1.salută propunerea Comisiei privind o revizuire a CFM 2021-2027 alocându-se fonduri suplimentare pentru rubrica 6, deoarece actuala programare financiară este insuficientă pentru instrument, acesta fiind subfinanțat, și ar trebui să reflecte mai bine ambițiile geopolitice ale UE și angajamentele sale la nivel mondial; ia act de fondurile suplimentare propuse de Comisie pentru rubrica 6, din care 9,5 miliarde EUR ar urma să fie alocate pentru a răspunde dimensiunii externe a migrației, inclusiv provocărilor externe, 3 miliarde EUR pentru rezerva pentru provocările și prioritățile emergente a instrumentului și 2,5 miliarde EUR pentru rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență;

2.subliniază că trebuie revizuite politicile externe și de dezvoltare ale UE în lumina deficitului de finanțare, a inegalităților din ce în ce mai mari dintre țări și din interiorul acestora și a insecurității alimentare de la nivel mondial; recunoaște impactul schimbărilor geopolitice, în special al războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, noile priorități ale UE, importanța crescuta a parteneriatelor strategice cu țările partenere, aliniate la principiul coerenței politicilor în favoarea dezvoltării, și rolul specific al investițiilor UE, care trebuie să reflecte atât valorile și interesele UE, cât și interesele partenerilor noștri; accentuează, de asemenea, că această revizuire trebuie să evalueze dacă sunt îndeplinite obiectivele instrumentului de reducere a sărăciei și a inegalităților și de promovare a drepturilor omului și a dezvoltării sustenabile pe termen lung a țărilor partenere;

3.își reafirmă, în contextul actualului război de agresiune al Rusiei, sprijinul ferm pentru Ucraina, în toate dimensiunile sale, inclusiv asistența umanitară, redresarea, reconstrucția și modernizarea; accentuează, cu toate acestea, că acest sprijin nu ar trebui să fie în detrimentul AOD, al altor parteneri și al țărilor terțe care sunt afectate de războiul de agresiune al Rusiei și a căror finanțare din partea UE nu ar trebui redusă; solicită, așadar, o evaluare aprofundată a resurselor instrumentului, care ar trebui să evalueze și dacă acestea sunt suficiente pentru a îndeplini obiectivele, astfel cum sunt stabilite în regulamentul de instituire a instrumentului și solicită ca resursele instrumentului să fie majorate în consecință și să se asigure că acestea continuă să fie relevante în contextul provocărilor geopolitice actuale, permit ca UE să fie considerată un partener de încredere și contracarează influența altor puteri mondiale;

4.salută consolidarea majorității acțiunilor externe ale UE într-un singur instrument, raționalizând și armonizând treptat numeroasele instrumente anterioare; consideră însă că deși această simplificare a mărit flexibilitatea și eficiența, ea nu a fost însoțită de niveluri suficiente de răspundere și transparență efectivă; subliniază, în acest sens, că măsurile pot fi considerate eficace numai atunci când eficacitatea poate fi dovedită prin mecanisme clare și comparabile de monitorizare și evaluare; reamintește constatările din Raportul special nr. 14/2023 al CCE, care a evidențiat că mai mult de 20 % dintre indicatorii acoperiți de eșantion nu erau însoțiți de valori de referință sau acestea erau neclare, iar 24 % nu aveau valori-țintă sau acestea erau neclare, în timp ce sursele de date din programele indicative multianuale erau fragmentate sau lipseau; invită Comisia să stabilească obligativitatea folosirii indicatorilor din Cadrul privind rezultatele instrumentului Global Europe, care ar trebui să constituie norma, pentru măsurile de pe parcursul întregului ciclu de implementare a programelor indicative multianuale, și anume planificarea, implementarea și raportarea rezultatelor, și să mărească considerabilă capacitățile delegațiilor UE; evidențiază că instrumentul ar trebui să asigure o implementare eficientă, eficace, coerentă și incluzivă, susținută de principiul „politicile sunt prioritare” și în conformitate cu interesele strategice și valorile UE și cu prioritățile țărilor partenere; își reiterează invitația adresată Comisiei de a publica, cel puțin o dată la doi ani, un raport intermediar privind eficacitatea ajutorului, care să includă în mod consecvent indicatori standardizați, ușor de înțeles și comparabili, care să acopere cadrele de planificare comună, de implementare comună și de rezultate comune; invită Comisia să prezinte Parlamentului acest raport intermediar;

