1.salută alinierea programelor Interreg NEXT la programele Interreg, deoarece aceasta are potențialul de a simplifica procedurile, de a consolida sinergiile dintre programe și de a crește eficiența investițiilor europene; subliniază, cu toate acestea, necesitatea unor proceduri mai simplificate, atât în etapa de evaluare, cât și în etapa de punere în aplicare a proiectelor, cu un accent mai mare pe rezultatele cuantificabile, dacă este cazul, precum și pe impactul global asupra dezvoltării regiunilor și a vieții cetățenilor;

2.subliniază că autoritățile locale și regionale joacă un rol esențial în cooperarea transfrontalieră cu țările învecinate, deoarece cunosc situația geografică, culturală, lingvistică și socială, precum și oportunitățile, constrângerile și provocările comune;

3.subliniază importanța proiectelor transfrontaliere, inclusiv a proiectelor de tip interpersonal, în încercarea de a aduce oamenii laolaltă și de a deschide astfel noi perspective pentru dezvoltarea locală durabilă și cooperarea transfrontalieră; subliniază rolul important al investițiilor transfrontaliere în consolidarea inovațiilor, promovarea transferului de tehnologie, a soluțiilor comune și a sinergiilor între diferitele programe și, astfel, în sporirea coeziunii teritoriale dincolo de frontierele administrative și în consolidarea solidarității europene;

4.subliniază că alocarea de fonduri pentru perioada 2021-2027 este departe de a fi optimă și, prin urmare, subliniază importanța consolidării financiare a acestor programe; salută creșterea responsabilității țărilor terțe pentru recuperările de la beneficiarii privați; subliniază importanța statului de drept și a unor condiții de concurență echitabile pentru toți beneficiarii, publici sau privați, și subliniază necesitatea de a încuraja implicarea investitorilor privați, pe lângă investițiile publice, în dezvoltarea durabilă a regiunilor frontaliere și a țărilor terțe, punând la dispoziția sectorului privat mai multe fonduri;

5.salută posibilitatea ca autoritățile de management să transmită datele către Comisie în format electronic, însă, în același timp, atrage atenția că transmiterea mai frecventă a datelor nu ar trebui să conducă la creșterea gradului de birocratizare; subliniază, prin urmare, importanța sistemelor interoperabile care ar putea trimite automat date într-o bază de date comună și încurajează Comisia să dezvolte în continuare cooperarea cu țările terțe în acest domeniu;

6.își exprimă preocuparea că proiectele mari de infrastructură nu vor mai fi supuse aprobării Comisiei;

7.salută eliminarea limitei finanțării UE pentru proiectele mari de infrastructură și consideră că dezvoltarea sustenabilă a infrastructurii contribuie la creșterea socioeconomică în regiunile transfrontaliere; subliniază, în același timp, necesitatea de a implica sectorul public și cel privat, ceea ce ar putea duce la mai multă inovare și dezvoltare a infrastructurilor legate de sectorul energetic, transporturi, comunicații și digitalizare;

8.atrage atenția asupra faptului că provocările majore cu care se confruntă Uniunea Europeană pot fi abordate și prin promovarea cooperării transfrontaliere între regiunile învecinate (de exemplu, un viitor sustenabil pentru Marea Mediterană, Marea Neagră, Marea Baltică și alte bazine maritime); un viitor durabil pentru Munții Alpi, Pirinei, Carpați și alte lanțuri muntoase; un viitor durabil pentru bazinele hidrografice mari ale Rinului, Dunării, fluviului Meuse etc.);

9.subliniază faptul că cooperarea transfrontalieră este un pas important în procesele de preaderare ale UE, care încurajează țările candidate să facă schimb de experiență și să învețe despre funcționarea internă a UE; subliniază că acest lucru contribuie la apropierea inițiativelor și obiectivelor UE de țările candidate, la schimbul de experiență și la inițierea procesului de convergență economică și socială; subliniază că țările candidate care au participat la cooperarea transfrontalieră vor fi deja familiarizate, la momentul aderării la UE, cu programele și proiectele UE;

10.subliniază rolul esențial al cooperării transfrontaliere în contextul gestionării durabile a resurselor naturale și al provocărilor legate de schimbările climatice, inclusiv de dezastrele naturale, de mediu, de biodiversitate și de securitatea alimentară, precum și de ecosistemele din zonele de frontieră; subliniază, în acest context, importanța eforturilor de prevenire și de elaborare a unor planuri locale și regionale pentru măsurile de adaptare la schimbările climatice la nivel transfrontalier; evidențiază necesitatea de a intensifica eforturile de combatere a schimbărilor climatice și de a atenua și mai mult schimbările climatice din aceste regiuni, în special pentru a asigura alinierea la obiectivele climatice ale UE;

