P10_TA(2026)0251Activele digitale - dificultăți pentru competitivitatea și integritatea sistemului financiar al Uniunii EuropeneRezoluția Parlamentului European din 7 iulie 2026 referitoare la activele digitale – dificultăți pentru competitivitatea și integritatea sistemului financiar al Uniunii Europene (2025/2208(INI))Parlamentul European,

–având în vedere evaluarea stabilității financiare a Băncii Centrale Europene (BCE) din noiembrie 2025,

–având în vedere documentul de lucru nr. 3199 al BCE din 3 martie 2026 intitulat „Stablecoins and monetary policy transmission” (Criptomonedele stabile și transmisia politicii monetare),

–având în vedere recomandarea Comitetului european pentru risc sistemic (CERS) din 25 septembrie 2025 privind sistemele cu multipli emitenți de monede digitale stabile situați în țări terțe,

–având în vedere raportul CERS din octombrie 2025 intitulat „Crypto-assets and decentralised finance – Report on stablecoins, crypto-investment products and multi-function groups” (Criptoactivele și finanțarea descentralizată – Raport privind criptomonedele stabile, produsele de investiții în criptoactive și grupurile multifuncționale),

–având în vedere orientările Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) din 19 martie 2025 privind condițiile și criteriile pentru calificarea criptoactivelor drept instrumente financiare,

–având în vedere raportul Autorității Bancare Europene (ABE) din decembrie 2024 intitulat „Report on tokenised deposits” (Raport privind depozitele tokenizate),

–având în vedere raportul ABE din octombrie 2025 intitulat „Report on tackling ML/TF risks in crypto-asset services through supervision – Lessons learned from recent cases” (Raport referitor la combaterea riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului în serviciile de criptoactive prin supraveghere – Învățăminte desprinse din cazuri recente),

–având în vedere ediția din septembrie 2025 a publicației Fondului Monetar Internațional „Finance and Development”, intitulată „Stablecoins and the future of finance” (Criptomonedele stabile și viitorul finanțelor) Fondul Monetar Internațional, „Stablecoins and the future of finance” (Criptomonedele stabile și viitorul finanțelor), Finance & Development, vol. 62, nr 3, 3 septembrie 2025, International Monetary Fund, Washington, https://doi.org/10.5089/9798400297649.022.,

–având în vedere raportul Organizației Internaționale a Comisiilor de Valori Mobiliare din noiembrie 2025 intitulat „Tokenization of financial assets” (Tokenizarea activelor financiare),

–având în vedere raportul economic anual al Băncii Reglementelor Internaționale (BRI) din iunie 2025,

–având în vedere raportul Consiliului pentru Stabilitate Financiară (CSF) din 16 octombrie 2025 intitulat „Thematic Review on FSB Global Regulatory Framework for Crypto-asset Activities” (Analiză tematică privind cadrul global de reglementare al CSF pentru activitățile legate de criptoactive),

–având în vedere raportul CSF din 22 octombrie 2024 intitulat „G20 crypto-asset policy implementation roadmap” (Foaia de parcurs a G20 pentru punerea în aplicare a politicilor privind criptoactivele),

–având în vedere raportul CSF din 22 octombrie 2024 intitulat „The financial stability implications of tokenisation” (Implicațiile tokenizării asupra stabilității financiare),

–având în vedere documentul de consultare al Băncii Angliei din 10 noiembrie 2025 intitulat „Proposed regulatory regime for sterling-denominated systemic stablecoins” (Propunere de regim de reglementare pentru criptomonedele stabile sistemice denominate în lire sterline),

–având în vedere nota de informare a Unității pentru controlul guvernanței economice și al UEM din noiembrie 2025 intitulată „Digital assets: EU regulatory framework, market uptake, risks and challenges” (Activele digitale: cadrul de reglementare al UE, adoptarea de către piață, riscuri și provocări),

–având în vedere documentul de politică al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) din 9 ianuarie 2025 intitulat „Tokenisation of assets and distributed ledger technologies in financial markets – Potential impediments to market development and policy implications” (Tokenizarea activelor și tehnologiile registrelor distribuite pe piețele financiare – Obstacole potențiale în calea dezvoltării pieței și implicații politice) OECD Business and Finance Policy Papers, nr. 75.,