5.își exprimă profunda îngrijorare cu privire la escaladarea tulburărilor geopolitice, a tendințelor autoritare și a recentelor atacuri de la nivel mondial asupra fundamentelor democrației și statului de drept; solicită ca evaluarea la jumătatea perioadei să evalueze în profunzime capacitatea instrumentului de a realiza obiectivele generale de politică externă ale UE și, în special, obiectivul de a contribui la promovarea multilateralismului și a dezvoltării sustenabile și de a proteja, promova și încuraja democrația, statul de drept, drepturile omului și libertățile fundamentale; accentuează că acțiunea externă a UE în domeniul democrației, pusă în aplicare în cadrul instrumentului, trebuie să se adapteze la o nouă realitate geopolitică marcată de modele de guvernanță concurente, pentru a preveni și a răspunde mai bine regresului democratic; invită Comisia să evalueze dintr-o perspectivă critică, cu un nivel adecvat de detaliere a informațiilor, progresele înregistrate în implementarea instrumentului, la nivelul programelor, al obiectivelor de cheltuieli și al criteriilor de referință, abținându-se de la repetarea pozițiilor superficiale privind politicile; reafirmă că în conformitate cu tratatele și cu noul Consens european privind dezvoltarea, obiectivul principal al cooperării pentru dezvoltare ar trebui să fie eradicarea sărăciei și promovarea dezvoltării sustenabile din punct de vedere economic, social și al mediului a țărilor în curs de dezvoltare; accentuează că abordarea bazată pe principiul „politicile sunt prioritare” ar trebui să fie ghidată de principiile și obiectivele stabilite în Busola strategică a UE, Consensul european privind dezvoltarea, în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU, în Acordul de la Paris și în Agenda de acțiune de la Addis Abeba;

6.solicită, în special, o evaluare onestă și aprofundată a utilizării articolului 42 alineatul (4) și a considerentului 40 din regulamentul de instituire a instrumentului, acesta din urmă prevăzând că asistența ar putea fi suspendată în cazul degradării democrației, a drepturilor omului sau a statului de drept în țările terțe; solicită evaluări ex ante pentru a stabili posibilele implicații și riscuri ale proiectelor în ceea ce privește drepturile omului, în conformitate cu articolul 25 alineatul (5) din regulament; solicită ca drepturile omului să fie monitorizate pe tot parcursul implementării proiectelor în țările terțe, mai ales în cazul proiectelor care implică un risc ridicat de încălcări; solicită suspendarea sau modularea proiectelor care contribuie la încălcarea drepturilor omului în țările terțe; invită Comisia să comunice proactiv Parlamentului toate evaluările legate de drepturile omului; subliniază că este necesar ca UE să aibă o abordare mai principială față de țările partenere care se îndreaptă în direcția opusă în ceea ce privește valorile și principiile fundamentale; susține suspendarea sprijinului bugetar ca un bun exemplu în acest sens;

7.este îngrijorat că finanțarea asistenței pentru Ucraina prin mobilizarea rezervei instrumentului, mai degrabă decât prin instrumentul bugetar adecvat, a epuizat o mare parte din rezervă, lăsând instrumentul cu capacități limitate de a răspunde unor dificultăți neprevăzute; salută propunerea Comisiei de instituire a Mecanismului pentru Ucraina Propunerea Comisiei din 20 iunie 2023 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului pentru Ucraina (COM(2023)0338)., care ar trebui să asigure o finanțare sustenabilă pe termen lung pentru Ucraina, menținând totodată capacitatea instrumentului de a face față problemelor viitoare;

8.cere ca evaluarea la jumătatea perioadei să ofere claritate juridică și politică în ceea ce privește includerea Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei ca beneficiari în capitolul privind vecinătatea din cadrul instrumentului; menționează că Ucraina și Moldova au devenit țări candidate la aderarea la UE, iar Georgia este considerată țară potențial candidată la aderarea la UE; subliniază, în acest context, că Ucraina, Republica Moldova și Georgia ar trebui așadar să fie incluse pe lista beneficiarilor cu un transfer bugetar adecvat al pachetelor financiare bilaterale către Regulamentul de instituire a Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA III) Regulamentul (UE) 2021/1529 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 septembrie 2021 de instituire a Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA III) (JO L 330, 20.9.2021, p. 1)., care are un temei juridic și un cadru de politică distincte de cele ale instrumentului și ale politicii europene de vecinătate, ceea ce ar reduce presiunea asupra instrumentului; salută propunerea Comisiei privind un nou mecanism dedicat Ucrainei, care să reunească sprijinul viitor într-un instrument unic separat în cadrul rubricii 6 din CFM pentru a răspunde nevoilor imediate, dar accentuează că este important să se folosească un instrument pe termen lung;

9.solicită ca evaluarea la jumătatea perioadei să evalueze, în special, măsura în care finanțarea a produs rezultate concrete în Africa, în conformitate cu obiectivele instrumentului, cu Strategia UE-Africa și cu rezultatele și prioritățile stabilite la cel de al 6-lea summit Uniunea Africană-UE din 2022, și să analizeze dacă este nevoie de o revizuire a priorităților și a obiectivelor; accentuează că analizarea rezultatelor concrete ale asistenței acordate, pe baza unor indicatori clari, este deosebit de importantă pentru evaluarea adecvată a eficacității utilizării fondurilor; invită Comisia să valorifice mai bine posibilitatea de a combina pachetele financiare geografice în beneficiul programelor panafricane, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (2) din regulamentul de instituire a instrumentului, în sprijinul angajamentelor dintre UE și Uniunea Africană; subliniază că este necesar ca UE să continue să sprijine activ noua zonă continentală africană de liber schimb, inclusiv prin acest instrument, pornind de la propria experiență cu dezvoltarea pieței unice europene, pentru a impulsiona dezvoltarea economică sustenabilă, a stimula crearea de locuri de muncă, a reduce sărăcia și a crește prosperitatea comună în Africa; accentuează că este nevoie ca țările partenere africane să fie sprijinite prin valorificarea marelui potențial neexploatat al acestui continent în domeniul energiei din surse regenerabile și ca progresele în ceea ce privește ODD7 să fie accelerate în Africa, ceea ce nu numai că va stimula creșterea economică, crearea de locuri de muncă și dezvoltarea socială, ci va și mări semnificativ ponderea surselor regenerabile de energie la nivel mondial;