11.subliniază potențialul cooperării transfrontaliere, mai ales în zonele transfrontaliere cu o densitate mai scăzută a populației, în domenii precum energia din surse regenerabile și economia circulară și solicită să se utilizeze mai bine oportunitățile existente, pentru a permite dezvoltarea unei economii durabile și crearea de locuri de muncă de calitate;

12.salută suspendarea cooperării transfrontaliere cu Rusia și Belarus ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, precum și redirecționarea de fonduri către Ucraina și Republica Moldova, circumstanțe care au modificat fundamental arhitectura europeană în domeniul securității; subliniază, în consecință, necesitatea cooperării în domeniul politicii de securitate care vizează atingerea unor obiective comune de descurajare și apărare colectivă fiabilă în cadrul cooperării transfrontaliere;

13.atrage atenția asupra situației dificile a regiunilor care au frontieră comună cu Rusia și Belarus după suspendarea programelor de cooperare transfrontalieră cu aceste țări și încurajează Comisia să colaboreze îndeaproape cu statele membre afectate pentru a găsi soluții durabile care să abordeze provocările sociale și economice din aceste regiuni;

14.solicită ca fondurile din programele transfrontaliere să fie utilizate pentru dezvoltarea unei infrastructuri de transport sustenabile, inclusiv pentru construirea de conexiuni feroviare și de spații de depozitare în apropierea frontierelor UE cu Ucraina și Republica Moldova, pentru a fluidiza fluxul de mărfuri și cereale, astfel încât să se asigure securitatea alimentară la nivel mondial, să se contribuie la dezvoltarea unei economii sustenabile pentru ambele țări și să se acorde sprijin statelor membre din prima linie, precum și Moldova și Ucraina, să facă față acestor provocări;

15.recunoaște importanța promovării culturii locale și regionale și a conservării patrimoniului, precum și a schimburilor educaționale și economice între regiunile de frontieră, pentru a consolida înțelegerea reciprocă a obiceiurilor populațiilor învecinate și pentru a crea stimulente majore în favoarea educației multilingve; subliniază importanța educației favorabile incluziunii în ceea ce privește valorile democratice și necesitatea de a sprijini o mai bună calitate în acest domeniu;

16.solicită sprijin pentru proiecte de infrastructură mai sustenabile care contribuie la îmbunătățirea conectivității regiunilor transfrontaliere, la stimularea mobilității în interiorul acestor regiuni și între acestea și la îmbunătățirea calității vieții și a oportunităților pentru locuitorii regiunilor, precum și pentru proiectele care abordează nevoia de infrastructură;

17.recunoaște eforturile imense depuse de guvernele naționale, autoritățile regionale și locale și societatea civilă din statele membre ale UE vecine cu Ucraina, precum și eforturile Republicii Moldova pentru a găzdui persoanele ucrainene strămutate și pentru a face față tuturor provocărilor cauzate de războiul de agresiune al Rusiei, inclusiv problemei cerealelor ucrainene și lipsei infrastructurii de transport; solicită în acest sens să se acorde un sprijin adecvat, inclusiv prin programele de cooperare transfrontalieră, pentru a face față nevoilor apărute;

18.subliniază că, deși nu se află într-un război deschis cu Rusia, și Republica Moldova are zone de conflict sprijinite de Rusia și, în același timp, a primit un număr mare de refugiați ucraineni, situația economică și socială a Moldovei fiind profund afectată de încetarea relațiilor sale comerciale cu Rusia; subliniază, prin urmare, să investițiile solide și o piață deschisă sunt extrem de necesare, iar proiectele comune sunt mai mult decât bine-venite în toate domeniile economice și sociale;

19.este revoltat de pierderile de vieți omenești și de distrugerea locuințelor și a infrastructurii din Ucraina; subliniază rolul activ pe care programele de cooperare transfrontalieră și noul Bauhaus european ar trebui să îl joace în reconstrucția sustenabilă post-război și, în același timp, pune în evidență necesitatea urgentă de a sprijini autoritățile regionale și locale din Ucraina, acordând în continuare sprijin regiunilor învecinate și încurajând o cooperare sporită;

