P9_TA(2024)0035Activitățile Ombudsmanului European – raportul anual pe 2022Rezoluția Parlamentului European din 17 ianuarie 2024 referitoare la raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2022 (2023/2120(INI))Parlamentul European,

–având în vedere raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2022,

–având în vedere articolul 10 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–având în vedere articolul 15, articolul 24 alineatul (3), articolul 228 și articolul 298 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–având în vedere articolele 11, 41, 42 și 43 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „Carta”),

–având în vedere Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CNUDPH),

–având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2021/1163 al Parlamentului European din 24 iunie 2021 de stabilire a statutului și condițiilor generale pentru exercitarea funcțiilor Ombudsmanului (Statutul Ombudsmanului European) și de abrogare a Deciziei 94/262/CECO, CE, Euratom JO L 253, 16.7.2021, p. 1.,

–având în vedere Codul European al Bunei Conduite Administrative, astfel cum a fost adoptat de Parlament la 6 septembrie 2001,

–având în vedere Acordul-cadru de cooperare încheiat între Parlament și Ombudsmanul European la 15 martie 2006, intrat în vigoare la 1 aprilie 2006,

–având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind activitățile Ombudsmanului European,

–având în vedere articolul 54 și articolul 142 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

–având în vedere raportul Comisiei pentru petiții (A9-0414/2023),

A.întrucât raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2022 a fost prezentat oficial Președintei Parlamentului European la 28 aprilie 2023 și întrucât Ombudsmanul, dna Emily O’Reilly, și-a prezentat raportul în fața Comisiei pentru petiții la 27 iunie 2023 la Bruxelles;

B.întrucât articolele 20, 24 și 228 din TFUE împuternicesc Ombudsmanul European să primească plângeri privind cazuri de proastă administrare în activitatea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, cu excepția Curții de Justiție a Uniunii Europene atunci când acționează în exercitarea atribuțiilor sale jurisdicționale;

C.întrucât articolul 15 din TFUE prevede că, „în scopul promovării unei bune guvernări și asigurării participării societății civile, instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii acționează respectând în cel mai înalt grad principiul transparenței” și că „orice cetățean al Uniunii și orice persoană fizică sau juridică, care are reședința sau sediul statutar într-un stat membru, are drept de acces la documentele instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii”; întrucât, pentru protejarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor, este esențial să se asigure furnizarea unor servicii de înaltă calitate pentru cetățenii UE, precum și capacitatea administrației UE de a reacționa la nevoile și preocupările acestora;

D.întrucât articolul 41 din Cartă, care este axat pe dreptul la o bună administrare, prevede că „orice persoană are dreptul de a beneficia, în ce privește problemele sale, de un tratament imparțial, echitabil și într-un termen rezonabil din partea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii”;

E.întrucât articolul 43 din Cartă prevede că „orice cetățean al Uniunii, precum și orice persoană fizică sau juridică care are reședința sau sediul social într-un stat membru au dreptul de a sesiza Ombudsmanul European cu privire la cazurile de administrare defectuoasă în activitatea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, cu excepția Curții de Justiție a Uniunii Europene în exercitarea funcției sale jurisdicționale”;

F.întrucât, în conformitate cu articolul 298 alineatul (1) din TFUE, „în îndeplinirea misiunilor lor, instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii sunt susținute de o administrație europeană transparentă, eficientă și independentă”;

G.întrucât, în 2022, Ombudsmanul a deschis 348 de anchete, dintre care 344 s-au bazat pe plângeri, iar 4 au fost anchete din proprie inițiativă, și a închis 330 de anchete (dintre care 325 bazate pe plângeri și 5 din proprie inițiativă);

H.întrucât, în 2022, marea majoritate a anchetelor au vizat Comisia (197 de anchete sau 57,1 %), iar pe următoarele locuri s-au aflat Oficiul European pentru Selecția Personalului (22 de anchete sau 6,3 %), Parlamentul European (19 anchete sau 5,5 %) și Serviciul European de Acțiune Externă (16 anchete sau 4,6 %); întrucât restul anchetelor au fost distribuite după cum urmează: Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) (14 anchete sau 4,3 %), Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (7 anchete sau 2 %), alte instituții sau organisme ale UE (46 de anchete sau 13,5 %) și alte agenții ale UE (23 de anchete sau 6,7 %);