10.reafirmă cu tărie angajamentul asumat în cadrul instrumentului de a eradica sărăcia, de a combate schimbările climatice și insecuritatea alimentară, inegalitățile și discriminarea și de a promova dezvoltarea umană sustenabilă; reamintește angajamentul asumat de UE și de statele membre de a-și majora AOD la 0,7 % din produsul național brut (PNB) până în 2030, inclusiv să contribuie cu cel puțin 20 % din AOD finanțată de instrument la incluziunea socială și dezvoltarea umană, de exemplu, la sănătate, educație, hrană și protecția socială și să ofere 0,2 % din venitul național brut al UE ca AOD pentru țările cel mai puțin dezvoltate; subliniază că FEDD+ ar trebui să vizeze sprijinirea investițiilor ca mijloc de a contribui la realizarea ODD; accentuează că este important să se adopte o abordare globală a securității umane, ca nouă paradigmă directoare; solicită, în contextul viitorului proces de programare, ca Planul de acțiune al UE privind egalitatea de gen III să fie pus integral în aplicare, cu un angajament ferm față de perspectiva de gen și integrarea acesteia, și ca Strategia UE în domeniul sănătății la nivel mondial și Planul de acțiune pentru tineret să devină operaționale în cadrul acțiunii externe a UE; subliniază necesitatea de a intensifica eforturile UE de a promova și a proteja drepturile omului în cadrul acțiunii sale externe, salutând evaluarea la jumătatea perioadei a punerii în aplicare a Planului de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația; evidențiază că este important să se adopte o poziție fermă anticorupție în toate eforturile vizând dezvoltarea ale UE și sprijină concluziile Consiliului din 4 mai 2023 privind corupția ca obstacol în calea dezvoltării;

11.accentuează că investițiile în dezvoltarea umană sunt esențiale pentru combaterea inegalităților și pentru educație, inclusiv pentru formarea profesională, și ar trebui să rămână o prioritate clară în viitorul proces de programare, având în vedere că acestea permit țărilor partenere în curs de dezvoltare să fructifice potențialul capitalului uman al tinerilor lor și să stimuleze dezvoltarea umană, creșterea economică și ocuparea forței de muncă în țările lor; invită Comisia să introducă un indicator de politică privind copiii care să se bazeze pe metodologia existentă elaborată în domeniile genului, climei, migrației și digitalizării, pentru a permite instituțiilor și partenerilor UE să măsoare și să monitorizeze investițiile în copii; subliniază că urmărirea și monitorizarea investițiilor UE în copii sunt fundamentale pentru a demonstra valoarea adăugată și eficacitatea UE; subliniază că pandemia de COVID-19 a reprezentat un semnal de alarmă pentru țările cu venituri mici și medii, scoțând în evidență nevoia de a accelera progresele în direcția construirii unor sisteme de sănătate universale finanțate din fonduri publice; solicită ca programarea instrumentului să acorde prioritate granturilor și promovării sectorului public în domeniul sănătății, pentru a asigura faptul că ajutorul pentru dezvoltare ajunge mai întâi la oameni; accentuează că este important să se angajeze în continuare un buget suficient pentru îmbunătățirea rezultatelor sociale și combaterea problemelor sistemice;

12.își exprimă îngrijorarea cu privire la situația drepturilor persoanelor LGBTIQ+ la nivel mondial și cu privire la reacția generală de respingere în domeniul drepturilor femeilor, al egalității de gen și al sănătății sexuale și reproductive și al drepturilor aferente în țările în curs de dezvoltare; invită Comisia și SEAE să ia măsuri în legătură cu regresul recunoașterii și protecției acestor drepturi; subliniază, în această privință, că trebuie să se acorde prioritate sprijinului specific pentru organizațiile societății civile și comunitățile care promovează respectarea sănătății sexuale și reproductive și a drepturilor aferente, a drepturilor femeilor, a egalității de gen, a comunității LGBTIQ+ și a altor populații marginalizate, inclusiv măsuri consolidate pentru dezincriminarea homosexualității; reamintește că cel puțin 85 % din acțiunile noi puse în aplicare în cadrul instrumentului ar trebui să aibă ca obiectiv principal sau semnificativ egalitatea de gen și cel puțin 5 % din aceste acțiuni ar trebui să aibă ca obiectiv principal egalitatea de gen și drepturile și capacitarea femeilor și a fetelor;

