P10_TA(2026)0249O nouă strategie pentru educația în domeniul mass-mediei și învățarea digitalăRezoluția Parlamentului European din 7 iulie 2026 referitoare la o nouă strategie pentru educația în domeniul mass-mediei și învățarea digitală (2025/2181(INI))Parlamentul European,

–având în vedere Directiva (UE) 2018/1808 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 noiembrie 2018 de modificare a Directivei 2010/13/UE privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) având în vedere evoluția realităților pieței JO L 303, 28.11.2018, p. 69, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2018/1808/oj.,

–având în vedere Regulamentul (UE) 2024/1083 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 de stabilire a unui cadru comun pentru serviciile mass-media în cadrul pieței interne și de modificare a Directivei 2010/13/UE (Regulamentul european privind libertatea mass-mediei) JO L, 2024/1083, 17.4.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1083/oj.,

–având în vedere Regulamentul (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale) JO L 277, 27.10.2022, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2022/2065/oj.,

– având în vedere Regulamentul (UE) 2024/1689 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024 de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 300/2008, (UE) nr. 167/2013, (UE) nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1139 și (UE) 2019/2144 și a Directivelor 2014/90/UE, (UE) 2016/797 și (UE) 2020/1828 (Regulamentul privind inteligența artificială) JO L, 2024/1689, 12.7.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1689/oj.,

–având în vedere rezoluția sa din 25 martie 2021 referitoare la definirea politicii în domeniul educației digitale JO C 494, 8.12.2021, p. 2.,

–având în vedere comunicarea Comisiei din 11 mai 2022 intitulată „Un deceniu digital pentru copii și tineri: noua strategie europeană pentru un internet mai bun pentru copii (BIK +)” (COM(2022)0212),

–având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 12 noiembrie 2025 intitulată „Scutul european pentru democrație: consolidarea democrațiilor puternice și reziliente” (JOIN(2025)0791),

–având în vedere comunicarea Comisiei din 5 martie 2025 privind Planul de acțiune privind competențele de bază (COM(2025)0088),

–având în vedere comunicarea Comisiei din 3 decembrie 2020 intitulată „Mass-media europeană în deceniul digital: plan de acțiune pentru sprijinirea redresării și transformării” (COM(2020)0784),

–având în vedere comunicarea Comisiei din 10 februarie 2026 intitulată „Plan de acțiune împotriva hărțuirii cibernetice – Un mediu online mai sigur – împreună suntem mai puternici” (COM(2026)0071),

–având în vedere comunicarea Comisiei din 5 martie 2026 intitulată „Strategia privind echitatea între generații” (COM(2026)0110),

–având în vedere rezoluția sa din 26 noiembrie 2025 referitoare la protecția minorilor în mediul online JO C, C/2026/1708, 24.4.2026, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2026/1708/oj.,

– având în vedere Pactul ONU pentru viitor din 22 septembrie 2024,

–având în vedere rezoluția Consiliului Uniunii Europene și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind un cadru pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului, intitulată „Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027” JO C 456, 18.12.2018, p. 1.,

–având în vedere publicația Comisiei intitulată „Orientări privind utilizarea etică a inteligenței artificiale și a datelor în procesul de predare și învățare pentru cadrele didactice”, publicată în 2026,

– având în vedere publicația Comisiei intitulată „Orientări pentru predarea informaticii: strategii practice pentru sălile de clasă europene”, publicată în 2026,

–având în vedere publicația Comisiei Europene intitulată „Bunăstarea și sănătatea mintală în școli – Orientări pentru factorii de decizie din domeniul educației”, publicată în 2024,

–având în vedere publicația Centrului Comun de Cercetare intitulată „Social media usage and adolescents’ mental health in the EU” (Utilizarea platformelor de comunicare socială și sănătatea mintală a adolescenților din UE), publicată în 2025,

–având în vedere rapoartele UNESCO, în special raportul intitulat „Media and information literacy for all: closing the gaps: global analysis of the current state of play of media and information literacy” (Educația în domeniul mass-mediei și al informațiilor: eliminarea lacunelor: analiza globală a situației actuale a competenței mediatice și informaționale), publicat în 2025,

