1.subliniază că strategia de fuziune militaro-civilă a Chinei (FMC) este un program și planuri conduse și coordonate de stat de a utiliza toate pârghiile puterii de stat și comerciale pentru a întări și a sprijini Partidul Comunist Chinez (PCC) și aripa armată a acestuia, Armata de Populară de Eliberare (APE), mai ales prin achiziționarea și deturnarea unor tehnologii de vârf la nivel mondial, cu scopul de a întări regimul totalitar și a obține o poziție dominantă în plan militar;

2.consideră că sistemul politic și economia Chinei, conduse de partid, impun adesea întreprinderilor private să își alinieze interesele comerciale cu PCC, inclusiv cu activitățile sale militare, cu represiunea, influențarea și activitățile de ingerință politică ale acestuia; observă că celulele PCC din cadrul întreprinderilor private sunt utilizate de regulă ca instrumente de control direct ale partidului; subliniază că, în consecință, activitățile internaționale ale întreprinderilor chineze sprijină obiectivele PCC de a-și extinde influența în țări terțe, de a-și submina rivalii geopolitici și a crește influența Chinei;

3.consideră că FMC trebuie înțeleasă într-un context geopolitic, economic și strategic mai amplu, luându-se în considerare interconexiunile sale cu alte inițiative, cum ar fi Inițiativa „Belt and Road” („O centură și un drum”), „Digital Silk Road” („Drumul Digital al Mătăsii”) (inclusiv „Made in China 2025”, „China Standards 2035”), Inițiativa de Securitate Globală, Strategia de Dublă Circulație), precum și creșterea încrederii în sine și a agresivității Chinei în străinătate; consideră că scopul final al FMC este de a promova obiectivul strategic pe termen lung al partidului-stat de a deveni prima putere mondială în ceea ce privește influența politică, capacitățile economice, dominația tehnologică și puterea militară, precum și de a submina ordinea internațională bazată pe reguli;

4.reamintește că obținerea supremației în știință și tehnologie a fost una dintre principalele priorități ale PCC în ultimii ani și că strategia PCC privind FMC încurajează împărtășirea rezultatelor cercetării și dezvoltării între industriile de apărare orientate spre piață și industria de apărare chineză; subliniază avertismentele repetate ale serviciilor de informații cu privire la riscurile de dependență economică, spionaj și sabotaj cauzate de prezența economică a unor entități din țări din afara UE, mai ales din China, în infrastructura critică și în sectoarele strategice din întreaga UE; este preocupat, în acest sens, de presiunile politice exercitate în aprobarea unor investiții chineze specifice în infrastructuri critice, cum ar fi în cazul deciziei guvernului german de a aproba achiziționarea de către COSCO a unei participații în portul Hamburg, contrar avizului instituțiilor competente;

5.avertizează că există riscul ca întreprinderile chineze, în special cele care au legături directe sau indirecte cu sistemul politic-militar sau cu sistemul de informații chinez, să se implice în activele strategice ale UE; subliniază, în acest sens, îngrijorarea sa cu privire la faptul că tehnologia și competența tehnologică folosite în activități civile, mai ales în economie, sunt transferate în continuare armatei chineze, sporind capacitatea acesteia de a dezvolta următoarea generație de tehnologie militară, care poate fi utilizată pentru a constrânge parteneri din Asia și din întreaga lume; îndeamnă statele membre ale UE să amplifice supravegherea reglementară și să introducă verificări de securitate specifice ale antecedentelor persoanelor fizice și juridice care au legături directe cu guvernul chinez;

6.este preocupat de faptul că 98 % din necesitățile UE de pământuri rare este satisfăcută de RPC; scoate în evidență că China produce 70 % din bateriile la nivel mondial (găzduind trei dintre primii cinci mari producători de baterii), reprezintă 60 % din producția mondială de aluminiu și 75 % din producția de siliciu, precum și 94 % din producția mondială de galiu și circa 60 % din producția de germaniu și este liderul rafinării litiului (60 %) și prelucrează 70 % din cupru, producând 84 % din nichelul și 85 % din cobaltul din întreaga lume; subliniază că societățile miniere chineze sunt active în Serbia (cupru și aur), în Republica Democratică Congo (cobalt), în Indonezia (nichel) și în Chile și Australia (litiu) și că cvasi-monopolul său în producția și prelucrarea acestor produse de bază critice creează dependențe cruciale și, prin urmare, reprezintă nu numai o provocare geopolitică acută pentru UE, ci și un risc uriaș pentru apărarea Europei și pentru alte sectoare industriale cheie, precum și pentru autonomia sa strategică deschisă și pentru strategia europeană de securitate economică;