13.accentuează că este important să fie îndeplinite toate obiectivele de cheltuieli și obiectivele legate de programe ale instrumentului și solicită informații detaliate cu privire la progresele înregistrate în acest sens; regretă că există deficite substanțiale în legătură cu atingerea obiectivului de 30 % privind clima al instrumentului, cu contribuția la obiectivul de 10 % în materie de biodiversitate prevăzut în CFM pentru 2026 și 2027 și cu asigurarea îndeplinirii angajamentelor financiare de la nivel mondial ale UE din cadrul ONU, în special în ceea ce privește contribuția la fondul pentru pierderi și daune; reamintește că schimbările climatice vor exercita o presiune din ce în ce mai mare asupra producției de alimente și a accesului la acestea, mai ales în regiunile vulnerabile, subminând securitatea alimentară și nutriția; reamintește, în continuare, că biodiversitatea este un factor esențial în combaterea schimbărilor climatice și că pierderea biodiversității și a serviciilor ecosistemice va submina progresele în ceea ce privește aproximativ 80 % din obiectivele evaluate pentru ODD; solicită un plan detaliat care să prezinte modul în care Comisia intenționează să îndeplinească obiectivele de cheltuieli și pe cele legate de egalitatea de gen până la sfârșitul CFM;

14.reafirmă angajamentul descris în instrument de a se ocupa de cauzele profunde ale migrației neregulamentare și ale strămutării forțate; consideră că, fără a aduce atingere circumstanțelor neprevăzute, angajamentul din cadrul instrumentului de a aloca un procent orientativ de 10 % din pachetul financiar al instrumentului acțiunilor de sprijinire a gestionării și guvernanței migrației și strămutării forțate în cadrul obiectivelor instrumentului ar trebui respectat și că această clauză nu ar trebui redeschisă; constată însă că 14 % din fondurile angajate în 2021 au contribuit la obiectivul de cheltuieli legate de migrație; se așteaptă să primească periodic informații actualizate substanțiale cu privire la situația actuală;

15.regretă că utilizarea actuală a pilonului de răspuns rapid nu contribuie vizibil și eficace la promovarea intereselor UE în lume; solicită, prin urmare, ca în cursul evaluării la jumătatea perioadei din 2024, să se reanalizeze posibilitatea reinstituirii sprijinului legat de programe pentru obiectivele de politică externă și de securitate ale UE;

16.evidențiază că evaluarea la jumătatea perioadei din 2024 a CFM nu ar trebui în niciun caz să conducă la reducerea sau realocarea fondurilor instrumentului între programele tematice și geografice pe termen lung dedicate dezvoltării sustenabile; este preocupat că instrumentul a fost subfinanțat de la începutul CFM 2021-2027 și că orientarea sa mai degrabă geografică a fost în detrimentul unor linii de finanțare tematice importante, cum ar fi domeniul prioritar „Oameni” al liniei bugetare „Provocări globale”, care a fost supus unei presiuni și mai mari din cauza pandemiei de COVID-19, având o marjă de manevră redusă sau inexistentă pentru respectarea integrală a angajamentelor UE de a sprijini inițiativele multilaterale în domeniul sănătății în următorii ani; subliniază că lipsa fondurilor creează un decalaj periculos între ambiția UE și capacitatea sa de a-și îndeplini promisiunile; reamintește că finanțarea insuficientă va crea și o concurență dăunătoare între nevoile pe termen scurt și investițiile pe termen lung și între principalele sectoare de dezvoltare, afectând în cele din urmă eficacitatea ajutorului UE și contribuția acestuia la realizarea Agendei 2030; subliniază rolul esențial al instrumentului, al FEDD+ și al GAE în a asigura un cadru strategic pentru finanțare mixtă, reducerea riscurilor investițiilor și garanții și în a mobiliza resurse din sectorul privat cu sprijinul bugetului UE, în special având în vedere concurența geopolitică și economică tot mai mare; accentuează că proiectele de finanțare mixtă și parteneriatele eficace cu sectorul privat din țările în curs de dezvoltare trebuie să se axeze pe maximizarea rezultatelor de dezvoltare și să fie în concordanță cu ODD, cu Acordul de la Paris și cu prioritățile naționale de dezvoltare; reamintește că sprijinul din partea sectorului privat mai degrabă suplimentează decât înlocuiește investițiile publice, mai ales în serviciile critice, cum ar fi sănătatea, educația și protecția socială, care oferă perspective esențiale pe termen lung pentru ieșirea din sărăcie; solicită ca FEDD+ să nu finanțeze investiții care au un impact negativ asupra realizării ODD, în special în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice; solicită ca bugetul pe termen lung să fie adaptat pentru a proteja impactul pozitiv, influența și credibilitatea UE pe scena mondială;

17.recunoaște rolul specific al investițiilor UE, care trebuie să reflecte interesele strategice și obiectivele de dezvoltare atât ale UE, cât și ale țărilor noastre partenere, precum și valorile UE și subliniază rolul important jucat de garanțiile bugetare în realizarea acestor investiții în temeiul principiului „politicile sunt prioritare”; evidențiază că este important să se asigure faptul că garanțiile contrabalansează riscul pe care îl implică investițiile în țările cu cel mai ridicat grad de risc, astfel încât investițiile relevante să fie direcționate și către acestea; subliniază că UE ar trebui să conducă prin puterea exemplului în această privință, având în vedere dezbaterea în curs privind reforma băncilor multilaterale de dezvoltare;