–având în vedere publicația intitulată „Rezultatele PISA 2022 (Volumul II): Învățarea în timpul perturbărilor și de la acestea”, publicată în 2023,

–având în vedere comunicarea Comisiei din 10 octombrie 2025 intitulată „Orientări privind măsurile de asigurare a unui nivel ridicat de confidențialitate, siguranță și securitate pentru minori în mediul online, în temeiul articolului 28 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2022/2065” JO C, C/2025/5519, 10.10.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/5519/oj.,

– având în vedere Convenția ONU din 20 noiembrie 1989 cu privire la drepturile copilului și Comentariul general nr. 25 din 2021 la aceasta privind drepturile copiilor în legătură cu mediul digital,

–având în vedere publicația OCDE intitulată „Recomandarea Consiliului privind copiii în mediul digital”, publicată în 2025,

–având în vedere Orientările Consiliului Europei privind respectarea, protejarea și punerea în aplicare a drepturilor copilului în mediul digital, publicate în 2018,

–având în vedere raportul Consiliului Europei intitulat „Competența mediatică pentru toți: Sprijinirea grupurilor marginalizate prin intermediul mass-mediei comunitare”, publicat în 2020,

–având în vedere documentul de politică al Comitetului director pentru mass-media și societatea informațională (CDMSI) al Consiliului Europei, intitulat „Strategiile naționale de alfabetizare mediatică și informațională: etape practice și indicatori”, publicat în decembrie 2025,

–având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație (A10-0173/2026),

A. întrucât educația în domeniul mass-mediei și învățarea digitală sunt esențiale pentru a le oferi cetățenilor competențele critice necesare pentru a evalua, a verifica, a crea și a partaja informații și conținut mediatic în mod autonom și responsabil pe platformele tradiționale și online și pentru a face alegeri în cunoștință de cauză într-un mediu informațional în continuă evoluție; întrucât aceste competențe consolidează participarea civică, incluziunea socială și reziliența democratică;

B.întrucât educația în domeniul mass-mediei și învățarea digitală oferă competențe de bază în societatea modernă și sunt esențiale pentru a combate proliferarea dezinformării, declinul încrederii în mass-media și impactul platformelor online, al noilor actori din domeniul mass-mediei, cum ar fi influențatorii și creatorii de conținut, și al inteligenței artificiale; întrucât educația în domeniul mass-mediei și învățarea digitală sunt necesare în contextul evoluției modalităților de consum de informații, determinată de „cultura de defilare”;

C.întrucât educația în domeniul mass-mediei și învățarea digitală sunt indispensabile pentru a asigura bunăstarea digitală a utilizatorilor;

D.întrucât modul de accesare a mass-mediei și a conținutului digital s-a schimbat semnificativ, utilizatorii, în special minorii și tinerii, alegând tot mai mult conținut personalizat pe platformele de comunicare socială, urmărind îndeaproape activitățile influențatorilor, bazându-se în mare măsură pe recomandări algoritmice și având adesea o capacitate de concentrare mai mică decât atunci când utilizau mass-media tradițională; întrucât platformele de comunicare socială își pot personaliza rapid fluxurile, expunând utilizatorii, în special minorii, persoanele în vârstă și alți utilizatori vulnerabili, la riscul ca conținutul dăunător să fie amplificat sau la riscul de a deveni captivi în bule informaționale;

E.întrucât anumite caracteristici de proiectare ale platformelor digitale, inclusiv sistemele de recomandare algoritmică, pot influența selectarea și vizibilitatea conținutului și pot contribui la riscurile legate de bunăstarea utilizatorilor și de expunerea la conținut dăunător;

F.întrucât, în situația geopolitică actuală, cetățenii UE ar trebui să dispună de o gamă largă de competențe cognitive, tehnice și sociale pentru a accesa și a analiza în mod eficace conținutul mediatic și, prin urmare, pentru a rămâne rezilienți la potențiale acțiuni manipulatoare sau atacuri hibride care vizează destabilizarea dezbaterilor publice și a proceselor democratice;