20.salută inițiativa privind includerea Ucrainei în programul de cooperare teritorială europeană URBACT și aderarea Ucrainei și Republicii Moldova ca membri observatori în Rețeaua europeană de observare a dezvoltării și coeziunii teritoriale (ESPON);

21.regretă folosirea de către Rusia a surselor sale de energie ca mod de exercitare a presiunilor politice și economice; solicită anchete rapide cu privire la cooperarea economică în diferite sectoare energetice dintre unele state membre și Rusia, precum și adoptarea în continuare de măsuri pentru a consolida utilizarea surselor de energie regenerabile și a spori eficiența energetică, cu scopul de a diminua dependența de Rusia a acelor state membre care și-au redus în mod drastic cooperarea cu agresorul și au fost afectate de sancțiuni, inclusiv a țărilor învecinate;

22.regretă creșterea influenței Rusiei în țările învecinate, în special prin utilizarea manipulării și a dezinformării, atât pe canalele de comunicare în masă tradiționale, cât și pe platformele de comunicare socială online, și subliniază importanța consolidării cooperării cu aceste țări, în special în sectoarele educației și culturii, pentru a asigura faptul că cetățenii acestor țări continuă să fie informați și educați cu privire la valorile democratice;

23.subliniază importanța acordării unui sprijin financiar sporit programului, având în vedere provocările în materie de securitate din zona Mării Negre generate de atacurile rusești și blocada asupra porturilor maritime și de la Dunăre, care vizează prevenirea transporturilor de cereale ce sunt esențiale pentru economia Ucrainei; evidențiază riscul de securitate pe care aceste atacuri îl creează pentru statele de la granița cu Ucraina;

24.evidențiază potențialul surselor de energie din Marea Neagră, ce au capacitatea de a contribui la un viitor energetic sustenabil și în UE; subliniază că, în pofida potențialului lor, resursele de energie regenerabilă rămân în mare parte neexploatate;

25.consideră că programul Interreg NEXT Bazinul Mării Negre ar trebui să faciliteze dezvoltarea economică durabilă și gestionarea eficientă a resurselor comune;

26.subliniază importanța dezvoltării sustenabile a turismului în regiunile costiere ale Mării Negre și solicită ca toți actorii implicați să adopte o abordare responsabilă a protecției mediului;

27.solicită să se pună un accent puternic pe Marea Neagră, consolidând cooperarea regională pentru a aborda aspectele legate de securitate, inclusiv pe cele legate de conflictele regionale și de securitatea energetică, și încurajând proiectele de modernizare a porturilor și a infrastructurii aferente, astfel încât să se sporească conexiunile acestora cu nodurile de transport existente; solicită, prin urmare, în special conectarea acestora la coridoarele TEN-T;

28.insistă asupra faptului că ar trebui adoptată o strategie coerentă pentru zona Mării Negre și asupra necesității de a realiza sinergii cu Programul Regiunea Dunării 2021-2027;

29.subliniază importanța parteneriatelor economice și sociale solide cu țările terțe din bazinul Mării Mediterane; salută faptul că numărul de țări care participă la programele Interreg Euro-MED 2021-2027 este în creștere;

30.solicită o utilizare mai coordonată și mai eficientă a fondurilor existente, cu respectarea normelor sociale, climatice și de mediu actuale, pentru a crește competitivitatea bazinului mediteraneean, promovând în același timp potențialul energiei din surse regenerabile terestre și offshore;

31.consideră că programele transfrontaliere trebuie să joace un rol activ în abordarea provocărilor comune în materie de securitate și să urmărească promovarea stabilității regionale;

32.solicită gestionarea fluxurilor de migrație și combaterea migrației neregulamentare și a traficului de ființe umane, inclusiv prin finanțarea de proiecte care vizează primirea și formarea migranților și acordarea de asistență acestora, pentru a-i ajuta să facă față provocărilor unui mediu economic competitiv și să înțeleagă și să respecte mai bine valorile europene, promovând totodată incluziunea pe ambele maluri ale Mediteranei;

33.recunoaște rolul crucial al cercetării și inovării în prevenirea riscurilor de dezastre naturale, gestionarea durabilă a apei și reducerea emisiilor de CO2 și subliniază necesitatea de a acorda prioritate proiectelor care au obiective economice, sociale și de mediu cuantificabile;

34.subliniază că, în pofida potențialului lor, resursele regenerabile de energie rămân în mare parte neexploatate, iar acest potențial ar trebui stimulat, inclusiv prin implicarea IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie;