18.constată rolul specific jucat de BEI în arhitectura financiară europeană pentru dezvoltare, astfel cum se prevede la articolul 209 din TFUE și la articolul 36 din regulamentul de instituire a instrumentului, și recunoaște potențialul BEI de a mobiliza fonduri suplimentare care să contribuie la obiectivele instrumentului; salută crearea BEI Global, care este operațional de la 1 ianuarie 2022 și care își propune să mărească prezența și expertiza băncii în țările în curs de dezvoltare; observă că de la înființarea noii direcții pentru dezvoltare, BEI Global a utilizat la un nivel record componenta de investiții dedicată oferită de instrument, furnizând peste 10 miliarde EUR în 2022, în special în sprijinul Ucrainei și al Global Gateway; reamintește importanța bugetului UE ca unic garant pentru activitatea BEI de acordare de împrumuturi în afara UE în sprijinul politicilor UE; solicită majorarea garanțiilor acordate BEI din bugetul UE pentru a permite BEI să continue să furnizeze operațiuni vitale pentru sectorul public și privat în Ucraina și să își extindă activitățile în sudul global; invită BEI să își folosească poziția pentru a mobiliza investiții pentru dezvoltarea sustenabilă în conformitate cu scopul și criteriile stabilite de FEDD+; evidențiază rolul important al BEI în crearea de parteneriate cu Comisia pentru a furniza 100 de miliarde EUR din cei 300 de miliarde EUR angajați în cadrul strategiei Global Gateway; invită BEI să acorde prioritate unei agende pentru dezvoltare sustenabilă; invită BEI să își asume riscuri mai mari în finanțarea proiectelor cu beneficii sociale ridicate; invită BEI să își consolideze în continuare prezența pe teren, bazându-se pe abordarea sa actuală de colocare în cadrul delegațiilor UE, exploatând în continuare posibilele sinergii cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și cu alte instituții europene de finanțare a dezvoltării (IFD); încurajează BEI să continue să se implice activ în planificarea, monitorizarea și evaluarea dezvoltării la nivel de țară, în colaborare cu delegațiile UE și prin intermediul cofinanțării cu IFD; solicită o coordonare mai strânsă între Comisie și delegațiile SEAE și UE pentru a facilita discuțiile și cooperarea cu actorii relevanți de pe teren, în vederea identificării proiectelor care îndeplinesc cel mai bine obiectivele de eficacitate a dezvoltării;

19.salută „arhitectura deschisă” a FEDD+, care a fost introdusă pentru a sprijini investițiile din sectorul privat, și invită Comisia, BEI, BERD, statele membre și IFD să utilizeze pe deplin opțiunile oferite de GAE și de componentele de investiții relevante pentru a promova investițiile sustenabile din sectorul privat; subliniază necesitatea de a mobiliza finanțarea din partea sectorului privat, cu un accent deosebit pe întreprinderile mici și mijlocii, și solicită intensificarea eforturilor de eliminare a blocajelor și a obstacolelor din calea investițiilor; recunoaște, de asemenea, rolul important al sectorului privat în generarea de noi investiții, locuri de muncă și finanțare pentru dezvoltare, acolo unde este posibil; reamintește competența de control a Parlamentului și nevoia de transparență în utilizarea FEDD+;

20.salută abordarea „Echipa Europa” și obiectivul său de a crește coerența, impactul și vizibilitatea proiectelor de dezvoltare ale UE și solicită mai multe acțiuni comune cu statele membre, în special inițiative „Echipa Europa”; reamintește observația CCE potrivit căreia contribuțiile individuale ale statelor membre la inițiativele „Echipa Europa” nu sunt indicate în programele indicative multianuale, fapt ce creează incertitudine în ceea ce privește sprijinul financiar acordat de statele membre, ceea ce contribuie la a face ca viitorului inițiativei „Echipa Europa” ca inițiativă colectivă să fie neclar; invită Comisia și statele membre să examineze eficacitatea abordării și să informeze Parlamentul cu privire la constatările lor; invită Comisia să clarifice rolurile în cadrul abordării „Echipa Europa” și să propună un mecanism care să crească transparența și controlul democratic al inițiativelor; solicită, în continuare, acțiuni comune ale UE și ale statelor membre pentru a mări eficacitatea și a maximiza resursele; încurajează statele membre, IFD, BEI și BERD să joace un rol mai activ în cadrul inițiativei „Echipa Europa”, prin angajamente financiare și acțiuni comune, coordonate de Comisie;

