P9_TA(2024)0009Aplicarea programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” 2021-2027 – implicarea și participarea cetățenilorRezoluția Parlamentului European din 16 ianuarie 2024 referitoare la aplicarea programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” 2021-2027 – implicarea și participarea cetățenilor (2023/2004(INI))Parlamentul European,

–având în vedere Regulamentul (UE) 2021/692 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 390/2014 al Consiliului JO L 156, 5.5.2021, p. 1.,

–având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 30 mai 2018 intitulat „Evaluarea impactului care însoțește documentul: Propunere de regulament de instituire a programului „Drepturi și valori”, Propunere de regulament de instituire a programului „Justiție”, Propunere de regulament de instituire a programului „Europa creativă” (SWD(2018)0290),

–având în vedere Raportul privind cetățenia UE în 2020,

–având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–având în vedere articolul 20 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și articolul 9 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

– având în vedere raportul Parlamentului European din 6 aprilie 2022 referitor la punerea în aplicare a acțiunilor de educație pentru cetățenie (2021/2008(INI)),

–având în vedere Recomandarea Consiliului din 22 mai 2018 privind promovarea valorilor comune, a educației incluzive și a dimensiunii europene a predării,

–având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 decembrie 2020 privind Planul de acțiune pentru democrația europeană (COM(2020)0790),

–având în vedere comunicarea Comisiei din 2 decembrie 2020 intitulată „Strategie pentru consolidarea aplicării Cartei drepturilor fundamentale în UE” (COM(2020)0711),

–având în vedere comunicarea Comisiei din 18 septembrie 2020 intitulată „O Uniune a egalității: Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025 (COM(2020)0565),

–având în vedere comunicarea Comisiei din 12 noiembrie 2020 intitulată „O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025” (COM(2020)0698),

–având în vedere comunicarea Comisiei din 5 martie 2020 intitulată „O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025” (COM(2020)0152),

–având în vedere comunicarea Comisiei din 5 octombrie 2021 intitulată „Strategia UE de combatere a antisemitismului și de susținere a vieții evreiești (2021-2030)” (COM(2021)0615),

– având în vedere comunicarea Comisiei din 7 octombrie 2020 intitulată „O Uniune a egalității: Cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor” (COM(2020)0620),

–având în vedere Comunicarea Comisiei din 24 martie 2021 intitulată „Strategia UE privind drepturile copilului” (COM(2021)0142),

–având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) și anexa 3 din Decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă,

–având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație (A9-0392/2023),

A.întrucât participarea activă la viața politică și culturală este un drept fundamental care ar trebui să fie accesibil în mod egal tuturor; întrucât Declarația universală a drepturilor omului prevede dreptul de a participa la alegeri guvernamentale și libere, dreptul de a participa la viața culturală a comunității și dreptul la întrunire și asociere pașnică, permițând participarea deplină în societate;

B.întrucât cetățenia Uniunii le conferă cetățenilor diverse drepturi, în special dreptul de a adresa petiții Parlamentului cu privire la orice chestiune care ține de responsabilitatea UE, dreptul de a sesiza Ombudsmanul European cu privire la cazurile de administrare defectuoasă din partea oricărei instituții a UE, dreptul de a se adresa în scris oricărei instituții a UE într-una dintre limbile oficiale ale UE și de a primi un răspuns în aceeași limbă, precum și dreptul de a avea acces la documentele Parlamentului, ale Consiliului și ale Comisiei în conformitate cu normele UE aflate în vigoare;

C.întrucât provocările sistemice actuale și emergente, cum ar fi criza climatică, pandemiile globale, tranziția digitală și inegalitățile sociale necesită adaptarea structurilor și a abordărilor care să asigure participarea activă a cetățenilor în societate; întrucât implicarea digitală activă a cetățenilor ar trebui să ia în considerare și să abordeze decalajul digital dintre generații, grupuri sociale, precum și dintre zonele urbane bine conectate și zonele rurale și îndepărtate, îmbunătățind nivelul general al competențelor digitale;

D.întrucât programele UE care promovează angajamentul civic, drepturile și valorile, sentimentul de apartenență și creșterea competențelor sociocivice și a gândirii critice sunt mai importante ca niciodată;

