1.subliniază că noua generație a programului Europa creativă continuă să genereze un interes semnificativ în sectoarele culturale, creative și audiovizuale, precum și în media de actualități, cu un număr tot mai mare de cereri primite în cadrul celor trei componente, ceea ce duce la o scădere proporțională a ratei de succes a cererilor și poate provoca dezamăgiri cu privire la program în aceste sectoare;

2.salută răspunsul programului în atenuarea efectelor pandemiei de COVID-19, care a perturbat grav sectoarele culturale și creative chiar înainte de începerea programului actual; își reiterează, cu toate acestea, apelul adresat Comisiei și statelor membre de a intensifica eforturile de contracarare a efectelor pe termen lung ale pandemiei asupra creatorilor și a profesioniștilor din domeniul cultural, în special a celor legate de perfecționarea și recalificarea lor, pentru a răspunde nevoilor care decurg din evoluțiile și provocările care afectează aceste sectoare;

3.regretă că nu toate statele membre au alocat cel puțin 2 % din Mecanismul de redresare și reziliență pentru a asigura reziliența acestor sectoare, astfel cum a solicitat Parlamentul; invită, prin urmare, toate statele membre să consolideze sinergiile și să asigure investiții specifice suficiente pentru aceste sectoare prin intermediul altor programe ale UE;

4.recunoaște flexibilitatea Comisiei și a EACEA în punerea în aplicare a programului, care a fost adaptat pentru a ține seama de consecințele pandemiei de COVID-19; subliniază, cu toate acestea, necesitatea de a găsi un echilibru între sistemele armonizate de gestionare administrativă pentru toate programele UE, pe de o parte, și nevoile specifice ale diferiților beneficiari, pe de altă parte; îndeamnă, prin urmare, Comisia și EACEA să își intensifice eforturile de simplificare a procedurilor de gestionare administrativă a programului Europa creativă 2021-2027; reamintește, cu toate acestea, că raționalizarea și simplificarea nu ar trebui să conducă la reducerea resurselor financiare și umane dedicate monitorizării și evaluării proiectelor;

5.recunoaște că procesul de depunere a cererilor este adesea complex, în special pentru persoanele fizice și pentru organizațiile mici, cu resurse financiare și umane limitate; invită, prin urmare, Comisia și EACEA să permită includerea costurilor legate de procesul de depunere a cererilor în costurile bugetare globale estimate; invită, de asemenea, birourile „Europa creativă” să-i sprijine mai mult pe toți solicitanții;

6.invită Comisia să programeze schimburi periodice de consolidare a capacităților cu beneficiarii pentru a evidenția noutățile, cum ar fi noile cerințe din cadrul sistemului de raportare, inclusiv rezultatele conforme cu Regulamentul general privind protecția datelor Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).; subliniază, ca parte a obiectivului programului de a crește diversitatea, incluziunea și egalitatea de gen, necesitatea stringentă de a îmbunătăți sistemul de raportare pentru a asigura accesibilitatea și ușurința utilizării pentru toți beneficiarii, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități;

7.recunoaște introducerea progresivă a stimulentelor pentru incluziune în toate componentele în primii doi ani de punere în aplicare a programului; constată, cu toate acestea, lipsa unor date cuprinzătoare despre felul în care sunt urmărite obiectivele programului într-un mod care să încurajeze incluziunea, egalitatea, diversitatea și participarea; îndeamnă Comisia să prezinte, în acest sens, un raport detaliat cu privire la aceasta în evaluarea sa intermediară;

8.recunoaște că prin acțiunile sale programul contribuie la obiectivul de sustenabilitate climatică și de mediu; constată totuși că prioritățile de ecologizare au fost introduse în mod diferit în cele trei componente ale programului; invită Comisia să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a priorităților de ecologizare și impactul acestora asupra sectoarelor și să raporteze periodic cu privire la evaluarea sa; subliniază importanța dezvoltării unor activități de formare și de sensibilizare în vederea promovării adoptării unor practici mai sustenabile de către sectoarele culturale și creative;

9.subliniază importanța susținerii actorilor culturali și creativi în exploatarea oportunităților oferite la nivelul UE; salută, în acest sens, inițiativa CulturEU, un ghid interactiv multilingv care cartografiază toate oportunitățile de finanțare oferite; subliniază importanța crucială a menținerii unor schimburi regulate și, după caz, a schimburilor specifice cu sectoarele culturale, creative și audiovizuale, precum și cu media de actualități, cu scopul de a realiza o cooperare benefică; reamintește Comisiei importanța asigurării unei implicări adecvate a părților interesate în pregătirea viitoarelor programe de lucru anuale; sugerează Comisiei să evalueze dacă programul „Europa creativă” 2028-2034 ar putea fi mai bine implementat prin programe de lucru anuale sau bienale;

