1.salută propunerea legislativă a Comisiei privind un al 28-lea regim juridic pentru întreprinderi („EU Inc.”); admite potențialul său impact sistemic asupra funcționării pieței unice și a competitivității generale a economiei europene; subliniază însă că acest al 28-lea regim propus, aplicabil întreprinderilor, nu trebuie să înlocuiască nicicum eforturile legislative suplimentare menite să reducă fragmentarea și disparitățile dintre cadrele de reglementare ale statelor membre;

2.aduce în lumină Rezoluția sa conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la Actul legislativ privind al 28-lea regim: un nou cadru juridic pentru întreprinderile inovatoare;

3.salută adoptarea agendei „O Europă, o piață” pentru a valorifica potențialul pieței unice; ia act de apelul Consiliului European pentru adoptarea unui al 28-lea regim pentru dreptul societăților; ia act de lipsa de trimiteri din partea Consiliului European la armonizarea specifică a politicilor fiscale în contextul acestei agende, mai ales dacă se consideră că IMM-urile au identificat fragmentarea fiscală și cea în materie de TVA ca fiind cel mai frecvent obstacol la propria dezvoltare;

4.subliniază că impozitarea reprezintă cel mai adesea o competență exclusivă a statelor membre, dar că există, îndeosebi procedural, posibilitatea unei simplificări suplimentare sau a unei armonizări specifice care să abordeze diferitele regimuri de conformitate, tratamentul fiscal complex și fragmentat al întreprinderilor, obligațiile de raportare și obstacolele administrative în tratamentul investițiilor transfrontaliere; subliniază contribuția pozitivă a inițiativelor legislative anterioare ale UE privind impozitarea, în special în combaterea evaziunii fiscale, a practicilor de evitare a obligațiilor fiscale și a fraudei, care vin în completarea cadrelor juridice naționale;

5.solicită ca inițiativa celui de al 28-lea regim să fie una ambițioasă ca conținut, inclusiv pentru aspectele fiscale, cu respectarea deplină a tratatelor, pentru a permite IMM-urilor, întreprinderilor cu capitalizare medie și celor inovatoare să se extindă și să funcționeze fără probleme și fără bariere transnaționale pe piața unică a UE;

6.subliniază că cel de-al 28-lea regim nu trebuie, în niciun caz, să permită eludarea măsurilor naționale obligatorii de protecție a lucrătorilor, a drepturilor lor sociale, a reprezentanților acestora și a sindicatelor, și nici să devină un mijloc de subminare, reducere sau slăbire a nivelurilor existente de protecție la nivelul Uniunii sau la nivel național; subliniază că cel de al 28-lea regim ar trebui să sprijine inovarea, transparența politicilor întreprinderilor și creșterea dimensională și extinderea societăților prin încurajarea eliminării obstacolelor juridice și fiscale care limitează dezvoltarea și extinderea transfrontalieră, precum și echitatea fiscală, prevenind în același timp în mod eficace disparitățile fiscale, sociale și de reglementare;

7.subliniază că beneficiile digitalizării și simplificarea cerințelor de conformitate care vor fi introduse în modulul fiscal al celui de al 28-lea regim (denumit în continuare „modulul fiscal”) ar trebui să fie accesibile tuturor întreprinderilor prin „EU Inc.”;

8.consideră că cel de al 28-lea regim reprezintă un pas strategic către aprofundarea în continuare a pieței unice, contribuind astfel la promovarea integrării europene și la îmbunătățirea funcționării și a competitivității pieței unice;

9.subliniază că cel de al 28-lea regim ar trebui conceput de manieră modulară; înțelege că propunerea de regulament de instituire a unui cadru juridic pentru întreprinderi („EU Inc.”) este un prim pas, la care pot fi adăugate alte module, inclusiv vizând impozitarea (modulul fiscal); consideră că aceste viitoare module ar trebui să vizeze aspecte relevante ale întregului ciclu de viață al întreprinderilor și să fie evaluate în permanență în raport cu criterii de referință internaționale;