E.întrucât implicarea cetățenească trebuie înțeleasă ca fiind pe mai multe niveluri, incluzând procesele de la nivel local, regional, național, european și global, prin care cetățenii dobândesc informații și cunoștințe și își exprimă opiniile despre chestiunile politice și încearcă să participe la deciziile care le afectează viața și să le influențeze; întrucât participanții din zonele rurale și îndepărtate trebuie încurajați să participe la program; întrucât procesele actuale de globalizare și integrare europeană vor cere ca noua generație de europeni să se implice politic din ce în ce mai mult, la mai multe niveluri, pentru a trăi și lucra la nivel internațional și a face față diferențelor în viața lor de zi cu zi; întrucât societățile devin din ce în ce mai diverse, respectarea demnității umane, a diversității culturilor și a originilor și respingerea oricărui tip de discriminare față de femei, persoane LGTBIQ+, minorități etnice și alte grupuri marginalizate devenind din ce în ce mai importante în Europa;

F.întrucât schimbările sociopolitice observate în statele membre, de la polarizarea socială și încrederea instituțională scăzută la regresul democratic, erodarea statului de drept, reducerea spațiului dedicat societății civile, naționalismul ce promovează excluderea și instrumentalizarea euroscepticismului în scopuri politice, împreună cu ascensiunea mișcărilor extremiste și autoritarismul, infiltrarea fundamentalismelor religioase, precum și campaniile de dezinformare și informare greșită pot deveni o amenințare gravă la adresa democrațiilor europene și destabiliza UE în ansamblu; întrucât consolidarea participării active și a angajamentului cetățenilor prin educația formală, non-formală, informală și de învățare pe tot parcursul vieții joacă un rol important în contracararea acestei tendințe;

G.întrucât apariția unei cetățenii europene a fost împiedicată de cunoștințe lacunare și lipsa de pregătire emoțională, adesea corelate cu percepții eronate despre UE; întrucât, așadar, ar trebui să fie însoțită și susținută ferm de o serie de mecanisme care să permită participarea civică și dialogul intercultural; întrucât o mai bună înțelegere a istoriei noastre europene comune și o implicare mai puternică a cetățenilor în viața socială și politică pot avea un impact benefic asupra apariției unei identități europene care să completeze multiplele identități locale, regionale, naționale, geografice, culturale sau de altă natură ale cetățenilor; întrucât participarea activă a cetățenilor și dialogul sunt interconectate cu dimensiunea europeană a educației civice și pot contribui în mod eficace la crearea unei cetățenii europene cu drepturi și obligații clare;

H.întrucât implicarea civică insuficientă, cunoștințele limitate despre UE și înțelegerea redusă a valorii sale adăugate pot contribui la percepția unui deficit democratic și duc la euroscepticism în statele membre;

I.întrucât restrângerea spațiului civic în Uniunea Europeană și în alte țări care iau parte la program afectează participarea democratică și capacitatea organizațiilor societății civile de a acționa ca un sistem de control și echilibru în ceea ce privește statul de drept; întrucât acțiunile de sprijinire și facilitare a participării societății civile, inclusiv a organizațiilor minorităților și a organizațiilor de la nivel local care au un trecut bogat și o experiență considerabilă, sunt esențiale pentru apărarea democrației, a statului de drept și a drepturilor omului în statele membre;

J.întrucât organizațiile societății civile ale minorităților sunt esențiale pentru autoreprezentarea și angajamentul civic al persoanelor minoritare, în special pentru grupurile care nu dispun de alte căi oficiale de reprezentare politică;

K.întrucât, în 2020, peste 22 de milioane de resortisanți ai țărilor terțe locuiau în UE; întrucât aceste grupuri nu au acces la activități politice formale, ceea ce face ca viețile a milioane de persoane să fie afectate de decizii luate fără implicarea sau contribuția lor; întrucât acesta reprezintă un deficit democratic fundamental în întreaga UE la toate nivelurile și o provocare pentru elaborarea de politici și programe sustenabile, echitabile și eficiente, întrucât punerea în practică a drepturilor omului legate de participarea politică și publică a persoanelor fără cetățenie joacă un rol esențial în promovarea guvernanței democratice, a statului de drept, a incluziunii sociale, a dezvoltării economice și în eliminarea marginalizării și a discriminării în UE,