10.solicită consolidarea comunicării și a schimburilor dintre Comisie, EACEA și birourile „Europa creativă”, pentru ca acestea din urmă să aibă acces la toate informațiile relevante, astfel încât să ofere sprijin și îndrumare de calitate pentru solicitanți și beneficiari; reamintește, de asemenea, importanța transparenței în diseminarea rezultatelor cererilor de propuneri; invită, prin urmare, Comisia să continue să publice în timp util lista tuturor beneficiarilor granturilor, împreună cu suma acordată pentru cererile de propuneri;

11.subliniază importanța identificării programului și a creșterii vizibilității sale; invită, în acest sens, Comisia să informeze Parlamentul cu privire la implementarea strategiei de comunicare a programului, inclusiv cu privire la utilizarea logourilor oficiale;

12.subliniază dorința unui număr semnificativ de beneficiari de a-și împărtăși realizările și rezultatele cu sectoarele culturale, creative și audiovizuale, precum și cu cetățenii europeni; subliniază, în acest sens, că platforma pusă la dispoziție în acest scop este considerată nesatisfăcătoare și, prin urmare, invită Comisia să implice beneficiarii în dezvoltarea unei platforme mai adecvate;

13.constată că unele state membre nu oferă sisteme naționale de despăgubire sau asigurare pentru a facilita mobilitatea bunurilor culturale; recunoaște că costurile acestor asigurări comerciale pot fi substanțiale pentru numeroși actori culturali; sugerează, în acest sens, Comisiei să publice un studiu de fezabilitate pentru un sistem de garantare paneuropean pentru acoperirea costurilor de despăgubire, ca un prim pas către soluționarea acestei probleme;

14.invită insistent Comisia să promoveze utilizarea transparentă și centrată pe factorul uman a inteligenței artificiale (IA) în procesul artistic și creativ, prin elaborarea unor standarde etice adecvate referitoare la utilizarea IA; invită, în acest sens, Comisia să se asigure că atât solicitanții, cât și beneficiarii comunică informații referitoare la utilizarea IA în proiecte, inclusiv în producția, distribuția și promovarea operelor creative, pentru a evalua această tendință emergentă în sectoarele culturale și creative și impactul său asupra programului;

15.reliefează potențialul major al programului „Europa creativă” în dezvoltarea și consolidarea parteneriatelor transnaționale, contribuind astfel și la relațiile internaționale ale UE prin cultură;

16.invită Comisia să investească resurse adecvate în dimensiunea externă a programului și să încurajeze continuarea cooperării între institutele și organizațiile culturale din statele membre, precum și între clusterele institutelor culturale naționale ale UE (EUNIC) din țările terțe; invită, de asemenea, Comisia să susțină și să faciliteze participarea țărilor terțe la program, acolo unde este posibil;

17.subliniază că actualul program Europa creativă, în pofida creșterii semnificative a bugetului pentru perioada 2021-2027, este încă suprasolicitat; invită, în acest sens, Comisia și statele membre să majoreze substanțial alocarea financiară pentru programul Europa creativă 2028-2034;

18.recunoaște necesitatea urgentă, în perioada de doi ani 2021-2022, de a concentra cheltuielile la începutul perioadei pentru a atenua efectele pandemiei de COVID-19 și ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; subliniază, cu toate acestea, impactul negativ pe care această măsură îl va avea în a doua jumătate a ciclului financiar;

19.îndeamnă statele membre și Comisia, având în vedere provocările create de digitalizare și ecologizare, pe lângă rata de participare ridicată, inflația în creștere mare și creșterea rezultantă a prețurilor la energie, care afectează grav capacitatea operațională a beneficiarilor, să se asigure că nu vor exista reduceri bugetare ale pachetului financiar al programului în următoarele exerciții bugetare;

20.regretă că eticheta „marcă de excelență” nu este încă implementată; invită Comisia să implementeze imediat această etichetă, astfel încât proiectele să poată beneficia de oportunitățile oferite de finanțarea cumulativă și alternativă în cursul acestui ciclu de programare;