I.întrucât, în 2022, cel mai mare procent din anchetele Ombudsmanului au vizat Comisia, ale cărei activități administrative beneficiază de o atenție publică considerabilă, având în vedere că ea este organul executiv al UE;

J.întrucât, în anchetele închise de Ombudsman în 2022, nu s-a constatat niciun caz de administrare defectuoasă în 37 % din cazuri, o soluție a fost oferită de instituție în 46,1 % dintre cazuri, nu au fost justificate anchete suplimentare în 12,7 % dintre cazuri, iar în 4,5 % din cazuri a fost constatată administrarea defectuoasă;

K.întrucât cele mai importante trei aspecte de interes examinate în anchetele finalizate de Ombudsman în 2022 au fost transparența și răspunderea (accesul la informații și la documente) (32 %), cultura serviciului (20 %) și respectarea drepturilor fundamentale (15 %); întrucât alte preocupări au inclus utilizarea adecvată a puterii discreționare (inclusiv în procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor), recrutarea, buna gestionare a aspectelor legate de personal, respectarea drepturilor procedurale, gestionarea adecvată a procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, buna gestiune financiară, etica și participarea publicului la procesul decizional al UE;

L.întrucât, în 2022, Ombudsmanul a solicitat Consiliului să acorde un acces mai rapid la documentele legislative, astfel încât publicul să poată participa efectiv la discuțiile privind proiectele de acte legislative ale UE Ombudsmanul European, „Consiliul ar trebui să asigure un acces public mai rapid la documentele legislative”, 29 iunie 2022.;

M.întrucât Ombudsmanul a constatat o administrare defectuoasă Ombudsmanul European, „Decizia privind refuzul Comisiei Europene de a acorda acces public la schimbul de mesaje text dintre președinta Comisiei și directorul general al unei companii farmaceutice cu privire la achiziționarea unui vaccin împotriva COVID-19 (cazul 1316/2021/MIG)”, 12 iulie 2022. Ombudsmanul European, „Ombudsmanul critică modul în care Comisia a gestionat cererea de acces la mesajele text ale președintelui”, 28 ianuarie 2022. în modul în care Comisia a gestionat o cerere de acces public la mesaje text între președinta sa și directorul general al unei companii farmaceutice (Pfizer);

N.întrucât, în 2022, Ombudsmanul a deschis o anchetă privind modul în care Banca Centrală Europeană (BCE) gestionează fenomenul „ușilor turnante” Ombudsmanul European, „Ombudsmanul deschide o anchetă cu privire la modul în care BCE gestionează «ușile turnante»”, 3 martie 2022.;

O.întrucât Ombudsmanul a deschis o anchetă strategică privind întârzierile sistemice și semnificative în modul în care Comisia tratează cererile de acces public la documente; întrucât Ombudsmanul a constatat o administrare defectuoasă în modul în care Comisia tratează aceste cereri, în special în tratarea solicitărilor de revizuire a deciziilor inițiale („cereri de confirmare”) Ombudsmanul European, „Decizie privind timpul pe care Comisia Europeană îl ia pentru a trata cererile de acces public la documente (ancheta strategică OI/2/2022/OAM)”, 18 septembrie 2023.;

P.întrucât, în 2022, Ombudsmanul a desfășurat, de asemenea, anchete și inițiative strategice mai ample cu privire la aspecte sistemice din instituțiile UE, acoperind aspecte etice, fenomenul „ușilor turnante”, asumarea răspunderii în procesul decizional, accesul la documente și drepturile fundamentale;

Q.întrucât, în 2022, Ombudsmanul a emis o recomandare către Consiliu privind asigurarea accesului public deplin la documentele legislative solicitate, în urma unei anchete asupra refuzului Consiliului de a face acest lucru în contextul negocierilor privind proiectul de regulament privind piețele digitale, în urma căreia a constatat o administrare defectuoasă;

R.întrucât, în 2022, Biroul Ombudsmanului a sensibilizat și mai mult publicul cu privire la rolul Ombudsmanului în menținerea unor standarde ridicate de responsabilitate și transparență în administrația UE;

S.întrucât Ombudsmanul a decis să lanseze o consultare publică privind transparența și participarea la procesul decizional al UE în materie de mediu, în contextul urgenței climatice și a degradării mediului și a ecosistemelor, în vederea evaluării abordării UE, ca parte la Convenția de la Aarhus, în ceea ce privește asigurarea unui nivel ridicat de acces public la informațiile de mediu și a participării publicului la procesul decizional privind mediul;