G. întrucât jurnalismul de înaltă calitate, independent și pluralist este piatra de temelie a societăților democratice și joacă un rol esențial în consolidarea educației în domeniul mass-mediei, în combaterea dezinformării și în sporirea încrederii cetățenilor în ecosistemul informațional, cu un impact pozitiv asupra sustenabilității economice a sectorului mass-mediei; întrucât mass-media de serviciu public joacă un rol esențial în urmărirea acestor obiective și necesită o finanțare adecvată și sustenabilă;

H.întrucât educația în domeniul mass-mediei și educația digitală trebuie considerate componente integrante ale unei strategii cuprinzătoare de învățare pe tot parcursul vieții, care ar trebui să acopere nevoile specifice ale cursanților și ale părților interesate din ecosistemul de educație și informare, inclusiv părinții, îngrijitorii, educatorii, mass-media, jurnaliștii, bibliotecile, organizațiile societății civile și noii actori din domeniul mass-mediei, cum ar fi influențatorii și creatorii de conținut; întrucât strategia privind echitatea între generații recunoaște învățarea pe tot parcursul vieții, competențele digitale, educația în domeniul mass-mediei și participarea activă a tuturor grupelor de vârstă ca fiind condiții esențiale pentru echitatea între generații și reziliența societăților democratice;

I.întrucât educația eficace în domeniul mass-mediei și învățarea digitală necesită șanse egale în ceea ce privește accesul la educație și un mediu informațional pluralist;

J.întrucât copiii accesează platformele de comunicare socială la o vârstă din ce în ce mai fragedă, 97 % dintre tinerii din UE utilizând zilnic internetul, în timp ce platformele de comunicare socială devin principala sursă de informații pentru tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani Maza, M.T. et al., „Association of Habitual Checking Behaviors on Social Media with Longitudinal Functional Brain Development” (Asocierea comportamentelor obișnuite de verificare pe platformele de comunicare socială cu dezvoltarea funcțională longitudinală a creierului), JAMA Pediatrics, vol. 177, nr. 2, 2023, p. 160-167.;

K.întrucât abordările privind educația în domeniul mass-mediei și învățarea digitală variază de la un stat membru la altul, cu diferențe semnificative în ceea ce privește încorporarea lor în programele școlare și nivelul sprijinului financiar sau administrativ acordat pentru acțiuni sau programe conexe, precum și în ceea ce privește autoritățile sau organismele competente și cooperarea dintre acestea;

L.întrucât Comentariul general nr. 25 privind drepturile copiilor în ceea ce privește mediul digital, adoptat de Comitetul ONU pentru drepturile copilului în 2021, stabilește că drepturile copilului trebuie respectate, protejate și aplicate în mediul digital și că, atunci când își pun produsele și serviciile la dispoziția copiilor, furnizorii de servicii digitale trebuie să respecte cele mai înalte standarde de etică, confidențialitate și siguranță, precum și indicațiile privind vârsta adecvată;

M.întrucât educația în domeniul mass-mediei și competențele digitale de învățare ar trebui dezvoltate de la o vârstă fragedă, introducerea lor în învățământul primar contribuind la o mai bună pregătire a copiilor pentru provocările mediului digital, într-un mod adecvat vârstei și dezvoltării lor; întrucât aceste competențe sunt la fel de importante pe tot parcursul vieții unei persoane, necesitând o abordare bazată pe învățarea pe tot parcursul vieții;

N.întrucât introducerea prematură a instrumentelor sau a tehnologiilor digitale pentru minori înainte de dezvoltarea competențelor de bază în materie de alfabetizare mediatică și a gândirii critice cu instrumente analogice îi expune la o multitudine de riscuri digitale și prejudicii online pe care este posibil să nu fie încă pregătiți să le recunoască sau să le gestioneze;

O.întrucât toate persoanele, în special minorii, tinerii, persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități și persoanele din zonele rurale sau îndepărtate cu infrastructură digitală limitată se confruntă în continuare cu un risc mai mare de a fi exploatate în mediul digital; întrucât cetățenii de toate vârstele, în special minorii, ale căror capacități cognitive sunt încă în dezvoltare, sunt vulnerabili la riscurile legate de conținutul generat de IA și de roboții de chat;

