A.întrucât, prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/690 a Comisiei Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/696 a Comisiei din 24 aprilie 2015 de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87705 (MON-877Ø5-6), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 112, 30.4.2015, p. 60, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec_impl/2015/696/2021-02-16)., s-a autorizat introducerea pe piață a produselor alimentare și furajelor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87705 (denumită în continuare „soia modificată genetic”); întrucât domeniul de aplicare al respectivei autorizații a acoperit și introducerea pe piață de produse altele decât produsele alimentare și furajele care conțin sau sunt compuse din soia modificată genetic, având aceeași utilizare ca orice alt tip de soia, cu excepția cultivării;

B.întrucât, la 8 martie 2024, Bayer Agriculture BV, cu sediul în Belgia, a prezentat Comisiei, în numele Bayer CropScience LP, cu sediul în SUA, o cerere de reînnoire a autorizației respective;

C.întrucât, la 12 ianuarie 2026, EFSA a emis un aviz științific favorabil, privind soia modificată genetic Aviz științific al Grupului EFSA pentru organismele modificate genetic intitulat „Assessment of genetically modified soybean MON 87705 for renewal authorisation under Regulation (EC) No 1829/2003 (application GMFF-2023-21236)” [Evaluarea soiei modificate genetic MON 87705 pentru reînnoirea autorizației în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 (dosarul GMFF-2023-21236)], EFSA Journal, 2026, 24(1):e9846, https://doi.org/10.2903/j.efsa.2026.9846., în conformitate cu articolele 6 și 18 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003; întrucât EFSA a concluzionat că cererea de reînnoire nu conținea dovezi cu privire la pericole, expuneri modificate sau incertitudini științifice noi care ar modifica concluziile evaluării inițiale a riscurilor asociate cu soia modificată genetic, adoptată de EFSA în 2012 „Grupul EFSA pentru organisme modificate genetic - „Scientific Opinion on application EFSA-GMO-NL-2010-78 for the placing on the market of herbicide tolerant, increased oleic acid genetically modified soybean MON 87705 for food and feed uses, import and processing under Regulation (EC) No 1829/2003 from Monsanto” [Aviz științific privind cererea EFSA-GMO-NL-2010-78 din partea Monsanto pentru introducerea pe piață a soiei modificate genetic MON 87705 tolerantă la erbicide și cu un profil ridicat al acidului oleic pentru utilizări în produse alimentare și hrana pentru animale, import și prelucrare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003], EFSA Journal, 2012, 10(10):2909,https://doi.org/10.2903/j.efsa.2012.2909. și 2013 Grupul EFSA pentru organismele modificate genetic - „Statement supplementing the scientific opinion on application EFSA-GMO-NL-2010-78 to cover the safety of soybean MON 87705 oil for commercial frying” (Declarație care completează avizul științific privind cererea EFSA-GMO-NL-2010-78 pentru a acoperi siguranța utilizării comerciale a uleiului pentru prăjit obținut din soia MON 87705), EFSA Journal, 2013, 11(12):3507, https://doi.org/10.2903/j.efsa.2013.3507.; întrucât avizele respective nu au studiat mai multe efecte mai ample de natură ambientală, socioeconomice și cumulative, despre care EFSA consideră că nu intră în sfera sa de competență;

D.întrucât soia modificată genetic are un conținut crescut de acid oleic și prezintă toleranță la erbicidele care conțin glifosat;

E.întrucât evaluarea riscurilor efectuată de EFSA nu a inclus studii toxicologice pe termen lung și nici nu a analizat în detaliu efectele cumulative și combinate, inclusiv posibilele interacțiuni cu reziduuri de pesticide utilizate în mod obișnuit la cultivarea de soia;

F.întrucât marea majoritate a culturilor modificate genetic, inclusiv soia modificată genetic, au fost modificate genetic astfel încât să fie tolerante la unul sau mai multe erbicide „complementare” care pot fi utilizate pe tot parcursul cultivării culturii modificate genetic, fără ca aceasta să fie distrusă, așa cum s-ar întâmpla în cazul unei culturi netolerante la erbicide; întrucât o serie de studii arată că în cazul culturilor modificate genetic tolerante la erbicide se utilizează cantități mai mari de erbicide complementare, în mare parte din cauza apariției unor buruieni tolerante la erbicide;

