1.își reafirmă angajamentul ferm și de neclintit de a asigura punerea în aplicare și realizarea deplină și promptă a tuturor ODD-urilor; consideră că UE ar trebui să își mențină angajamentul deplin de a integra ODD-urile în toate politicile și inițiativele legislative ale UE și de a asigura coerența politicilor în favoarea dezvoltării durabile, recunoscând, în același timp, că statele membre joacă un rol esențial în stimularea dezvoltării durabile la nivel național, regional și local; solicită UE să își continue rolul de lider în urmărirea punerii în aplicare a ODD-urilor în UE și în întreaga lume, oferind sprijin politic și financiar; își reafirmă angajamentul ferm față de Pactul pentru viitor; cere ca rolul și abilitatea instituțiilor multilaterale să fie întărite, pentru a îmbunătăți realizarea ODD-urilor;

2.recunoaște demersurile făcute, la nivelul UE și la nivel mondial, din 2015, pentru punerea în aplicare a ODD-urilor; regretă că, în ciuda realizărilor mari din deceniul trecut, comunitatea mondială se află într-o întârziere semnificativă în ceea ce privește punerea în aplicare a Agendei 2030; recunoaște că cele 17 ODD-uri sunt interconectate și că realizarea Agendei 2030 va necesita acțiuni accelerate în toate ODD-urile; subliniază că efectele nefaste ale escaladării conflictelor, ale tensiunilor geopolitice, ale urgențelor sanitare și umanitare și ale triplei crize planetare reprezentate de schimbările climatice, pierderea biodiversității și poluare constituie obstacole semnificative în calea realizării ODD-urilor; subliniază, prin urmare, nevoia urgentă de cooperare internațională și de transformare sistemică a cadrului de punere în aplicare pentru a realiza ODD-urile, ținând seama de constrângerile economice și de diferențele de dezvoltare dintre țări; regretă că majoritatea statelor membre nu vor avea ocazia să-și prezinte analizele naționale voluntare privind implementarea ODD-urilor la Forumul politic la nivel înalt din 2026; cu toate acestea, încurajează toate statele membre să efectueze evaluări naționale voluntare pentru a contribui la punerea în aplicare a ODD-urilor;

3.este preocupat de faptul că situația geopolitică și de securitate actuală, împreună cu provocarea urgentă de a atinge neutralitatea climatică, creează dificultăți suplimentare pentru societate și pentru realizarea ODD-urilor; consideră că stabilitatea, securitatea, prevenirea conflictelor și reziliența economică și climatică, în special în contexte fragile, vor fi necesare pentru realizarea ODD-urilor, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea umană și egalitatea, și nu pot fi realizate separat de geopolitică, de securitatea energetică și de securitatea alimentară și a apei; subliniază necesitatea urgentă a unor eforturi sporite din partea tuturor actorilor și evidențiază rolul indispensabil jucat de multilateralism, de apărarea și consolidarea unui sistem multilateral democratic și bazat pe norme sub auspiciile ONU, precum și de investițiile susținute în abordarea problemelor care stau la baza ODD-urilor;

4.subliniază că angajamentul UE față de punerea în aplicare la nivel mondial și european a ODD-urilor și a Agendei 2030 rămâne esențial și ar trebui să transmită un semnal clar partenerilor din întreaga lume; reamintește angajamentul UE de a respecta limitele planetei și de a atinge neutralitatea climatică până în 2050 și, în acest sens, solicită o utilizare mai eficientă a resurselor; solicită UE și statelor sale membre să își consolideze rolul de lider la nivel mondial prin construirea de alianțe la nivel mondial și să întărească în mod constructiv cu țările partenere pentru realizarea ODD-urilor și să asigure o finanțare adecvată și susținută pentru realizarea ODD-urilor prin completarea deficitului de finanțare uriaș, inclusiv cel creat de suspendarea celei mai mari părți a finanțării din partea USAID;

5.evidențiază că tendința actuală de regres al democrației, prezentă în lumea întreagă și marcată prin erodarea statului de drept, slăbirea instituțiilor, restrângerea spațiului civic și amplificarea mișcărilor împotriva egalității de gen și a drepturilor, îndeosebi în ce privește drepturile femeilor și drepturile LGBTQI+, riscă să încetinească și să inverseze progresele realizate în domeniul ODD-urilor și să submineze realizarea Agendei 2030;

6.subliniază că accelerarea punerii în aplicare a ODD-urilor necesită o abordare pragmatică și bazată pe rezultate, care să acorde prioritate soluțiilor științifice și bazate pe dovezi, transformatoare, inovatoare și coordonate care să ofere rezultate măsurabile și necesită o mai mare coerență între legătura dintre domeniul umanitar, dezvoltare și pace; subliniază că punerea în aplicare eficace a ODD depinde de buna guvernare, de statul de drept, de măsurile anticorupție și de buna gestiune a finanțelor publice; reafirmă importanța unei abordări bazate pe drepturile omului; solicită o monitorizare, o responsabilitate și o raportare bazată pe rezultate mai eficiente cu privire la punerea în aplicare a ODD la nivelul UE și la nivel mondial;

7.subliniază rolul important jucat de sectorul privat, al inovării și al finanțării sustenabile în eliminarea deficitului de finanțare a ODD-urilor și solicită consolidarea parteneriatelor public-privat și îmbunătățirea mediilor de afaceri în țările partenere; subliniază importanța sprijinirii antreprenoriatului local, a întreprinderilor mici și mijlocii, a dezvoltării competențelor și a cadrelor de reglementare adecvate, respectând în același timp standardele de mediu și sociale;