P.întrucât introducerea unei vârste minime pentru protecția minorilor atunci când utilizează platformele online, inclusiv discuțiile privind vârsta minimă, verificarea vârstei și controlul parental, a fost discutată de factorii de decizie politică atât la nivel național, cât și la nivelul UE;

Q.întrucât, în martie 2026, Comisia a înființat un grup special de experți privind siguranța online a copiilor, care va avea sarcina de a elabora recomandări pentru a proteja și a capacita mai bine copiii în mediul digital; întrucât grupul analizează, de asemenea, importanța alfabetizării mediatice și a învățării digitale pentru copii, părinți și educatori;

R.întrucât legislația UE în domeniul audiovizualului și al mass-mediei oferă o definiție și recunoaște importanța educației în domeniul mass-mediei, în special prin articolul 2 alineatul (21) din Regulamentul european privind libertatea mass-mediei (EMFA) și prin obligațiile de educație în domeniul mass-mediei în temeiul Directivei serviciilor mass-media audiovizuale (DSMAV); întrucât articolul 13 din EMFA însărcinează Comitetul european pentru servicii mass-media să facă schimb de bune practici privind educația în domeniul mass-mediei,

Elementele centrale ale noii strategii pentru educația în domeniul mass-mediei și învățarea digitală

1.subliniază că o abordare orientată spre viitor a educației în domeniul mass-mediei și a învățării digitale ar trebui să vizeze dotarea persoanelor de toate vârstele cu competențe de bază care să le permită să beneficieze pe deplin de mediul digital, să își consolideze competențele creative, să beneficieze de expunerea la o varietate de surse și să evite riscurile legate de utilizarea și proiectarea platformelor online;

2.relevă rolul educației în domeniul mass-mediei în înzestrarea persoanelor cu competențe de gândire critică care contribuie la luarea de decizii în cunoștință de cauză și autonome în procesele democratice și consolidează responsabilitatea civică de a combate dezinformarea, polarizarea și acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine, în special în contexte electorale;

3.subliniază că educația în domeniul mass-mediei și învățarea digitală ar trebui să se reflecte în inițiative mai ample ale UE menite să protejeze procesele democratice, inclusiv în contextul Scutului european pentru democrație;

4.recunoaște că abordările privind educația în domeniul mass-mediei și învățarea digitală trebuie să fie inovatoare, destinate tuturor grupurilor de populație și adaptate la nevoile cursanților, în special ale utilizatorilor vulnerabili care se confruntă cu dezavantaje din cauza unor factori geografici, sociali, culturali și economici;

5.recunoaște valoarea educației inter pares puse în aplicare de centrele pentru un internet mai sigur și de organizațiile societății civile ca instrument eficace pentru a transmite copiilor și adolescenților mesaje privind utilizarea în condiții de siguranță a internetului, completând educația formală;

6.subliniază rolurile esențiale pe care le au educația în domeniul mass-mediei și învățarea digitală în capacitarea utilizatorilor pentru a naviga în mediul digital în condiții de siguranță, inclusiv în combaterea hărțuirii cibernetice și a altor forme de prejudicii online; evidențiază, în special, că asigurarea educației în domeniul mass-mediei și furnizarea competențelor de învățare digitală pe tot parcursul educațional și în cadrul activităților de învățare pe tot parcursul vieții este esențială pentru dezvoltarea și consolidarea gândirii critice, a conștiinței de sine și a unui comportament responsabil în mediul online;

7.subliniază că politicile de alfabetizare mediatică ar trebui să sensibilizeze publicul cu privire la modul în care mediile digitale și proiectarea platformelor influențează modul în care sunt accesate informațiile, inclusiv capacitatea de a înțelege funcționarea algoritmilor și de a recunoaște proiectarea care creează dependență și conținutul manipulator din punct de vedere emoțional;

8.relevă impactul tot mai mare al mediilor digitale asupra sănătății mintale și a stării de bine a utilizatorilor; invită Comisia și statele membre să includă în educația în domeniul mass-mediei și în programele de învățare digitală dezvoltarea empatiei digitale, comportamentul responsabil în mediul online și o înțelegere a impactului mediului digital asupra sănătății mintale și a stării de bine, ca elemente importante în prevenirea hărțuirii cibernetice și în promovarea bunăstării digitale;