G.întrucât culturile modificate genetic tolerante la erbicide fac ca fermierii să rămână prinși într-un sistem de gestionare a buruienilor care depinde în mare măsură sau în totalitate de erbicide și fac acest lucru prin perceperea unui preț mai mare pentru semințele modificate genetic, creând în același timp o dependență de utilizarea unor erbicide complementare ca parte integrantă a sistemului de producție; întrucât dependența mai mare de erbicidele complementare în fermele care plantează soia modificată genetic vor accelera apariția și răspândirea unor buruieni rezistente la erbicidele respective, făcând astfel să crească și mai mult cantitatea de erbicid utilizată, un cerc vicios cunoscut sub numele de „spirala erbicidelor”; întrucât, în consecință, efectele dăunătoare ale dependenței excesive de erbicide asupra sănătății solului, calității apei și biodiversității din sol și de deasupra solului se vor agrava și vor amplifica expunerea oamenilor și animalelor, eventual și prin creșterea cantității de reziduuri de erbicide în alimente și furaje;

H.întrucât mai multe studii demonstrează că culturile modificate genetic cu toleranță la erbicide ajung să folosească mai intens erbicide „complementare”, în mare parte din cauza apariției unor buruieni tolerante la erbicide A se vedea, de exemplu: Bonny, S., „Genetically Modified Herbicide-Tolerant Crops, Weeds, and Herbicides: Overview and Impact” (Culturile modificate genetic tolerante la erbicide, buruienile și erbicidele: prezentare generală și impact), Environmental Management, ianuarie 2016; 57(1), p. 31-48, https://doi.org/10.1007/s00267-015-0589-7 și Benbrook, C.M., „Impacts of genetically engineered crops on pesticide use in the U.S. – the first sixteen years” (Impactul culturilor modificate genetic asupra utilizării pesticidelor în SUA – primii 16 ani), Environmental Sciences Europe, 28 septembrie 2012, vol. 24(1), https://doi.org/10.1186/2190-4715-24-24.; întrucât, în consecință, este de așteptat ca soia modificată genetic să fie expusă la doze mai mari și repetate de glifosat, ceea ce poate, prin urmare, genera prezența unei cantități mai mari de reziduuri și de produse de descompunere ale acestora (metaboliți) în recoltă;

I.întrucât persistă incertitudini științifice semnificative în ceea ce privește siguranța glifosatului pentru sănătatea umană și pentru mediu; întrucât, în noiembrie 2015, EFSA a ajuns la concluzia că este puțin probabil ca glifosatul să fie cancerigen, iar Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) a concluzionat în martie 2017 că nu se justifică clasificarea acestei substanțe ca atare; întrucât, dimpotrivă, în 2015, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului, agenția specializată în domeniul cancerului a Organizației Mondiale a Sănătății, a clasificat glifosatul drept substanță probabil cancerigenă pentru oameni; întrucât o serie de alte studii științifice recente, evaluate inter pares, confirmă că glifosatul are un potențial cancerigen A se vedea, de exemplu, https://doi.org/10.1016/j.mrrev.2019.02.001, https://doi.org/10.1093/ije/dyz017, https://doi.org/10.1371/journal.pone.0219610 și https://doi.org/10.1186/s13045-019-0767-9.; întrucât revista „Regulatory Toxicology and Pharmacology” a retras în mod oficial documentul științific intitulat „Safety Evaluation and Risk Assessment of the Herbicide Roundup and Its Active Ingredient, Glyphosate, for Humans” (Evaluarea siguranței și a riscurilor pentru oameni în ceea ce privește erbicidul Roundup și ingredientul său activ, glifosatul), publicat în 2000, care a fost utilizat pentru a susține, în multe evaluări ale riscurilor, că glifosatul poate fi utilizat în condiții de siguranță, deoarece „au fost exprimate preocupări cu privire la calitatea de autor, la validitatea rezultatelor cercetării în contextul prezentării eronate a contribuțiilor de către autori și sponsorul studiului și la potențialele conflicte de interese ale autorilor” https://doi.org/10.1006/rtph.1999.1371.;

J.întrucât se consideră că evaluarea reziduurilor de erbicide și a metaboliților acestora prezenți în plantele modificate genetic nu face parte din domeniul de competență al Grupului EFSA pentru organisme modificate genetic și, prin urmare, nu este efectuată în cadrul procesului de autorizare a organismelor modificate genetic; întrucât acest lucru este problematic, deoarece modul în care erbicidele complementare sunt descompuse de planta modificată genetic în cauză, dar și compoziția și, prin urmare, toxicitatea metaboliților, pot fi afectate de însăși modificarea genetică Acest lucru este într-adevăr valabil în cazul glifosatului, astfel cum se afirmă în Avizul motivat al EFSA intitulat „Review of the existing maximum residue levels for glyphosate according to Article 12 of Regulation (EC) No 396/2005” (Revizuirea reziduurilor maxime existente de glifosat în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 396/2005), EFSA Journal, 2018,16(5):e5263, p. 12, https://doi.org/10.2903/j.efsa.2018.5263.;