21.regretă faptul că, în cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027, nu există flexibilitate pentru a suplimenta programul „Europa creativă” și subliniază că acest lucru împiedică finanțarea de noi inițiative, proiecte-pilot valoroase și acțiuni pregătitoare; reamintește, în acest sens, că proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare sunt instrumente importante pentru testarea unor noi inițiative, care s-ar putea transforma în programe permanente de finanțare ale UE sau pot fi incluse în programele existente;

22.regretă decalajul de finanțare dintre cele două cicluri ale CFM, care a afectat în mod deosebit sistemul de rețea, și invită Comisia să se asigure că acest lucru nu se va repeta în viitor; invită Comisia, având în vedere rolul esențial al acestui sistem în susținerea capacității sectoarelor culturale și creative de a funcționa la nivel transnațional și internațional, să asigure o finanțare adecvată și, în plus, să ia în considerare introducerea unor subvenții operaționale pentru această acțiune;

23.salută introducerea abordării sectoriale ca o nouă caracteristică a componentei Cultură, care completează acțiunile orizontale; solicită consolidarea acesteia printr-o alocare bugetară adecvată, care să garanteze că niciun sector nu este lăsat în urmă și că nu se reduce alocarea pentru acțiunile orizontale;

24.reamintește importanța protejării și promovării în continuare a libertății de exprimare artistică, în special în ceea ce privește oportunitățile de finanțare oferite de program în cadrul acțiunii privind proiectele de cooperare culturală și al sistemului rețelelor europene;

25.recunoaște că creșterea ratelor de cofinanțare, în special pentru proiectele de cooperare la scară mică, este benefică și facilitează participarea organizațiilor mici; invită Comisia și EACEA să permită consorțiilor de proiecte să stabilească independent modul în care se distribuie finanțarea între partenerii lor, cu condiția ca rata globală de cofinanțare să se aplice la nivel de proiect;

26.subliniază importanța mobilității transfrontaliere pentru toți creatorii, deoarece stimulează procesul creativ prin multiplicarea oportunităților profesionale în străinătate; salută, în acest sens, inițiativa „Cultura mișcă Europa” ca nouă acțiune de mobilitate în cadrul programului „Europa creativă”;

27.recunoaște calitatea ridicată a cererilor primite în cadrul programului de mobilitate; invită însă Comisia să promoveze inițiativa „Cultura mișcă Europa” în rândul unui public mai larg, cu ajutorul și sprijinul tuturor birourilor Europa creativă, prin activități de comunicare și de informare; consideră că aceste activități ar trebui să vizeze precis sectoarele individuale, inclusiv creatorii din toate grupurile marginalizate, precum și țările și regiunile mai puțin reprezentate, pentru a asigura echilibrul geografic;

28.subliniază că, deși recunoaște succesul major al noii acțiuni de mobilitate, este imperativ să se efectueze o analiză a principalelor tendințe emergente până la sfârșitul anului 2024, în vederea explorării posibilității de a extinde acțiunea pentru a include noi actori, cum ar fi cei din sectorul cărții; invită în acest sens, Comisia să majoreze bugetul alocat acestei acțiuni începând cu 2025;

29.subliniază impactul pozitiv al complementelor ecologice și familiale puse în aplicare pentru programul de mobilitate, care reprezintă un exemplu concret al modului în care programul poate fi mai incluziv; invită, prin urmare, Comisia să ia în considerare punerea în aplicare a acestei abordări în alte acțiuni ale programului Europa creativă;

30.salută majorarea finanțării pentru platformele europene de promovare a artiștilor emergenți în cadrul componentei Cultură și subliniază impactul pozitiv pe care l-a avut asupra diversității prin creșterea vizibilității artiștilor și a operelor lor la scară internațională; invită, prin urmare, Comisia să continue dezvoltarea acestei acțiuni asigurând o finanțare și o promovare adecvate;

31.subliniază importanța sistemului de rețele pentru crearea de rețele și oportunități de consolidare a capacităților, care crește diversitatea și competitivitatea sectoarelor culturale și creative europene; invită, în acest sens, Comisia să asigure o finanțare adecvată pentru această acțiune, pentru a susține beneficiarii actuali și noile rețele;

32.subliniază că abordarea sectorială reprezintă un instrument excelent care va consolida sectorul cărții și sectorul editorial, permițând acțiuni concertate care vor sprijini și stimula accesul pe piață și circulația mai largă a operelor europene;

33.reamintește că traducerea literară este principalul sistem de sprijin pentru sectorul cărților; subliniază, cu toate acestea, necesitatea de a extinde acest sistem pentru a include traducerea cărților de non-ficțiune europene; invită Comisia ca, în perspectiva evaluării la jumătatea perioadei a programului, să introducă obiective măsurabile cu privire la modul în care finanțarea este alocată, pentru a îmbunătăți accesibilitatea cărților pentru persoanele cu dizabilități;