9.subliniază importanța utilizării tuturor instrumentelor de reglementare relevante disponibile și a promovării cooperării între toți actorii relevanți, după caz, pentru a adopta o abordare a UE în ceea ce privește educația în domeniul mass-mediei și învățarea digitală;

10.subliniază importanța consolidării cooperării dintre părțile interesate din sectorul public și privat pentru a promova educația în domeniul mass-mediei în întreaga UE; evidențiază rolul important al organizațiilor societății civile, al inițiativelor comunitare, al voluntarilor și al actorilor culturali în consolidarea încrederii, promovând astfel dialogul în dezbaterea publică;

11.salută activitatea Grupului de experți privind educația în domeniul mass-mediei și a Observatorului european al mass-mediei digitale, precum și rolul lor important în reunirea factorilor de decizie politică, a cercetătorilor și a practicienilor pentru a construi o comunitate multidisciplinară de experți, a face schimb de bune practici și a spori gradul de conștientizare; solicită consolidarea activităților lor privind educația în domeniul mass-mediei pentru a sprijini cooperarea între statele membre;

12.subliniază importanța de a se introduce educația în domeniul mass-mediei și învățarea digitală în programele școlare pe parcursul întregului proces de educație formală și necesitatea de a dezvolta o abordare cuprinzătoare și bazată pe dovezi a utilizării tehnologiilor digitale în școli;

13.evidențiază importanța promovării alfabetizării mediatice și a învățării digitale dincolo de educația formală și la locul de muncă, asigurând o învățare pe tot parcursul vieții și o abordare la nivelul întregii societăți, care să implice guvernele, instituțiile de învățământ, societatea civilă, organizațiile mass-media, platformele tehnologice și familiile;

14.invită Comisia, în cooperare cu statele membre, să stabilească un cadru structurat de monitorizare și evaluare pentru acțiunile naționale de alfabetizare mediatică, inclusiv indicatori măsurabili care să evalueze cunoștințele, rezultatele comportamentale, dezvoltarea gândirii critice și reziliența la dezinformare, inclusiv prin studii longitudinale și evaluarea abordărilor adecvate vârstei și a programelor de sprijin parental;

Educația în domeniul mass-mediei și învățarea digitală: consolidarea pilonilor ecosistemului mediatic modern

15.solicită instituțiilor UE și statelor membre să coopereze pentru stabilirea unei abordări coordonate a UE pentru educația în domeniul mass-mediei și învățarea digitală;

16.invită Comisia să evalueze și, după caz, să propună o abordare comună la nivelul UE în ceea ce privește accesul adecvat vârstei la platformele online, în special la platformele de comunicare socială, aplicând o abordare bazată pe protecția bunăstării copiilor, recunoașterea nevoilor de dezvoltare cognitivă și emoțională ale minorilor și necesitatea de a asigura un mediu digital sigur și adecvat vârstei, respectând totodată pe deplin drepturile fundamentale și diferențele dintre abordările naționale;

17.invită Comisia să evalueze dispozițiile relevante ale DSMAV, să asigure aplicarea acesteia și să propună modificări specifice pentru a crește și mai mult nivelurile de protecție a utilizatorilor de pe platformele de partajare a materialelor video, în special a minorilor, să extindă normele privind conținutul mediatic la influențatori și creatorii de conținut și să asigure etichetarea eficace a conținutului generat de IA, manipulat de IA și sponsorizat comercial, fără a se baza exclusiv pe etichete sau indicatori automatizați;

18.solicită elaborarea și promovarea unor coduri de conduită și a unor orientări clare pentru influențatori și creatori de conținut în ceea ce privește integrarea educației în domeniul mass-mediei și a principiilor învățării digitale în conținutul lor, având în vedere rolul lor semnificativ în conturarea modelelor de consum de informații, în special în rândul tinerilor; încurajează platformele online să acorde o mai mare vizibilitate, inclusiv prin sisteme de recomandare, conținutului care promovează în mod activ educația în domeniul mass-mediei, gândirea critică și siguranța online;