35.salută Strategia privind bazinul maritim WestMED din vestul Mării Mediterane și programele Interreg, cum ar fi MARITTIMO, ca bune exemple de cooperare directă și diversificată, inclusiv la nivel regional, cu obiective comune;

36.salută progresele înregistrate de Strategia macroregională Marea Adriatică-Marea Ionică (EUSAIR), care a mobilizat țările membre și regiunile acestora, țările terțe și autoritățile lor locale; consideră că EUSAIR este un exemplu de succes în care Uniunea s-a dovedit a fi o forță motrice și un vector al deschiderii; susține că aceleași principii și o abordare comună similară trebuie aplicate celorlalte zone ale Mediteranei;

37.invită Consiliul European să solicite Comisiei să prezinte o strategie macroregională detaliată pentru Mediterana, ținând seama de noua sa Agendă pentru Mediterana, în special de secțiunea 5 („Tranziția verde: reziliența la schimbările climatice, energia și mediul”) și să o adopte; regretă degradarea continuă a mediului în întregul bazin maritim mediteraneean, pierderea biodiversității și creșterea poluării aerului și a mediului marin, în special în ceea cu materiale plastice și deșeuri menajere, și solicită ca aceste fenomene să fie evitate, limitate și gestionate prin promovarea economiei circulare;

38.constată că existența diferitelor cadre juridice și instituționale creează obstacole suplimentare în implementarea proiectelor și face, prin urmare, ca implementarea proiectelor să devină o provocare; reamintește că procedurile administrative pot fi complexe și îndelungate, ceea ce poate descuraja autoritățile locale și regionale să participe la cooperarea teritorială; invită Comisia să contribuie la simplificarea acestor proceduri, făcându-le mai accesibile și mai transparente;

39.constată că barierele lingvistice și diferențele culturale îngreunează comunicarea și pot conduce la sarcini administrative, care ar trebui depășite prin măsuri adecvate;

40.subliniază diferențele care există între state în ceea ce privește competențele autorităților, precum și modificările care survin la nivelul autorităților regionale, care pot provoca întârzieri; consideră că ar trebui încurajat dialogul dintre autoritățile locale și ar trebui promovată participarea societății civile la proiectele de cooperare teritorială, cu implicarea organizațiilor neguvernamentale, a întreprinderilor sociale și a altor părți interesate;

41.subliniază necesitatea dezvoltării unor programe de schimb și de colaborare antreprenorială pe termen lung între instituții și întreprinderi în regiunile transfrontaliere, pentru a promova dezvoltarea economică durabilă, precum și necesitatea de a consolida coordonarea administrativă între statele participante, prin dezvoltarea în continuare, reorganizarea sau, dacă este cazul, crearea unor structuri funcționale sustenabile pentru cooperarea și rețelele transfrontaliere;

42.subliniază importanța instituirii unui sistem de schimburi interculturale pe termen scurt și mediu pentru a promova învățarea limbilor comune, a facilita o înțelegere mai aprofundată a culturilor regionale și colaborarea dintre comunitățile transfrontaliere, subliniind faptul că acest sistem ar trebui, de asemenea, să aibă în vedere aspecte administrative și antreprenoriale pentru a stimula dezvoltarea economică și administrativă;

43.relevă faptul că este necesar să se asigure o adaptare a programelor la nevoile individuale și la caracteristicile specifice ale fiecărei țări/regiuni participante; solicită să se depună eforturi suplimentare în acest sens;

44.constată că pandemia de Covid-19 a avut un impact negativ asupra regiunilor de frontieră, cu efect asupra implementării programelor și a proiectelor actuale;

45.subliniază că lipsa unei infrastructuri și a unor rețele de transport adecvate, în special în ceea ce privește cooperarea transfrontalieră în regiunile maritime și insulare, împiedică comerțul și mobilitatea și complică cooperarea;

46.subliniază problemele speciale legate de frontierele maritime și necesitatea de a le recunoaște ca frontiere speciale cu propriile nevoi, datorate mai ales diferențelor lingvistice și culturale, sarcinilor administrative și juridice, disparităților socioeconomice și problemelor de mediu;

47.subliniază că, având în vedere numeroasele crize și conflicte, cooperarea transfrontalieră cu țările învecinate necesită investiții în reziliența țărilor și a societăților și că prioritățile parteneriatului ar trebui să contribuie la îmbunătățirea substanțială a condițiilor de viață de ambele părți ale frontierei, inclusiv prin asigurarea unei dezvoltări durabile și favorabile incluziunii, a justiției sociale, a oportunităților de angajare și a prosperității economice;