8.subliniază necesitatea de a acorda prioritate grupurilor vulnerabile, în special copiilor, și mai ales în contexte fragile și afectate de conflicte, și solicită investiții consolidate, coordonate și pe termen lung în educație de calitate, asistență medicală și sisteme de protecție a copilului, în conformitate cu Agenda 2030 și cu principiul de a nu lăsa pe nimeni în urmă, recunoscând că astfel de investiții sunt esențiale pentru dezvoltarea umană, reziliență și stabilitatea sustenabilă pe termen lung;

9.observă că ODD 6 este unul dintre ODD-urile cu cele mai slabe rezultate, niciuna dintre țintele sale nefiind atinsă sau pe cale de a fi atinsă, iar jumătate dintre țintele sale înregistrând fie stagnare, fie regres; reamintește că accesul la apă potabilă sigură și curată și la salubritate sunt drepturi fundamentale legate de interesul public și de bunurile publice și globale și sunt esențiale pentru îmbunătățirea acoperirii globale cu servicii de sănătate și a accesului la educație, pentru reducerea sărăciei și securitatea alimentară și pentru protejarea ecosistemelor; subliniază, de asemenea, că este esențial să se întărească reziliența în domeniul apei în fața presiunilor tot mai mari exercitate de schimbările climatice, secete, inundații și poluare, în contextul creșterii cererii de apă și al utilizărilor concurente; insistă că accesul la apă și reziliența în domeniul apei sunt esențiale pentru realizarea unei serii de alte ODD-uri; reamintește inițiativa cetățenească europeană Right2Water și rezoluția Parlamentului referitoare la aceasta Rezoluția Parlamentului European din 8 septembrie 2015 referitoare la monitorizarea inițiativei cetățenești europene Right2Water (JO C 316, 22.9.2017, p. 99). și, prin urmare, solicită adoptarea măsurilor propuse în aceasta pentru a realiza ODD 6;

10.evidențiază că Grupul interguvernamental privind schimbările climatice a identificat serviciile WASH ca fiind una dintre cele mai eficace măsuri de adaptare la șocurile climatice pe termen scurt și o măsură de adaptare „cu regrete reduse” și subliniază că progresele în ceea ce privește ODD 6 sunt strâns legate de consolidarea unor sisteme și sectoare WASH eficiente și reziliente; recunoaște că serviciile WASH sunt esențiale pentru demnitatea, sănătatea – inclusiv sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente – și egalitatea femeilor și fetelor și invită Comisia și statele membre să sprijine intervențiile WASH care iau în considerare dimensiunea de gen, acordând prioritate intervențiilor menite să asigure accesul femeilor la servicii de sănătate sexuală și reproductivă și să sprijine participarea deplină, egală și semnificativă a femeilor la procesul decizional legat de WASH; subliniază necesitatea de a asigura o abordare favorabilă includerii persoanelor cu dizabilități în programarea WASH;

11.recunoaște rolul central al ecosistemelor sănătoase în asigurarea securității apei; subliniază că refacerea și protejarea ciclului apei sunt esențiale pentru consolidarea rezilienței împotriva inundațiilor, a secetelor și a deficitului de apă; subliniază importanța protejării și refacerii ecosistemelor de apă dulce, care sunt esențiale pentru securitatea aprovizionării cu apă, biodiversitate, reziliența la schimbările climatice, sănătatea oceanelor și furnizarea de servicii ecosistemice; invită, în acest sens, statele membre să pună în aplicare pe deplin întreaga legislație a UE în domeniul apei;

12.este alarmat de pierderile ireversibile de capital hidric natural, multe sisteme de apă critice fiind deja falimentare în privința apei, ceea ce afectează furnizarea fiabilă a serviciilor de alimentare cu apă; reamintește că accesul la apă stă la baza stabilității globale și invită comunitatea internațională să utilizeze viitoarea Conferință a ONU privind apa pentru a plasa chestiunile legate de apă pe o poziție mai înaltă pe agenda internațională; subliniază că politicile în domeniul apei trebuie să sprijine gestionarea sustenabilă a corpurilor de apă și să integreze practicile de utilizare eficientă a apei, inclusiv soluții eficiente din punct de vedere al consumului de apă și soluții digitale inovatoare, în toate sectoarele; solicită intensificarea măsurilor la nivel internațional pentru prevenirea și atenuarea stresului hidric și a supraexploatării resurselor de apă, refacerea ecosistemelor degradate și îmbunătățirea administrării apei;

13.își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că, potrivit ONU, aproximativ 3,5 miliarde de persoane nu dispun încă de servicii de salubrizare gestionate în condiții de siguranță, în timp ce 1,7 miliarde nu dispun nici măcar de servicii de bază; evidențiază că securitatea aprovizionării cu apă, și îndeosebi accesul la apă potabilă și la servicii de salubritate, au un impact semnificativ asupra stabilității economice, a rezilienței la schimbările climatice și a păcii; constată, în acest sens, că securitatea apei face parte integrantă din procesele de consolidare a păcii; solicită UE să își întărească investițiile externe în domeniul accesului la apă și la servicii de salubritate și să își consolideze rolul de lider în gestionarea cooperativă a guvernării în domeniul apei în contexte fragile și afectate de conflicte, ca mijloc de sprijinire a stabilității, a consolidării păcii, a rezilienței și a adaptării la schimbările climatice; invită, de asemenea, părțile implicate în conflicte să nu atace infrastructura de apă și energie, în conformitate cu obligațiile care le revin în temeiul dreptului internațional;