7.salută, în acest sens, propunerea Comisiei referitoare la Actul privind materiile prime critice și cere să se pună rapid în practică obiectivele acestuia, pentru a întări reziliența lanțului de aprovizionare al UE; reamintește că materiile prime critice sunt esențiale pentru sectorul securității și apărării, precum și pentru succesul tranziției digitale și verzi ale UE; invită Comisia și statele membre, în coordonare cu părțile interesate din sector, să pună în aplicare decizia de a reduce treptat dependența de China prin diversificarea surselor de minerale brute critice și de pământuri rare, prin stabilirea de parteneriate strategice cu țări terțe de încredere în vederea asigurării unei aprovizionări sigure și fiabile cu materii prime de importanță critică; îndeamnă UE să sprijine statele membre în dezvoltarea de proiecte care vor viza o mai mare independență față de producția chineză;

8.susține cu tărie diversificarea furnizorilor și a partenerilor în inițiativele privind infrastructura critică pentru a reduce vulnerabilitatea la influențele externe, asigurând că dependența de o singură sursă este redusă la minimum;

9.este preocupat de faptul că cablurile submarine aflate în proprietate privată și furnizate de companii chineze, cum ar fi HMN Technologies, o entitate afiliată la serviciile de informații cibernetice ale armatei populare chineze de eliberare (PLA), sunt utilizate pentru a sprijini comunicațiile diplomatice și militare ale UE și ale statelor membre; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la sistemele de cabluri submarine de date exploatate de compania chineză HMN Technologies, care conectează teritoriile statelor membre ale UE și regiunea Indo-Pacific, inclusiv bazele militare ale statelor membre și ale NATO, creând vulnerabilități de securitate în ceea ce privește securitatea cibernetică, supravegherea subacvatică, colectarea de date și culegerea de informații; în acest sens, este preocupat, de asemenea, de vânzarea unei societăți neerlandeze, coloana vertebrală a infrastructurii de internet a Estoniei, către o societate chineză care are legături cu PLA; subliniază că statele membre trebuie să facă eforturi comune pentru a împiedica apariția unor cazuri similare;

10.reamintește necesitatea de a efectua o evaluare aprofundată a infrastructurii și a serviciilor de securitate a informațiilor ale instituțiilor UE, în special în ceea ce privește comunicările confidențiale dintre instituții și misiunile și operațiunile din străinătate; reamintește că ar trebui luat în considerare întregul lanț de aprovizionare pentru a se asigura că societățile nu au nicio legătură directă sau indirectă cu RPC; solicită dispoziții specifice în procedurile de achiziții publice ale instituțiilor UE pentru a limita riscul de ingerință, cum ar fi dispoziții privind achiziționarea, întreținerea sau verificarea de către o parte terță;

11.avertizează că investițiile majore în porturi maritime, căi ferate și aeroporturi oferă Beijingului posibilitatea de a monitoriza și a controla activitățile din nodurile logistice esențiale cu o dimensiune strategică fundamentală;

12.subliniază că în 2022 China a fost al doilea partener comercial al UE ca importanță în comerțul cu mărfuri; își exprimă îngrijorarea cu privire la relația comercială și de investiții din ce în ce mai dezechilibrată dintre UE și China, care este pusă în evidență și de deficitul comercial record al UE în cuantum de 396 de miliarde EUR în 2022 și de dependența UE de importurile și investițiile chineze în anumite sectoare critice; pune în evidență politica comercială internațională dezechilibrată a Chinei în contextul strategiei sale de dublă circulație; cere Comisiei Europene ca în discuțiile cu China să ridice problema preocupărilor europene privind practicile sale de control al comerțului;