48.consideră că cooperarea transfrontalieră poate contribui semnificativ la consolidarea democrației locale și regionale și a capacităților administrative ale țărilor partenere; evidențiază importanța grupărilor europene de cooperare teritorială (GECT) pentru facilitarea și promovarea cooperării teritoriale, în special în ceea ce privește gestionarea serviciilor de transport transfrontalier sau a spitalelor, punerea în practică sau gestionarea proiectelor transfrontaliere de dezvoltare și schimbul de cunoștințe și de bune practici;

49.subliniază că este important ca programele transfrontaliere ale UE să includă cultura ca indicator important al dezvoltării regionale, în special în zonele de frontieră, în care populațiile ce locuiesc de o parte și de alta a frontierelor împărtășesc un patrimoniu cultural și un fond lingvistic comun, pentru a asigura un dinamism al regiunilor și a spori atractivitatea acestora, pentru a intensifica schimburile culturale și a promova diversitatea și solidaritatea dincolo de granițele UE;

50.evidențiază faptul că programele oferă oportunități de dialog aprofundat cu o serie de părți interesate, inclusiv cu reprezentanți ai societății civile, autorități locale și regionale, mediul academic, cetățenii, ONG-urile și sectorul privat; subliniază în special importanța programelor transfrontaliere pentru țările candidate la UE, deoarece acestea oferă autorităților locale și naționale oportunitatea de a se familiariza cu legislația UE;

51.constată că cooperarea transfrontalieră poate contribui și mai mult la reducerea disparităților regionale, la promovarea dezvoltării economice și sociale, la integrarea perspectivei de gen, la ocuparea forței de muncă, la comerț și la coeziunea teritorială, precum și la îmbunătățirea mobilității persoanelor și a conectivității regiunilor;

52.subliniază importanța cooperării transfrontaliere în materie de digitalizare și pune în evidență necesitatea unor proiecte comune în domeniul infrastructurii digitale, care să se aplice cu precădere serviciilor publice, pentru a garanta un sector public coerent și eficient, axat pe nevoile tuturor;

53.subliniază că UE și statele membre ar trebui să coopereze mai îndeaproape cu țările învecinate în domeniul sănătății și al serviciilor de urgență și ar trebui să consolideze capacitatea IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie de a funcționa la nivel transfrontalier;

54.subliniază importanța creării de rețele și a evaluării comparative pentru eliminarea obstacolelor din calea cooperării transfrontaliere și observă că acest lucru ar trebui să permită o mai bună utilizare a instrumentelor, cum ar fi grupările europene de cooperare teritorială (GECT), instrumentul de investiții teritoriale integrate și strategia de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității;

55.subliniază rolul esențial pe care îl au investițiile în servicii publice de înaltă calitate pentru consolidarea rezilienței sociale și cu scopul de a face față crizelor economice, sanitare și sociale;

56.salută angajamentul continuu al guvernului Regatului Unit față de programul PEACE, care joacă un rol-cheie în cooperarea dintre regiunile de frontieră ale Irlandei și Irlanda de Nord;

57.subliniază rolul vital al programului PEACE PLUS, care menține relații de bună vecinătate în regiuni și asigură dezvoltarea socioeconomică a acestora;

58.recomandă o mai mare complementaritate între proiecte și subliniază necesitatea de a realiza sinergii cu alte instrumente de finanțare ale UE care se suprapun din punct de vedere geografic și tematic pentru a evita orice dublă finanțare; subliniază necesitatea ca, pe durata perioadei de programare 2021-2027, programele specifice să identifice în mod clar cerințele și prioritățile care sunt comune regiunilor de-a lungul frontierelor externe ale UE și să completeze alte inițiative finanțate de UE, fără a se suprapune cu acestea;

59.consideră că rolul strategiilor macroregionale ale UE în tratarea problemelor legate de regiunile frontaliere ar trebui consolidat în continuare;

60.recomandă, în domeniul guvernanței transfrontaliere, dezvoltarea unei strategii de infrastructură complet integrate (transport rutier, feroviar, pe apă), luând în considerare regiunea transfrontalieră în ansamblul ei; subliniază importanța elaborării unor soluții de mobilitate mai sustenabile la nivelul tuturor regiunilor transfrontaliere, inclusiv prin intermediul politicii TEN-T; invită Comisia și statele membre să promoveze mobilitatea inteligentă;

