1.salută rolul din ce în ce mai important al Parlamentului în acțiunea externă a UE, care a evoluat treptat la unul substanțial, combinând competențele sale legislative, bugetare și de control cu multiple forme de angajament public și discret față de organizații internaționale, țări, societăți și persoane din afara UE;

2.subliniază rolul și valoarea distincte ale diplomației parlamentare a UE în completarea și consolidarea vizibilității și a impactului politicii externe și de securitate a UE, alături de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), de Comisie și de serviciile diplomatice și parlamentele statelor membre, asigurând, în același timp, autonomia Parlamentului;

3.subliniază importanța diplomației parlamentare, ca mijloc de a stabili contacte cu părți interesate mai diverse din țările partenere și terțe în vederea creșterii gradului de conștientizare cu privire la legislația și pozițiile UE, de a înțelege mai bine percepțiile, impactul și consecințele unei astfel de legislații și poziții în aceste țări și de a crea alianțe inter pares și parteneriate solide, într-un context internațional din ce în ce mai complex și multipolar;

4.regretă faptul că, în pofida contribuției sale distincte la realizarea obiectivelor de politică externă și de securitate ale UE, precum și a valorii adăugate și a complementarității diplomației parlamentare, Parlamentul nu este încă pe deplin recunoscut de Comisie, Consiliu și SEAE ca parte integrantă în cadrul abordării „Echipa Europa”;

5.consideră că Parlamentul deține un mare potențial neexploatat care i-ar permite să-și dezvolte în continuare rolul diplomatic și contribuția la realizarea obiectivelor de politică externă și de securitate ale Uniunii;

6.subliniază contribuția specifică, dinamică și publică a Parlamentului la politica externă și de securitate a UE și la soluționarea problemelor mondiale, prin activitatea comisiilor sale pentru afaceri externe, inclusiv a subcomisiilor pentru drepturile omului și pentru securitate și apărare, care susține relațiile cu țările terțe, cu organizațiile internaționale și cu societatea civilă la nivel mondial;

7.evidențiază că delegațiile permanente desfășoară o activitate importantă și complementară față de cea a comisiilor, stabilind un forum periodic și susținut de dialog politic cu țările terțe și organizațiile internaționale, inclusiv prin organisme parlamentare comune și adunări multilaterale;

8.accentuează că delegațiile permanente joacă un rol esențial ca punte între Parlament și partenerii săi din întreaga lume, facilitând interacțiunea, furnizând constant informații comisiilor și altor organe ale Parlamentului, dezbătând poziții și politici de interes comun și, de asemenea, ascultând diverși parteneri și alți factori interesați și transmițând punctele lor de vedere organismelor competente din Parlament;

9.consideră că misiunile oficiale ale Parlamentului în afara UE fac parte integrantă din politica externă a UE și trebuie, prin urmare, să se bucure de sprijinul deplin al delegațiilor UE, precum și de cel mai înalt nivel de informare și securitate din partea SEAE în acest sens; solicită ca Centrul de răspuns la situații de criză al SEAE să dispună de toate resursele necesare; consideră că o mai bună coordonare, planificare și stabilire a priorităților pentru misiunile între diferitele organe ale Parlamentului ar spori coerența, credibilitatea și impactul rolului diplomatic al Parlamentului;

10.sugerează ca organele relevante ale Parlamentului să prevadă o coordonare internă recurgând, printre alte măsuri, la întocmirea periodică a unei liste de țări prioritare cu care să se poarte un dialog, pe baza viitoarelor dosare legislative și priorități geopolitice sau strategice, la organizarea de schimburi comune de opinii cu aceste țări prioritare despre relațiile UE și la încurajarea sinergiilor dintre misiunile Parlamentului în străinătate, cu scopul de a se evita suprapunerile inutile, a raționaliza resursele și a face mesajele Parlamentului mai consecvente;

11.evidențiază că parlamentarii ar trebui să fie pe deplin pregătiți în privința dimensiunii culturale și a relațiilor culturale internaționale ale unei țări terțe atunci când se deplasează într-o misiune oficială, pentru a putea încuraja o cultură a dialogului în contextul unui dialog între culturi; solicită, în acest sens, SEAE și mai cu seamă direcției sale de comunicare strategică și de analiză prospectivă să sprijine pe deplin misiunile oficiale ale Parlamentului în țările terțe;

12.consideră că dialogul politic desfășurat de Parlament și deputați în Parlamentul European în nume personal cu actorii guvernamentali, parlamentari și ai societății civile din întreaga lume contribuie la promovarea priorităților, opiniilor și valorilor UE privind standardele mondiale în domenii precum drepturile universale ale omului și democrația, drepturile LGBTI, drepturile femeilor și egalitatea de gen, diplomația în domeniul climei și energetică, conectivitatea, inteligența artificială și politicile digitale și tehnologice;

