1.evidențiază avertismentele repetate ale serviciilor de informații cu privire la riscurile de dependență economică, spionaj și sabotaj cauzate de prezența economică și implicarea și operațională a unor entități din țări din afara UE în infrastructura noastră critică și în sectoarele strategice, cum ar fi porturile AIVD, MIVD și NCTV, Dreigingsbeeld Statelijke Actoren 2, noiembrie 2022., inclusiv de activitățile navelor străine;

2.invită Comisia să prezinte un cadru strategic de politică al UE pentru a reduce și a limita influența și controlul financiar și operațional exercitat asupra porturilor UE și asupra proceselor și operațiunilor lor din hinterland de către țările din afara UE, inclusiv cazurile de participare și control în gestionarea unei autorități portuare, cu scopul de a găsi un echilibru între menținerea unui mediu investițional deschis și atenuarea riscurilor; invită Comisia și statele membre să monitorizeze și implicarea țărilor terțe în porturile țărilor învecinate care intră în domeniul de aplicare al politicii europene de vecinătate și al politicii de extindere;

3.invită Comisia să propună un cadru pentru monitorizarea și raportarea permanentă, împreună cu statele membre, cu privire la influența țărilor terțe în porturile UE, în special porturile TEN-T, gestionarea terminalelor UE și transportul containerizat la nivel mondial și să evalueze posibilele legături dintre acțiunile unei anumite țări terțe în aceste sectoare;

4.subliniază că limitarea investițiilor străine, în special de către întreprinderile publice, controlate sau influențate de stat, într-un anumit port dintr-un stat membru poate afecta negativ poziția concurențială a portului respectiv în raport cu porturile învecinate care nu au aceste limitări, ceea ce subliniază că este nevoie de o strategie europeană comună privind porturile; consideră că o repartizare asimetrică a investițiilor străine între țările UE poate pune în pericol unitatea, capacitățile de gestionare a crizelor și reziliența UE; solicită Comisiei să analizeze impactul potențial asupra ocupării forței de muncă și a comerțului la nivel local și la nivelul UE care ar putea rezulta din limitarea investițiilor din afara UE în porturile europene;

5.încurajează autoritățile portuare naționale, statele membre și Comisia să dezvolte un format adecvat pentru cooperarea strategică între porturile europene, pentru a reduce la minimum riscul de a fi întoarse unele împotriva altora de către actori externi;

6.accentuează că, în pofida existenței unor mecanisme de protecție la nivelul UE, cum ar fi examinarea investițiilor străine directe și normele în materie de concurență, aceste instrumente sunt insuficiente pentru a răspunde creșterii forței economice a puterilor externe prin intermediul societăților individuale, inclusiv al întreprinderilor publice, controlate sau influențate de stat, și depind foarte mult de punerea în aplicare de către fiecare stat membru în parte;

7.subliniază că este important să se intensifice cooperarea UE în ceea ce privește examinarea și blocarea investițiilor din țări din afara Uniunii în infrastructurile critice atunci când nu pot fi excluse efecte negative majore asupra altor state membre sau asupra întregii UE și că această cooperare ar trebui să includă schimbul de informații privind amenințările și oportunitățile;

8.încurajează ferm Comisia să consolideze rolul măsurilor de protecție pentru porturi printr-o revizuire ambițioasă a Regulamentului privind investițiile străine directe Regulamentul (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune JO L 79I, 21.3.2019, p. 1.). (Regulamentul privind ISD), inclusiv prin impunerea obligativității unui sistem de examinare a investițiilor străine directe în toate statele membre, asigurându-se că procesele de examinare sunt clare și obiective și că definițiile, domeniul de aplicare și aspectele procedurale sunt coerente în toate statele membre, pentru a asigura condiții de concurență echitabile la nivelul UE;