Etapele inițiale ale aplicării programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” (2021-2027): Componenta 3 – Implicarea cetățenilor

1.este ferm convins că programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” (CEDV) aduce o contribuție unică la întărirea angajamentului civic și a participării civice din perspectiva drepturilor fundamentale, combinând în mod eficace valorile, dialogul civil și cetățenia, promovând în același timp egalitatea socială și de gen, diversitatea prin sprijin în conservarea patrimoniului regional, conștiința istorică și combaterea discriminării, a violenței; este de părere că programul CEDV este un instrument esențial pentru viitorul UE și pentru a aborda problemele sociopolitice, cum ar fi decalajul de cunoștințe, euroscepticismul, restrângerea spațiului civic, precum și erodarea statului de drept și obstacolele la adresa lui în întreaga Europă; încurajează programul să sprijine acțiunile care vizează consolidarea rezilienței organizațiilor societății civile, inclusiv a celor axate pe statul de drept și valorile UE;

2.reamintește că punerea în aplicare a programului CEDV se află încă într-un stadiu incipient, deoarece regulamentul de instituire a programului a fost adoptat abia în 2021; subliniază că, din acest motiv, doar câteva proiecte din componenta 3 au fost finalizate și există puține informații disponibile din partea beneficiarilor care să permită evaluarea corectă a rezultatelor;

3.invită Comisia să acorde prioritate colectării de date privind programul CEDV, în special despre grupurile defavorizate, printre care comunitățile marginalizate, minoritățile și populațiile vulnerabile, pentru a aborda provocările unice cu care se confruntă și pentru a promova cercetarea experiențelor lor; insistă asupra necesității de a institui mecanisme solide de monitorizare și evaluare; subliniază că această abordare va fi utilă în elaborarea politicilor, garantând participarea semnificativă a grupurilor defavorizate la inițiativele de implicare civică și dându-le ocazia să se exprime, precum și pentru a crea un program mai incluziv și mai echitabil, asigurând, în același timp, evaluări viitoare mai bune în general;

4.evidențiază că programul s-a confruntat cu diverse dificultăți care au împiedicat etapele inițiale ale implementării sale, multe dintre acestea fiind factori externi, precum pandemia de COVID-19 și războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, și că acestea au perturbat și au compromis drepturile cetățenilor și participarea la democrație; constată însă că după un start lent, implementarea s-a accelerat și în prezent programul se derulează în parametri buni; în plus, subliniază că trebuie organizate campanii de sensibilizare pentru a ajunge la o populație mai largă, în special din zonele rurale;

5.este preocupat de faptul că utilizarea și introducerea de noi instrumente digitale pentru execuția fondurilor UE (de exemplu, instrumentul eGrants) par a fi un aspect-cheie pentru beneficiari în derularea programului; regretă că procedurile complexe au împiedicat totodată participarea organizațiilor mai mici, care nu dispun de timpul și resursele necesare pentru a trece prin procesul de depunere a cererilor în termenele stabilite; consideră că felul în care sunt concepute aceste instrumente limitează capacitatea programului de a se adapta la noile evoluții și la nevoile în schimbare; solicită eliminarea sarcinilor administrative și simplificarea proceselor de depunere a cererilor, contractare și raportare; subliniază că simplificarea cerințelor administrative include, de asemenea, un proces mai eficient și mai flexibil de depunere a cererilor pentru organizațiile care au semnat acorduri-cadru de parteneriat multianuale, inclusiv pentru a anticipa evoluțiile politicilor; evidențiază totodată că portalul pentru depunerea cererilor trebuie să devină mai ușor de utilizat, în special pentru organizațiile de mici dimensiuni, și că toate documentele procedurii trebuie să fie traduse în toate limbile UE, pentru a extinde participarea actorilor din toate statele membre și a asigura diversitatea culturală;