61.recomandă să fie promovate instrumentele financiare ale Uniunii Europene care aduc un plus de valoare socială și economică, pentru a crește gradul de conștientizare a beneficiilor UE;

62.invită Comisia să reducă sarcina birocratică, să simplifice considerabil procedurile și să reducă obstacolele legate de diferitele legislații; insistă asupra faptului că în acest mod ar trebui să fie posibil să se răspundă nevoilor reale ale regiunilor transfrontaliere; subliniază că dezvoltarea durabilă și incluzivă necesită acțiuni la toate nivelurile; recunoaște în mod explicit faptul că este important să se acorde atenție zonelor rurale din regiunile transfrontaliere, care sunt afectate în mod preponderent de provocări demografice;

63.solicită să se asigure îmbunătățirea coordonării și a dialogului, precum și un schimb suplimentar de bune practici între regiuni și state, de exemplu prin intermediul unei platforme precum INTERREG Europa; îndeamnă Comisia și statele membre să consolideze cooperarea în acest sens și invită statele membre să pună la dispoziția autorităților locale și regionale instrumentele și resursele de care au nevoie pentru a promova o cooperare transfrontalieră ambițioasă; afirmă că serviciile publice educaționale și culturale ar trebui să fie deschise, accesibile și la prețuri rezonabile pentru cetățenii de ambele părți ale frontierelor;

64.subliniază că, în conformitate cu principiul parteneriatului, autoritățile regionale și locale și reprezentanții societății civile și ai sectorului privat ar trebui să fie implicați, în cea mai mare măsură posibilă, în pregătirea și punerea în aplicare a proiectelor încă de la început; invită Comisia să ia în considerare acordarea de asistență tehnică autorităților locale și regionale din țările învecinate, pentru a le ajuta să dezvolte și să pună în aplicare proiecte de cooperare teritorială; solicită, de asemenea, elaborarea unor orientări în acest sens;

65.invită Comisia să continue integrarea ODD-urilor în viitoarele planuri de acțiune privind cooperarea transfrontalieră, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă și să nu existe regiuni rămase în urmă;

66.invită Comisia să coopereze și mai strâns cu statele partenere pentru a promova cooperarea transfrontalieră, oferind, acolo unde este necesar, know-how pentru a sprijini autoritățile omoloage din țările partenere și să îmbunătățească informațiile oferite acestora în ceea ce privește procedurile și condițiile de accesare a finanțării UE;

67.solicită majorarea bugetului total pentru cooperarea teritorială transfrontalieră;

68.consideră că crearea unor consilii guvernamentale locale transfrontaliere comune, cum ar fi cel instituit între România și Moldova pentru a contribui la dezvoltarea de proiecte comune de interes reciproc, ar putea fi un exemplu de urmat;

69.încurajează eforturile de a aduce țările partenere mai aproape de UE, de a stimula reforma internă și consolidarea capacităților la nivel local și regional și de a promova democrația locală, guvernanța pe mai multe niveluri și cooperarea descentralizată, inclusiv prin cooperarea în cadrul EuroNest și al Conferinței autorităților locale și regionale din Parteneriatul estic (CORLEAP) pentru vecinătatea estică și al Adunării autorităților locale și regionale din zona euromediteraneeană (ARLEM) și al Adunării Parlamentare a Uniunii pentru Mediterana (AP-UpM) pentru vecinătatea sudică;

70.subliniază necesitatea intensificării eforturilor și a alocării de resurse sporite pentru proiectele transfrontaliere care vizează dezvoltarea infrastructurii IT și extinderea accesului la rețelele în bandă largă, cu scopul de a sprijini colaborarea economică și socială între regiunile transfrontaliere; subliniază rolul esențial pe care tehnologia și inovațiile aduse de inteligența artificială îl pot juca în consolidarea legăturilor, în promovarea dezvoltării durabile, precum și în îmbunătățirea și simplificarea procedurilor administrative;

71.subliniază importanța identificării și evitării suprapunerilor de proiecte și a cheltuielilor inutile între diferitele programe și inițiative europene;

72.recomandă efectuarea unor evaluări periodice ale proiectelor de cooperare transfrontalieră pentru a asigura utilizarea eficientă a resurselor financiare ale UE;

73.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Comitetului Economic și Social European, Comitetului Regiunilor și parlamentelor naționale și regionale ale statelor membre.