T.întrucât, în 2022, Ombudsmanul a îndemnat Comisia să trateze solicitările de acces la documente privind fondurile de redresare ale UE cu o consecvență sporită și să își explice mai bine raționamentul atunci când decide să nu furnizeze informațiile solicitate Ombudsmanul European, „Ombudsmanul solicită o mai mare transparență în ceea ce privește fondurile de redresare ale UE”, 1 decembrie 2022.;

U.întrucât, în 2022, Ombudsmanul a deschis o anchetă despre refuzul Comisiei Europene de a acorda acces public la documentele legate de propunerea sa de regulament privind spațiul european al datelor privind sănătatea Ombudsmanul European, Refuzul Comisiei Europene de a acorda acces public la documentele legate de propunerea sa de regulament privind spațiul european al datelor privind sănătatea [COM(2022) 197 final], anchetă deschisă la 28 noiembrie 2022.;

V.întrucât, în 2022, Ombudsmanul a deschis o anchetă privind modul în care Comisia a tratat o cerere de acces public la declarațiile de interese ale membrilor Comitetului de control normativ Ombudsmanul European, „Tratarea de către Comisia Europeană a unei cereri de acces public la declarațiile de interese ale membrilor Comitetului de control normativ”, decizie emisă la 20 decembrie 2022.;

W.întrucât Ombudsmanul a subliniat că normele UE privind achizițiile publice nu sunt suficient de robuste sau de clare pentru a preveni conflictele de interese și a criticat Comisia pentru că nu a efectuat o analiză suficient de critică înainte de a atribui un contract pentru realizarea unui studiu privind integrarea obiectivelor de mediu, sociale și de guvernanță în normele bancare societății BlackRock Investment Management, care gestionează investiții în sectorul combustibililor fosili și în cel bancar, domenii care intră în sfera de aplicare a noilor norme de mediu, sociale și de guvernanță,

1.aprobă raportul anual pentru anul 2022 prezentat de Ombudsmanul European;

2.o felicită pe Emily O’Reilly pentru buna sa activitate și pentru eforturile sale continue de îmbunătățire a practicilor administrative și de promovare a responsabilității și transparenței depline a instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor UE, precum și pentru asigurarea accesibilității documentelor UE pentru cetățenii UE;

3.își exprimă aprecierea pentru continuarea cooperării constructive a Ombudsmanului European cu Parlamentul European, în special cu Comisia pentru petiții, și cu alte instituții ale UE; își reiterează angajamentul de a sprijini Ombudsmanul în îndeplinirea îndatoririlor sale;

4.felicită Biroul Ombudsmanului pentru îmbunătățirea semnificativă a ratei sale de eficiență în ceea ce privește durata anchetelor aferente cauzelor închise, care s-a redus de la 13 luni în medie în 2013 la mai puțin de șase luni în medie în 2022; subliniază că, în pofida resurselor limitate, s-au obținut rezultate în mai multe domenii ale administrației UE;

5.solicită Consiliului să respecte pe deplin standardele de transparență ale unei democrații parlamentare și participative, astfel cum sunt prevăzute în tratate și cum sunt solicitate de Ombudsman; reamintește că, astfel cum a statuat Curtea de Justiție a UE, principiile publicității și ale transparenței sunt inerente procesului legislativ al UE, iar lipsa transparenței și informarea deficitară slăbesc încrederea cetățenilor în legitimitatea procesului legislativ al UE în ansamblu;

6.solicită Consiliului să acorde cetățenilor acces în timp util la documentele sale legislative pe parcursul procedurilor legislative în curs de desfășurare, pentru a susține pe deplin dreptul cetățenilor de a participa la viața democratică a Uniunii, astfel cum este prevăzut în tratate, ceea ce, la rândul său, ar îmbunătăți încrederea cetățenilor în procesul decizional general al UE;

7.salută ancheta deschisă din proprie inițiativă pentru a evalua modul în care Comisia se asigură că interacțiunile sale cu reprezentanții sectorului tutunului sunt transparente; subliniază că nepublicarea în mod proactiv de către Comisie a detaliilor privind întâlnirile sale cu lobbiștii din domeniul tutunului a reprezentat, în ansamblul său, o administrare defectuoasă, după cum arată Ombudsmanul în constatările sale preliminare; reamintește că UE a semnat și a confirmat în mod oficial Convenția-cadru pentru controlul tutunului (CCCT) a Organizației Mondiale a Sănătății și este obligată să respecte dispozițiile acesteia, prin care se stabilește că interacțiunile cu industria tutunului ar trebui să aibă loc doar atunci când acest lucru este strict necesar în scopuri de reglementare și că aceste interacțiuni trebuie să fie transparente, pentru a împiedica industria tutunului să aibă o influență negativă asupra politicilor de sănătate publică;