13.susține că un domeniu-cheie al infrastructurii critice a UE este rețeaua sa de institute de cercetare și infrastructuri de cercetare și dezvoltare, care joacă un rol important în capacitatea UE de a-și îndeplini angajamentele privind tranziția ecologică și cea digitală, alături de domenii-cheie precum apărarea spațială; reamintește vulnerabilitățile în materie de securitate legate de transferurile forțate de tehnologie, furtul de proprietate intelectuală și scurgerile de cunoștințe, atât în UE, cât și în străinătate; cere să se dea dovadă de mai multă vigilență atunci când se iau în considerare astfel de amenințări la adresa capacității UE de a inova și de a stimula creșterea economică;

14.observă că firmele chineze sunt deja lideri în tehnologiile cheie utilizate în sectoare precum infrastructura fără fir 5G, dronele, bateriile, rachetele hipersonice, energia solară și eoliană, precum și criptomonedele; își exprimă îngrijorarea cu privire la utilizarea acestor tehnologii și la dependențele pe care acestea le creează; observă, în acest sens, că 100 % din RAN 5G în Cipru este compus din echipamente chinezești, această pondere fiind de 59 % în cazul Germaniei; subliniază că acest lucru contravine liniilor directoare ale UE privind „setul de instrumente al UE pentru securitatea rețelelor 5G” vizând atenuarea riscurilor de securitate în rețele și invită Consiliul și Comisia să excludă din funcțiile care țin de rețeaua nucleu utilizarea echipamentelor și a software-ului provenite de la producătorii ce își au sediul în RPC; reamintește că Huawei a participat la 11 proiecte în cadrul programului Orizont Europa până în iunie 2023, primind astfel o finanțare totală de 3,89 milioane EUR; îndeamnă, prin urmare, UE și instituțiile europene să efectueze o examinare sistematică a întreprinderilor chineze care beneficiază direct sau indirect de programe europene de importanță strategică pentru UE și, atunci când este necesar, să pună capăt participării acestora; în plus, invită Comisia să propună standarde de securitate suplimentare pentru furnizorii chinezi de rețea 5G și de rețeaua 6G de generație următoare;

15.consideră că aplicația TikTok, deținută de conglomeratul chinez ByteDance, încalcă cadrul european privind confidențialitatea datelor și reprezintă astfel un risc potențial și o sursă de dezinformare susținută de China; salută decizia instituțiilor UE și a celor din mai multe state membre ale UE de a suspenda utilizarea aplicației TikTok pe dispozitivele instituționale, precum și pe dispozitivele personale înregistrate în serviciile de dispozitive mobile ale instituțiilor;

16.avertizează că deteriorarea mediului de securitate din Europa, din vecinătatea sa și din întreaga lume impune urgent o reflecție asupra modalităților de întărire a autonomiei strategice deschise a UE și de reducere a dependenței sale de țări precum RPC și de rivali sistemici care constituie o amenințare strategică pentru UE; subliniază că este necesar să se prevină transferurile de tehnologii emergente sensibile și de produse cu dublă utilizare esențiale, mai ales cele care sunt esențiale pentru securitatea și apărarea Uniunii, către destinații problematice care urmează strategii de fuziune militaro-civilă sau colaborează în cadrul acestora; consideră că înființarea unor sisteme electronice de vamă și de acordare a licențelor de export la nivelul UE constituie un pas esențial către controale europene comune eficace ale exporturilor și cere insistent tuturor statele membre să pună în practică aceste sisteme până la sfârșitul anului 2024; invită instituțiile UE și statele sale membre să întărească cooperarea cu partenerii transatlantici și cu alți parteneri care împărtășesc aceeași viziune în ceea ce privește protecția infrastructurii critice, și să apere democrația și să ne păstreze valorile comune, securitatea și prosperitatea;