9.subliniază, de asemenea, importanța crucială a mecanismului prevăzut la articolul [47] din Regulamentul TEN-T revizuit [xxx/2024], care impune statelor membre să examineze investițiile țărilor terțe în infrastructura TEN-T pentru a identifica riscurile lor potențiale la adresa securității, sau a ordinii publice, care trebuie considerat complementar dispozițiilor Regulamentului privind ISD, deoarece acest mecanism se aplică atât investițiilor în infrastructură (de exemplu, achiziționarea de acțiuni într-un terminal), cât și lucrărilor de infrastructură efectuate în UE de către o societate dintr-o țară terță (de exemplu, în cadrul unei achiziții publice pentru construirea unui terminal într-un port european) și subliniază că aplicarea sa efectivă pentru infrastructura portuară în cauză ar trebui să fie o piatră de temelie a strategiei europene privind porturile;

10.subliniază că este important să se monitorizeze punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/2560 privind subvențiile străine care denaturează piața internă; invită Comisia să monitorizeze îndeaproape piața sectorului portuar și, dacă este necesar, să intervină din oficiu, astfel cum se prevede la articolul 9 din prezentul regulament;

11.invită Comisia să cerceteze și să evalueze impactul integrării verticale în logistica maritimă, al Regulamentului de exceptare pe categorii aplicabil consorțiilor, care urmează să expire în 2024, și al formării de alianțe în sectorul transportului de containere asupra influenței țărilor din afara UE în porturile Uniunii; invită Comisia să intervină atunci când este necesar, pentru a asigura o concurență loială, un echilibru corect al puterii și condiții de concurență echitabile pentru toți actorii din ecosistemul portuar;

12.subliniază că, în special, prezența agregată a întreprinderilor aflate sub controlul și/sau influența statului chinez în porturile rețelei centrale și în nodurile rețelei transeuropene de transport (TEN-T) are implicații importante pentru reziliența și securitatea nodurilor individuale și a rețelei în ansamblu; reamintește că prezența investitorilor din țări terțe în porturi poate împiedica dubla lor utilizare;

13.invită Comisia și statele membre să efectueze de urgență o evaluare a riscurilor în ceea ce privește implicarea Chinei în infrastructurile maritime, care să cuprindă aspecte legate de impactul acesteia asupra forței de muncă și a mediului, dependențe și o evaluare a blocajelor din transportul maritim de mărfuri din China către UE și transbordarea, și să includă și alte țări din afara UE în această evaluare;

14.reamintește că sectorul maritim și cel portuar din Europa sunt caracterizate de un mozaic de structuri de guvernanță diferite, cu mijloace diferite pentru a permite investiții, de la sisteme de acordare a licențelor și de concesiune, la acordarea dreptului de proprietate asupra infrastructurii portuare până la deplina putere operațională asupra autorităților portuare; subliniază, în acest sens, importanța măsurilor de atenuare a riscurilor adoptate de organismele de administrare a porturilor pentru a garanta controlul prin stabilirea unor condiții multiple (operaționale, sociale, de mediu etc.), în care ar trebui exploatat un terminal; subliniază, cu toate acestea, limitele unei abordări bazate exclusiv pe concesiuni portuare și/sau contracte de închiriere;

15.propune ca toate statele membre să introducă legi și să elaboreze planuri de urgență pentru un scenariu de conflict major sau pentru o altă stare de urgență sau pentru cazuri de utilizare abuzivă clară sau dublă utilizare a infrastructurii critice, cu repercusiuni negative asupra securității sau ordinii publice, astfel încât să poată prelua din nou controlul asupra porturilor, terminalelor și altor infrastructuri maritime, inclusiv anularea drepturilor de concesiune și/sau suspendarea capacității domeniului în cazurile de proprietate și participare;

16.solicită investiții publice și private semnificative în porturile situate în teritoriile de peste mări și în regiunile ultraperiferice pentru a le transforma în clustere strategice pentru transportul multimodal, pentru producerea, stocarea și distribuția de energie, precum și pentru apărare; invită Comisia să includă în propunerea sa dispoziții pentru a limita influența și controlul operațional al țărilor din afara UE în aceste porturi;