6.deplânge faptul că nu este obligatoriu ca statele membre să înființeze un punct de contact național pentru programul CEDV, care să ofere consiliere neutră, informații utile și sprijin solicitanților, părților interesate și beneficiarilor, inclusiv asistență pentru procesul de depunere a cererilor, oferind totodată timp informații ușor de înțeles despre rezultatele programului; constată cu regret că doar 20 de state membre aveau puncte de contact naționale până în iunie 2023;

7.este profund îngrijorat de faptul că ratele actuale ale inflației afectează costurile de funcționare pentru beneficiarii CEDV; regretă că beneficiarii se confruntă cu dificultăți în implementarea activităților planificate, în special în ceea ce privește costurile unitare de deplasare, cazare și diurne, și ar putea fi nevoiți să reducă unele dintre activitățile planificate inițial pentru a rămâne în limitele bugetului;

Recomandări de politică pentru viitorul programului CEDV

8.Invită Comisia să înființeze Grupul de dialog civil pentru a asigura un dialog regulat, deschis și transparent pentru a întări dialogul civil prin intermediul programului, astfel încât să sprijine un proces bidirecțional între instituțiile de la toate nivelurile și toate părțile interesate relevante, mai ales OSC, și ca parte a punerii în aplicare a articolului 11 din Regulamentul (UE) 2021/692, precum și să folosească dialogul civil drept instrument de stabilire a priorităților pentru programul de lucru pe doi ani și să promoveze mai departe dimensiunea colectivă a angajamentului civic ca dimensiune esențială a democrației și a statului de drept; reamintește, în acest sens, că ar trebui promovate acțiuni inovatoare de sprijinire a dialogului cu societatea civilă, inclusiv în vederea promovării unei culturi a parteneriatului bazat pe încredere cu beneficiarii granturilor; solicită, în special, acțiuni de consolidare a capacităților pentru a sprijini participarea largă a societății civile, mai ales prin legături cu alte scheme de finanțare furnizate prin gestiune partajată, cum ar fi instrumentul de sprijin tehnic;

9.reamintește că participarea activă a cetățenilor trebuie încurajată prin consolidarea dimensiunii europene a educației civice, atât în programa școlară, cât și în activitățile extrașcolare; evidențiază că o educație civică cu adevărat europeană poate informa și forma cetățenii în spiritul implicării și participării civice și că orientări adecvate ale UE pot fi instrumentul potrivit în acest sens; subliniază importanța includerii non-cetățenilor care trăiesc în UE și a organizațiilor lor autonome în grupul-țintă al programului CEDV, ceea ce va promova guvernanța democratică, statul de drept și incluziunea socială;

10.invită statele membre care nu au desemnat încă puncte de contact naționale să facă acest lucru cât mai curând posibil; invită Comisia să continue să colaboreze cu rețeaua punctelor de contact naționale prin reuniuni, măsuri de formare și schimburi specifice, deoarece acestea au fost organizate cu succes până în prezent; în acest context, încurajează Comisia, statele membre și punctele de contact naționale să instituie o rețea europeană de puncte de contact naționale pentru a facilita schimbul de bune practici și de cunoștințe; mai mult, încurajează Comisia să creeze o rețea de beneficiari ai programului CEDV pentru ca aceștia să facă schimb de experiență și de bune practici, pentru a ajunge la o înțelegere mai profundă a realităților locale și naționale din întreaga UE și din afara ei;