17.rămâne preocupat de faptul că infrastructura critică europeană, de la rețelele de telecomunicații la instalațiile portuare, devine tot mai vulnerabilă la influența externă; salută, în acest sens, măsurile legislative recente de întărire a rezilienței entităților critice din UE; constată însă cu îngrijorare că astfel de inițiative se limitează în mare măsură la proceduri de verificare a ISD, lăsând alte canale deschise pentru ca PCC să obțină acces la activele critice și influență în ce le privește, inclusiv prin acapararea elitelor, transferuri de tehnologie și de proprietate intelectuală, precum și prin dependențe de lanțul de aprovizionare și de piața de desfacere; ia act de faptul că este imperativ să se stabilească un cadru riguros de evaluare și cartografiere a riscurilor pentru a identifica activele de infrastructuri esențiale și vulnerabilitatea acestora; consideră că este necesar să se inventarieze, să se urmărească și să se evalueze accesul Chinei și al altor țări terțe la infrastructura esențială din UE și să adopte împreună măsuri de atenuare, dacă este necesar; în acest sens, invită Comisia, cu sprijinul statelor membre, să întocmească un inventar complet al activelor esențiale și să evalueze în mod sistematic vulnerabilitatea acestora la influențele externe; solicită, prin urmare, extinderea inițiativelor legislative pentru a aborda astfel de riscuri;

18.invită Comisia să transmită Parlamentului European, înainte de sfârșitul acestei legislaturi, o analiză detaliată a riscurilor comerciale asociate unor tehnologii precum semiconductorii, informatica cuantică, tehnologia blockchain, spațiul, inteligența artificială și biotehnologiile, precum și posibila necesitate a unei acțiuni a UE în aceste domenii;

19.reamintește că Regulamentul privind examinarea investițiilor străine directe Regulamentul (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune (JO L 79 I, 21.3.2019, p. 1). tratează riscurile la adresa securității și a ordinii publice care rezultă din investițiile din afara UE; reiterează valoarea adăugată esențială a mecanismului de examinare ca instrument adecvat care oferă Uniunii și statelor sale membre o imagine de ansamblu strategică mai bună și o mai bună conștientizare a situației în materie de tendințe, ținte, mijloace și metode utilizate de actorii externi pentru a-și mări influenta economică și politică; solicită extinderea instrumentelor actuale care tratează ISD și subvențiile străine în sensul includerii unor proceduri generalizate de examinare pentru toate părțile interesate implicate în proiectele de infrastructură esențială ale UE, care să cuprindă toate modurile de participare la eforturile legate de infrastructura esențială, inclusiv întreprinderile colaborative, parteneriatele și transferurile de tehnologie; subliniază, de asemenea, că evaluările de rutină ale proiectelor de infrastructură critică care implică părți interesate din afara UE sunt esențiale și consideră că acest proces ar trebui să includă controlul structurilor de proprietate, dependențele din cadrul lanțurilor de aprovizionare și transferul de tehnologie asociat acestor proiecte; consideră, de asemenea, că este necesar să se stabilească standarde privind obligația de diligență pentru a identifica influența Chinei asupra investitorilor în infrastructura critică a UE și subliniază că această abordare ar trebui să se aplice în egală măsură țărilor candidate și potențial candidate; subliniază că statele membre sunt responsabile în ultimă instanță pentru protejarea infrastructurii, dar nu au aplicat în mod consecvent orientările actuale privind ISD; este profund îngrijorat, în acest sens, de faptul că nu toate statele membre au creat sau folosesc mecanisme de examinare a investițiilor străine în infrastructura esențială; invită de urgență statele membre să pună în aplicare în mod consecvent legislația actuală referitoare la ISD și la reziliența entităților critice;

20.regretă, în acest sens, absența unui control adecvat al riscurilor de ingerință în achizițiile publice legate de echipamentele de securitate, cum ar fi cazul contractului semnat de aeroportul din Strasbourg pentru instalarea scanerelor și porților de securitate ale aeroportului furnizate de filiala europeană a societății chineze Nuctech, deținută parțial de guvernul chinez și legată de politica „Frontul Unit”; avertizează că aceste tehnologii ar putea încorpora lacune în materie de securitate integrate sau ar putea fi accesate în timpul întreținerii lor; pe de altă parte, salută decizia guvernului român de a pune capăt negocierilor cu China General Nuclear Power Corporation (CGNPC), referitoare la construirea reactoarelor nucleare 3 și 4 de la Cernavodă;