21.apreciază strategia Global Gateway ca răspuns concertat al UE la provocările globale; consideră că în perioade caracterizate de noi provocări geostrategice, actorii politicii externe și de securitate a UE și ai cooperării pentru dezvoltare trebuie să se coordoneze mai bine pentru a mări prezența și vizibilitatea UE în lume prin investiții în infrastructură care creează valoare națională în țările partenere, în conformitate cu ODD; reamintește că strategia Global Gateway trebuie înțeleasă ca un concept strategic în care sunt integrate politica externă, economică și de dezvoltare; subliniază că sunt necesare investiții masive atât în infrastructura tangibilă, cât și în cea intangibilă în țările în curs de dezvoltare, de la rețelele digitale, de transport și energetice la sistemele de sănătate, educație și alimentare; regretă însă lipsa de transparență și lipsa unui cadru de reglementare pentru guvernanța și punerea în aplicare a strategiei în cadrul obiectivelor și priorităților instrumentului; accentuează că este nevoie de implicare parlamentară și de control parlamentar adecvate, precum și de consultare cu sectorul de afaceri și cu organizațiile societății civile, printr-un cadru de guvernanță simplificat, care ar stimula rapid investițiile și vizibilitatea UE în țările partenere, într-un context geopolitic complex; invită Comisia să actualizeze comunicarea comună privind Global Gateway pentru a clarifica cadrul de guvernanță, inclusiv rolul de control al Parlamentului, și să ofere o definiție clară a unui proiect Global Gateway și a elementelor care îl diferențiază de alte proiecte de investiții; solicită claritate cu privire la modul în care se aplică Regulamentul financiar al UE și normele privind achizițiile publice; solicită ca strategia să fie pusă în aplicare mai repede, având în vedere provocările globale existente și emergente;

22.regretă lipsa de claritate în ceea ce privește finanțarea strategiei Global Gateway și reamintește că astfel de noi inițiative ar trebui să fie finanțate prin credite noi și prin revizuirea aferentă în sens ascendent a plafonului pentru rubrica 6; invită Comisia să implice mai sistematic organizațiile societății civile în proiecte Global Gateway și în inițiativele „Echipa Europa” și să ia în considerare posibilitatea implicării active a organizațiilor societății civile locale în programarea pentru fiecare țară;

23.subliniază importanța utilizării mai eficiente a sinergiilor și a unei mai bune armonizări a inițiativelor de finanțare care sunt asumate de BEI, BERD și alte IFD și care vizează țările din vecinătatea europeană, acordând o importanță deosebită țărilor candidate la UE;

24.reamintește competențele de control politic și bugetar și de consultare ale Parlamentului și accentuează rolul dialogului geopolitic la nivel înalt în furnizarea de orientări generale pentru implementarea instrumentului; accentuează că este important să existe informații detaliate despre bugetul care a fost sau va fi executat; subliniază că Parlamentul are nevoie de acces deplin și la timp la documente și trebuie să poată să monitorizeze impactul și progresul proiectelor pentru a evalua mai bine domeniul lor de aplicare și impactul, motiv pentru care are nevoie de acces deplin la indicatori de referință și indicatori țintă standardizați, precum și la surse de date; invită Comisia să asigure un flux interinstituțional consecvent de informații, menținând Parlamentul informat cu privire la proiectele de investiții, inclusiv proiectele Global Gateway, și să pună integral la dispoziție cadrul de gestionare a rezultatelor; reiterează că pozițiile Parlamentului trebuie luate pe deplin în considerare; reamintește, de asemenea, că rezoluțiile Parlamentului European fac parte din cadrul politic general pentru implementarea instrumentului; îndeamnă Comisia să îmbunătățească semnificativ furnizarea la timp a documentației către Parlament, înainte de dialogul geopolitic la nivel înalt, precum și modul în care aceasta ține seama de recomandările Parlamentului, în special prin inițierea unei proceduri scrise după fiecare dialog, indicând cum va da curs fiecărei recomandări specifice a Parlamentului;

25.invită Comisia să profite de revizuirea CFM pentru a perfecționa nomenclatura instrumentului incluzând mai multe linii bugetare pentru a permite autorității bugetare să își exercite competențele de control, în special în ceea ce privește liniile bugetare aferente politicii de vecinătate, pentru a consolida transparența, astfel încât să se obțină o politică bazată pe date care să poată fi auditată în privința obiectivelor sale și pentru a reflecta mai bine o abordare strategică și a îmbunătăți programarea pe termen lung; atrage atenția că suprapunerea instrumentelor financiare, de exemplu în contextul garanțiilor, îngreunează controlul; invită Comisia să prezinte, după consultări cu Parlamentul, o imagine de ansamblu inteligibilă, clară și completă, într-un singur document, a instrumentelor financiare, a relațiilor dintre ele și a diferiților actori implicați, precum și o imagine de ansamblu completă și exactă cu privire la granturi și garanții și la modul în care acestea sunt acoperite; invită Comisia să furnizeze autorității bugetare actualizări trimestriale, inclusiv cu privire la utilizarea și cuantumurile garanțiilor bugetare, împreună cu provizionarea estimată și previziunile viitoare, precum și situația actuală în ceea ce privește obiectivele de cheltuieli și legate de programe;