14.solicită îmbunătățirea datelor și a monitorizării, în special în așezările informale și în regiunile cu resurse de apă limitate, precum și investiții specifice, reziliente la schimbările climatice, pentru a asigura sustenabilitatea și reziliența pe termen lung;

15.subliniază că poluarea apei ar trebui abordată atât la sursă, cât și prin asigurarea accesului la o tratare eficientă a apelor reziduale; subliniază necesitatea de a îmbunătăți colectarea de date privind calitatea și cantitatea apei dulci și de a îmbunătăți monitorizarea acestora; încurajează parteneriatele public-privat să extindă infrastructura de apă dulce și de apă uzată, inclusiv proiectele privind apa și salubritatea; încurajează activarea sistemelor de alertă timpurie și a planificării privind riscurile legate de apă, pentru a împiedica pierderile ireversibile; subliniază importanța epurării apelor uzate pentru sănătatea populațiilor și a comunităților; subliniază, de asemenea, că apele uzate servesc drept sursă vitală de date, oferind indicatori-cheie pentru urmărirea răspândirii pandemiilor; subliniază rolul esențial al monitorizării și al colectării datelor, care ar trebui să fie concepute într-un mod practic și realist;

16.reamintește că soluțiile concepute în colaborare, cu participarea și cunoștințele comunităților locale, sunt cele mai eficiente în asigurarea rezilienței sociale și comunitare la șocurile legate de apă; subliniază că este important să se sprijine consolidarea capacităților comunităților, autorităților și utilităților locale, în special în contexte fragile și în curs de dezvoltare, inclusiv prin promovarea unor soluții adaptate și susținute la contextele locale și care să nu lase pe nimeni în voia soartei; solicită acordarea unui sprijin specific femeilor, copiilor și comunităților celor mai vulnerabile în ceea ce privește accesul la apă și la servicii de salubritate;

17.solicită eliminarea treptată a substanțelor chimice eterne (PFAS) – începând cu bunurile de consum – legate de efectele nocive asupra sănătății umane și a mediului, pe baza dovezilor științifice, permițând utilizarea lor în cazul în care nu există alternative sigure; reliefează necesitatea de a crește investițiile și de a accelera cercetarea și dezvoltarea de alternative echivalente și sigure;

18.solicită UE să preia rolul de lider în domeniul diplomației în domeniul apei și în sprijinirea cooperării transfrontaliere în acest domeniu, în special prin gestionarea integrată a resurselor de apă, pentru a valorifica potențialul său global în ceea ce privește dezvoltarea sustenabilă, drepturile omului, reziliența la schimbările climatice, securitatea alimentară, protecția biodiversității, prevenirea conflictelor, consolidarea unei păci sustenabile și egalitatea de gen, inclusiv prin integrarea deplină a instrumentelor și infrastructurii de aprovizionare cu apă și de salubrizare reziliente la schimbările climatice în agenda climatică a UE; solicită UE să integreze gestionarea transfrontalieră a apei și securitatea apei în cooperarea pentru dezvoltare și în acțiunile umanitare ale UE; solicită, de asemenea, ca UE să se asigure că inițiativele transfrontaliere în domeniul apei, sprijinite de UE, inclusiv proiectele de infrastructură finanțate prin programul „Global Gateway”, răspund nevoilor populației, inclusiv ale persoanelor aflate în sărăcie, precum și ale grupurilor vulnerabile și marginalizate; solicită includerea femeilor, a tinerilor și a comunităților indigene în gestionarea apei; recomandă întărirea cooperării multilaterale în domeniul apei, inclusiv prin ratificarea Convenției ONU privind protecția și utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere și a lacurilor internaționale și a Convenției ONU privind dreptul de utilizare a cursurilor de apă internaționale în alte scopuri decât navigația;

19.invită Uniunea și statele sale membre să integreze punerea în aplicare a obiectivelor politicii în domeniul apei în alte domenii de politică relevante, pentru a garanta coerența politicilor într-o serie de domenii, printre care politica agricolă, comercială și de mediu, precum și în politicile sale externe, în conformitate cu principiul coerenței politicilor pentru dezvoltarea internațională;

20.salută strategia Comisiei pentru reziliența în domeniul apei, prima de acest fel, care prevede angajamentul de a sprijini accesul la apă potabilă curată și la salubritate pentru cel puțin 70 de milioane de persoane; invită Uniunea și statele sale membre să își intensifice eforturile în acest sens și să elimine decalajul față de atingerea obiectivelor ODD 6, punând în aplicare această strategie în mod efectiv și deplin;

21.invită statele membre ale Uniunii să asigure o mai bună coordonare a programelor lor de reziliență în domeniul apei, punând accentul pe serviciile și infrastructurile de apă și salubritate reziliente la schimbările climatice; invită Uniunea, prin inițiativele „Echipa Europa”, să sprijine dezvoltarea capacităților, consolidarea instituțională și abordările de gestionare integrată a resurselor de apă în țările partenere cu scopul de a îmbunătăți planificarea, guvernanța și întreținerea serviciilor de apă și salubritate, inclusiv prin parteneriate cu autoritățile locale, furnizorii de servicii publice și societatea civilă; solicită o abordare extrem de ambițioasă pentru a consolida guvernanța globală în domeniul apei și implicarea, în acest sens, în forurile multilaterale, cum ar fi summiturile G7, summiturile G20, Dialogul de la Baku privind apa pentru acțiunile în domeniul climei și Conferința ONU privind apa;