21.evidențiază însă că trebuie găsit un echilibru strategic între, pe de o parte, caracterul deschis al pieței unice a UE și atractivitatea acesteia pentru investiții și, pe de altă parte, apărarea infrastructurii critice și a autonomiei UE, având în vedere vulnerabilitățile în materie de securitate ale UE, în special în ceea ce privește constrângerea economică sau amenințările la adresa integrității infrastructurii critice a UE;

22.invită Comisia să aibă în vedere modalități prin care avizele sale privind examinarea ISD să aibă un impact mai mare, pentru a evita denaturarea pieței unice și uniformizarea la un nivel inferior între statele membre; invită Comisia și statele membre să mărească gradul de armonizare, inclusiv prin acumularea unor cunoștințe de specialitate adecvate, și să pună în aplicare pe deplin mecanismele de examinare a ISD; consideră că regulamentul poate și trebuie să fie îmbunătățit la viitoarea sa reexaminare care va avea loc la sfârșitul anului; încurajează Comisia să prezinte o propunere legislativă ambițioasă referitoare la un regulament revizuit care să elimine toate portițele care au apărut în cursul punerii în aplicare a acestuia, precum și să aprecieze rapid dacă se poate elabora o propunere legislativă privind un mecanism de examinare a investițiilor în străinătate; recomandă ca orice mecanism propus de examinare a investițiilor în străinătate să se bazeze pe o evaluare a impactului care să includă o consultare corespunzătoare a întreprinderilor pentru a reduce la minimum toate eventualele consecințe negative asupra competitivității europene;

23.salută noua abordare de „reducere a riscurilor” din strategia europeană de securitate economică propusă la 20 iunie 2023, care vizează maximizarea beneficiilor deschiderii economice a UE și protejarea, promovarea și întărirea autonomiei strategice deschise a UE, reducând în același timp la minimum riscurile care decurg din dependențele economice și posibila lor folosire ca arme, inclusiv investițiile și colaborarea în domeniul cercetării în tehnologiile generice cheie cu aplicații militare, printre altele, în domeniile informaticii cuantice, semiconductorilor avansați și inteligenței artificiale; solicită adoptarea rapidă a propunerilor Înaltului Reprezentant și ale Comisiei și invită statele membre să pună în aplicare pe deplin cadrul de reglementare extins al UE pentru a exclude entitățile care ar putea contribui la FCM și să găsească alternative pentru proiectele finanțate de China în UE prin dezvoltarea unei abordări cuprinzătoare pentru identificarea, evaluarea și gestionarea în comun a riscurilor la adresa securității economice europene;

24.salută, de asemenea, propunerea Înaltului Reprezentant și a Comisiei de a preveni scurgerea de tehnologii emergente sensibile prin stabilirea unei liste de tehnologii cu dublă utilizare, pe baza unor criterii strict definite și orientate spre viitor, cum ar fi potențialul favorizant și transformator al unei tehnologii, riscul de FMC și riscul ca tehnologia să fie utilizată abuziv pentru a încălca drepturile omului; invită Comisia și statele membre să identifice și să ia măsurile de protecție adecvate pentru aceste tehnologii cu dublă utilizare cât mai curând posibil;

25.invită, în acest sens, Comisia, ca, în coordonare cu statele membre, să conceapă un mecanism de reacție rapidă pentru detectarea dublei utilizări sau a utilizării abuzive a infrastructurilor din UE aflate în proprietate, participare sau concesiune chineză, care ar putea fi utilizate pentru a pune capăt drepturilor de concesiune și/sau pentru a suspenda dreptul de folosință în cazurile de proprietate și participare; invită Comisia să informeze anual Parlamentul cu privire la următoarele aspecte:(a)detectarea eventualei duble utilizări a infrastructurilor strategice care oferă sprijin logistic și în materie de informații Chinei;(b)respectarea deplină a legislației comerciale a UE, în special în ceea ce privește diligența necesară, contracararea acțiunilor coercitive și produsele fabricate prin muncă forțată care intră pe piața UE;