10.consideră că modulul fiscal ar putea fi adăugat la propunerea legislativă de regulament de instituire a unui cadru juridic pentru întreprinderi („EU Inc.”), care ar trebui să vizeze și domeniul fiscal, de manieră specifică, ambițioasă și proporțională; consideră că printre beneficiile potențiale ale modulului fiscal se numără costuri mai mici de conformitate, proceduri simplificate de reglementare, o mai mare securitate juridică, previzibilitate și un acces mai ușor la piețele transfrontaliere, îmbunătățind și aprofundând astfel piața unică europeană;

11.constată că, pentru ca un modul fiscal să poată fi introdus în temeiul cadrului în vigoare al tratatului și dacă procedura legislativă aplicabilă nu dă rezultate, ar trebui luată în considerare fie o structură de legislație voluntară, fie o cooperare consolidată, ca soluție de ultimă instanță, pentru a remedia deficiențele politicii fiscale; constată că politica fiscală rămâne supusă principiului unanimității în cadrul Consiliului Uniunii Europene; consideră că se impune tranziția către utilizarea votului cu majoritate calificată în anumite aspecte ale politicii fiscale, cum ar fi aplicarea acordurilor internaționale semnate de toate statele membre, anumite proceduri administrative sau definiții juridice, pentru a împiedica situațiile în care cerința de unanimitate limitează armonizarea reglementărilor, împiedicând cetățenii și întreprinderile să profite la maxim de piața unică; consideră că acest modul fiscal ar trebui configurat ca sistem opțional, clar și sigur din punct de vedere juridic, care să fie deschis oricând aderării altor state membre, să evite fragmentări suplimentare și să garanteze coerența pieței unice;

12.insistă ca cel de al 28-lea regim să reducă efectiv complexitatea procedurii de conformitate pentru întreprinderile participante și să nu creeze un cadru de reglementare paralel, pe lângă sistemele juridice naționale, care să conducă la creșterea denaturărilor juridice, a suprapunerilor sau a inconsecvențelor sau a birocrației suplimentare; reamintește că principalele obiective ale noului regim sunt simplificarea și competitivitatea și că acestea trebuie să fie asigurate în permanență, dublate de convergență socială ascendentă;

13.subliniază că obiectivul celui de-al 28-lea regim și al modulului său fiscal nu este acela de a crea un avantaj fiscal nedrept pentru întreprinderi sau pentru angajații acestora, ci de a reduce în mod substanțial complexitatea și sarcina administrativă generate de diferitele obligații, respectând totodată caracteristicile specifice ale acestor întreprinderi;

14.subliniază că, pentru a evita o complexitate suplimentară, dispozițiile celui de al 28-lea regim ar trebui să respecte orice alte propuneri majore ale Comisiei și orientările aplicabile ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind o mai bună integrare în cadrul pieței unice, și anume în domeniul fiscal și al legislației fiscale aplicabile, în special în cadrele UE de combatere a evitării obligațiilor fiscale și a evaziunii fiscale, inclusiv în Directiva împotriva evitării obligațiilor fiscale Directiva (UE) 2016/1164 a Consiliului din 12 iulie 2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne (JO L 193, 19.7.2016, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2016/1164/oj). (ATAD);

15.îndeamnă la o abordare modulară și de tip pilot pentru cel de-al 28-lea regim, centrată pe dreptul societăților comerciale; subliniază că aceste module trebuie să reducă efectiv complexitatea procedurilor de conformitate pentru întreprinderile participante, dar insistă asupra adoptării unui calendar pentru ce ar trebui adăugat și anume când, cunoscut de la bun început și ajustat în permanență printr-un proces periodic de revizuire democratică;

16.subliniază aici că, pentru a asigura fezabilitatea (politică) și pentru a menține controlul statelor membre asupra unei părți substanțiale a politicii lor fiscale, astfel cum se prevede în cadrele juridice în vigoare, domeniul de aplicare al modulului fiscal ar trebui să se limiteze, pentru început, la o categorie de întreprinderi, cum ar fi întreprinderile nou-înființate și întreprinderile în curs de extindere la nivel transfrontalier și orientate spre creștere, care generează, de regulă, doar venituri limitate din impozitul pe profit pentru statele membre; ia act de recomandarea Comisiei din 18 martie 2026 de stabilire a unei definiții a acestor întreprinderi pe baza unor criterii precum cheltuielile și dimensiunea lor pentru cercetare și dezvoltare (C&D), valabile și pentru propunerea „EU Inc.”;