34.salută intensificarea acțiunilor de sprijinire a sectorului muzical în cadrul componentei „Cultură”, ceea ce a dus la prezentarea unui număr mai mare de proiecte legate de muzică în cadrul programului actual; solicită, cu toate acestea, Comisiei o abordare mai strategică și mai orientată spre sector pentru sectorul muzical, care să abordeze provocările noi și viitoare, pe baza rezultatelor acțiunii pregătitoare „Muzica mișcă Europa”; subliniază, în acest sens, importanța unui dialog structurat periodic între ecosistemul muzical și Comisie; invită, de asemenea, Comisia să colecteze, în cooperare cu sectorul, date privind piețele muzicale din statele membre și să raporteze cu privire la toate provocările emergente care afectează întregul ecosistem;

35.subliniază importanța acțiunii speciale a Capitalei europene a culturii ca un catalizator pentru regenerarea culturală și economică a orașelor și regiunilor; subliniază necesitatea unei finanțări mai mari pentru această acțiune specială, care trebuia acordată demult, pentru a face față costurilor suplimentare suportate ca urmare a efectelor pe termen lung ale pandemiei de COVID-19 și a inflației tot mai mari; invită, prin urmare, Comisia să majoreze finanțarea Premiului Melina Mercouri, care a fost dotat doar cu 1,5 milioane EUR timp de mai mulți ani; invită, de asemenea, statele membre să asigure o moștenire durabilă a inițiativei și să sprijine activitățile de informare ale acesteia în vederea creșterii participării la activitățile culturale desfășurate în cadrul său;

36.recunoaște că Marca patrimoniului european este o inițiativă valoroasă care promovează rolul semnificativ pe care aceste situri îl joacă în istoria și cultura Europei și constată că, în perioada 2013-2021, au fost desemnate 60 situri cu acest titlu; invită, cu toate acestea, Comisia să îmbunătățească vizibilitatea Mărcii patrimoniului european prin dezvoltarea de sinergii cu alte instrumente financiare relevante ale UE;

37.subliniază importanța premiilor susținute de programul „Europa creativă” în domeniile literaturii, arhitecturii și patrimoniului, muzicii (contemporane, rock și pop), precum și artelor audiovizuale; subliniază că aceste inițiative deja tradiționale sunt bine cunoscute în aceste sectoare și că sporesc vizibilitatea sectoarelor culturale și creative europene prin recompensarea realizărilor din diferite domenii;

38.recunoaște că componenta Media rămâne principalul instrument european care oferă sprijin strategic sectorului audiovizual independent, care este format în principal din întreprinderi mici și mijlocii; subliniază concurența internațională semnificativă cu care se confruntă sectoarele europene ale audiovizualului, cinematografiei și jocurilor video și sprijinul esențial pe care această componentă îl oferă pentru redresarea și transformarea acestor sectoare și pentru creșterea autonomiei strategice a UE; subliniază, în acest sens, că este important să se acorde o alocare bugetară adecvată pentru componenta Media și insistă asupra necesității unor date cuprinzătoare pentru a evalua și monitoriza dacă și în ce mod programul reușește efectiv să crească potențialul economic și cultural al acestor sectoare;

39.recunoaște impactul pozitiv al măsurilor specifice introduse în cadrul componentei Media pentru a extinde participarea țărilor cu capacități audiovizuale diferite și pentru a consolida colaborarea transfrontalieră;

40.subliniază că un număr mare de proiecte de înaltă calitate din cadrul programelor de codezvoltare și de mini-pachete au fost respinse în perioada 2021-2022 din cauza constrângerilor bugetare; invită, prin urmare, Comisia să aloce un buget mai mare pentru viitoarea punere în aplicare a acestor scheme;

41.subliniază rolul vital al distribuției europene de film și al schemelor europene de sprijinire a vânzării filmelor în ceea ce privește contribuția la diversitatea culturală a sectorului audiovizual european prin creșterea circulației transfrontaliere a filmelor europene și prin compensarea unora dintre riscurile pe care le asumă distribuitorii atunci când investesc în producția, distribuția și promovarea filmelor europene non-naționale; subliniază, prin urmare, că este esențială creșterea finanțării pentru ambele sisteme și intensificarea eforturilor pentru a asigura o mai largă circulație și disponibilitatea online a operelor europene;

