1.subliniază că CETA se bazează pe o relație bazată pe norme și valori, care promovează un mediu economic mai sigur și mai stabil între partenerii comerciali, care este deosebit de important în contextul unor incertitudini geopolitice sporite, construită pe principiile dezvoltării sustenabile și pe respectarea drepturilor omului și a standardelor de muncă și de mediu; consideră că o astfel de previzibilitate poate stimula creșterea economică, schimbul de bunuri, prestarea de servicii, participarea la achizițiile publice și atractivitatea investițiilor, locuri de muncă de calitate, crearea de locuri de muncă mai numeroase și mai bine plătite și îmbunătățirea condițiilor de muncă și a standardelor de viață; remarcă totuși că CETA trebuie să consolideze și mai mult dezvoltarea durabilă, să respecte drepturile omului și drepturile lucrătorilor și să protejeze clima;

2.constată cu satisfacție că comerțul cu bunuri dintre UE și Canada a crescut cu 66 % între 2016 și 2022, în timp ce comerțul cu servicii dintre UE și Canada a crescut cu 46 %, depășind alte schimburi comerciale cu țări din afara UE; constată faptul că exporturile de bunuri ale UE către Canada au crescut cu 47 % în primii cinci ani de aplicare provizorie, cele mai mari câștiguri fiind înregistrate în cazul produselor fabricate, al produselor chimice, precum și al produselor alimentare și de origine animală; observă că majoritatea preocupărilor exprimate înainte de aplicarea provizorie a acordului, inclusiv cele legate de afluxul produselor agricole canadiene pe piața UE, nu s-au materializat; observă că exporturile canadiene către UE au crescut cu 46,4 %, cele mai mari câștiguri fiind înregistrate în cazul minereurilor, pietrelor prețioase și metalelor și în cazul combustibililor și uleiurilor minerale;

3.subliniază creșterea considerabilă a comerțului bilateral cu produse alimentare și agricole între UE și Canada, exporturile UE de produse agroalimentare către Canada crescând cu 62 % și importurile UE de astfel de produse din Canada cu 52 % de la începutul aplicării provizorii a CETA; constată că acest lucru a adus beneficii semnificative producătorilor și exportatorilor de ambele părți și a contribuit, de asemenea, la crearea de locuri de muncă; salută creșterea substanțială a numărului de microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii ale Uniunii care exportă în Canada, precum și a valorii produselor lor exportate, observând că acordul servește astfel în mod semnificativ intereselor acestora;

4.subliniază că, în punerea în aplicare a CETA, ca și în cazul tuturor celorlalte acorduri comerciale ale UE, trebuie să se țină seama în mod corespunzător de respectarea producției agricole durabile, de reciprocitate și de menținerea unor standarde înalte, în special de standardele sanitare, fitosanitare și veterinare, precum și de controalele adecvate și monitorizarea respectării reciproce a acestor standarde;

5.salută faptul că fluxurile comerciale dintre părți s-au dovedit, în general, reziliente pe tot parcursul pandemiei și a situației dificile create de războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina, rezistând astfel presiunii asupra lanțurilor de aprovizionare și contribuind la consolidarea securității alimentare; consideră că CETA ar trebui să servească drept instrument de facilitare a cooperării și a acțiunii comune în reconstrucția Ucrainei după încheierea războiului;

6.subliniază că exporturile UE sunt esențiale pentru ocuparea forței de muncă; salută faptul că CETA a contribuit la crearea de noi oportunități de angajare, întrucât numărul de locuri de muncă sprijinite de exporturile UE către Canada a crescut de la 624 000 în 2017 la peste 700 000 în 2021;

7.subliniază importanța facilitării mobilității forței de muncă acordată în temeiul CETA, deoarece contribuie la asigurarea unui transfer adecvat de competențe între UE și Canada și la evitarea deficitului de forță de muncă calificată; salută, în acest sens, încheierea cu succes, în 2022, a primului acord de recunoaștere reciprocă în temeiul CETA pentru calificările arhitecților; consideră că ar putea fi facilitate de cartea albastră a UE mai mult schimburi dintre două economii competitive cu o populație cu un nivel ridicat de instruire; subliniază că programele de schimb dintre universitățile din UE și cele din Canada pot contribui și mai mult la mobilitatea necesară a forței de muncă pe termen lung;