13.subliniază angajamentul constant al Parlamentului de a plasa drepturile omului, statul de drept și democrația în centrul acțiunii externe a UE și de a oferi un forum esențial pentru a asculta și a amplifica vocea societății civile și a actorilor democratici din întreaga lume; subliniază, în acest sens, acțiunile sale de sprijinire a apărătorilor drepturilor omului, a parlamentarilor aflați în situații de risc și a tinerilor lideri politici, precum și de sprijinire a participării femeilor la viața politică și a combaterii dezinformării; solicită ca acțiunile Parlamentului să fie dezvoltate în continuare și ca, în următoarea legislatură, să fie auzită vocea celor ale căror drepturi sunt în pericol;

14.pune în evidență relevanța esențială a dezbaterilor și rezoluțiilor Parlamentului referitoare la încălcarea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept, acestea reprezentând unul dintre instrumentele sale cu cel mai mare impact în străinătate atunci când tratează situațiile legate de drepturile omului în țările din afara Uniunii; solicită deci ca aceste dezbateri și rezoluții să fie mai vizibile, inclusiv pe ordinile de zi ale sesiunilor plenare, și în concordanță cu activitatea comisiilor și a altor organe parlamentare permanente;

15.subliniază importanța și caracterul unic al rolului Parlamentului în misiunile de observare a alegerilor și, în sens mai larg, în programele de sprijinire a democrației, cum ar fi consolidarea democrației parlamentare în țările din afara Uniunii și în inițiativele care implică medierea, facilitarea consolidării capacităților, prevenirea conflictelor, promovarea unei culturi parlamentare consensuale și democratice și promovarea drepturilor omului; solicită ca observațiile desprinse din activitățile Grupului de susținere a democrației și de coordonare a alegerilor privind anumite țări, precum și cele desprinse din misiunile UE de observare a alegerilor să fie mai bine integrate în activitatea axată pe aceleași țări a comisiilor, delegațiilor și sesiunilor plenare;

16.solicită o coordonare consolidată cu Comisia, inclusiv cu Direcția Generală Politica Europeană de Vecinătate și Negocieri privind Extinderea și cu Direcția Generală Parteneriate Internaționale, pentru a sprijini democrația parlamentară la nivel mondial și a consolida sprijinul instituțional acordat parlamentelor; sugerează că rețeaua cu parlamentele naționale privind sprijinirea democrației, înființată de Parlament, ar putea deveni un forum instituțional periodic de coordonare a activităților și de mobilizare a expertizei;

17.evidențiază că trebuie atins echilibrul de gen în toate activitățile și misiunile, inclusiv la reprezentanțele Parlamentului, la deplasările în afara UE, și că trebuie extinse cunoștințele de specialitate privind egalitatea de gen, prin detașarea de experți în acest domeniu, ca parte a acțiunilor și a programelor de asistență parlamentară;

18.consideră că următoarea legislatură și înființarea viitoarei Comisii ar trebui să reprezinte o oportunitate de a consolida cadrul relațiilor interinstituționale dintre Parlament, SEAE și Comisie, inclusiv delegațiile UE, pentru a consolida diplomația parlamentară și setul de instrumente al UE pentru acțiunea externă;

19.solicită, în special, consolidarea controlului exercitat de Parlament asupra activităților din cadrul politicii externe și de securitate a UE, prin creșterea nivelului de responsabilitate și de transparență al SEAE și al serviciilor externe ale Comisiei; accentuează, în acest context, că trebuie actualizată Declarația din 2010 privind răspunderea politică, pentru a redefini relațiile dintre SEAE și Parlament;

20.invită Comisia, Consiliul și statele membre să implice cu adevărat Parlamentul în punerea în aplicare și controlul chestiunilor de importanță strategică în afacerile externe ale UE, inclusiv în aplicarea măsurilor restrictive, precum și în controlul instrumentelor de finanțare externă;

21.insistă asupra dreptului Parlamentului la informare în chestiuni legate de PESC în temeiul articolului 36 din TUE, inclusiv accesul în timp util la rapoarte, strategii de țară și la alte informații confidențiale care orientează desfășurarea PESC a UE; subliniază, în această privință, importanța finalizării, cât mai curând posibil, a actualizării Acordului interinstituțional din 20 noiembrie 2002 dintre Parlamentul European și Consiliu cu privire la accesul Parlamentului European la informații sensibile ale Consiliului în domeniul politicii de securitate și apărare;