11.ia act de rezultatele introducerii diferitelor tipuri de mecanisme de reacordare a granturilor în cadrul programului CEDV, care au fost foarte încurajatoare până în prezent; solicită o analiză calitativă și cantitativă a diferitelor cereri de reacordare a granturilor, în vederea unei posibile extinderi a utilizării acestora la celelalte componente ale programului CEDV, după caz, și, în special, la componenta 3, pentru a se asigura că finanțarea UE ajunge la OSC de la nivel local care au un trecut bogat și o experiență considerabilă; îndeamnă Comisia să simplifice și mai mult procedurile administrative și cerințele de reacordare a granturilor, pentru a oferi organizațiilor care solicită reacordarea o mai mare flexibilitate în ceea ce privește beneficiarii sub‑granturilor, cu standarde adecvate de muncă, asistență medicală și protecție socială; consideră că cerințele de cofinanțare ar putea fi revizuite în vederea adaptării normelor la situația beneficiarului, pentru a sprijini o varietate mai mare de beneficiari, incluzând indivizi și micro-structuri, și domenii tematice; insistă asupra faptului că este important să se promoveze folosirea programului în sectorul educațional în general, inclusiv în rândul studenților, al profesorilor, al personalului didactic și al lucrătorilor de tineret; subliniază că finanțarea acordată prin programul CEDV în domeniul drepturilor, egalității, valorilor și angajamentului civic, pentru care alte surse de finanțare sunt foarte limitate sau lipsesc, ar trebui să acopere un procent mai mare din valoarea granturilor; îndeamnă Comisia să se asigure că finanțarea este direcționată către structuri care respectă Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, de exemplu prin instituirea unor mecanisme de control care să garanteze standarde de muncă, sănătate și protecție socială corespunzătoare; solicită o evaluare a mecanismelor de reacordare a granturilor pentru a evalua eficacitatea și flexibilitatea lor, cât privește accesul la grupurile locale și sprijinirea organizațiilor din țările cu un spațiu civic care se restrânge;

12.solicită ca bugetul programului să fie majorat la 2,6 miliarde EUR în următorul cadru financiar multianual (CFM) pentru a răspunde cererii tot mai mari de inițiative în domeniul angajamentului civic și al participării democratice; mai cer să se creeze un mecanism ad-hoc pentru protecția apărătorilor drepturilor omului, similar mecanismelor existente pentru apărătorii drepturilor omului din afara UE sau pentru protecția jurnaliștilor și, în general, să se combată impactul inflației asupra costurilor programelor, ținând cont și de concluziile Conferinței privind viitorul Europei legate de cetățenia și educația europene, precum și de importanța strategică a programului CEDV pentru implementarea priorităților UE;

13.scoate în relief că activitățile eficiente de comunicare și de sensibilizare sunt esențiale pentru succesul programului și că, prin urmare, trebuie să li se acorde prioritate astfel încât să fie implicați potențialii beneficiari, în special la nivel local;

14.recunoaște că schimburile și participarea la activitățile din cadrul programului CEDV sunt esențiale pentru consolidarea capacității organizațiilor societății civile de a se implica civic și de a promova valorile UE în țările din afara UE; subliniază că implicarea activă și angajamentul față de valorile europene nu încep cu acordurile de aderare și sunt rezultatul activității îndelungate a activiștilor și a organizațiilor societății civile de a promova aceste idei și de a sprijini activiștii locali din țările din afara UE; încurajează Comisia să faciliteze participarea cetățenilor din afara UE prin implicarea OSC din afara UE în activitățile CEDV; solicită, prin urmare, ca programul CEDV să acopere costurile de participare ale reprezentanților societății civile, cel puțin pentru cei din țările candidate și asociate, indiferent dacă țara lor este sau nu implicată în programul CEDV; subliniază necesitatea de a aborda provocările asociate războiului din Ucraina prin încurajarea proiectelor cu partenerii ucraineni prin activități dedicate memoriei, participare democratică și recuperarea patrimoniului cultural ucrainean;

15.își reafirmă apelul ca programul CEDV să devină o pârghie de acțiune în domeniul conștiinței istorice europene prin sprijinirea activă a structurilor care urmăresc promovarea memoriei istorice critice, de exemplu privind cercetarea transnațională și vizitarea locurilor comemorative, atât în UE, cât și în afara acesteia; în special pentru a denunța revizionismul istoric și cultural; invită Comisia și statele membre să acorde o atenție deosebită problemelor societale sensibile care ar putea face obiectul unei posibile instrumentalizări;

16.solicită ca programul CEDV să sprijine dinamica emergentă de a corela înfrățirea orașelor și rețelele de orașe cu înfrățirea instituțiilor de învățământ, ceea ce poate întări dimensiunea europeană, schimbul de bune practici și sentimentul de apartenență;

17.îndeamnă Comisia să simplifice și mai mult procedurile administrative pentru parteneriatele-cadru cu o durată de patru ani pentru granturile de funcționare, în special sub aspectul caracteristicilor specifice ale instrumentului informatic utilizat, care pare să fie mai potrivit granturilor pentru acțiuni;

° °

18.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.