8.consideră că este extrem de important ca Ombudsmanul să lanseze o anchetă pentru a evalua nivelul de independență al Grupului consultativ industrial privind Platforma energetică a UE, înființat de Comisie;

9.aprobă rezultatul examinării de către Ombudsman a modului în care Comisia se asigură că experții externi implicați în evaluarea propunerilor de proiecte în cadrul Fondului european de apărare nu au conflicte de interese; subliniază că este extrem de important să se efectueze o evaluare aprofundată a conflictelor de interese înainte de desemnarea experților și să se garanteze că obligațiile în materie de transparență și de etică sunt puse în aplicare într-o manieră solidă;

10.salută propunerea Comisiei, ca răspuns la constatările Ombudsmanului în urma anchetei sale în cazul BlackRock, de a modifica Regulamentul financiar pentru a include opțiunea de a respinge ofertanții în cazul în care aceștia se află într-un conflict de interese; invită Comisia să respecte pe deplin sugestiile Ombudsmanului prin adoptarea unor norme consolidate și mai clare menite să prevină orice conflict de interese în toate procedurile legate de achizițiile publice, inclusiv în ceea ce privește orientările sale interne;

11.subliniază faptul că, în urma unei anchete a Ombudsmanului privind fenomenul „ușilor turnante”, Comisia își îmbunătățește modul în care tratează problema și solicită informații din partea foștilor membri ai personalului cu privire la modul în care respectă restricțiile relevante; constată publicarea mai rapidă de către Comisie a sintezei anuale a membrilor personalului său de conducere care solicită permisiunea de a se angaja la alt loc de muncă și evaluarea acestor cereri; subliniază că Comisia nu ar trebui să acorde nicio autorizație atunci când respectivul loc de muncă nu poate fi supus unor restricții care să combată în mod adecvat riscurile de conflicte de interese sau când respectivele restricții nu pot fi monitorizate și puse în aplicare în mod credibil, inclusiv în ceea ce privește obligația noului angajator de a face publice restricțiile; consideră că Comisia ar trebui să publice la timp informațiile privind toate activitățile foștilor membri ai personalului său de conducere pe care le evaluează, desfășurate de aceștia după încetarea contractului cu Comisia, îmbunătățind astfel supravegherea de către public a acestor decizii, ceea ce este esențial în vederea monitorizării; salută faptul că personalului aflat în concediu fără plată i se interzice să se angajeze în domenii în care există riscul de conflict de interese; încurajează Ombudsmanul să monitorizeze modul în care Comisia gestionează aceste aspecte;

12.salută ancheta din proprie inițiativă deschisă de Ombudsman pentru a evalua modul în care BCE gestionează problema „ușilor turnante” și sprijină solicitarea Ombudsmanului adresată BCE de a aplica norme mai stricte care să reglementeze transferurile personalului în sectorul privat; sprijină recomandarea ca personalul BCE să facă obiectul unor cerințe stricte privind perioadele de incompatibilitate și să fie mărită perioada în care foștilor membri ai personalului BCE li se interzice să desfășoare activități de lobby pe lângă foștii lor colegi;

13.subliniază că scandalul Qatargate a plasat într-o lumină nouă activitățile de lobby și de elaborare a politicilor în UE; ia act de evaluarea critică a scandalului realizată de Ombudsman și salută elaborarea de noi măsuri menite să îmbunătățească standardele de integritate în cadrul Parlamentului European pentru a proteja democrația UE; consideră că aceste acțiuni reprezintă un prim pas important pentru consolidarea cadrului de reglementare al UE, deoarece vizează promovarea unor standarde mai înalte în materie de etică și de combatere a corupției și, prin urmare, fac din instituțiile UE exemple de integritate și responsabilitate;

14.salută eforturile continue ale Ombudsmanului de a îmbunătăți transparența și deontologia activităților de lobby, mai ales solicitând Comisiei să consolideze codul de conduită a comisarilor, să creeze un registru public al reuniunilor dintre comisari și lobbiști și să publice în mod proactiv cheltuielile de deplasare ale comisarilor;