22.își exprimă îngrijorarea cu privire la absența progreselor în ceea ce privește utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și resurselor marine; invită Uniunea și statele membre să se bazeze pe angajamentele asumate cu ocazia Conferinței ONU privind oceanele din 2025 pentru a proteja de urgență oceanele și să își mărească contribuția financiară la protejarea și refacerea ecosistemelor marine; își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la nivelurile în creștere de poluare marină; solicită măsuri mai ferme și o punere în aplicare accelerată, în regim de urgență, pentru a pune capăt poluării marine atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel internațional; regretă că negocierile mondiale referitoare la un prim tratat interguvernamental privind materialele plastice au eșuat; solicită adoptarea unui tratat mondial ambițios și obligatoriu privind poluarea cu materiale plastice la reluarea negocierilor interguvernamentale în 2026;

23.subliniază că realizarea accesului universal la energie curată și la prețuri accesibile este un factor esențial transversal pentru întreaga Agendă 2030; evidențiază că atingerea ODD 7 va contribui la promovarea a numeroase alte ODD, inclusiv a celor legate de eradicarea sărăciei, de nivelul de trai și de evoluțiile socioeconomice, de creșterea economică durabilă și favorabilă incluziunii, de egalitatea de gen, de schimbările climatice, de securitatea alimentară, de sănătatea publică, de orașele și comunitățile durabile, de apa curată și de salubritate;

24.invită Uniunea să sprijine în continuare tranziția globală către un sistem energetic bazat pe surse regenerabile de energie, care constituie un factor determinant al dezvoltării economice, al rezilienței și al securității energetice pe termen lung; reamintește rolul central al energiei din surse regenerabile pentru realizarea ODD 7;

25.subliniază că realizarea ODD 7 necesită o rețea europeană modernizată și interconectată; recunoaște potențialul pachetului privind rețelele europene pentru a permite fluxul transfrontalier de energie la prețuri accesibile;

26.subliniază rolul esențial al energiei durabile, sigure și la prețuri accesibile în sprijinirea creșterii economice durabile, consolidarea bazei industriale a Europei și menținerea unor locuri de muncă de calitate; subliniază importanța consolidării rezilienței pe termen lung a sistemului energetic al Europei prin asigurarea unor lanțuri de aprovizionare durabile, promovarea inovării și menținerea unor costuri competitive, accesibile și echitabile ale energiei, permițând astfel un sistem energetic fiabil și adaptat exigențelor viitorului pentru cetățeni și industrie;

27.evidențiază necesitatea de a diversifica sursele de energie, în special prin stimularea producției de energie din surse regenerabile, precum și necesitatea de a promova eficiența energetică, de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și de a accelera investițiile sustenabile și responsabile în tehnologii curate, acestea fiind componente esențiale pentru realizarea ODD7; invită, în plus, Comisia și statele membre să rămână în avangarda dezvoltării energiei din surse regenerabile și să reducă dependențele de țările din afara UE;

28.apreciază că ODD 7 este unul dintre obiectivele care a înregistrat cele mai mari progrese până în prezent, în mare parte datorită extinderii rapide a producției de energie din surse regenerabile; încurajează Comisia să acorde prioritate implementării unor soluții de energie din surse regenerabile rentabile și eficiente din punct de vedere energetic, pentru gospodării și industrie, împreună cu țările partenere, garantând finanțarea necesară în acest scop și, în special, contribuind la deblocarea finanțării private; solicită, în special, extinderea sistemelor de energie din surse regenerabile și independente în contexte fragile și afectate de conflicte, recurgând la o abordare sensibilă la conflicte, în beneficiul atât al populațiilor strămutate, cât și al comunităților-gazdă, precum și consolidând reziliența și dezvoltarea economică și umană locală;

29.subliniază că este important să se elimine treptat combustibilii fosili cât mai curând posibil, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris și ale Consensului EAU, precum și să se elimine treptat toate subvențiile pentru combustibilii fosili și cele dăunătoare mediului, în conformitate cu cel de al optulea program de acțiune pentru mediu al Uniunii; salută, în acest sens, prima conferință privind renunțarea treptată la combustibilii fosili, care a avut loc la Santa Marta, Columbia, în perioada 24-29 aprilie 2026;

30.subliniază importanța de a promova investițiile Uniunii în sisteme energetice descentralizate, durabile și bazate pe energie din surse regenerabile, inclusiv în sisteme solare casnice, minirețele, sisteme neconectate la rețea și inițiative comunitare, pentru a consolida eforturile de eliminare a decalajului în materie de acces la energie, în special în țările partenere și în contexte fragile, recunoscând impactul său determinant asupra educației, asistenței medicale și protecției, în special pentru femei și copii;

31.insistă că extinderea accesului la energie poate fi accelerată prin crearea unor parteneriate între instituțiile publice și sectorul privat; accentuează că intervențiile și proiectele din domeniul energiei ar trebui să se bazeze pe analize sensibile la conflicte, iar pentru maximizarea puterii de transformare a acestora, ele trebuie să corespundă realităților și necesităților de la fața locului, în special în contextele insuficient deservite și fragile; evidențiază rolul determinant în acest sens al organizațiilor societății civile și necesitatea unei interacțiuni semnificative cu părțile interesate locale;