–având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A10-0186/2026),

A.întrucât, potrivit sondajului BCE din noiembrie 2024 privind așteptările consumatorilor, în medie 9,7 % dintre respondenții la sondaj sau cineva din propria gospodărie deținea criptoactive, din care 54 % cu o valoare mai mică de 1 000 EUR, iar 91 % cu o valoare mai mică de 20 000 EUR;

B.întrucât, la 10 februarie 2026, capitalizarea de piață globală totală a criptoactivelor se ridica la 2,03 mii de miliarde EUR, cu o cotă de piață de 12,9 % sau 261 de miliarde EUR pentru criptomonedele stabile, conform surselor de date private; întrucât, potrivit documentului de lucru nr. 3199 al BCE, așteptările pieței indică o creștere puternică a emisiunilor de criptomonede stabile;

C.întrucât activele tokenizate au reprezentat aproximativ 1 % din activele digitale la nivel mondial în februarie 2026, o pondere în creștere rapidă, conform surselor de date private nearmonizate;

D.întrucât, în 2025, forța de muncă în domeniul criptoactivelor la nivel mondial era de peste 1,6 milioane de profesioniști, din care UE deține o pondere mare, dar în scădere, conform surselor de date private;

E.întrucât articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/858 Regulamentul (UE) 2022/858 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2022 privind un regim-pilot pentru infrastructurile pieței bazate pe tehnologia registrelor distribuite, precum și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 600/2014 și (UE) nr. 909/2014 și a Directivei 2014/65/UE (JO L 151, 2.6.2022, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2022/858/oj).privind regimul pilot pentru tehnologia registrelor digitale definește „tehnologia registrelor distribuite” sau „DLT” ca fiind „o tehnologie care permite operarea și utilizarea de registre distribuite”; întrucât articolul 2 alineatul (2) definește „registrul distribuit” ca fiind „un registru de informații care ține evidența tranzacțiilor și care este partajat între un set de noduri ale rețelei DLT și sincronizat între acestea, prin utilizarea unui mecanism de consens”;

F.întrucât Regulamentul (UE) 2023/1114 privind piețele criptoactivelor Regulamentul (UE) 2023/1114 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 mai 2023 privind piețele criptoactivelor și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 și (UE) nr. 1095/2010 și a Directivelor 2013/36/UE și (UE) 2019/1937 ( JO L 150, 9.6.2023, p. 40, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/1114/oj). (Regulamentul MiCA) stabilește un cadru armonizat în UE pentru criptoactive, făcând distincție între trei categorii principale, și anume tokenurile asimilate monedelor electronice, care urmăresc să își stabilizeze valoarea prin raportarea la o singură monedă oficială, tokenurile raportate la active, care vizează menținerea unei valori stabile prin raportarea la o altă valoare sau la un alt drept sau la o combinație a acestora, inclusiv una sau mai multe monede oficiale, și alte criptoactive, și anume o reprezentare digitală a unei valori sau a unui drept care poate fi transferat și stocat electronic utilizând un registru distribuit sau o tehnologie similară, și care nu se încadrează în celelalte categorii;

G.întrucât Regulamentul MiCA exclude din domeniul său de aplicare, în temeiul articolului 2 alineatul (4), criptoactivele care se califică drept instrumente financiare, depozite, fonduri, securitizări, produse de asigurare sau de pensii în temeiul legislației actuale a UE, asigurându-se astfel că aceste criptoactive fac în continuare obiectul cadrelor legislative sectoriale relevante și reflectând modelul de supraveghere bazat pe produse al legislației UE privind serviciile financiare;

H.întrucât noua administrație SUA este mult mai deschisă față de criptoactive, ceea ce a dus la adoptarea unor acte legislative importante și la o atitudine mai permisivă a autorităților de supraveghere față de aplicarea legislației; întrucât abordarea reglementară din Statele Unite este în curs de elaborare, iar factorii de decizie politică și autoritățile de reglementare din SUA se referă, în general, la „active digitale”, înțelese în mod obișnuit ca incluzând reprezentări digitale criptografice ale valorii sau ale drepturilor garantate într-un registru distribuit, printre care criptomonede, criptomonede stabile și anumite instrumente tokenizate,