15.subliniază că participarea cetățenilor la procesul decizional al UE este importantă pentru legitimitatea ei; apreciază angajamentul Ombudsmanului de a promova responsabilitatea în procesul decizional al UE, în special în domeniul deciziilor de mediu; salută și sprijină solicitarea adresată de Ombudsman Băncii Europene de Investiții (BEI) de a lua mai multe măsuri în materie de transparență, pentru ca publicul să poată vedea cu mai multă ușurință potențialul impact al proiectelor pe care le finanțează asupra mediului, precum și intenția Ombudsmanului de a-și intensifica controlul asupra activităților BEI, în lumina activităților de urmărire insuficiente desfășurate de BEI până în prezent, în special în ceea ce privește publicarea în timp util a informațiilor referitoare la proiectele legate de mediu și de finanțele BEI, pentru a acorda publicului suficient timp pentru a-și exprima preocupările;

16.apreciază eforturile Ombudsmanului de a acorda prioritate evaluării transparenței procesului decizional al UE în materie de mediu, după ce, printre altele, Ombudsmanul a constatat un caz administrare defectuoasă în incapacitatea Comisiei de a analiza în mod corespunzător impactul acordului comercial UE-Mercosur asupra mediului înainte de încheierea negocierilor, deficiențele semnificative ale tratării de către Comisie a cererilor de acces public la informații privind mediul și lipsa unor norme clare care să garanteze că experții pe care îi consultă Comisia, în contextul elaborării politicii de mediu, nu sunt afectați de conflicte de interese;

17.subliniază că, potrivit Ombudsmanului, este regretabil faptul că transparența proactivă s-a manifestat în principal doar după ce planurile naționale din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) fuseseră deja aprobate, astfel încât publicul nu a putut urmări în mod adecvat negocierile; este îngrijorat de întârzierile semnificative din procesul de tratare de către Comisie a cererilor de acces public la documente legate de MRR, care durează, în unele cazuri, un an sau mai mult; îndeamnă Comisia să încurajeze statele membre să folosească un portal public pe care să includă toți beneficiarii finanțării din cadrul MRR, să își publice în continuare evaluările preliminare privind solicitările de plată ale statelor membre și să furnizeze publicului detalii concrete privind activitatea sa de supraveghere și de audit, pentru a asigura o asumare semnificativă a responsabilității pentru toate fondurile cheltuite; salută publicarea de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, în colaborare cu Biroul Ombudsmanului European, a documentului de politică intitulat „Către principii de bune practici pentru transparența guvernamentală în utilizarea fondurilor de redresare”, care oferă orientări guvernelor cu privire la asigurarea transparenței și a responsabilității în utilizarea fondurilor de redresare în urma pandemiei de COVID-19; salută, în acest sens, eforturile Ombudsmanului de a îmbunătăți standardele de transparență legate de MRR;

18.subliniază că, în inițiativa sa strategică privind modul în care Comisia a asigurat transparența și reprezentarea echilibrată a intereselor în cadrul politicii agricole comune (PAC), Ombudsmanul a constatat că lipsesc elemente-cheie ale planurilor naționale strategice privind PAC, inclusiv măsuri concrete pentru posturile bugetare și jaloanele care trebuiau atinse, astfel încât cetățenilor și părților interesate le este greu să înțeleagă în ce condiții pot folosi statele membre asistența furnizată prin noua PAC; sprijină solicitarea Ombudsmanului adresată Comisiei de a divulga în mod proactiv mai multe informații privind aprobarea planurilor strategice ale statelor membre în cadrul PAC; solicită comisarului pentru agricultură și cabinetului acestuia, dar și Direcției Generale Agricultură și Dezvoltare Rurală a Comisiei să respecte recomandările Ombudsmanului și să urmărească o reprezentare echitabilă și echilibrată a intereselor fermierilor și ale societății civile în cadrul reuniunilor și schimburilor cu reprezentanții grupurilor de interese, întrucât, după cum arată Ombudsmanul în scrisoarea sa din februarie 2022, comisarul pentru agricultură și cabinetul acestuia au organizat mai multe întâlniri cu reprezentanți ai industriei decât cu organizațiile de mediu și cu alte organizații, precum institutele de cercetare; solicită Comisiei să își asume un rol activ în asigurarea respectării obligațiilor de transparență impuse statelor membre, inclusiv a obligației de a divulga entitățile mai ample care sunt deținute de beneficiarii fondurilor și a obligației de a publica valoarea totală a plăților primite de un beneficiar, pentru a garanta că publicul are acces la toate informațiile necesare despre beneficiarii finanțării din PAC;