26.accentuează importanța procesului de programare, subliniind rolul esențial al SEAE și al delegațiilor UE în această privință, precum și în asigurarea includerii cum se cuvine a țărilor partenere și a altor actori din domeniul dezvoltării pe tot parcursul procesului, inclusiv prin încurajarea unor consultări și asocieri strânse și transparente cu autoritățile regionale și locale, pentru a identifica prioritățile comune și a consolida asumarea responsabilității de către țările partenere; subliniază că este important să se garanteze o abordare eficace bazată pe nevoi și centrată pe oameni în acțiunea externă a UE și evidențiază rolul esențial pe care ar trebui să îl aibă partenerii locali și societatea civilă în conceperea, implementarea, monitorizarea și evaluarea programelor; accentuează importanța organizațiilor societății civile și, după caz, a sectorului privat în implementarea instrumentului, mai ales în procesul de programare; reafirmă necesitatea de a intensifica sprijinul acordat societății civile în întreaga lume;

27.regretă procesul de programare precipitat care a avut loc în a doua jumătate a anului 2021, împiedicând un control adecvat din partea Parlamentului; ia act cu îngrijorare de constatările CCE din Raportul special nr. 14/2023, care a concluzionat că procesul de programare ar putea fi îmbunătățit; se așteaptă ca Comisia și SEAE să dea curs recomandării CCE și să țină seama de învățămintele desprinse în următorul exercițiu de programare; invită Comisia să asigure un exercițiu de programare mai previzibil și mai transparent, să elaboreze o metodologie standardizată, comparabilă și transparentă de alocare a fondurilor către țările vecine, să asigure o aplicare riguroasă pentru țările din afara vecinătății și să clarifice metodologia de evaluare a impactului sprijinului UE și să asigure relevanța acestuia într-un context geopolitic în schimbare;

28.salută instrumentele recente de asistență macrofinanciară (AMF) adoptate pentru a sprijini mai multe țări, în special Ucraina, să facă față consecințelor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; regretă lipsa furnizării de informații autorităților bugetare cu privire la gestionarea finanțării costurilor cu dobânzile aferente AMF; este îngrijorat că actuala finanțare a costurilor cu dobânzile aferente AMF prin mobilizarea rezervei pentru provocările și prioritățile emergente a instrumentului, mai degrabă decât prin credite noi, riscă să epuizeze cea mai mare parte, dacă nu chiar întreaga rezervă pentru perioada rămasă, lăsând instrumentul fără capacitatea de a răspunde unor probleme neprevăzute; subliniază, prin urmare, necesitatea de a găsi soluții de finanțare sustenabile pe termen lung, menținând în același timp capacitatea de a face față provocărilor viitoare;

29.regretă faptul că Comisia nu a informat întotdeauna Parlamentul înainte de mobilizarea rezervei și regretă practica de a trimite scrisori care sosesc după mobilizare, subminând efectiv dreptul de control al Parlamentului și împiedicând Comisia să țină pe deplin seama de observațiile sale cu privire la natura și obiectivele mobilizării și la sumele prevăzute; invită Comisia să informeze întotdeauna Parlamentul în detaliu înainte de mobilizarea fondurilor din rezervă și să țină seama de observațiile sale, în conformitate cu considerentul 71 din regulament;

30.regretă că utilizarea de către Comisie a rezervei nu respectă spiritul articolului 17 din regulamentul de instituire a instrumentului, în special în ceea ce privește finanțarea noilor inițiative legislative; este îngrijorat de faptul 80 % din finanțarea disponibilă în rezerva instrumentului pentru perioada 2021-2027 a fost deja alocată, rămânând doar 1,9 miliarde EUR (21 %) pentru perioada de până în 2027; regretă că 60 % din fondurile rămase pentru rezervă au fost prealocate fără a se lua în considerare nevoile viitoare anticipate, cum ar fi pachetul privind refugiații sirieni;

31.reamintește că o mai mare implicare a Parlamentului în toate etapele guvernanței și implementării instrumentului a fost una dintre condițiile pentru acceptarea fuzionării instrumentelor de finanțare externă anterioare în cadrul instrumentului (astfel cum se prevede în Rezoluția Parlamentului din 18 aprilie 2018 referitoare la punerea în aplicare a instrumentelor de finanțare externă ale UE: evaluarea intermediară din 2017 și viitoarea arhitectură post-2020 și în mandatul de negociere al Parlamentului din 2019 pentru instrument); reamintește că instrumentul oferă posibilitatea de a aduce modificări legislative regulamentelor privind instrumentul și IPA III și sugerează o evaluare aprofundată a rolului Parlamentului în asigurarea orientării strategice și a controlului ori în ceea ce privește implicarea insuficientă a Parlamentului în suspendarea ajutorului sau în utilizarea rezervei, precum și reuniuni periodice ale comitetului pentru instrument, care au un potențial nerealizat;

32.se așteaptă ca Parlamentul să fie implicat pe deplin în exercițiul de programare pentru a doua jumătate a CFM și pentru planurile indicative multianuale pentru perioada 2025-2027;