19.invită statele membre să asigure o supraveghere eficace și să se asigure că platformele de partajare a materialelor video își respectă obligația de a furniza măsuri și instrumente eficace de educație în domeniul mass-mediei și de a sensibiliza utilizatorii cu privire la astfel de măsuri și instrumente, astfel cum se prevede la articolul 28 litera (b) alineatul (3) din DSMAV; invită autoritățile și organismele naționale de reglementare să utilizeze mecanismul de cooperare instituit în temeiul articolului 15 din Regulamentul european privind libertatea mass-mediei pentru a se asigura că această obligație este pusă în aplicare în mod eficace în întreaga UE;

20.reamintește că statele membre au obligația, în temeiul articolului 33 litera (a) din DSMAV, să promoveze dezvoltarea competențelor de educație în domeniul mass-mediei și să ia măsuri în acest sens, precum și să raporteze Comisiei cu privire la punerea în aplicare a acestor măsuri; încurajează autoritățile naționale de reglementare în domeniul mass-mediei să consulte reprezentanții tuturor grupelor de populație atunci când elaborează astfel de măsuri și să adopte o abordare adaptată, care să răspundă nevoilor tuturor vârstelor, atunci când aplică aceste măsuri; invită statele membre să se asigure că autoritățile respective dispun de o finanțare stabilă și specifică pentru a promova educația în domeniul mass-mediei și a pune în aplicare măsuri în favoarea ei;

21.îndeamnă platformele online foarte mari să instituie, astfel cum se prevede în Regulamentul privind serviciile digitale (DSA), măsuri de atenuare rezonabile, proporționale și eficace pentru a aborda riscurile sistemice care decurg din exploatarea unei educații în domeniul mass-mediei și a unor competențe de învățare digitală insuficiente ale utilizatorilor, în special ale minorilor; invită platformele online foarte mari să efectueze evaluări ale impactului educației în domeniul mass-mediei și al învățării digitale pentru a identifica în mod proactiv modul în care conceperea serviciilor lor poate afecta capacitatea utilizatorilor de a accesa conținutul, de a-l crea și de a interacționa cu acesta;

22.subliniază că astfel de evaluări ale impactului ar trebui să țină seama și de efectele asupra bunăstării utilizatorilor și asupra dezvoltării cognitive și socioemoționale și a sănătății mintale, precum și de riscurile legate de caracteristicile de proiectare bazate pe implicare sau care ar putea crea dependență; solicită ca aceste evaluări să fie transparente, independente și puse la dispoziția publicului;

23.invită Comisia să se asigure că angajamentele privind educația în domeniul mass-mediei sunt puse în aplicare în mod eficace în temeiul Codului de conduită privind dezinformarea al Regulamentului privind serviciile digitale;

24.invită Comisia să acopere aspectele legate de educația în domeniul mass-mediei și învățarea digitală în revizuirea orientărilor Regulamentului privind serviciile digitale referitoare la măsurile de asigurare a unui nivel ridicat de confidențialitate, siguranță și securitate pentru minori în mediul online, în special în ceea ce privește educația în domeniul mass-mediei și măsurile de învățare digitală care ar putea fi luate de platformele online pentru a asigura o experiență online adecvată vârstei pentru minori;

25.invită Comitetul european pentru servicii mass-media să utilizeze dialogul structurat prevăzut la articolul 19 din EMFA pentru a monitoriza acțiunile întreprinse de platformele online foarte mari în ceea ce privește educația în domeniul mass-mediei și pentru a consolida dialogul dintre furnizorii de servicii mass-media cu privire la promovarea educației în domeniul mass-mediei și a învățării digitale, precum și vizibilitatea mass-mediei online de renume;

26.subliniază că politicile de educație în domeniul mass-mediei trebuie să respecte pe deplin libertatea de exprimare și pluralismul mass-mediei și ar trebui să capaciteze utilizatorii fără a restricționa accesul la diverse surse de informații;