22.evidențiază că funcția de control și competența Parlamentului de a monitoriza negocierea și punerea în aplicare a acordurilor internaționale ar trebui să-i confere un rol esențial în conturarea implicării Uniunii cu țările terțe și organizațiile internaționale și a acțiunii sale generale pe scena internațională, ceea ce ar permite Uniunii, de asemenea, să promoveze integrarea aspectelor de gen și a diplomației în domeniul climei în relațiile internaționale; regretă, în acest sens, încheierea așa-numitelor acorduri informale sau ad-hoc care nu necesită aprobarea Parlamentului, subminând astfel autoritatea Parlamentului de colegiuitor și rolul său de supraveghere;

23.consideră că ambasadorii UE în țările strategice și reprezentanții speciali ai UE ar trebui să fie confirmați numai după o evaluare pozitivă din partea Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului;

24.solicită o participare mai sistematică a președinților comisiilor externe ale Parlamentului la reuniunile și evenimentele PESC la nivel înalt, inclusiv la Consiliul Afaceri Externe; solicită trimiterea unor delegații comune ale SEAE, Comisiei și Parlamentului la reuniunile multilaterale și regionale majore;

25.insistă că toate documentele strategice esențiale de politică adoptate de Comisie și de Consiliu în legătură cu desfășurarea politicii externe a UE ar trebui redactate în consultare cu Parlamentul și ar trebui să integreze rolul și contribuțiile Parlamentului;

26.solicită consolidarea relațiilor Parlamentului cu parlamentele naționale ale statelor membre, care sunt organisme bine plasate pentru a acționa ca o punte de legătură cu ramurile executive ale statelor membre; subliniază, prin urmare, că Conferința interparlamentară privind PESC/PSAC și conferințele interparlamentare organizate anual de Subcomisia pentru drepturile omului reprezintă un forum important pentru schimbul de informații și de bune practici între parlamentele naționale și Parlamentul European în domeniile vizate și ar trebui consolidate;

27.consideră că Parlamentul poate juca un rol unic în apropierea politicii externe a UE de cetățenii europeni și în consolidarea legitimității sale democratice, inclusiv prin colaborarea cu entități substatale, cum ar fi guvernele și parlamentele regionale, permițând astfel diplomației multilaterale, în cadrele juridice și instituționale ale politicii externe a UE și, respectiv, a statelor membre, să contribuie la acțiunea externă la nivelul Uniunii și să se bazeze pe aceasta;

28.solicită din nou dezvoltarea unei diplomații autonome a UE, ghidată de o cultură diplomatică comună dintr-o perspectivă a Uniunii și subliniază rolul Parlamentului în această privință; consideră că punerea în aplicare a proiectului-pilot al Parlamentului privind înființarea Academiei diplomatice europene, în special a viitoarei sale structuri permanente, reprezintă un pas concret înainte în acest sens; solicită garanții privind participarea permanentă și implicarea activă a Parlamentului în viitoarele organe de conducere sau de administrație ale viitoarei Academii diplomatice europene, precum și în programele și activitățile sale de formare;

29.consideră că, în contextul regresului drepturilor omului și al democrației la nivel mondial, Parlamentul joacă un rol specific în apărarea multilateralismului bazat pe norme, a democrației și a statului de drept, în promovarea drepturilor omului și a pluralismului politic, în combaterea dezinformării și a ingerințelor străine în țările din afara UE și în sprijinirea parlamentelor alese în mod democratic la nivel mondial pentru a-și consolida rolurile instituționale și metodele de lucru interne prin programe specifice; observă că deputații europeni pot aborda chestiuni mai sensibile, cum ar fi încălcările drepturilor omului, pot face declarații publice, pot recurge la căi publice sau private de comunicare sau pot colabora cu partenerii locali, dacă spațiul diplomației tradiționale este mai restrâns;

30.subliniază rolul specific al organismelor parlamentare în sprijinirea țărilor partenere și, în special, a țărilor implicate în procesul de extindere și a țărilor potențial candidate din Balcanii de Vest și din vecinătatea estică; solicită consolidarea rolului acestora în procesul de aderare la Uniune, având în vedere rolul specific și esențial deținut de parlamentele naționale în acest proces necesar de reformă, inclusiv prin apropierea legislativă, supraveghere și informarea cetățenilor; reamintește că delegațiile UE trebuie să sprijine activ o astfel de cooperare interparlamentară în țările candidate și potențial candidate;

31.salută abordările inovatoare, cum ar fi cooperarea între comisii, recent lansată între Parlamentul European și Rada Supremă a Ucrainei, și încurajează dezvoltarea unor inițiative suplimentare în acest domeniu, având în vedere importanța politică a procesului de extindere;

32.solicită din nou consolidarea capacităților instituționale ale UE pentru diplomația preventivă, prevenirea conflictelor și mediere și consideră că Parlamentul poate oferi expertiză și o contribuție substanțială prin intermediul organismelor și acțiunilor sale în acest domeniu, inclusiv prin participarea la mecanisme de alertă timpurie și vizite la fața locului;