32.invită Comisia să consolideze investițiile Uniunii, atât în cadrul inițiativei „Global Gateway”, cât și al instrumentului „Europa globală” propus, garantând aceleași beneficii pentru țările partenere, îndeosebi în ceea ce privește schimbul de cunoștințe și transferul de tehnologie, formarea și recalificarea populației locale, crearea de locuri de muncă, decarbonizarea activităților industriale greu de decarbonizat și accesul la mobilitate și energie mai curate;

33.subliniază că este necesar să se dezvolte mai mult cooperarea globală și lanțurile valorice durabile pentru a se asigura că materiile prime critice, care sunt necesare pentru securitatea energetică mondială, precum și tranziția digitală și tranziția verde, sunt obținute în conformitate cu o abordare bazată pe drepturile omului; subliniază că această abordare trebuie să țină seama atât de nevoile cererii, cât și de cele ale ofertei, într-un mod care să atenueze impactul social, de mediu și economic negativ, implicațiile asupra drepturilor omului, cum ar fi munca copiilor, precum și impactul asupra comunităților locale, și să contribuie la dezvoltarea industrială și socioeconomică a țărilor de origine, inclusiv la rolul acestora în întregul lanț valoric al materiilor prime critice, și să asigure participarea efectivă a comunităților locale și a societății civile în acest proces; subliniază, în acest sens, necesitatea de a valorifica obiectivele și principiile Grupului de experți al ONU privind mineralele critice pentru tranziția energetică, coprezidat de Uniune, pentru a promova producția durabilă de minerale și dezvoltarea lanțurilor valorice locale;

34.subliniază că este important ca popoarele indigene și comunitățile locale să participe pe deplin și în mod efectiv de-a lungul întregului lanț valoric al materiilor prime critice, în conformitate cu Declarația ONU privind drepturile popoarelor indigene;

35.recunoaște că, fără o gestionare adecvată, cererea tot mai mare de materii prime critice riscă să întărească dependențele strategice, să intensifice vulnerabilitățile și tensiunile geopolitice și încălcările drepturilor omului, precum și să agraveze problemele sociale și de mediu; subliniază, prin urmare, că este important să se consolideze o economie circulară competitivă și rezilientă, în special îmbunătățind eficiența resurselor, stimulând capacitățile de reciclare și promovând inovarea în domeniul materiilor prime secundare, cu scopul de a reduce utilizarea resurselor naturale și a dependențelor de materiile prime critice; în acest scop, solicită să se adopte măsuri pentru a consolida cooperarea globală în materie de gestionare durabilă a resurselor;

36.subliniază că trebuie să se intensifice măsurile de combatere a sărăciei energetice, în special în situațiile fragile și care implică strămutări ale populației; evidențiază că sărăcia energetică afectează nivelul de trai și subminează mijloacele de subzistență și sănătatea oamenilor, afectează furnizarea de servicii esențiale și necesită măsuri specifice pentru grupurile vulnerabile, în special pentru femei și copii, cum ar fi tarife sociale la energie și subvenții;

37.accentuează că sărăcia energetică în contexte fragile și afectate de strămutări subminează mijloacele de subzistență, furnizarea de servicii esențiale, dezvoltarea umană și stabilitatea socială, afectând în special grupurile vulnerabile;

38.salută progresele generale înregistrate în ceea ce privește ODD 9, în special progresele semnificative realizate în dezvoltarea infrastructurii, creșterea industrială incluzivă și durabilă și în inovare; constată totuși că progresele sunt inegale între țări și regiuni; consideră că sunt necesare măsuri specifice pentru a elimina aceste diferențe și a asigura o evoluție egală către îndeplinirea ODD 9;

39.subliniază importanța strategică a unor infrastructuri sigure, durabile și reziliente, inclusiv în domeniul digital, al transporturilor, al energiei și al apei, pentru a sprijini dezvoltarea economică, a ameliora conectivitatea, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea și, de asemenea, pentru a îmbunătăți dezvoltarea umană, în special în zonele rurale și periferice; solicită o abordare cuprinzătoare pentru a integra reziliența la schimbările climatice în fiecare etapă a ciclului de viață al infrastructurii;

40.subliniază că trebuie eliminate decalajele în materie de infrastructură și inegalitate socioeconomică, inclusiv cele legate de accesibilitatea digitală și sărăcia energetică; insistă că proiectele de infrastructură și conectivitate trebuie să contribuie la crearea de valoare locală și trebuie să respecte principiile accesibilității universale, pentru a se garanta că proiectele de infrastructură nu creează noi bariere și pentru a încuraja incluziunea deplină a grupurilor celor mai vulnerabile; subliniază că este necesar să se garanteze abordări care iau în considerare dimensiunea de gen în investițiile digitale pentru a elimina decalajul digital de gen, deoarece barierele persistente limitează șansele femeilor și fetelor de a beneficia de tehnologiile emergente;

41.subliniază necesitatea de a promova soluții durabile pentru a reduce amprenta de mediu a întreprinderilor din toate sectoarele, cum ar fi consumul responsabil de resurse, eficiența resurselor și intensificarea acțiunilor în vederea realizării unei economii circulare; reamintește importanța principiului „poluatorul plătește”;