27.subliniază că educația în domeniul mass-mediei depinde nu numai de capacitatea utilizatorilor de a evalua critic informațiile, ci și de existența unui jurnalism puternic, independent și de înaltă calitate, care să ofere informații fiabile, verificate și pluraliste; invită Comisia să consolideze sprijinul acordat mass-mediei tradiționale la nivel european, național, regional și local, având în vedere rolul lor esențial în informarea cetățenilor, inclusiv prin promovarea unei remunerații echitabile pentru conținutul jurnalistic și prin asigurarea unei finanțări sustenabile, în special prin programe precum viitorul program AgoraEU;

28.solicită Comisiei să acorde prioritate acțiunilor de educație în domeniul mass-mediei în cadrul programului de reziliență a mass-mediei și să se asigure că astfel de acțiuni ajung la toate categoriile de vârstă (tineri, adulți și persoane în vârstă) în zonele rurale, îndepărtate și urbane;

29.invită statele membre să se asigure că măsurile naționale de educație în domeniul mass-mediei includ strategii specifice de informare pentru grupurile defavorizate din punct de vedere socioeconomic, persoanele cu dizabilități, persoanele care locuiesc în zone îndepărtate și cele cu niveluri mai scăzute de competențe digitale, pentru a preveni accentuarea inegalităților mai ample în ceea ce privește educația în domeniul mass-mediei și învățarea digitală;

30.subliniază că trebuie să se asigure o finanțare stabilă și pe termen lung din partea UE pentru alfabetizarea mediatică și învățarea digitală; invită Comisia să acorde prioritate inițiativelor de alfabetizare mediatică în cadrul programelor relevante ale UE, inclusiv al viitorului program AgoraEU, cu accent pe gândirea critică, reziliența la dezinformare și pluralismul mass-mediei;

31.invită Grupul de experți al Comisiei privind educația în domeniul mass-mediei, Comitetul european pentru servicii mass-media și Comitetul european pentru servicii digitale să coopereze îndeaproape în chestiuni legate de educația în domeniul mass-mediei și de învățarea digitală și să ofere orientări suplimentare cu privire la acțiunile practice care ar putea fi întreprinse la nivel național;

32.solicită Comisiei să se bazeze pe Săptămâna europeană a educației în domeniul mass-mediei ca eveniment emblematic anual pentru a prezenta exemple de bune practici și pentru a oferi un forum incluziv de discuții și de consolidare a capacităților, precum și pentru a încuraja o gamă largă de părți interesate și instituții, inclusiv birourile de legătură ale Parlamentului European (EPLO) din statele membre și organizațiile internaționale, să participe activ la promovarea educației în domeniul mass-mediei și a învățării digitale, asigurându-se că astfel de evenimente reprezintă o pluralitate de opinii;

Educația în domeniul mass-mediei și învățarea digitală: promovarea unui sistem educativ cuprinzător și orientat spre viitor

33.solicită Comisiei să recunoască alfabetizarea mediatică și educația digitală drept competențe de bază pentru toți cetățenii; invită statele membre să includă educația în domeniul mass-mediei și învățarea digitală în programele lor de învățământ, într-un mod adecvat vârstei; evidențiază că instrumentele analogice pot fi utilizate pentru a promova educația în domeniul mass-mediei;

34.invită Comisia să acorde o atenție deosebită alfabetizării mediatice în foaia de parcurs din 2030 privind viitorul educației și competențelor digitale, precum și consolidării competențelor digitale, prevenirii hărțuirii cibernetice și promovării bunăstării digitale;

35.invită Comisia, în cooperare cu statele membre, să ofere un ghid european și alte materiale educaționale privind educația în domeniul mass-mediei adaptate tuturor grupelor de vârstă și nivelurilor educaționale și să organizeze ateliere periodice, axate pe gândirea critică, verificarea surselor de informare, pluralismul mass-mediei, participarea responsabilă a mass-mediei și rolul organizațiilor de verificare a faptelor, al organismelor jurnalistice de autoreglementare și al mass-mediei comunitare, precum și orientări pentru părinți și îngrijitori cu privire la utilizarea mass-mediei adecvate vârstei, riscurile online și instrumentele IA;

36.încurajează statele membre să se consulte și să coopereze cu cadrele didactice, cercetătorii, mediul academic, organizațiile societății civile, părinții, îngrijitorii și organizațiile de tineret atunci când elaborează și evaluează educația în domeniul mass-mediei și inițiativele de învățare digitală, pentru a se asigura că acestea răspund nevoilor cursanților și ale cadrelor didactice;