Prezentare generală

1.sprijină obiectivul pe termen lung al unei abordări la nivelul întregului sistem, bazate pe activități și neutre din punct de vedere tehnologic pentru cadrul de reglementare al UE pentru servicii financiare;

2.subliniază că DLT și tokenizarea activelor au potențialul de a sprijini obiectivele Uniunii economiilor și a investițiilor prin facilitarea investițiilor transfrontaliere, reducerea fragmentării pieței și facilitarea unei infrastructuri mai eficiente și incluzive a pieței de capital în întreaga UE; subliniază rolul esențial al interoperabilității;

3.insistă că apariția de noi tehnologii în sectorul financiar prezintă noi provocări pentru cadrul de reglementare și de supraveghere; remarcă diversitatea activelor digitale și recunoaște că riscurile asociate și potențialul de afaceri diferă de la o categorie la alta; își afirmă angajamentul față de o revizuire specifică a cadrelor de reglementare ale UE pentru a dezvolta piețe de capital și infrastructuri de plăți solide și bazate pe active digitale; îndeamnă Comisia să evalueze necesitatea și fezabilitatea reglementării activităților de acordare și contractare de împrumuturi de criptoactive, inclusiv a staking-ului, a tokenurilor nefungibile și a finanțării descentralizate, în temeiul Regulamentului MiCA;

4.subliniază capacitățile potențiale de inovare și conectivitate ale registrelor distribuite securizate criptografic și ale tehnologiilor similare pentru infrastructura serviciilor financiare, atât în cadrul UE, cât și pentru rolul UE la nivel mondial; subliniază că un mediu de reglementare previzibil și favorabil inovării va fi esențial pentru ca investițiile și dezvoltarea tehnologică să rămână în Uniune și pentru a stimula competitivitatea și încrederea în infrastructuri financiare exprimate în euro;

Criptoactive

5.recunoaște că UE s-a numărat printre primele jurisdicții care au adoptat și implementat un regim special pentru criptoactive, prin Regulamentul MiCA, și care au aplicat tehnologia DLT în sectorul financiar; invită Comisia, în strânsă cooperare cu ABE, ESMA, Autoritatea pentru Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului (ACSB) și autoritățile naționale competente, să asigure aplicarea efectivă a Regulamentului MiCA; invită statele membre să nu introducă alte cerințe și responsabilități decât cele prevăzute în cadrul Regulamentului MiCA sau al Regulamentului privind transferurile de fonduri Regulamentul (UE) 2023/1113 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 mai 2023 privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri și de anumite criptoactive și de modificare a Directivei (UE) 2015/849 (JO L 150, 9.6.2023, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/1113/oj).;

6.subliniază importanța consolidării capacităților în materie de date, în special în ceea ce privește efectul de levier în sectorul criptoactivelor și interconexiunile cu sectorul instituțiilor financiare nebancare; îndeamnă Comisia să monitorizeze în continuare interconexiunile criptoactivelor cu sistemul financiar; ia act de faptul că criptoactivele negarantate pot fi expuse la riscuri și volatilitate suplimentare;

7.invită ABE, ESMA, ACSB, Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA), autoritățile naționale competente, BCE și CERS să consolideze dialogul în materie de supraveghere privind grupurile multifuncționale semnificative; subliniază necesitatea de a armoniza cadrul de politică al Regulamentului MiCA pentru grupurile multifuncționale semnificative nebancare;

8.recunoaște că tehnologiile de registre distribuite introduc noi considerente tehnologice și operative pentru autoritățile de supraveghere financiară, aici intrând chestiuni legate de securitatea contractelor inteligente, guvernanța rețelelor descentralizate, reziliența cibernetică și gestionarea riscului de exploatare; invită autoritățile de supraveghere să dobândească suficiente cunoștințe tehnice pentru a înțelege aceste infrastructuri de piață emergente și pentru a le monitoriza în mod eficace;