42.subliniază că, promovând totodată competitivitatea, inovarea și investițiile, industrializarea incluzivă și durabilă în sensul Agendei 2030 și dincolo de aceasta trebuie să fie aliniată la obiectivele neutralității climatice, protecției mediului și biodiversității, precum și la o tranziție justă, care să nu lase pe nimeni în urmă; subliniază, în acest sens, necesitatea unor investiții suplimentare pentru a realiza ODD 9, în special prin parteneriate public-privat și alte instrumente de reducere a riscurilor, inclusiv prin strategia „Global Gateway” și alte instituții europene de finanțare a dezvoltării; solicită majorarea investițiilor publice în infrastructura verde, digitală și socială, inclusiv în transportul public, în rețelele energetice și în conectivitatea digitală, valorificând progresele înregistrate în toate regiunile, în special în țările cel mai puțin dezvoltate; solicită, de asemenea, ca Uniunea să mobilizeze mai mult capital privat pentru ca investițiile să devină atractive pentru investitorii privați; subliniază că, pentru a fi reciproc avantajoase, aceste investiții ar trebui să sprijine valoarea adăugată locală, buna guvernanță, beneficiile fiscale și standardele înalte de mediu;

43.subliniază rolul inovării, al cercetării și al dezvoltării tehnologice în creșterea productivității, a competitivității și a sustenabilității, inclusiv pentru cercetare, dezvoltare și implementarea unor tehnologii durabile; solicită un sprijin mai puternic pentru antreprenoriat, educația și formarea profesională și dezvoltarea competențelor, ca factori-cheie ai inovării, productivității și creșterii industriale favorabile incluziunii, în special în țările cu venituri mici;

44.solicită consolidarea cooperării între Uniune și țările partenere în ceea ce privește transferul de tehnologie, parteneriatele de cercetare și ecosistemele de inovare, promovând cooperarea în domeniul cercetării și permițând țărilor cel mai puțin dezvoltate și cu venituri reduse să avanseze în lanțurile valorice globale;

45.ia act de riscurile asociate urbanizării rapide, combinate cu schimbările climatice, poluarea și pierderea biodiversității; subliniază, în acest sens, că adaptarea la schimbările climatice și biodiversitatea trebuie integrate în planificarea urbană și trebuie consolidate măsurile de reziliență urbană, inclusiv prin promovarea unor locuințe eficiente din punct de vedere energetic și reziliente la schimbările climatice, prin extinderea zonelor verzi pentru refacerea ecosistemelor, prin consolidarea pregătirii, prevenirii și răspunsului în caz de dezastre și prin îmbunătățirea gestionării apei și a protecției împotriva inundațiilor; subliniază, de asemenea, că este important să se garanteze că terenurile sunt utilizate în mod eficiente și să se limiteze efectele negative ale extinderii urbane, pentru a proteja ecosistemele și a realiza o dezvoltare urbană durabilă;

46.subliniază că, pentru realizarea ODD 11, este necesar să se acorde o atenție specifică soluționării inegalităților din zonele urbane; evidențiază, de asemenea, că schimbările climatice, inclusiv în mediul urban, afectează în mod disproporționat femeile și fetele, în special pe cele aflate în contexte fragile sau vulnerabile; invită guvernele și autoritățile locale să se asigure că investițiile sunt distribuite în mod echitabil, răspunzând marginalizării, îndeosebi în zonele care suferă în prezent de o lipsă sistemică de servicii de transport, servicii publice, lanțuri alimentare locale și durabile și locuințe accesibile și la prețuri abordabile, acordând în același timp o atenție deosebită grupurilor vulnerabile și defavorizate din punct de vedere socioeconomic;

47.regretă că o mare parte a populației urbane nu are încă acces la sisteme de transport durabile, eficiente și la prețuri accesibile; observă că îmbunătățirea disponibilității, a accesibilității și a utilizării infrastructurii de transport public și a infrastructurii de mobilitate ușoară, precum și alte soluții de mobilitate inovatoare și curate, este un instrument esențial pentru reducerea poluării aerului; subliniază importanța asigurării unor infrastructuri și a unor servicii adecvate pentru persoanele cu mobilitate redusă, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități;

48.subliniază necesitatea urgentă de a îmbunătăți și de a pune în aplicare în continuare sisteme de colectare și gestionare a deșeurilor, în conformitate cu principiile ierarhiei deșeurilor, inclusiv, după caz, prin utilizarea tehnologiei digitale și a IA și prin investiții în sisteme de reutilizare și reciclare și în reducerea deșeurilor; subliniază rolul viitorului act legislativ privind economia circulară în deblocarea valorii economiei circulare; solicită adoptarea unor măsuri menite să faciliteze o veritabilă piață a Uniunii pentru materiile prime secundare;

49.reamintește necesitatea urgentă de a pune în aplicare soluții energetice și climatice la nivel local și municipal, inclusiv prin soluții bazate pe natură, pentru a face față efectelor schimbărilor climatice, cum ar fi expunerea la căldura extremă;

50.reamintește necesitatea de a lua măsuri privind modernizarea, accesibilitatea ca preț și sustenabilitatea locuințelor prin dezvoltarea unor modele de locuințe și strategii de construcție eficiente din punct de vedere energetic și reziliente la schimbările climatice; subliniază importanța de a majora investițiile în acest sens, care pot include investiții private și parteneriate public-privat, și solicită Uniunii să sprijine orașele să mobilizeze capital prin instrumente de finanțare inovatoare;