8.ia act de faptul că cele mai importante două categorii de produse pe care UE și Canada le exportă între ele sunt mașini și echipamente de transport, reprezentând aproximativ 34 % din exporturi și importuri, și produse chimice, farmaceutice și din plastic, reprezentând aproximativ 20 % din totalul exporturilor și importurilor; constată, cu toate acestea, că sectorul minier și de extracție, în special în domeniul îngrășămintelor, al nichelului, al uraniului și al nisipurilor petrolifere, este foarte important în ceea ce privește importurile din Canada, în comparație cu alți parteneri comerciali, reprezentând aproape 20 % din totalul importurilor UE din Canada; evidențiază că accesul la materii prime critice de la parteneri comerciali de încredere, printre care se numără și Canada, este un element-cheie al Strategiei UE privind materiile prime critice, vital pentru realizarea unei tranziții verzi sustenabile;

9.reliefează că cooperarea privind accesul la materiile prime critice este esențială în peisajul geopolitic actual, dar și pentru tranziția verde și tranziția justă; salută semnarea, în iulie 2021, a Parteneriatului strategic UE-Canada privind materiile prime critice în cadrul CETA, care ar trebui să contribuie la integrarea lanțurilor valorice ale materiilor prime dintre UE și Canada și să încurajeze colaborarea în domeniul științei, tehnologiei și inovării; constată că aceasta este o componentă importantă a strategiei europene de securitate economică; este convins că extracția materiilor prime trebuie să aibă loc cu respectarea standardelor de mediu, a drepturilor lucrătorilor și a drepturilor omului, inclusiv a drepturilor populațiilor indigene;

10.salută faptul că întreprinderile europene și canadiene utilizează din ce în ce mai mult și în mod continuu preferințele acordate prin CETA, ratele de utilizare a preferințelor atât pentru UE, cât și pentru Canada fiind de 60 % în 2022, comparativ cu 40 % și, respectiv, 52 % în 2018; constată cu interes că întreprinderile mai mici utilizează preferințele într-o măsură mai mare decât întreprinderile mari și că ratele de utilizare sunt semnificativ mai mari pentru industriile agroalimentare în comparație cu industriile prelucrătoare; subliniază că ratele scăzute de utilizare în sectoare-cheie pentru mai multe state membre ale UE indică economii de costuri pierdute și câștiguri reduse în ceea ce privește starea de bine de pe urma acordului; încurajează ambii parteneri să promoveze în continuare acțiuni de sensibilizare a părților interesate din ambele regiuni cu privire la CETA, inclusiv prin intermediul platformei UE Access2Markets; subliniază că este important să se faciliteze noi oportunități pentru întreprinderi și consumatori prin comerțul digital în concordanță cu standardele UE;

11.ia act de faptul că rata de utilizare a contingentului tarifar (CT) pentru importurile de carne de vită și mânzat în UE a fost de numai 3 % în 2021 și că exportatorii din UE și-au extins cota de piață în Canada, astfel încât UE exportă mai multă carne de vită congelată în Canada decât importă din aceasta; remarcă totuși că rata de utilizare a acestui contingent tarifar se poate modifica în timp, în urma variațiilor de pe celelalte piețe de export ale Canadei, în special SUA și China;

12.subliniază că, potrivit raportului de audit al Direcției Generale Sănătate și Siguranță Alimentară a Comisiei, Canada nu a pus încă în aplicare în mod satisfăcător recomandările formulate în auditul direcției generale privind trasabilitatea și calitatea sistemelor de control existente care reglementează producția de carne de vită și de porc destinată exportului în Uniunea Europeană;

13.salută introducerea unui certificat de export armonizat la nivelul UE pentru exportul de carne proaspătă de pasăre din statele membre autorizate, care a devenit operațional în 2021; invită Comisia să continue progresele în ceea ce privește certificatele similare pentru carnea prelucrată și carnea de oaie sau de capră, intensificând, în același timp, eforturile pentru a asigura sisteme de trasabilitate mai puternice pentru produsele din carne; invită Comisia, în cadrul comitetului de gestionare și în cooperare cu autoritățile canadiene și cu statele membre, să facă progrese privind recunoașterea celorlalte sisteme de inspecție a cărnii pentru a permite restului statelor membre să exporte carne în Canada;