9.își exprimă îngrijorarea cu privire rolul pe care îl joacă criptoactivele în eludarea reglementărilor și a sancțiunilor privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului; subliniază că este important să se impună instrumente de supraveghere, măsuri de asigurare a respectării legii și standarde de conformitate mai stricte, de exemplu standarde performante de cunoaștere a clientelei și sisteme de monitorizare a plăților, pentru a combate riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului; subliniază că este important ca autoritățile de anchetă să utilizeze tehnologia pe care se bazează criptoactivele pentru a descuraja activitățile infracționale cu criptoactive și să coopereze în ceea ce privește blocarea tranzacțiilor ilegale detectate sau raportate;

10.observă apariția de produse hibride care combină caracteristicile criptoactivelor cu cele ale instrumentelor financiare tradiționale și care ar putea crea insecuritate juridică;

Tokenizarea instrumentelor financiare

11.ia act de faptul că considerentul 3 din Regulamentul (UE) 2022/858 definește „tokenizarea” instrumentelor financiare ca fiind reprezentarea digitală a instrumentelor financiare pe registre distribuite sau emiterea de clase de active tradiționale în formă tokenizată pentru a permite emiterea, stocarea și transferul lor cu ajutorul unui registru distribuit;

12.subliniază că în sine tokenizarea activelor financiare nu modifică natura juridică sau caracteristicile economice de bază ale activelor respective; relevă că instrumentele financiare tokenizate trebuie să ofere drepturi echivalente cu cele aferente valorilor mobiliare tradiționale pentru a preveni arbitrajul de reglementare și a garanta protecția investitorilor;

13.salută beneficiile potențiale ale tokenizării pentru tranzacționarea activelor financiare, care includ creșterea eficienței și a transparenței, reducerea riscului de contraparte și a costurilor operaționale, utilizarea contractelor inteligente și îmbunătățirea lichidității prin deținerea fracționată a activelor, și remarcă, totodată, că ar trebui monitorizate vulnerabilitățile sale;

14.îndeamnă Comisia să faciliteze și să încurajeze tokenizarea la nivelul serviciilor financiare, insistând asupra interoperabilității și prevenind fragmentarea prin menținerea standardelor în întreaga piață unică și prin furnizarea infrastructurii;

15.recunoaște eforturile BCE de a oferi soluții, inclusiv o infrastructură care să ofere o opțiune pentru moneda digitală emisă de banca centrală pentru tranzacții angro (CBDC angro) care să permită decontarea componentei de numerar și de active într-un registru comun, complementar depozitelor bancare comerciale tokenizate și criptomonedelor stabile;

16.subliniază potențialul pieței europene tokenizate pentru conectivitatea globală; subliniază importanța cooperării internaționale pentru armonizarea criteriilor, principiilor și standardelor de clasificare; sprijină activitatea BRI în inițiativele de colaborare transfrontalieră în materie de plăți;

17.consideră binevenite discuțiile în curs despre regimul pilot pentru DLT în cadrul pachetului legislativ privind integrarea și supravegherea pieței;

Criptomonede stabile

18.ia act de faptul că, în temeiul cadrului juridic al Regulamentului MiCA, criptomonedele stabile se pot încadra în două categorii, și anume tokenuri raportate la active și tokenuri de monede electronice;

19.ia act de faptul că criptomonedele stabile reprezintă o formă de a crea bani privați și că funcția lor economică prezintă asemănări cu cursurile de schimb fixe, cu fondurile pieței monetare și cu băncile cu model de activitate restrâns (narrow banks); subliniază, cu toate acestea, că Regulamentul MiCA interzice emitenților de tokenuri asimilate monedelor electronice și furnizorilor de servicii de criptoactive să acorde, direct sau indirect, dobânzi în legătură cu tokenurile asimilate monedelor electronice și că criptomonedele stabile nu au acces direct la băncile centrale, iar deținătorii lor nu sunt acoperiți de sistemele de garantare a depozitelor; ia act de riscurile de devalorizare sau de destabilizare și dezintermediere legate de criptomonedele stabile;

20.ia act cu îngrijorare de expansiunea rapidă continuă a criptomonedelor stabile exprimate în dolari americani și de poziția lor dominantă, fapt care ar putea slăbi suveranitatea monetară a UE, ar putea crește riscurile la adresa stabilității financiare, ar putea afecta transmiterea politicii monetare și ar putea crește dependențele externe în ceea ce privește plățile;