51.recunoaște dreptul o locuință în care orice persoană să poată trăi în pace, securitate și demnitate, ca drept fundamental al omului, și constată că criza accesibilității locuințelor afectează până la trei miliarde de persoane din întreaga lume; subliniază necesitatea de a asigura, până în 2030, accesul tuturor la locuințe și servicii de bază decente, adecvate, sigure, accesibile, sustenabile, eficiente din punct de vedere energetic și la prețuri abordabile, inclusiv prin promovarea politicilor în domeniul locuințelor publice; solicită Uniunii să sprijine țările partenere să elaboreze politici în domeniul locuințelor sociale;

52.încurajează o cooperare mai strânsă între orașe, întreprinderi, instituțiile de cercetare și societatea civilă pentru a stimula inovarea, a face schimb de bune practici și a extinde soluțiile urbane de succes, inclusiv prin parteneriate între orașele europene și cele din țările partenere, platforme ale UE și inițiative de schimb de cunoștințe;

53.invită Uniunea să continue să pledeze pentru multilateralism, o ordine internațională bazată pe reguli și pentru sprijinirea sistemului ONU, să preia inițiativa la nivel mondial în punerea în aplicare a Agendei 2030 și să umple golurile lăsate de alții, prin construirea de noi alianțe și consolidarea celor existente, precum și prin colaborarea cu partenerii mondiali pentru a mobiliza finanțare; subliniază necesitatea de a consolida tratatele și acordurile internaționale, cum ar fi Acordul de la Paris, Convenția privind diversitatea biologică și inițiativele regionale de conservare;

54.își reiterează angajamentul deplin față de valoarea durabilă a multilateralismului și subliniază că un sistem multilateral modernizat este esențial pentru reglementarea comerțului; reamintește sprijinul Uniunii pentru mandatul OMC și negocierile în curs referitoare la Tratatul ONU privind afacerile și drepturile omului;

55.este alarmat de deficitul anual de investiții de aproximativ 4 trilioane USD în finanțarea necesară pentru realizarea ODD-urilor, care este exacerbat și mai mult de scăderea nivelurilor asistenței oficiale pentru dezvoltare (AOD); îndeamnă Uniunea și statele membre să depună eforturi pentru a garanta că se alocă o finanțare suficientă îndeplinirii angajamentului de a cheltui 0,7 % din VNB pentru AOD și de a furniza 0,2 % din VNB ca AOD țărilor cel mai puțin dezvoltate;

56.încurajează ferm să se analizeze posibilitățile de mobilizare a finanțării private, inclusiv prin intermediul uniunii piețelor de capital; salută, în acest sens, Platforma investitorilor în ODD din cadrul Programului ONU pentru Dezvoltare, care permite întreprinderilor private să identifice domeniile unde există oportunități de investiții, pentru a contribui la dezvoltarea durabilă și încurajează continuarea investițiilor, inclusiv prin parteneriate public-privat, pentru a contribui la acoperirea deficitului de finanțare a ODD, respectând criteriile Comitetului de asistență pentru dezvoltare al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică; încurajează, de asemenea, combaterea fluxurilor financiare ilicite, a evitării obligațiilor fiscale și a evaziunii fiscale;

57.își exprimă profunda îngrijorare cu privire la perspectivele unei crize a datoriilor pentru țările în curs de dezvoltare, în special pentru țările cu venituri reduse și țările cel mai puțin dezvoltate, și solicită reducerea și restructurarea datoriilor pentru țările afectate, ținând seama de principiile Conferinței ONU pentru Comerț și Dezvoltare privind promovarea creditării și a împrumuturilor suverane responsabile și de principiile OCDE privind sustenabilitatea datoriei, precum și de suveranitatea resurselor, ca un prim pas; subliniază necesitatea de a utiliza resursele disponibile într-un mod eficient și responsabil; recunoaște importanța, pentru țările afectate, a finanțării pe bază de granturi și în condiții foarte favorabile și a instrumentelor care nu duc la crearea de datorii; evidențiază limitele arhitecturii financiare mondiale și insuficiența sprijinului internațional în acest sens; accentuează că aceste țări au nevoie urgentă de mai multe resurse financiare și de o mai mare marjă de manevră bugetară pentru a facilita investiții mult mai mari în ODD; ia act, în acest sens, de negocierile în curs privind crearea și punerea în aplicare a unei Convenții-cadru a ONU privind cooperarea fiscală internațională;

58.subliniază că parteneriatele globale eficace ar trebui să se bazeze pe cooperare reciprocă și să îndeplinească obiectivele comune ale partenerilor; subliniază importanța transparenței, a bunei guvernări și a impactului măsurabil în toate eforturile de cooperare pentru dezvoltare;

59.subliniază importanța și potențialul strategic al strategiei „Global Gateway” a UE, ca instrument emblematic pentru a consolida parteneriatele durabile și a oferi infrastructuri de înaltă calitate, promovând în același timp standardele internaționale și dezvoltarea economică pe termen lung în țările partenere;

60.încurajează o cooperare mai strânsă cu țările partenere, cu instituțiile financiare internaționale, cu băncile regionale de dezvoltare și părțile interesate de la nivel local pentru a coordona eforturile de dezvoltare, a evita suprapunerile și a maximiza impactul în sprijinul Agendei 2030, în special în contexte fragile, afectate de conflicte și de strămutări; subliniază că programele de cooperare pentru dezvoltare ar trebui să includă mecanisme clare de evaluare a impactului și o monitorizare participativă care să implice părțile interesate de la nivel local;