33.consideră că modalitățile actuale de raportare cu privire la acțiunile întreprinse de UE într-o anumită țară, regiune sau domeniu tematic sunt insuficiente și excesiv de juridice; solicită îmbunătățiri pragmatice și rapide în ceea ce privește actualizarea datelor utile și ca exemple de bune practici de punere în aplicare să fie puse la dispoziția Parlamentului în mod flexibil și în timp util, aplicând norme adecvate de confidențialitate, acolo unde este necesar; consideră că baza publică de date cu privire la proiecte nu este ușor de folosit și nu contribuie la furnizarea de informații actualizate; subliniază că proiectele de investiții ale UE ar trebui să facă obiectul evaluării, monitorizării și raportării, pentru a le stabili eficacitatea și a evita efectele negative nedorite;

34.invită Comisia ca, împreună cu BEI, BERD și alte IFD europene, să elaboreze proceduri standardizate, inclusiv evaluări ex ante și ex post și aplicarea cadrului Comisiei de gestionare a rezultatelor; îndeamnă Comisia să publice acest cadru și să se asigure că IFD care folosesc propriii indicatori îi definesc clar și explică aplicarea și comparabilitatea lor cu cadrul; invită Comisia să monitorizeze standardele de mediu, sociale și de guvernanță ale tuturor proiectelor de investiții; invită Comisia să facă accesibil cadrul de gestionare a rezultatelor FEDD+ pentru a facilita controlul în vederea înregistrării de progrese în direcția unei finanțări mai responsabile pentru dezvoltare;

35.solicită ca evaluarea la jumătatea perioadei să fie utilizată în cea mai mare măsură posibilă pentru a actualiza fie instrumentul, fie actele sale delegate privind domeniile prioritare și pentru a reevalua valabilitatea planurilor indicative multianuale geografice și tematice, incluzând condiții mai importante legate de respectarea dreptului internațional, a drepturilor omului, a statului de drept și a democrației, alinierea la politica externă a UE și aplicarea mecanismului de suspendare aferent, ca ultimă soluție, atunci când politica externă a unei țări beneficiare a instrumentului diferă complet de politica externă a UE; accentuează importanța creșterii vizibilității acțiunilor UE, în special a eforturilor de cooperare pentru dezvoltare; solicită, prin urmare, ca SEAE și delegațiile UE să dispună de instrumentele necesare pentru a-și dezvolta capacitățile de comunicare strategică, astfel încât să explice mai bine acțiunile UE factorilor de decizie și publicului larg din țările terțe și să combată dezinformarea; solicită ca UE să se opună oricărui sprijin pentru statele agresoare și politicile acestora, în special pentru Federația Rusă în războiul său de agresiune împotriva Ucrainei;

36.accentuează că evaluarea la jumătatea perioadei ar trebui să fie însoțită de modificările legislative necesare ale instrumentului și ale IPA III, astfel încât reglementările relevante să reflecte noul statut al Ucrainei și Moldovei ca țări candidate la UE, precum și de un nou act delegat care să stabilească obiectivele specifice și domeniile prioritare de cooperare pentru fiecare regiune; accentuează că este important să se furnizeze finanțare, prin IFD și BEI, care să vizeze accesul la materii prime critice și acțiunile conexe privind competențele, infrastructura și cadrul de reglementare, în conformitate cu standardele de mediu și sociale ale BEI, ca parte a planificării comune a UE și a partenerilor săi pentru dezvoltarea energiilor din surse regenerabile în contextul realizării ODD;

37.consideră că provocările geopolitice care au apărut odată cu războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și creșterea influenței nocive și a îndrăznelii Republicii Populare Chineze necesită o majorare considerabilă a bugetului instrumentului; evidențiază că provocările sunt răspândite în întreaga lume, ceea ce înseamnă că UE trebuie să își mărească influența geopolitică, rămânând totodată fidelă valorilor și principiilor sale; accentuează că se va putea răspunde acestor provocări într-un mod echilibrat numai dacă proporția alocărilor pentru fiecare domeniu al instrumentului va fi menținută la același nivel; își exprimă îngrijorarea că UE își pierde influența și vizibilitatea în fața ofertelor alternative făcute de China și de Rusia; solicită UE să răspundă așteptărilor țărilor partenere și să pună rapid în aplicare acordurile politice încheiate cu acestea, cum ar fi acordul post-Cotonou, pentru a-și consolida statutul de aliat fiabil în cooperarea pentru dezvoltare și pentru a demonstra că sistemul internațional bazat pe norme poate face față provocărilor contemporane;

38.insistă că Parlamentul face parte din Echipa Europa și ar trebui tratat ca atare și, prin urmare, așteaptă informații mai frecvente, detaliate și semnificative cu privire la punerea în aplicare a instrumentului, inclusiv lista investițiilor BEI care implică fonduri din cadrul instrumentului;

39.constată că proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare sunt inițiative noi care s-ar putea transforma în programe de finanțare ale UE dacă se dovedesc a fi de succes; subliniază că ele reprezintă o oportunitate pentru Parlament de a introduce programe care altfel nu ar fi fost finanțate; evidențiază că instrumentul, interpretat în sens larg, constituie teoretic un temei juridic pentru toate inițiativele, împiedicând astfel eligibilitatea și făcând ca inițiativele Parlamentului să fie de facto imposibile;

40.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Băncii Europene de Investiții și altor instituții financiare europene de dezvoltare relevante.