17.subliniază că toate stimulentele fiscale din cadrul celui de al 28-lea regim trebuie să fie pe deplin compatibile cu normele privind ajutoarele de stat și concepute astfel încât să evite concurența fiscală dăunătoare, asigurând totodată condiții de concurență echitabilă în cadrul pieței unice;

18.reiterează aici că întreprinderile care optează voluntar pentru cel de al 28-lea regim și pentru modulul fiscal ar trebui să fie obligate să îl respecte și că alegerea lor trebuie recunoscută automat în sistemele juridice ale tuturor statelor membre, pentru a le permite să funcționeze pe piața respectivă la fel ca orice altă întreprindere înregistrată la nivel național; reamintește că intrarea în cel de-al 28-lea regim ar trebui să fie opțională, însă ieșirea ar trebui să fie obligatorie după îndeplinirea unor criterii clar definite, inclusiv o ofertă publică inițială; subliniază, în acest context, că ar trebui aplicat principiul nediscriminării în ceea ce privește formele juridice naționale ale întreprinderilor;

19.observă că trebuie stabilite condiții de ieșire pentru întreprinderile care decid să renunțe din proprie inițiativă, inclusiv cerințe de notificare, eventuale perioade minime de participare și intrarea în vigoare a retragerii și că, odată ce criteriile relevante de ieșire sunt îndeplinite, trebuie să se acorde suficient timp pentru a permite transformarea necesară a întreprinderilor, asigurând o tranziție previzibilă și treptată, reducând în același timp la minimum oportunitățile de arbitraj de reglementare;

20.recunoaște că neutralitatea formei juridice și nediscriminarea fiscală sunt esențiale pentru asigurarea unei cereri suficiente pentru acest regim; invită Comisia să modifice legislația fiscală UE, dacă este necesar, direct sau indirect, pentru a asigura că întreprinderile care își desfășoară activitatea în cadrul celui de-al 28-lea regim se pot încadra în domeniul de aplicare al directivelor, precum și să simplifice și să armonizeze în continuare procedurile de acces la beneficiile care decurg din aceste directive;

21.este de părere că, în primele etape ale ciclului de viață al unei întreprinderi, rapiditatea și simplitatea, fără a fi nevoie să se stabilească forme juridice separate în fiecare stat membru, sunt esențiale pentru transformarea unui concept inovator într-o entitate viabilă; subliniază că, pentru cel de al 28-lea regim, ar trebui introduse din start o înregistrare unică, complet digitală, la ghișeul unic, pe lângă atribuirea unui număr unic de identificare fiscală, inclusiv documentație complet standardizată, modele și o interfață unică de depunere a declarațiilor fiscale, pe principiul „prioritar în engleză” - dar evitând ca celelalte limbi oficiale să aibă de suferit; reamintește că cel de-al 28-lea regim ar trebui să îmbine o arhitectură juridică clară, beneficii concrete și cuantificabile ex ante pentru întreprinderi, precum și un sprijin instituțional solid; subliniază sinergiile cu propunerea privind introducerea portofelului european pentru întreprinderi (COM(2025)0838), menită să creeze un mediu eficient și sigur pentru interacțiunea digitală dintre operatorii economici și organismele din sectorul public;

22.constată că ghișeul unic sau, în mod alternativ, un alt centru principal ar trebui să funcționeze și ca platformă digitală care să sprijine întreprinderile pe tot parcursul ciclului lor de viață în cadrul celui de-al 28-lea regim și diferitele sale module; subliniază că acesta ar trebui să ofere acces simplificat la informațiile relevante din domeniul reglementării, fiscalității și administrației din toate statele membre, asigurând transparența și securitatea juridică, dar și posibilitatea de a începe, gestiona și înceta activități;