14.constată cu regret că CETA nu aplică principiul regionalizării în general, considerând UE doar ca zonă unică în ceea ce privește producția de animale, dar nu și în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor, ceea ce înseamnă că fiecare stat membru trebuie să negocieze individual și să convină asupra cerințelor de export pentru fiecare produs; solicită ca acest defect să fie remediat cât mai curând posibil în cadrul Comitetului comun de administrare UE-Canada;

15.invită Comisia să faciliteze cooperarea continuă cu autoritățile canadiene, cu scopul de a acorda mai multă atenție garanțiilor pentru standardele de bunăstare a animalelor în cadrul CETA și de a evalua fezabilitatea instituirii, în viitor, a unor clauze oglindă în acest domeniu pentru a garanta echivalența standardelor de bunăstare a animalelor și, prin urmare, condiții de concurență echitabile între produsele de origine animală din UE și cele importate;

16.subliniază că politica comercială a UE, și în special CETA, are un impact economic semnificativ asupra regiunilor ultraperiferice (RUP) și, prin urmare, subliniază necesitatea de a proteja interesele acestor regiuni în viitoarele negocieri sau într-o eventuală revizuire a acordului;

17.susține că o parte din tarifele și contingentele tarifare alocate produselor UE ar trebui alocate operatorilor înregistrați în RUP, ținând cont de situația lor economică; subliniază că tratamentul diferențiat pentru operatorii din RUP este esențial pentru a asigura competitivitatea întreprinderilor și distribuirea echitabilă a tarifelor și a contingentelor tarifare între agenții comerciali, prin evitarea limitării beneficiilor la un număr mic de operatori;

18.ia act de faptul că rata de utilizare a contingentelor tarifare este, în medie, de 98 % pentru exporturile de brânzeturi din UE; solicită, cu toate acestea, un sistem canadian mai transparent și mai flexibil de gestionare a contingentelor tarifare pentru produsele lactate, în special pentru cotele de brânzeturi, și îndeamnă autoritățile canadiene să avanseze cu o eventuală reexaminare a sistemului cât mai curând posibil;

19.subliniază importanța recunoașterii sistemului de indicații geografice (IG) ca o componentă cheie a acordului; subliniază necesitatea unei aplicări mai eficiente a protecției indicațiilor geografice pentru titularii de drepturi din UE în Canada pentru a asigura încrederea în funcționarea corectă a acordului;

20.ia act de faptul că, în primii șase ani de aplicare provizorie a CETA, exporturile și importurile UE de servicii din Canada au crescut cu 54 % și, respectiv, 74 %, înregistrând cele mai mari câștiguri în ceea ce privește serviciile de transport, serviciile și informațiile pentru întreprinderi, serviciile informatice și de telecomunicații, în special în beneficiul statelor membre mai mici ale UE, în care serviciile au o pondere semnificativă în structura economică a țării;

21.salută eforturile concrete de facilitare a accesului la achizițiile publice, cum ar fi punctul unic de acces din Canada; consideră că, chiar dacă mult mai multe întreprinderi din UE participă cu succes la licitații canadiene, cum ar fi pentru transportul feroviar regional de călători în Ontario sau poduri la Montreal, furnizorii din UE ar putea profita și mai mult de oportunitățile oferite, în special în ceea ce privește proiectele de infrastructură și licitațiile pentru contracte provinciale și municipale;

22.invită părțile să pună la dispoziție tot sprijinul și instrumentele juridice și administrative de care au nevoie IMM-urile pentru a se implica în comerț și investiții în cadrul CETA, pentru a încuraja intensificarea schimburilor și a mări participarea, astfel încât acestea să poată beneficia de avantajele CETA, inclusiv prin măsuri active de facilitare a internaționalizării IMM-urilor, de simplificare a procedurilor și de eliminare a barierelor tehnice din calea comerțului care afectează într-o măsură disproporționată IMM-urile; salută, în acest sens, recomandarea privind IMM-urile adoptată de Comitetul mixt în 2018 și planurile de acțiune ulterioare, inclusiv acțiunile concrete, cum ar fi lansarea platformei Access2Markets în octombrie 2020, care sprijină IMM-urile cu informații practice privind acordurile comerciale și barierele comerciale; se așteaptă ca evaluarea ex post să furnizeze date cu privire la evoluția ponderii reprezentate de IMM-uri din comerțul UE-Canada; solicită părților să analizeze posibilitatea de a introduce un capitol de sine stătător dedicat IMM-urilor, similar celor din acordurile cu Noua Zeelandă și cu Chile;

