprinderilor în dificultate” și să modernizeze și să simplifice normele privind ajutoarele de stat pentru a reduce birocrația și a impulsiona competitivitatea UE; salută deschiderea consultării publice pentru a colecta informații privind domeniul de aplicare și conținutul revizuirii;

56.se bucură să afle că a fost adoptată o versiune revizuită a Deciziei SIEG pentru a permite statelor membre să sprijine proiectele de locuințe decente, sustenabile, cu un bun randament energetic, pentru toate categoriile sociale și la prețuri accesibile inclusiv pentru gospodăriile cu venituri medii; invită Comisia să monitorizeze punerea în aplicare a versiunii revizuite a Deciziei SIEG și să evalueze dacă pragurile și condițiile sunt suficient de flexibile pentru a satisface nevoile statelor membre; solicită proceduri simplificate de notificare pentru măsurile de ajutor de stat legate de SIEG care nu prezintă riscuri semnificative în materie de concurență;

57.invită Comisia să evalueze impactul concentrărilor pieței în sectorul imobiliar și pe piețele conexe, cum ar fi construcțiile și administrarea proprietăților, pentru a se asigura că o concurență eficace contribuie la menținerea sub control a prețurilor și la îmbunătățirea accesului la locuințe;

58.remarcă denaturarea concurenței loiale provocată de planificarea fiscală agresivă și de sistemele fiscale, inclusiv de acordurile fiscale preferențiale, deoarece poate împiedica inovarea și poate pune în pericol contestabilitatea piețelor, în special pentru IMM-uri; salută recomandarea Comisiei din 14 iulie 2020 Recomandarea (UE) 2020/1039 a Comisiei din 14 iulie 2020 referitoare la condiționarea sprijinului financiar din partea statului pentru întreprinderile din Uniune de absența legăturilor cu jurisdicțiile necooperante (JO L 227, 16.7.2020, p. 76, ELI: http://data.europa.eu/eli/reco/2020/1039/oj). de a nu acorda sprijin financiar întreprinderilor care au legături cu paradisuri fiscale și de a proteja, în același timp, contribuabilii onești; solicită ca întreprinderile stabilite în țările care apar pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale, adoptată de Consiliu, să fie excluse de la primirea ajutoarelor de stat și invită Comisia să evalueze dacă actualul cadru contribuie la intensificarea eforturilor de a combate planificarea fiscală agresivă și practicile paradisurilor fiscale;

59.regretă că nu primește suficiente informații despre revizuirea și punerea în aplicare a normelor de concurență și subliniază că Parlamentul ar trebui să fie implicat suficient în elaborarea politicii în domeniul concurenței; mai subliniază că Parlamentul trebuie informat în mod transparent despre toate discuțiile cu țări din afara UE care ar putea afecta asigurarea respectării RPD;

60.în acest context, propune un dialog structurat și regulat între Comisie și Parlamentul European privind politica în domeniul concurenței, inclusiv privind revizuirea și punerea în aplicare a normelor de concurență; invită Comisia să furnizeze în timp util comisiei competente a Parlamentului informații complete cu privire la deciziile importante privind asigurarea respectării legislației, propunerile legislative și principalele instrumente legislative semnificative fără caracter obligatoriu; solicită să se încheie un acord interinstituțional pentru a oficializa rolul Parlamentului în supravegherea politicii în domeniul concurenței, inclusiv o consultare privind stabilirea priorităților pentru orientări și cadre;

61.avertizează că trebuie evitată dependența excesivă de instrumentele juridice neobligatorii, cum ar fi orientările și cadrele temporare, în cazul cărora implicarea Parlamentului este limitată; invită Consiliul European să adopte o decizie în temeiul articolului 48 alineatul (7) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană pentru adoptarea de acte legislative în domeniul politicii de concurență în conformitate cu procedura legislativă ordinară;

62.promovează schimbul de bune practici în forumuri internaționale, precum Rețeaua Internațională a Concurenței și Comitetul pentru concurență al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică; invită Comisia să depună eforturi pentru continuarea dialogului și a cooperării la nivel internațional, inclusiv prin acorduri de cooperare de a doua generație care să permită un schimb de informații mai fluent între autoritățile din domeniul concurenței, regretând, în același timp, că acest lucru nu a fost practicat suficient în trecut; invită Comisia să elaboreze o strategie pentru ca UE să își asume un rol de lider la nivel internațional în promovarea unei concurențe efective;

63.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.