23.fără a aduce atingere eventualelor măsuri de protecție suplimentare, subliniază că măsurile împotriva evitării obligațiilor fiscale prevăzute de dreptul Uniunii în vigoare trebuie aplicate cu strictețe; subliniază că doar societățile cu activități economice reale în UE ar trebui să aibă acces la modulul fiscal și că acesta nu ar trebui să conducă la crearea de societăți de tip „cutie poștală”, deoarece astfel de practici subminează integritatea în materie de reglementare, denaturează concurența loială și erodează activitatea economică reală din Uniune; subliniază că modulul fiscal nu ar trebui să devină un instrument de „arbitraj fiscal” și nu trebuie, în niciun caz, să devină un mijloc de a reduce sau de a eluda nejustificat actualele niveluri de impozitare din UE sau statele membre;

24.consideră că o întreprindere pentru care s-a stabilit în mod oficial că a încălcat normele obligatorii în materie de fraudă, evaziune fiscală sau securitate socială sau participarea angajaților nu ar trebui să poată opta pentru modulul fiscal;

25.subliniază că este necesar un cadru de raportare financiară transparent, responsabil și eficient și că standardele unice de contabilitate ar trebui aplicate implicit pentru toate întreprinderile care își desfășoară activitatea în temeiul celui de al 28-lea regim în toate statele membre participante, pe baza standardelor recunoscute la nivel internațional, cum ar fi standardele internaționale de raportare financiară, după caz;

26.consideră că lipsa armonizării politicilor în materie de impozitare a societăților comerciale reprezintă un obstacol important în calea activității economice transfrontaliere în cadrul Uniunii, adâncind totodată riscurile legate de planificarea fiscală agresivă; propune așadar ca, pentru a asigura un regim fiscal clar, eficient și transparent, viitorul modul fiscal să se bazeze pe introducerea unei unice baze fiscale consolidate pentru întreprinderile participante din UE; reamintește inițiativele anterioare, cum ar fi baza fiscală comună a societăților, CCCTB, BEFIT și modelul sistemului de impunere în funcție de sediul central pentru IMM-uri, și propune ca modulul fiscal să ofere o metodă uniformă de stabilire a venitului impozabil, cu respectarea principiilor OCDE, eliminând astfel fragmentarea în calcularea bazei de impozitare și reducând incertitudinea transfrontalieră; subliniază că modulul fiscal nu trebuie să limiteze în plus marja de apreciere a statelor membre la stabilirea impozitului pe profit; subliniază că cel de-al 28-lea regim ar trebui să se axeze pe o consolidare autentică pentru a asigura o compensare transfrontalieră eficientă a pierderilor, stimulând astfel investițiile transfrontaliere;

27.observă că, în ceea ce privește propunerea de indemnizație pentru reducerea favorizării îndatorării, modulul ar trebui să promoveze neutralitatea dintre finanțarea prin îndatorare și finanțarea prin capitaluri proprii, astfel încât să elimine arbitrajul fiscal structural și să stimuleze investițiile prin capitaluri proprii, ceea ce este deosebit de important pentru întreprinderile nou-înființate și cele în curs de extindere care se bazează în principal pe finanțarea prin capitaluri proprii în primele etape ale dezvoltării lor;

28.propune ca cel de al 28-lea regim să vizeze simplificarea administrării fiscale și reducerea incertitudinii transfrontaliere, inclusiv, acolo unde este posibil, prin standardizarea declarațiilor fiscale, evitarea declarațiilor redundante, îmbunătățirea comunicării între autoritățile fiscale și aplicarea principiului „digitalizarea pe primul loc”;

29.propune ca baza fiscală consolidată să fie alocată între statele membre după o formulă convenită în prealabil care să reflecte activitatea economică reală, cum ar fi vânzările, forța de muncă, activele corporale și prezența digitală, înlocuind litigiile complexe intragrup privind prețurile de transfer din cadrul regimului cu o metodă transparentă de alocare, în conformitate cu orientările OCDE; subliniază că acest lucru ar constitui atât un instrument de simplificare, cât și un mijloc de combatere a evitării obligațiilor fiscale;

30.reamintește că ratele de impozitare trebuie să rămână de competența statelor membre; constată însă că acestea ar putea fi depuse prin intermediul unei interfețe unice;

31.subliniază că dubla impunere trebuie eficient prevenită, de exemplu prin definirea și clasificarea uniformă a câștigurilor de capital, a plăților în cadrul regimului sau prin recunoașterea reciprocă automată a statutului fiscal;