23.solicită Comitetului mixt – având în vedere importanța sectorului economiei sociale și solidare în Canada și Planul de acțiune pentru economia socială, adoptat de Comisia Europeană la 9 decembrie 2021 Comunicarea Comisiei din 9 decembrie 2021, intitulată „Construirea unei economii în serviciul cetățenilor: un plan de acțiune pentru economia socială” (COM(2021)0778). – să identifice măsurile concrete care ar putea fi întreprinse pentru a promova extinderea cooperării transatlantice dintre actorii din domeniul social și al solidarității;

24.încurajează ambele părți să își continue activitățile de informare, concentrându-se în special asupra IMM-urilor și a actorilor din economia socială și solidară, pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la oportunitățile oferite de CETA prin campanii de informare specifice, asigurându-se, în același timp, că beneficiile acordului sunt împărțite în mod egal între bărbați și femei;

25.salută adoptarea recomandării privind comerțul și egalitatea de gen de către Comitetul mixt al CETA încă din 2018, care include un angajament de a partaja metode și proceduri pentru colectarea de date defalcate în funcție de gen, utilizarea indicatorilor, metodologiile de monitorizare și evaluare și analiza statisticilor axate pe gen legate de comerț; subliniază că comerțul ar trebui să aducă beneficii tuturor și, în mod specific, să consolideze emanciparea economică a femeilor; încurajează ferm Comitetul mixt al CETA să monitorizeze în continuare impactul acordului asupra dimensiunii de gen; consideră că activitatea desfășurată în cadrul planului de acțiune adoptat în comun poate servi drept exemplu pentru alte acorduri comerciale, chiar și atunci când nu există capitole specifice privind comerțul și genul în acordul propriu-zis; reamintește Rezoluția Parlamentului referitoare la Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen III Rezoluția Parlamentului European din 10 martie 2022 referitoare la Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen III (JO C 347, 9.9.2022, p. 150). și încurajează Comisia să publice date defalcate pe gen mai ușor accesibile cu privire la utilizarea acordului, în special în legătură cu capitolul privind achizițiile publice și cu cel privind comerțul și munca;

26.invită Comisia să evite slăbirea principiului precauției ca principiu de bază al Uniunii Europene consacrat în tratate și ca garant al protecției agricultorilor și a cetățenilor europeni; subliniază importanța promovării principiului precauției în toate aspectele comerțului și a asigurării aplicării acestuia, evitând totodată barierele nejustificate în calea comerțului;

27.reliefează că CETA oferă un cadru care promovează atât comerțul, cât și acțiunile climatice, incluzând angajamente de cooperare în chestiuni de mediu legate de comerț de interes comun, cum ar fi schimbările climatice, după cum o demonstrează recomandarea privind comerțul, politicile climatice și Acordul de la Paris, în special prin promovarea tehnologiilor curate; subliniază că este important ca producția globală de energie din Canada să accelereze tranziția la energie curată prin producerea de energie din surse regenerabile; salută creșterea comerțului cu bunuri de mediu cu 27 % de la începerea aplicării provizorii; constată, cu toate acestea, că elemente ale inițiativelor legislative și nelegislative europene legate de Pactul verde european au fost considerate de Canada bariere tehnice în calea comerțului; invită părțile să identifice sinergii cu punerea în aplicare a mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) și a altor inițiative în UE și să sprijine împreună activitatea de dezvoltare a unor metodologii comune sau comparabile pentru emisiile de dioxid de carbon la nivel internațional;

28.salută lansarea Parteneriatului digital UE-Canada ca factor favorizant esențial al tranziției verzi și a celei digitale; solicită ambelor părți să își consolideze cooperarea în cadrul punerii în aplicare a CETA în domenii de interes reciproc strategic, cum ar fi inteligența artificială, securitatea cibernetică și combaterea dezinformării;