21.salută apariția tokenurilor asimilate monedelor electronice denominate în euro în temeiul Regulamentului MiCA și încurajează dezvoltarea lor pentru a sprijini inovarea în domeniul plăților în UE, competitivitatea piețelor financiare ale UE și rolul internațional al monedei euro, inclusiv prin plăți transfrontaliere mai rapide și cu costuri mai mici, complementare depozitelor tokenizate și CBDC angro; subliniază cât este de important să existe cadre armonizate de gestionare a riscurilor de lichiditate și a crizelor, inclusiv ordinea de răscumpărare și cerințe privind segregarea rezervelor; ia act de faptul că BCE susține că criptomonedele stabile denominate în alte monede decât euro pot prezenta riscuri pentru politica monetară dacă utilizarea lor devine larg răspândită; avertizează cu privire la utilizarea abuzivă a clauzei privind prestarea de servicii la inițiativa exclusivă a clientului (reverse solicitation);

22.recunoaște nevoia de securitate juridică în legislația UE în ceea ce privește posibilitatea emisiunilor multiple de criptomonede stabile de către o entitate din UE și una din afara UE, în cazul în care criptomonedele stabile digitale emise de ambele entități ar fi pe deplin fungibile și nu ar putea fi diferențiate; reamintește că CERS a avertizat cu privire la emisiunile multiple ca potențial canal de contagiune; subliniază că este necesar să se asigure că funcționarea unor astfel de sisteme în UE se bazează pe securitate juridică și pe un cadru de reglementare solid, care să ofere garanții prudențiale solide, mecanisme solide de cooperare și protocoale consolidate de gestionare a crizelor; subliniază cât de important este să se promoveze coordonarea internațională în ceea ce privește reglementarea și supravegherea criptomonedelor stabile, cu scopul de a elabora standarde internaționale;

23.apreciază acordul provizoriu privind propunerile de directivă Propunerea Comisiei din 28 iunie 2023 de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind serviciile de plată și serviciile de monedă electronică în cadrul pieței interne, de modificare a Directivei 98/26/CE și de abrogare a Directivelor (UE) 2015/2366 și 2009/110/CE (COM(2023)0366). și de regulament Propunerea Comisiei din 28 iunie 2023 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind serviciile de plată în cadrul pieței interne și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 [COM(2023)367]. privind serviciile de plată și soluția simplificată de autorizare pentru furnizorii de servicii de criptoactive deja autorizați în temeiul Regulamentului MiCA pentru a evita suprapunerile normative inutile, care ar urma să treacă printr-o procedură simplificată, menținând în același timp controale adecvate ale riscurilor și furnizând numai serviciile specificate în cerere;

Considerații transversale

24.subliniază că interoperabilitatea este esențială în finanțele digitale, necesitând, de exemplu, identitate portabilă și acreditări verificabile ca elemente care favorizează infrastructura pieței interconectate; subliniază că abordările de tip identificator al entității juridice/identificator al entității juridice verificabil ar trebui evaluate ca instrumente la nivel de infrastructură; invită Comisia să colaboreze cu organizațiile de standardizare europene și internaționale pentru a elabora standarde și protocoale tehnice comune pentru active digitale, contracte inteligente și identități digitale;

25.salută discuțiile în curs privind moneda euro digitală, inclusiv pregătirile pentru utilizarea la nivel de retail și angro, și sprijină proiectele DLT în curs pe termen scurt (Pontes) și pe termen lung (Appia) pentru decontarea tranzacțiilor angro în moneda băncii centrale; invită Comisia și BCE să garanteze că soluțiile viitoare alese pentru moneda euro digitală sunt astfel concepute încât să faciliteze interoperabilitatea cu infrastructuri DL și să asigure complementaritatea cu numerarul;

26.regretă dependența UE de furnizorii de servicii din afara UE pentru infrastructura DLT; subliniază că abordarea activelor digitale de către administrația SUA ar trebui monitorizată cu prudență;

27.ia act de discuțiile în curs privind supravegherea furnizorilor de servicii de criptoactive în ceea ce privește rolul ESMA ca parte a pachetului privind integrarea și supravegherea pieței;

° °

28.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.