K.întrucât analiza compoziției a arătat o diferență semnificativă în ceea ce privește profilul acizilor grași la soia modificată genetic, în comparație cu omologul său convențional, cu creșterea acidului oleic și scăderi aferente ale acidului linoleic și ale acidului palmitic; întrucât preocupările științifice vizează implicațiile nutriționale pe termen lung ale expunerii mai ample a populației la acest profil modificat, în special pentru consumatorii care se bazează foarte mult pe uleiul de soia; întrucât EFSA a luat în considerare estimări ale aportului alimentar pentru a evalua relevanța nutrițională a modificărilor, utilizând diferite ipoteze privind consumul și scenarii de înlocuire; întrucât EFSA a recomandat, pe baza acestor ipoteze, doar un plan de monitorizare ulterioară introducerii pe piață care vizează colectarea de date privind importurile în Uniune și efectuarea unei evaluări nutriționale actualizate dacă informațiile disponibile privind modelele de consum erau diferite de cele utilizate în cursul evaluării inițiale a riscurilor;

L.întrucât Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 prevede că produsele alimentare sau furajele modificate genetic nu trebuie să aibă efecte adverse asupra sănătății umane, a sănătății animale sau a mediului și că, atunci când își redactează decizia, Comisia trebuie să țină seama de toate dispozițiile pertinente din dreptul Uniunii și de alți factori legitimi relevanți pentru subiectul în cauză; întrucât acești factori legitimi ar trebui să includă obligațiile Uniunii în temeiul obiectivelor de dezvoltare durabilă („ODD”) ale ONU, al Acordului de la Paris privind schimbările climatice JO L 282, 19.10.2016, p. 4. și al Convenției ONU privind diversitatea biologică JO L 309, 13.12.1993, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/convention/1993/626/oj. („CBD a ONU”);

M.întrucât monitorizarea și supravegherea independentă a potențialelor efecte adverse asupra biodiversității, sănătății solului, polenizatorilor și organismelor nevizate rămân insuficient garantate;

N.întrucât principiul precauției, consacrat la articolul 191 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, ar trebui să se aplice în cazurile de incertitudine științifică;

O.întrucât Uniunea, în calitate de parte contractantă la CBD a ONU și în conformitate cu articolul 3 din aceasta, are responsabilitatea de a se asigura că activitățile aflate sub jurisdicția sau controlul său nu provoacă daune mediului din alte state;

P.întrucât eventuala decizie a Uniunii de a reînnoi autorizația pentru soia modificată genetic nu ar fi în concordanță cu angajamentele internaționale privind reducerea pesticidelor În decembrie 2022, a fost convenit un cadru mondial pentru biodiversitate la COP15 la CBD a ONU, care cuprinde o țintă mondială de reducere a riscului asociat pesticidelor cu cel puțin 50 % până în 2030 (a se vedea: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_22_7834)., având în vedere că în țările care cultivă această plantă modificată genetic tolerantă la erbicide oamenii, animalele și mediul sunt mai expuși la glifosat, expunere asociată cu efecte potențial grave asupra sănătății;

Q.întrucât cultivarea de soia modificată genetic nu este permisă în Uniune;

R.întrucât Decizia de punere în aplicare (UE) 2026/1419 a Comisiei ar permite importuri în Uniune care nu respectă standardele aplicate de fermierii din Uniune, punându-i astfel într-o situație de dezavantaj concurențial;

S.întrucât, în concluziile dialogului strategic privind viitorul agriculturii în UE https://commission.europa.eu/topics/agriculture-and-rural-development/strategic-dialogue-future-eu-agriculture_ro., Comisia este invitată să își reevalueze abordarea privind accesul pe piață pentru importurile și exporturile agroalimentare, dată fiind problema standardelor divergente ale Uniunii și ale partenerilor săi comerciali; întrucât, în timpul demonstrațiilor din 2023, 2024 și 2025, una dintre principalele revendicări ale fermierilor a fost să se instaureze relații comerciale mai echitabile, la nivel mondial, în concordanță cu obiectivele pentru un mediu sănătos;

T.întrucât Parlamentul a subliniat în mod repetat că Comisia nu ar trebui să autorizeze OMG-urile în cazurile în care nu se ajunge la o majoritate calificată a statelor membre în Comitetul permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale sau în comitetul de apel, astfel încât să se rezolve veșnica problemă a deficitului democratic;

U.întrucât, deși ea însăși recunoaște că procesul democratic lasă de dorit, că nu există suficientă susținere din partea statelor membre și că Parlamentul ridică obiecții, Comisia continuă să autorizeze OMG-uri;

V.întrucât abordarea de tip „O singură sănătate” presupune a lua în calcul interdependența dintre sănătatea umană, animală, a plantelor și a mediului atunci când se evaluează sustenabilitatea și siguranța pe termen lung a OMG-urilor,