29.salută implicarea activă și monitorizarea punerii în aplicare a CETA de către grupurile consultative interne (GCI) și Forumul societății civile, care reunește sute de reprezentanți din întreaga UE și Canada, inclusiv întreprinderi, organizații sindicale și de mediu, societatea civilă, mediul universitar, precum și reprezentanți ai populațiilor indigene din Canada, și contribuie activ la activitatea Comitetului pentru comerț și dezvoltare durabilă (CDD), în special prin declarațiile lor comune; îndeamnă Comisia și Consiliul privind comerțul și dezvoltarea durabilă (CDD) să dea curs propunerilor acestora; subliniază că mandatul grupurilor consultative interne ar trebui includă și evaluarea impactului întregului acord asupra sustenabilității; evidențiază importanța includerii în activitatea lor a unor considerații despre impactul capitolului privind protecția investițiilor asupra sustenabilității și a drepturilor omului;

30.invită ambele părți să asigure o mai bună integrare a micilor fermieri și a consumatorilor în grupurile consultative interne în contextul reînnoirii acestor grupuri;

31.insistă asupra punerii în aplicare efective a angajamentelor specifice legate de dispozițiile privind comerțul și dezvoltarea durabilă, care sunt parte integrantă din CETA și sunt esențiale pentru realizarea obiectivelor stabilite, inclusiv reexaminarea timpurie a acestor dispoziții, asumată în cadrul Instrumentului comun de interpretare, care se lasă așteptată; ia act de faptul că, în 2024, Comisia va efectua o evaluare ex post a CETA, inclusiv a capitolului său privind comerțul și dezvoltarea durabilă, implicând experți independenți, ceea ce va reprezenta o ocazie de a-l evalua în raport cu noua abordare a Comisiei din iunie 2022 și de a analiza acceptarea propunerilor concrete prezentate de Canada în 2020 pentru a conferi un caracter mai obligatoriu anumitor dispoziții ale acestui capitol; reamintește că Comitetul mixt poate emite o decizie obligatorie de stabilire a foilor de parcurs pentru punerea în aplicare în scopul de a consolida cooperarea în domeniile în care evaluarea ex post ar identifica deficiențe și se așteaptă ca Comitetul să ia o astfel de decizie; consideră că eforturile de îmbunătățire a punerii în aplicare a capitolului CDD sau reexaminarea acestuia ar trebui să fie precedate de o consultare semnificativă a tuturor părților interesate;

32.observă că Regatul Unit s-a retras din Uniunea Europeană după aplicarea provizorie a CETA; observă că Regatul Unit și Canada au încheiat o serie de acorduri comerciale bilaterale pentru a ține seama de această situație, inclusiv acorduri privind utilizarea și cumularea contingentelor tarifare; observă că unele dintre aceste acorduri vor înceta să se aplice după 2024, ceea ce ar putea crea mici perturbări în lanțurile de aprovizionare consacrate; invită Comisia să exploreze posibilitatea încheierii de noi acorduri în cazul în care aceste perturbări ar putea afecta agenții economici din Uniune;

33.invită părțile să revizuiască CETA, după ratificare, apelând la clauza de revizuire, pentru a introduce un mecanism adecvat și eficace de soluționare a litigiilor pentru CDD, care să includă, printre diferitele metode de punere în aplicare, luarea în considerare a sancțiunilor ca factor de descurajare care să fie utilizate, în ultimă instanță, în cazul unor încălcări grave; își subliniază dorința de a instituționaliza cooperarea în curs cu privire la comerț și gen în cadrul acestei revizuiri; accentuează că această revizuire ar trebui să analizeze introducerea dispozițiilor solide specifice privind drepturile populațiilor indigene, inclusiv Convenția 169 a Organizației Internaționale a Muncii și Declarația Organizației Națiunilor Unite privind drepturile popoarelor indigene;

34.îndeamnă Belgia, Bulgaria, Cipru, Franța, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Polonia și Slovenia să ratifice rapid CETA, deoarece acest lucru va fi, de asemenea, esențial pentru actualizarea acordului, și reiterează importanța aplicării depline a CETA, inclusiv a dispozițiilor sale privind protecția investițiilor;

35.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și Guvernului și Parlamentului Canadei.