61.reiterează că ODD sunt singurul set cuprinzător și convenit la nivel mondial de obiective privind provocările majore cu care se confruntă atât țările dezvoltate, cât și țările în curs de dezvoltare și reprezintă în prezent cel mai bun instrument disponibil pentru abordarea cauzelor profunde ale acestora; reafirmă că țările cel mai puțin dezvoltate și cele cu venituri reduse, fiind cele mai vulnerabile grupuri de țări, au nevoie de un mai mare sprijin mondial pentru a realiza ODD-urile; invită Uniunea să își continue și să își consolideze rolul în deliberările din cadrul Forumului politic la nivel înalt din 2026, cu scopul de a pregăti terenul pentru acțiuni accelerate, având în vedere termenul pentru Agenda 2030, și să promoveze o agendă orientată spre viitor pentru dezvoltarea durabilă la nivel mondial, care să depășească anul 2030;

62.solicită Uniunii și statelor membre să elaboreze planuri de punere în aplicare cu termene concrete pentru realizarea ODD care să stabilească obiective ambițioase pentru perioada post-2030; invită, în acest sens, Comisia să conducă prin puterea exemplului și să elaboreze o strategie cuprinzătoare însoțită de un plan structurat de punere în aplicare a ODD-urilor; salută prima revizuire voluntară de către Uniune a punerii în aplicare a ODD-urilor în 2023 și consideră că astfel de revizuiri ar trebui să devină exerciții periodice;

63.subliniază că ODD-urile reprezintă, de asemenea, o oportunitate economică de a construi o bunăstare reală și o economie durabilă și incluzivă care promovează competitivitatea, inovarea și reziliența, ceea ce le permite oamenilor să trăiască o viață decentă, respectând totodată pe deplin limitele planetei, inclusiv biodiversitatea și mediul, utilizând noi tehnologii și creând noi sectoare economice și locuri de muncă; subliniază că tranziția către o economie durabilă și rezilientă ar trebui să promoveze munca decentă, protecția socială și drepturi solide ale lucrătorilor la nivel mondial;

64.subliniază necesitatea de a asigura coerența politicilor în favoarea dezvoltării, în conformitate cu articolul 208 din TFUE, care vizează integrarea aspectelor economice, sociale și de mediu ale dezvoltării durabile în toate etapele ciclului de elaborare a politicilor, pentru a promova sinergiile între domeniile de politică, pentru a identifica și reconcilia potențialele compromisuri, precum și pentru a aborda efectele de propagare la nivel internațional ale politicilor Uniunii;

65.reliefează că o societate civilă independentă și finanțată în mod adecvat, precum și autoritățile și comunitățile locale, sunt parteneri esențiali în promovarea Agendei 2030; accentuează necesitatea de a crea, sprijini și proteja spațiul civic și de a garanta că organizațiile societății civile, inclusiv organizațiile neguvernamentale locale, participă în mod semnificativ la realizarea ODD-urilor și primesc o finanțare adecvată și flexibilă pe termen lung, în special în țările în care spațiul civic se restrânge;

66.reamintește că femeile și copiii, în special fetele, sunt afectați în mod disproporționat de crizele economice, de asistența medicală limitată, de schimbările climatice, de violența de gen și de conflicte și că inegalitățile persistente continuă să le limiteze participarea deplină în societate; subliniază că este necesară o finanțare adecvată și flexibilă, inclusiv pentru organizațiile locale și organizațiile de apărare a drepturilor femeilor, multe dintre acestea confruntându-se cu constrângeri financiare severe;

67.evidențiază că creșterea economică durabilă și favorabilă incluziunii în limitele planetei, competitivitatea și inovarea, precum și un sector privat puternic sunt factori indispensabili ai dezvoltării durabile și ai bunăstării societăților și subliniază că digitalizarea, IA și tehnologiile curate au potențialul de a contribui la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă mondiale și, prin urmare, ar trebui să joace un rol în viziunea de dezvoltare a Uniunii; încurajează UE să își folosească influența pentru a promova Agenda 2030, cu scopul de a realiza îmbunătățiri concrete în ceea ce privește nivelul de trai, reducerea sărăciei și extinderea oportunităților pentru generațiile viitoare, inclusiv prin consolidarea rezilienței și a inovării;

68.solicită ca angajamentele asumate în cadrul summitului Viitorului din 2024, al Pactului pentru Viitor și al celei de a 4-a Conferințe privind finanțarea pentru dezvoltare de la Sevilla din 2025 să fie transpuse în acțiuni concrete și ca investițiile să fie majorate pentru a elimina deficitul de finanțare pentru dezvoltarea durabilă; subliniază că orice cadru de dezvoltare globală post-2030 trebuie să fie ambițios, măsurabil și axat pe obținerea de rezultate;

69.subliniază importanța acordurilor multilaterale, în special a acordurilor de mediu, care constituie cadre eficace pentru promovarea cooperării internaționale și realizarea ODD-urilor, și încurajează Uniunea să consolideze în continuare punerea lor în aplicare și impactul acestora;

70.solicită ca următorul cadru financiar multianual al UE pentru perioada 2028-2034 să fie pe deplin coerent cu Agenda 2030 și să contribuie la realizarea ODD-urilor; subliniază că angajamentul Uniunii față de ODD ar trebui să fie susținut de angajamente financiare ambițioase în cadrul financiar multianual 2028-2034; invită Uniunea și statele sale membre să ofere finanțare suplimentară pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, precum și pentru pierderi și daune, în conformitate cu „Foaia de parcurs de la Baku la Belém”, convenită în cadrul celei de a 29-a Conferințe a părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (COP 29);

71.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.