32.propune ca statele membre să ia în considerare introducerea unor comisii speciale în cadrul instanțelor lor naționale, dedicate litigiilor ce țin de modulul fiscal, și ca aceste comisii să aibă posibilitatea de a soluționa litigiile și în limba engleză;

33.evidențiază că extinderea transfrontalieră poate implica evenimente frecvente de mobilitate corporativă și reorganizări și, având în vedere intenția de a beneficia de cadrul în vigoare pentru operațiuni fără impact fiscal, modulul fiscal ar trebui să implice extinderea dreptului existent al Uniunii și să elimine obstacolele fiscale legate de mobilitate printr-o coordonare administrativă consolidată și un grad mai mare de securitate juridică, asigurându-se totodată că orice măsuri de simplificare rămân condiționate de instituirea unor garanții adecvate împotriva abuzurilor Parlamentul European, Departamentul tematic pentru economie și creștere; Filip Debelva, Joris Luts, Anne Mieke Vandekerkhove, Niels Bammens studiul „Feasibility of a 28th Tax Regime and Its Potential to Support EU Competitiveness” (Fezabilitatea celui de-al 28-lea regim de impozitare și potențialul său de sprijinire a competitivității UE), 2026;

34.subliniază că, pentru a reduce sarcinile de asigurare a conformității, participanții la regim trebuie să funcționeze într-un cadru centralizat de TVA, în care un număr unic UE de TVA și un portal digital al ghișeului unic Pachetul „TVA în era digitală” sunt indispensabile pentru declarațiile și rambursările în toate statele membre, inclusiv prin proceduri de rambursare rapide și eficiente și prin reducerea necesității înregistrărilor multiple; subliniază că este important să se promoveze utilizarea soluțiilor digitale interoperabile, inclusiv a facturării electronice, pentru a simplifica respectarea normelor, a spori transparența și a reduce costurile administrative; reamintește că obiectivul modulului fiscal ar trebui să fie mai degrabă simplificarea procedurală decât armonizarea cotelor de TVA, permițând întreprinderilor să se extindă fără a se expune la mai multe interfețe administrative;

35.subliniază că fluxurile transfrontaliere de capital ar trebui să beneficieze de un tratament mai coordonat și mai eficient, prin care dividendele, dobânzile și redevențele dintre entitățile participante și vehiculele lor de investiții asociate ar trebui să beneficieze și să facă obiectul unei proceduri comune simplificate privind impozitul reținut la sursă și impozitarea efectivă minimă; propune ca recunoașterea imediată a rezidenței fiscale să fie realizată printr-un registru digital centralizat al UE, care să permită proceduri de compensare digitală raționalizată și să elimine întârzierile cauzate de rambursarea manuală, identificate ca un obstacol major în calea extinderii activității în UE Directiva (UE) 2025/50 a Consiliului din 10 decembrie 2024 privind reducerea mai rapidă și mai sigură a surplusului de impozit reținut la sursă (JO L, 2025/50, 10.1.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2025/50/oj).;

36.solicită elaborarea unei definiții clare și transparente a proprietății efective în sens fiscal care să permită identificarea proprietarilor reali ai firmelor sau, cel puțin, a unui set de criterii ușor de înțeles și larg acceptat, pe baza cărora să se acorde scutiri de la impozitul reținut la sursă și să se evite procedurile îndelungate de rambursare, acestea fiind menținute doar în situațiile în care nu este îndeplinit niciunul dintre criterii;

37.salută propunerea Comisiei privind utilizarea voluntară a opțiunilor pe acțiuni ale angajaților din UE în cadrul propunerii mai ample „EU Inc.” și, în special, principiul că impozitarea ar trebui să se facă doar după realizarea beneficiului și cu același tratament fiscal ca cel aplicabil altor opțiuni pe acțiuni ale angajaților sau instrumentelor similare în temeiul legislației naționale; consideră însă că aplicarea unui sistem UE de opțiuni pe acțiuni pentru angajați ar trebui să fie obligatorie în cadrul modulului fiscal; constată că profiturile ar trebui să fie considerate ca venituri din capital, nu ca venituri din muncă, aliniind astfel stimulentele pentru angajați la creșterea pe termen lung a întreprinderilor și eliminând efectul de denaturare al impozitării directe; sprijină abordarea chestiunii convertibilității cu sisteme de opțiuni pe acțiuni în întreaga Europă pentru a facilita transformarea întreprinderilor existente în cel de al 28-lea regim;