17.invită Comisia și statele membre să răspundă în mod specific necesității de a preveni și a reduce riscurile de spionaj și sabotaj în porturile cu dublă utilizare sau cu funcție militară, cum ar fi porturile folosite de NATO, inclusiv prin nave străine;

18.invită Comisia și statele membre să se ocupe de aspectul folosirii tehnologiei de încredere în logistica maritimă și pentru funcționarea terminalelor de containere; își exprimă îngrijorarea cu privire la dependența tot mai mare de producătorii din afara UE în ceea ce privește echipamentele de securitate (a frontierelor) din porturi și macaralele de cheu, care pot colecta date privind originea și destinația containerelor; încurajează investițiile în cercetare și dezvoltare în aceste domenii, astfel încât întreprinderile din UE să poată prelua rolul de lider în producția și vânzarea de astfel de tehnologii;

19.consideră că operațiunile logistice complexe și extrem de digitale conduc la o vulnerabilitate sporită față de întreruperile unor întregi lanțuri logistice; solicită, prin urmare, să se limiteze și să se monitorizeze accesul entităților publice străine, controlate sau influențate de stat, la operațiunile și informațiile portuare;

20.invită Comisia să acorde o atenție deosebită pericolului pe care îl pot reprezenta investițiile străine pentru proprietatea intelectuală, în special prin transferuri forțate de tehnologie;

21.accentuează că un nivel ridicat de securitate cibernetică și de reziliență cibernetică pentru toți actorii din porturile noastre este esențial pentru a preveni spionajul și perturbările grave ale sistemelor și operațiunilor portuare, dat fiind că riscul amenințărilor cibernetice a crescut semnificativ în ultimii ani; solicită Comisiei să își continue cercetările și să colecteze date privind acoperirea și riscurile legate de participarea întreprinderilor din afara UE în securitatea cibernetică și securitatea datelor din infrastructura critică și să sprijine elaborarea unor planuri de urgență cuprinzătoare pentru porturi, cu sprijinul tehnic și operațional al Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă; consideră că riscul de efecte negative de propagare de la un port la altul din cauza absenței securității cibernetice este ridicat și că, prin urmare, toate statele membre ar trebui să mențină standarde ridicate și se recomandă schimbul de bune practici și de experiențe;

22.evidențiază importanța tot mai mare a protecției infrastructurilor critice de pe mare și subacvatice (inclusiv a conductelor energetice, a rețelelor de comunicații și a instalațiilor de energie din surse regenerabile offshore) pentru siguranța și securitatea apelor UE și a operațiunilor realizate în aceste ape;

23.subliniază că deși schimbul de date în materie de logistică contribuie la eficiența, agilitatea și reziliența lanțurilor de aprovizionare, utilizarea în porturi a platformelor publice, controlate sau influențate de stat, din afara UE prezintă riscuri economice și strategice pentru UE și ar trebui prevenită;

24.regretă faptul că porturile UE sunt utilizate în mod abuziv de organizațiile criminale ca puncte de intrare esențiale pentru drogurile ilicite, ceea ce are un efect asupra societății în ansamblu și subminează siguranța porturilor, a orașelor învecinate și a locuitorilor acestora; invită Comisia să prezinte măsuri pentru o cooperare europeană eficace în vederea combaterii traficului de droguri, a extracției și a infracțiunilor de subversiune; salută, în acest sens, foaia de parcurs a Comisiei din 18 octombrie 2023 pentru combaterea traficului de droguri și a criminalității organizate și subliniază necesitatea unei abordări coordonate la nivelul UE pentru combaterea tuturor tipurilor de criminalitate organizată transnațională;

25.accentuează că porturile europene sunt deosebit de expuse traficului de alte produse ilicite, cum ar fi armele sau articolele contrafăcute, precum și fraudei vamale și în materie de TVA și că este necesar să se intensifice lupta împotriva acestor activități; subliniază, în acest sens, importanța cooperării dintre organismele de gestionare a porturilor și autoritățile de aplicare a legii, inclusiv în ceea ce privește utilizarea instrumentelor și a datelor digitale pentru a asigura operațiuni portuare sigure și securizate; consideră că, atunci când există o justificare juridică suficientă, porturile ar trebui să aibă acces la toate instrumentele de care au nevoie pentru a contribui la securitatea lor;