26.salută adoptarea Actului european privind cipurile, care va mări capacitatea UE de a produce semiconductori și va crea o hartă strategică a lacunelor în materie de capabilități din lanțul valoric al semiconductorilor din UE, limitând astfel dependența UE de țări terțe precum China; solicită propuneri suplimentare de securizare a lanțurilor de producție și de aprovizionare ale infrastructurilor și materialelor critice în UE; invită, de asemenea, Comisia și statele membre să elaboreze inițiative suplimentare menite să permită o coordonare și o colaborare mai strânse cu parteneri și aliați care împărtășesc aceeași viziune și să monitorizeze și să dezvolte în continuare, acolo unde este posibil și în concordanță cu obiectivul UE de a reduce și mai mult dependențele, capacitățile de producție și lanțurile de aprovizionare la nivel mondial cu infrastructuri și materiale critice care sunt esențiale pentru securitatea și apărarea Uniunii; atrage atenția în special asupra Taiwanului, care joacă un rol semnificativ în lanțurile de aprovizionare mondiale și în ordinea internațională bazată pe norme; își reiterează sprijinul de lungă durată pentru Acordul bilateral de investiții UE-Taiwan și pentru orice acorduri reciproc avantajoase pentru comerțul și investițiile bilaterale;

27.invită Comisia să propună un nou cadru legislativ pentru a atenua riscurile de securitate cauzate de furnizorii de sisteme de cabluri submarine, inclusiv printr-o monitorizare mai strictă și o reexaminare frecventă a structurilor de proprietate ale acestor furnizori, a investițiilor lor anterioare în sistemele de cabluri submarine și a proximității sistemelor de cabluri submarine față de bazele militare europene și aliate; subliniază necesitatea de a împiedica furnizorii de sisteme de cablu, cum ar fi companiile chineze, să transmită date serviciile de informații, cu excepția celor legate de protejarea infrastructurii împotriva intervențiilor externe sau a atacurilor periculoase; solicită, în acest sens, inițiative care să vizeze dezvoltarea în continuare a întreprinderilor din domeniul sistemelor de cabluri submarine deținute de europeni sau stabilite în Europa;

28.subliniază că răspunsurile UE trebuie să se bazeze pe o mai bună înțelegere a imaginii strategice relevante, axată pe evaluări transsectoriale și transnaționale ale amenințărilor și pe studii de vulnerabilitate privind infrastructura critică; este de părere că o abordare descentralizată sau neglijentă, lipsită de o vizibilitate și de un control clar asupra proiectelor cu importanță strategică pentru apărarea și securitatea Europei, ar putea dăuna grav intereselor geopolitice ale UE Departamentul tematic pentru relații externe al Direcției Generale Politici Externe ale Uniunii, „Security implications of China-owned critical infrastructure in the European Union” (Implicațiile în materie de securitate ale infrastructurii critice deținute de China în Uniunea Europeană), iunie 2023.; reamintește vulnerabilitățile legate de ingerințele externe, în special în spațiul informațional, și interacțiunea dintre proiectele ISD și operațiunile de manipulare a informațiilor de către actori străini răuvoitori;

29.își exprimă îngrijorarea cu privire la pătrunderea RPC pe piața UE și în vecinătatea sa extinsă; invită Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) să se asigure că măsurile luate pentru a consolida reziliența UE în fața influenței chineze, printre care reducerea riscurilor, diversificarea și reducerea dependențelor critice, sunt extinse și la partenerii cei mai apropiați ai UE, în special la țările în curs de aderare și la cele care fac parte din politica de vecinătate a UE;

30.reamintește că forțele navale ale RPC au resurse și instrumente juridice care asigură capacitatea de a utiliza navele civile și infrastructura civilă a Chinei în scopuri militare și de securitate; consideră că China este capabilă să își utilizeze infrastructura comercială civilă pentru a sprijini prezența APE în țări terțe; avertizează că această fuziune militaro-civilă oferă APE acces la porturi străine, permițându-i să își amplaseze în prealabil sprijinul logistic pentru a susține desfășurări navale în zone precum Oceanul Indian, Marea Mediterană și Oceanul Atlantic; subliniază că riscurile de spionaj sunt cele mai ridicate atunci când activele comerciale civile chineze sunt situate în centre logistice din apropierea bazelor navale ale UE și NATO sau ale operatorilor portuari care au semnat acorduri pentru a oferi sprijin logistic întreprinderilor europene; invită statele membre să răspundă de urgență necesității de a reduce riscurile de spionaj și sabotaj în infrastructurile esențiale, îndeosebi în cazul celor cu funcție militară, cum ar fi porturile folosite de NATO; subliniază, în acest sens, că UE și NATO trebuie să colaboreze pentru a elabora un plan pe termen lung de contracarare a strategiei MCF a Chinei în Europa și solicită punerea deplină în aplicare a raportului final de evaluare al grupului operativ UE-NATO Comisia Europeană, Grupul operativ UE-NATO privind reziliența infrastructurii critice:Raportul final de evaluare, iunie 2023.;