38.subliniază rolul sistemelor de participare a angajaților la capital și al mecanismelor similare în crearea de stimulente pentru atragerea talentelor și a personalului-cheie în cadrul unor astfel de întreprinderi; subliniază că în rândul personalului esențial se numără fondatorii și alți angajați esențiali ale căror competențe și expertiză sunt cruciale pentru dezvoltarea întreprinderii; subliniază că un regim fiscal transparent, viabil economic și previzibil pentru astfel de instrumente este esențial pentru a menține aceste întreprinderi în UE și pentru a atrage și reține talente de o manieră comparabilă cu alte jurisdicții cu care suntem în concurență;

39.solicită o metodă standardizată de evaluare la nivelul UE care să prevadă norme privind sfera de siguranță pentru a determina valoarea acțiunilor și a opțiunilor pe acțiuni ale societăților necotate, prevenind reevaluările retroactive și reducând insecuritatea juridică; consideră că astfel de evaluări ar trebui recunoscute de administrațiile fiscale participante, cu excepția cazului în care se demonstrează existența unui abuz, a unei fraude sau a unei erori evidente;

40.reamintește că contribuțiile la asigurările sociale și impozitele pe veniturile din pensii aplicabile lucrătorilor care își desfășoară activitatea în mai multe state membre sunt stabilite de cadrul multistatal pentru lucrători în temeiul articolului 13 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială (JO L 166, 30.4.2004, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2004/883/oj)., prin care legislația aplicabilă este stabilită în conformitate cu o serie de factori, crescând astfel securitatea juridică și reducând birocrația la nivel transfrontalier;

41.solicită adoptarea unor norme specifice care să asigure securitatea fiscală pentru angajații care se mută dintr-un stat membru în altul în perioada cuprinsă între acordarea acțiunilor pentru angajați și vânzarea acțiunilor aferente, inclusiv prin simplificarea raportării digitale prin ghișeul unic de către angajator, precum și prin evitarea dublei sau a multiplei impozitări la momentul vânzării acțiunilor pentru angajați; subliniază că orice repartizare a drepturilor de impozitare ar trebui să rămână proporțională, simplă și previzibilă;

42.regretă că, deși toate statele membre dispun de o legislație națională conformă cu Liniile directoare ale OCDE privind prețurile de transfer, aceste linii directoare continuă să fie aplicate în mod divergent, în absența unei directive a UE privind prețurile de transfer; subliniază că, pentru ca costurile de conformitate să nu devină o barieră structurală în calea expansiunii, complexitatea prețurilor de transfer ar trebui mult redusă; consideră că este necesar să se recurgă la elemente ale CCCTB pentru a oferi o bază coerentă pentru un cadru fiscal european unificat; propune ca, în cadrul modulului fiscal, Comisia să specifice în mod clar normele privind prețurile de transfer aplicabile întreprinderilor care optează pentru cel de-al 28-lea regim și să includă regimuri de protecție coordonate care ar trebui să se aplice serviciilor intragrup de rutină și tranzacțiilor cu risc scăzut, precum și abordări armonizate aplicabile licențelor de proprietate intelectuală și alocării costurilor pentru a limita litigiile, iar cerințele privind documentația ar trebui să fie proporționale cu dimensiunea întreprinderii și cu etapa de creștere;

43.solicită armonizarea definițiilor și a tratamentului aplicat câștigurilor de capital, precum și mecanisme eficiente de evitare a dublei impuneri și de a reduce incertitudinea transfrontalieră; sugerează evaluarea posibilității de a stabili un statut unic al investitorilor, verificat digital, pe baza unui set de standarde comune, pentru ca eligibilitatea acestora să fie automat recunoscută în toate statele membre, facilitând deci investițiile transfrontaliere; consideră că ar trebui introduse instrumente standardizate de investiții, printre care modele de finanțare armonizate și convertibile și modele de acorduri între acționari, pentru a reduce costurile tranzacțiilor și insecuritatea juridică, consolidând totodată protecția investitorilor și transparența pieței;