42.subliniază că, în multe țări europene, nu există scheme de sprijin pentru proiectarea operelor cinematografice; subliniază, în acest sens, importanța menținerii unei finanțări adecvate pentru rețeaua Europa Cinemas, o inițiativă emblematică a componentei Media, care contribuie la circulația filmelor europene în cinematografe;

43.subliniază că Regulamentul privind programul Europa creativă 2021-2027 extinde susținerea activităților de colaborare în rețea pentru profesioniștii din domeniul audiovizualului, inclusiv pentru creatori; subliniază că această acțiune nu a fost încă pusă în practică; solicită, prin urmare, Comisiei să implementeze o acțiune specifică cu scopul de a sprijini activitățile dedicate creării de rețele și cooperării ale organizațiilor profesionale și culturale europene în cadrul lanțului valoric audiovizual în timp util;

44.reamintește succesul acțiunii pregătitoare „Scrierea de scenarii europene” și sugerează Comisiei să includă obiectivele urmărite de această acțiune în programul „Europa creativă”;

45.salută introducerea unei acțiuni specifice de sprijinire a dezvoltării jocurilor video și a conținutului imersiv, care a generat un interes considerabil în acest sector; invită Comisia să sprijine dimensiunea culturală și creativă a acestui sector, ținând seama de caracteristicile sale particulare și de nevoile conexe atunci când elaborează cererile de propuneri relevante, inclusiv de necesitatea de a testa noi modele de afaceri în lumea virtuală, pentru a permite dezvoltarea competențelor în acest domeniu, cu un accent deosebit pe participarea femeilor; constată, cu toate acestea, că bugetul actual ar putea fi insuficient și solicită finanțare suplimentară pentru a susține creșterea ecosistemului european al jocurilor video și pentru a încuraja dezvoltarea și păstrarea talentelor europene;

46.subliniază că creșterea inflației, pe o piață audiovizuală foarte competitivă, are un impact asupra costurilor de producție; invită, prin urmare, Comisia să adapteze în sens ascendent plafoanele de finanțare pentru a se asigura că componenta Media oferă sprijin industriei audiovizuale;

47.recunoaște succesul rețelelor festivalului european, care a sprijinit 71 de festivaluri în cadrul a 12 rețele, cooperând, printre altele, pentru a încuraja implicarea publicului; invită, prin urmare, Comisia să continue finanțarea celor două acțiuni complementare, Festivaluri europene și Rețeaua festivalurilor europene, în ani alternativi;

48.constată că, întrucât Instrumentul Media Invest a atras un număr mare de cereri, trebuie asigurate sinergii bugetare mai bune cu programul InvestEU pentru viitoarea sa punere în aplicare; invită Comisia să îmbunătățească în continuare promovarea acestei facilități în sectorul audiovizual;

49.reamintește că propunerea Comisiei pentru o Lege europeană privind libertatea mass-mediei din septembrie 2022 instituie un nou Comitet european pentru servicii mass-media, care să înlocuiască Grupul autorităților europene de reglementare în domeniul serviciilor mass-media audiovizuale (ERGA) creat prin Directiva 2010/13/UE Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) (JO L 95, 15.4.2010, p. 1.).; subliniază, având în vedere resursele financiare limitate disponibile pentru realizarea obiectivelor programului, că bugetul alocat componentei Media și altor linii bugetare ale programului nu trebuie direcționat pentru finanțarea Comitetului;

50.regretă că acțiunile programate în cadrul componentei transsectoriale au suferit cele mai mari întârzieri în punerea în aplicare, în special în 2021, din cauza noutăților introduse în cadrul acestei componente;

51.ia act de faptul că parteneriatele pentru jurnalism și cererile de propuneri privind alfabetizarea mediatică au atras cel mai mare număr de candidaturi în perioada 2021-2022, subliniind nevoia urgentă de sprijin financiar majorat pentru sectorul mass-mediei europene;

52.constată că rata scăzută de succes a cererilor din cadrul componentei transsectoriale, în pofida calității generale ridicate a documentelor depuse, indică o cerere ridicată de sprijin financiar, care, din păcate, nu poate fi acoperită de alocarea financiară actuală;

53.invită Comisia să se asigure că, în perioada de programare rămasă, nu mai puțin de 9 % Articolul 8 din Regulamentul (UE) 2021/818 de instituire a programului „Europa creativă” (2021-2027). din bugetul total 2021-2027 este alocat pentru sprijinirea obiectivelor componentei transsectoriale;

54.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și birourilor naționale ale programului Europa creativă.