37.invită statele membre și Comisia să se asigure că implementarea instrumentelor de învățare digitală în educație nu este supusă niciunei influențe comerciale nejustificate; subliniază că cooperarea cu actorii din sectorul privat ar trebui să fie transparentă, bazată pe educație și în interesul public;

38.invită statele membre să consolideze educația în domeniul mass-mediei și programele de învățare digitală pentru a le permite utilizatorilor să facă distincția între conținutul editorial, comercial și sintetic și să identifice tehnici persuasive; subliniază necesitatea de a integra alfabetizarea în domeniul IA în aceste programe pentru a permite recunoașterea conținutului generat de IA și a riscurilor conexe de manipulare și dezinformare;

39.invită Comisia să evalueze de urgență, în mod cuprinzător și în strânsă cooperare cu statele membre, impactul dispozitivelor și serviciilor digitale din mediile educaționale, inclusiv al instrumentelor IA, asupra rezultatelor învățării, a dezvoltării cognitive, a bunăstării, a sănătății mintale și a capacității de concentrare, pentru a susține utilizarea lor responsabilă în școli; îndeamnă Comisia să propună, atunci când este necesar, măsuri de politică care ar putea avea în vedere restricții sau interdicții specifice, în special în educația timpurie, pentru a se asigura că utilizarea tehnologiilor digitale în educație este strict justificată din punct de vedere pedagogic, adecvată vârstei, proporțională și bazată pe dovezi științifice independente, astfel încât astfel de instrumente să sprijine procesele de învățare, mai degrabă decât să le înlocuiască;

40.încurajează statele membre să asigure formarea continuă atât a educatorilor – în cadrul educației formale, non-formale sau informale –, cât și a bibliotecarilor în domeniul mass-mediei și al educației digitale, cu sprijinul unei finanțări adecvate; invită Comisia să consolideze formarea în domeniul mass-mediei prin intermediul centrelor pentru un internet mai sigur, al platformei „Un internet mai bun pentru copii” și al platformelor relevante ale UE;

41.invită Comisia și autoritățile sau organismele naționale de reglementare relevante să desfășoare campanii educaționale și de sensibilizare a publicului cu privire la educația în domeniul mass-mediei și la învățarea digitală, pentru a mări gradul de sensibilizare cu privire la modul în care mediile digitale modelează comportamentul online, precum și cu privire la măsurile disponibile de control parental, obligațiile legale existente ale platformelor online și mecanismele de sprijin;

42.invită Comisia și statele membre să promoveze educația pe tot parcursul vieții în domeniul mass-mediei și învățarea digitală pentru toți cetățenii, vizând adulții, persoanele în vârstă și populațiile vulnerabile;

43.recunoaște rolul bibliotecilor publice, al centrelor comunitare și al organizațiilor societății civile ca centre de încredere, accesibile și favorabile incluziunii pentru educația în domeniul mass-mediei și învățarea digitală, care contribuie la incluziunea socială, participarea democratică și accesul egal la cunoștințe, cultură și informații; invită statele membre să consolideze parteneriatele și investițiile în aceste infrastructuri locale esențiale printr-o finanțare adecvată, formarea personalului și accesul la instrumente și resurse digitale actualizate;

44.invită Comisia și statele membre să sprijine, în cooperare cu actorii de interes public și cu părțile interesate relevante, dezvoltarea unor ecosisteme digitale reziliente și de încredere care să consolideze reziliența digitală a Europei, pluralismul mass-mediei și accesul cetățenilor la informații exacte și fiabile;

45.invită statele membre și autoritățile lor regionale și locale să promoveze educația în domeniul mass-mediei și educația digitală într-un mod inovator și creativ în spațiul urban, atât în mediul fizic, cât și în cel digital, pentru a încuraja participarea democratică și implicarea civică; subliniază că orașele joacă un rol esențial în asigurarea siguranței și a securității spațiilor publice, care sunt din ce în ce mai afectate de mediul informațional;

° °

46.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.