44.subliniază că unul dintre obiectivele noului regim este de a contribui la dezvoltarea unei piețe de capital autentice la nivelul UE, care să permită întreprinderilor să obțină finanțarea necesară, menținându-și în același timp prezența în UE; subliniază așadar că este necesar ca volumul mare de economii existente în Uniune să fie mobilizat către investițiile susmenționate, în special prin dezvoltarea de produse de investiții atractive și accesibile pentru investitorii individuali, evitând riscul ca aceste economii să fie sifonate către jurisdicții din afara UE; subliniază că modulul fiscal trebuie să faciliteze eliminarea deficitului actual de finanțare din UE;

45.subliniază că cel de-al 28-lea regim ar trebui să abordeze în mod direct obstacolele structurale care limitează mobilizarea capitalului în Europa; reamintește că, din perspectiva investitorilor, trebuie asigurată armonizarea reglementărilor și a normelor prudențiale; consideră că cel de-al 28-lea regim ar trebui să conțină norme armonizate privind instrumentele de datorie asimilate capitalului propriu și reguli privind insolvența legate de aceste instrumente, care să permită investitorilor să investească într-o întreprindere fără a dobândi drepturi de control asupra acesteia;

46.subliniază că modulul fiscal ar trebui să introducă stimulente fiscale corecte, coordonate și strict condiționate, axate pe cercetare, dezvoltare și reinvestiții; constată că o bază de referință armonizată pentru stimulentele pentru C&D ar trebui să stabilească definiții comune de eligibilitate și standarde minime în toate statele membre, inclusiv condiționalitatea socială (dar nu numai) și instrumente de monitorizare și evaluare periodică a cheltuielilor fiscale, pentru a se asigura că acestea: (i) sunt adaptate scopurilor; (ii) sunt un mod rentabil de stimulare a inovării; și (iii) nu au efecte neprevăzute sau negative; subliniază că întreprinderile care optează pentru modulul fiscal nu ar trebui să fie dezavantajate la accesul la programele sau stimulentele statelor membre din cauza formei lor juridice;

47.subliniază, de asemenea, că structura stimulentelor pentru cercetare și dezvoltare din cadrul modulului fiscal trebuie adaptată în mod explicit pentru a fi compatibilă cu cadrul fiscal global minim al celui de-al doilea pilon al OCDE și, în special, că trebuie abordată interacțiunea cu normele privind creditul fiscal rambursabil calificat, pentru a se asigura că întreprinderile vizate de modulul fiscal – care ar putea să nu înregistreze profituri în prezent – pot beneficia totuși pe deplin de aceste stimulente fără a se confrunta cu o birocrație disproporționată;

48.reamintește că activitățile de extindere trebuie intens stimulate; consideră că, dacă profiturile reinvestite sunt utilizate pentru C&D, digitalizare sau inovare ecologică, acestea ar trebui să fie eligibile pentru deduceri suplimentare temporare sau amânări la plata impozitelor, încurajând astfel la redirecționarea rezultatelor reportate către investiții care sporesc productivitatea, mai degrabă decât către dividende pe termen scurt, pentru a stimula capacitatea tehnologică și competitivitatea; subliniază că toate măsurile de stimulare trebuie concepute astfel încât să rămână transparente, simple și conforme cu normele privind ajutoarele de stat;

49.invită Comisia să asigure o revizuire cuprinzătoare și, dacă este necesar, revizuiri ale aspectelor fiscale ale celui de al 28-lea regim la intervale regulate, inclusiv posibilitatea de a adăuga noi module de legislație la regim, o evaluare a ratei de adoptare a acestuia în rândul întreprinderilor, în special al IMM-urilor, al întreprinderilor nou-înființate și al celor în curs de extindere, și al dezvoltării și creșterii lor economice, alinierea sa la nevoile în continuă evoluție ale mediului de afaceri și ale societății, adecvarea sa generală la scopul urmărit și efectul său asupra competitivității Uniunii (analiză comparativă la nivel internațional); consideră că revizuirea ar trebui să aibă loc la fiecare patru ani pentru a asigura adaptabilitatea la noile provocări;

50.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.