26.subliniază că securitatea porturilor depinde de reziliența acestora la schimbările climatice și de mediu; invită, prin urmare, Comisia să realizeze un studiu menit să analizeze riscurile climatice pentru porturile europene și infrastructura de transport aferentă, stabilind categoriile de riscuri, cum ar fi creșterea nivelului mării, inundațiile, căldura extremă, să analizeze riscurile pentru fiecare regiune și să identifice măsurile de abordare a acestor riscuri, inclusiv costurile acestor măsuri și investițiile necesare; invită statele membre să efectueze o evaluare pe termen lung a riscurilor pentru mediu ale infrastructurii lor portuare critice și să ia măsuri de adaptare în timp util;

27.accentuează rolul vital pe care îl joacă porturile în tranziția energetică, astfel cum se prevede în Pactul verde european, ca noduri energetice pentru conversia, condiționarea și stocarea purtătorilor de energie, pentru generarea de energie, pentru importul de materii prime critice, ca noduri de captare și stocare a carbonului, ca stații de service și centre de producție pentru instalațiile energetice offshore și ca noduri ale sistemelor de transport care sprijină tranziția energetică;

28.reamintește că până în 2030, UE urmărește să importe 10 milioane de tone de hidrogen verde și că, pentru a atinge acest obiectiv, o strategie cuprinzătoare privind importurile, coordonarea și dezvoltarea infrastructurii este esențială pentru strategia portuară europeană și ar trebui stabilită cu promptitudine;

29.invită Comisia și statele membre să răspundă nevoii tot mai mari de investiții în porturi și terminale și în infrastructura lor, astfel încât acestea să își poată asuma rolul în tranziția energetică; invită Comisia să analizeze și să abordeze necesitatea de a accelera autorizarea extinderii porturilor în contextul tranziției energetice, cum ar fi instalarea energiei eoliene offshore, astfel încât porturile să nu devină un element care blochează tranziția energetică; subliniază necesitatea unei gestionări mai sustenabile a spațiului maritim și a coastelor pentru a debloca potențialul energiei din surse regenerabile offshore; încurajează utilizarea zonelor portuare pentru a genera energie fotovoltaică și eoliană;

30.accentuează importanța de a crește sinergiile dintre rețeaua transeuropeană de transport și rețeaua transeuropeană de energie;

31.solicită Comisiei să includă porturile în strategia sa privind economia circulară și să sprijine statele membre și autoritățile portuare locale oferindu-le orientări referitoare la punerea în aplicare a proiectelor legate de circularitate; invită Comisia să se ocupe de problema din ce în ce mai mare a scurgerilor de petrol în porturi și în canalele de navigație;

32.solicită Comisiei să își realizeze ambiția privind transferul modal, astfel cum este prezentată în Pactul verde, și să răspundă astfel provocărilor care mai există privind căile navigabile interioare și, în special, transportul feroviar de marfă, pentru a stimula adoptarea acestora în porturi și conectivitatea lor cu hinterlandul;

33.subliniază că tranziția energetică în porturi, în industria construcțiilor navale, precum și în sectorul maritim nu va fi posibilă fără o forță de muncă calificată și o finanțare publică și privată adecvată; îndeamnă Comisia să ofere oportunități de formare, educație și învățare pe tot parcursul vieții adaptate exigențelor viitorului și să promoveze dialogul social, să plaseze lucrătorii portuari în centrul tranziției digitale și verzi și să facă sectorul mai atractiv pentru femei; reiterează rolul societal important al porturilor în a asigura numeroase locuri de muncă directe și indirecte și subliniază necesitatea de a garanta condiții de muncă echitabile și sigure pentru toți lucrătorii portuari și maritimi; subliniază că crizele recente au demonstrat că navigatorii, membrii echipajului, pescarii și lucrătorii portuari sunt lucrători esențiali „din prima linie”, iar bunăstarea lor este vitală pentru a menține lumea în mișcare;