31.constată că porturile sunt puncte de acces către lume și, ca atare, joacă un rol esențial în economia UE; constată cu îngrijorare că întreprinderile deținute sau controlate de statul chinez și-au mărit în mod strategic participațiile în porturile și infrastructurile portuare europene; invită Comisia să prezinte un cadru strategic de politică al UE pentru a reduce și a limita influența și controlul operațional din partea Chinei și al altor regimuri; reamintește, de asemenea, că RPC își proiectează puterea peste hotare prin utilizarea unei rețele de porturi comerciale și infrastructuri cu dublă utilizare care oferă sprijin logistic și în materie de informații marinei chineze; ia act de faptul că în 2022 firmele chineze au deținut sau au exploatat terminale în 96 de porturi din 53 de țări; constată, de asemenea, că în cel puțin nouă porturi, dintre care două din Europa, nave de război are marinei chineze (PLAN) sau echipamentele de pe ele au fost supuse unor reparații sau unor lucrări de întreținere de mare amploare; subliniază că vizitele navale dezvăluie zone de influență, zone operaționale prioritare, obiective de colectare a informațiilor și priorități în materie de cooperare;

32. subliniază necesitatea unei abordări geopolitice a cooperării globale privind infrastructura critică pentru ca UE să facă față cu succes noilor provocări în materie de securitate; constată că o treime din întreaga infrastructură africană construită începând din 2010, inclusiv aproximativ 50 % din rețelele 3G și 70 % din rețelele 4G din Africa, a fost finanțată și construită de întreprinderi de stat chineze; subliniază că, în ultimii 20 de ani, China a crescut angajamentele sale comerciale, de investiții și de împrumut cu 160 de miliarde USD față de guvernele africane și față de întreprinderile de stat ale acestora, cu obligații contractuale puține sau opace, cu precădere în domeniul transporturilor, al producției de energie, al mineritului și al telecomunicațiilor; subliniază, în special, faptul că o singură companie chineză de telecomunicații a construit până la 70 % din infrastructura de tehnologie a informației din Africa, precum și rolul jucat de societățile chineze în finanțarea, construirea, extinderea și renovarea a cel puțin 14 rețele africane de telecomunicații intraguvernamentale sensibile; își exprimă îngrijorarea că modelul chinez este evident atractiv pentru multe țări care nu pot îndeplini sau nu doresc să îndeplinească cerințele UE pentru accesul la niveluri echivalente de finanțare, ceea ce extinde influența Chinei în detrimentul parteneriatelor UE, generând riscuri de îndatorare nesustenabilă pentru aceste țări, afectând dezvoltarea lor pe termen lung în detrimentul populației lor locale; invită Comisia, SEAE și statele membre să își intensifice eforturile, inclusiv să atragă investiții din sectorul privat, pentru a pune în aplicare pachetul de investiții Global Gateway în valoare de 150 de miliarde EUR, convenit la cel de al șaselea summit UE-UA din februarie 2022; îndeamnă Consiliul și Comisia să pună rapid în aplicare proiecte, în special proiecte-far, în cadrul inițiativei;

33.subliniază cu îngrijorare că strategia RPC de a construi o „bază de cooperare pentru economia albastră” de-a lungul coastei Africii, inclusiv prin construirea de nave de pescuit și de infrastructuri de reparații navale, ar putea fi utilizată și în scopuri militare; subliniază că există o lipsă generală de detalii și de transparență în legătură cu aceste acorduri și licențe încheiate cu țările africane; subliniază potențialele consecințe geopolitice pentru UE, în special în țările terțe în care UE este implicată;

34.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei / Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului și Comisiei.