33.accentuează că vasta rețea interparlamentară dezvoltată de Parlament, cu ajutorul delegațiilor sale permanente și al adunărilor multilaterale, oferă un instrument ideal pentru a discuta și coordona pozițiile cu partenerii internaționali în forurile multilaterale, de exemplu în ceea ce privește rezoluțiile ONU, integrarea perspectivei de gen, diplomația în domeniul climei sau pozițiile din cadrul G20, precum și pentru a clarifica intențiile Uniunii față de parteneri și a-și promova acțiunile; subliniază contribuția semnificativă a Parlamentului la activitatea forurilor multilaterale, datorită implicării sale, printre altele, în summiturile parlamentare G7 și G20, precum și în reuniunile Uniunii Interparlamentare;

34.evidențiază rolul Parlamentului European în promovarea la nivel mondial a egalității de gen, inclusiv în combaterea feminicidului, a violenței de gen și în promovarea drepturilor LGBTI în acțiunea externă a UE; subliniază importanța parlamentarilor în promovarea sensibilității la dimensiunea de gen în toate relațiile externe ale Uniunii, prin acțiuni de sensibilizare, consolidarea capacităților și schimbul de bune practici, inclusiv, dar nu numai, valoarea adăugată a garantării unor parlamente echilibrate din perspectiva genului și a unei perspective de gen în funcționarea organelor parlamentare; invită Parlamentul să consolideze în continuare această dimensiune relevantă a diplomației sale parlamentare în interacțiunile sale cu țările partenere;

35.consideră că, în lumina obiectivului de dezvoltare durabilă 5 (realizarea egalității de gen și capacitarea tuturor femeilor și fetelor), Parlamentul trebuie să joace un rol semnificativ în atingerea unor repere strategice esențiale privind egalitatea de gen;

36.evidențiază activitatea de promovare a Parlamentului pentru ratificarea și punerea în aplicare a convențiilor ONU și a altor convenții internaționale relevante și a protocoalelor opționale, cum ar fi Acordul de la Paris și Convenția privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice;

37.consideră că, deși Parlamentul ar trebui să își mențină autonomia deplină în realizarea agendei sale de politică externă, vizitele și declarațiile comune ad hoc ale Parlamentului, alături de reprezentanții Comisiei și ai Consiliului, legate de principalele evoluții din țările terțe, constituie un domeniu promițător pentru adoptarea abordării „Echipa Europa”; solicită, în acest sens, lansarea unui program-pilot interinstituțional „Echipa Europa” într-o serie de țări din afara UE; solicită ca acest program-pilot să asigure integrarea deplină a instrumentelor Parlamentului într-o abordare interinstituțională comună față de țările în cauză;

38.denunță decizia unor țări, inclusiv a unora care au încheiat acorduri cu UE, de a interzice delegațiilor Parlamentului și deputaților europeni individuali să intre pe unele sau pe toate teritoriile lor; denunță amenințările și sancțiunile țărilor din afara UE împotriva deputaților europeni; îndeamnă insistent Consiliul și statele membre să ia măsuri imediate și ferme, inclusiv sancțiuni dacă se consideră necesar, atunci când organele Parlamentului sau deputații individuali sunt vizați de măsuri restrictive din țări terțe;

39.subliniază că observarea alegerilor constituie un domeniu în care cooperarea dintre Parlament și SEAE este cea mai structurată, ambele instituții desfășurând activități de observare a alegerilor care sunt bine integrate între ele în mai multe moduri;

40.solicită din nou o coordonare mai strategică între instituțiile UE în situațiile individuale urgente în care sunt implicați apărători ai drepturilor omului, jurnaliști sau membri ai unor grupuri deosebit de vulnerabile; își exprimă convingerea că diplomația parlamentară se poate dovedi un mecanism eficace și complementar de colaborare cu țările terțe în astfel de cazuri; solicită crearea unui grup operativ interinstituțional pentru apărătorii drepturilor omului, care să coordoneze eforturile europene în cazurile prioritare în care sunt implicați apărători ai drepturilor omului;

41.solicită din nou VP/ÎR ca, în cooperare cu statele membre și cu Parlamentul, să adopte o listă anuală a țărilor vizate care prezintă motive serioase de îngrijorare legate de situația dificilă a apărătorilor drepturilor omului și a activiștilor pentru democrație; astfel ar fi posibil, printre altele, un răspuns practic pe teren, pe deplin coordonat, al Echipei Europa; consideră că Parlamentul ar putea juca un rol decisiv, utilizându-și mijloacele instituționale și de altă natură în sprijinul acestei abordări specifice și comune;

42.îndeamnă fiecare delegație a UE să facă cunoscută activitatea Parlamentului relevantă pentru țara-gazdă, inclusiv în limba locală, pe site-ul său de internet, și să monitorizeze activitatea autorităților locale și a grupurilor societății civile;

43.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.