34.subliniază că o strategie portuară europeană ar trebui să includă competitivitatea porturilor printre principalele sale priorități;

35.accentuează că consolidarea poziției economice a porturilor din UE și îmbunătățirea competitivității acestora într-o economie mondială sunt esențiale pentru limitarea influenței străine și a riscurilor de securitate, dar și pentru suveranitatea lanțului de aprovizionare al Europei; consideră că legislația europeană nu ar trebui să submineze competitivitatea porturilor din UE și să ducă la relocarea emisiilor de dioxid de carbon și a activităților în porturi din afara UE;

36.subliniază riscurile de relocare a activităților de transbordare a containerelor către porturi din afara UE cu scopul de a se sustrage cerințelor prevăzute în Directiva privind sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32.). și în Regulamentul FuelEU în domeniul maritim Regulamentul (UE) 2023/1805 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 septembrie 2023 privind utilizarea combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon în transportul maritim și de modificare a Directivei 2009/16/CE (JO L 234, 22.9.2023, p. 48.).; solicită ca dispozițiile privind monitorizarea transbordărilor din aceste două acte legislative să fie aplicate în mod strict pentru a detecta și a interzice astfel de practici, precum și să se evalueze în ce măsură aceste dispoziții sunt suficiente pentru a descuraja în mod eficace practicile de eludare în detrimentul mediului, al creșterii economice și al ocupării forței de muncă în Europa și dacă sunt necesare măsuri suplimentare;

37.invită Comisia să analizeze și să se ocupe de nevoile de investiții ale porturilor europene pentru ca acestea să rămână competitive în viitor și să acționeze în direcția unui climat de investiții mai stabil, inclusiv în ceea ce privește transparența și previzibilitatea în materie de evaluări ale investițiilor, atât publice, cât și private;

38.subliniază că, pentru a menține competitivitatea porturilor din UE și funcționarea unei eventuale strategii portuare europene, ar trebui evitate sarcinile administrative excesive care ar putea submina funcționarea unei astfel de strategii;

39.accentuează că o strategie portuară europeană consecventă este esențială pentru a asigura o concurență loială; încurajează o cooperare mai accentuată între porturile europene și eliminarea practicilor dăunătoare, cum ar fi stabilirea unor prețuri prea mici;

40.consideră că o uniune vamală funcțională este fundamentală pentru competitivitatea, sustenabilitatea și reziliența UE; consideră că o uniune vamală reformată și consolidată, cu un cod vamal comun, va menține integritatea pieței unice, contribuind la menținerea competitivității UE în dubla tranziție verde și digitală și la evitarea concurenței neloiale între porturile europene;

41.accentuează că diferențele dintre politicile în materie de regimuri vamale la punctele UE de intrare în uniunea vamală denaturează adesea fluxurile comerciale și pun în pericol integritatea pieței unice europene;

42.reamintește că este important să se instituie controale vamale armonizate în toate porturile europene pentru a evita aplicarea diferită a standardelor sanitare sau de diligență necesară; insistă ca Comisia să se asigure că controalele vamale din întreaga UE respectă aceleași standarde, prin intermediul unui mecanism de control vamal unificat direct, în coordonare cu statele membre și cu respectarea deplină a principiului subsidiarității;

43.reamintește că porturile nu sunt active izolate, întrucât fac parte dintr-un vast ecosistem de transport naval de logistică și industrie maritimă și lanțuri de aprovizionare determinate de cererea din partea importatorilor și exportatorilor europeni;

44.este îngrijorat de faptul că companiile de transport maritim din UE se confruntă cu o legislație restrictivă privind cabotajul maritim în China, care le interzice efectiv să efectueze operațiuni de cabotaj între porturile chineze, în timp ce operațiunile de cabotaj constituie un element central al modelului de afaceri al companiilor chineze de transport maritim în anumite porturi din UE și între ele; invită Comisia să analizeze posibilitatea de a introduce o lege a UE reciprocă privind cabotajul maritim care să se poată aplica anumitor transportatori din afara UE, precum China; reamintește că absența reciprocității investițiilor în porturi afectează interesele UE;

45.subliniază importanța inițiativei „Global Gateway” a UE ca alternativă strategică la nivel mondial la inițiativa chineză „O centură, un drum””; subliniază potențialul proiectelor Global Gateway din industria maritimă (de exemplu, infrastructura portuară, conexiunea rutieră și feroviară cu hinterlandul, hidrogenul verde) de a crea o rețea de porturi care să faciliteze comerțul și investițiile și parteneriatele reciproc avantajoase;

46.accentuează că este nevoie să se îmbunătățească de urgență forța, capacitatea și reziliența conexiunilor cu hinterlandul ale porturilor europene, îndeosebi ale celor care fac parte din TEN-T, ținând seama de necesitatea eficienței energetice și a reducerii emisiilor și urmărind transferul transportului intern către căile ferate și căile navigabile interioare cât mai mult posibil, realizând totodată pregătiri pentru impactul schimbărilor climatice, cum ar fi fenomenele meteorologice extreme și nivelurile scăzute ale apelor pe căile navigabile interioare;

47.sugerează Comisiei să instituie un „atlas” al porturilor europene, care să cartografieze, printre altele, disponibilitatea alimentării cu energie electrică de la mal și a combustibililor alternativi în porturile comerciale europene, infrastructura din hinterland (în special căile ferate) și căile navigabile, care s-ar putea baza pe hărțile interactive TENtec și pe Observatorul european privind combustibili alternativi, dar care ar trebui să includă și porturi mai mici și informații suplimentare; consideră că o astfel de cartografiere ar putea contribui la formarea unei baze factuale generale pentru dezvoltarea continuă a porturilor din UE și a industriilor conexe, cum ar fi transportul de mărfuri și de pasageri, traficul de croazieră, pescuitul, energia eoliană offshore, buncherarea combustibililor și producția;

48.subliniază importanța producției maritime, precum construcția navală și lanțul său de aprovizionare, în UE ca fundament pentru menținerea unui sector naval prosper; invită Comisia să cerceteze și să evalueze impactul dependenței Europei de producția navală în străinătate, să definească de urgență o strategie maritimă europeană ambițioasă și să ia măsuri adecvate pentru a consolida competitivitatea și reziliența șantierelor navale din Europa și a întregului lor lanț de aprovizionare;

49.invită Comisia să introducă un cadru digital favorabil pentru a stimula programele de inovare și de continuare a digitalizării porturilor, cum ar fi programele pentru porturi inteligente, în scopul de a îmbunătăți eficiența, productivitatea și sustenabilitatea porturilor; subliniază, în special, potențialul pe care îl are digitalizarea pentru a optimiza escalele în port (pentru a reduce timpul de așteptare în apele costiere și în porturi), sosirile „exact la timp”, sistemele avansate de navigație (pentru economiile de combustibil și reducerea emisiilor), sistemele de identificare automată (pentru o mai mare siguranță pe mare și o mai bună aplicare a dispozițiilor de mediu), precum și pentru drone și soluțiile bazate pe inteligența artificială care să permită decizii mai bune privind infrastructura portuară;

50.subliniază că porturile vor trebui să beneficieze de finanțare și de instrumente de finanțare adecvate pentru a rămâne competitive, pentru a juca un rol favorizant în tranziția verde și pentru a limita riscurile legate de influența străină; solicită majorarea finanțării destinate porturilor în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei; subliniază importanța investițiilor private în porturi și faptul că întreprinderile sunt cele care oferă locuri de muncă și inovare în porturi și în jurul acestora;

51.solicită organizarea unui summit al porturilor europene pentru a dezvolta în continuare chestiunile menționate anterior și pentru a studia posibilitățile de cooperare consolidată între porturile europene în acest scop;

52.invită Comisia să prezinte o strategie portuară cuprinzătoare care să răspundă aspectelor menționate mai sus până la sfârșitul anului 2024;

53.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.