19.regretă că abordarea Comisiei în ceea ce privește instituirea grupurilor de dialog civil (GDC) pe teme vizate de PAC nu a respectat recomandările Ombudsmanului și a prezentat o serie de lacune, îndeosebi nereușind să asigure, în mod transparent și clar, o reprezentare echilibrată a intereselor economice și neeconomice în componența grupurilor;

20.subliniază că este important ca toate instituțiile să trateze cererile de acces la documente în timp util, astfel încât să se mențină relevanța informațiilor; sprijină raportul special al Ombudsmanului în cadrul anchetei sale strategice privind timpul de care are nevoie Comisia pentru a trata cererile de acces public la documente Ombudsmanul European, „Ombudsmanul deschide o anchetă cu privire la timpul necesar Comisiei pentru a trata cererile de acces la documente”, 6 aprilie 2022.; este preocupat de întârzierile sistemice și semnificative ale Comisiei în prelucrarea unor astfel de cereri; subliniază că accesul public la documente reprezintă un drept fundamental, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).; îndeamnă Comisia să își îmbunătățească practicile administrative pentru a respecta termenele stabilite de legiuitor și să demonstreze în mod clar și proactiv că transparența este regula și o prioritate în tratarea cererilor de acces public la documente; subliniază că instituțiile UE trebuie să aloce resurse umane suficiente pentru a îmbunătăți eficiența în tratarea cererilor de acces la documente; reamintește că Ombudsmanul a recomandat Comisiei să își restructureze în mod fundamental abordarea despre prelucrarea cererilor de acces la documente;

21.ia notă de ancheta Ombudsmanului cu privire la faptul că Comisia nu a identificat și, prin urmare, nu a evaluat posibila publicare a schimbului de mesaje text dintre președinta Comisiei și directorul general al unei companii farmaceutice despre achiziționarea unui vaccin împotriva COVID-19; este îngrijorat de faptul că abordarea Comisiei a constituit un caz de administrare defectuoasă; subliniază că mesajele text și mesajele instantanee legate de muncă sunt „documente” în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 și evidențiază că respectarea acestui principiu este deosebit de importantă; salută recomandările Ombudsmanului adresate administrației UE referitoare la înregistrarea mesajelor text și instantanee legate de muncă; reliefează că este important ca instituțiile UE să respecte pe deplin aceste recomandări pentru a alinia practicile administrației UE la metodele moderne de comunicare; ia act de răspunsul Comisiei că va emite orientări suplimentare cu privire la instrumentele moderne de comunicare, cum ar fi mesajele text;

22.invită Consiliul să tragă învățăminte din ancheta Ombudsmanului privind refuzul său de a acorda acces public deplin la documentele legate de negocierile referitoare la proiectul de „regulament privind piețele digitale”, care, în 2022, s-a soldat cu concluzia Ombudsmanului că a existat o administrare defectuoasă; invită Consiliul să aplice cele mai înalte standarde de transparență în aceste cazuri, în special atunci când Ombudsmanul a identificat deja probleme în anchetele strategice anterioare privind transparența procesului său legislativ și a procesului său decizional în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19; reamintește că transparența este unul dintre principiile-cheie prevăzute în tratatele UE și că lipsa transparenței riscă să diminueze încrederea cetățenilor în instituțiile europene și în UE în ansamblul său;

23.subliniază importanța anchetelor Ombudsmanului privind respectarea drepturilor omului de către administrația UE; sprijină solicitarea Ombudsmanului adresată Comisiei să creeze un portal nou și separat de soluționare a plângerilor privind presupuse încălcări ale drepturilor omului și să îl facă accesibil pentru plângeri legate de drepturile omului, primite de la organizațiile societății civile și alte părți interesate din țări cu care UE are acorduri comerciale;

24.subliniază că Ombudsmanul a efectuat o anchetă strategică privind modul în care Frontex respectă drepturile fundamentale și obligațiile sale în materie de transparență în temeiul mandatului său extins prevăzut în Regulamentul (UE) 2019/1896 Regulamentul (UE) 2019/1896 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2019 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1052/2013 și (UE) 2016/1624 (JO L 295, 14.11.2019, p. 1).; subliniază importanța aplicării unor standarde înalte de transparență pentru a permite controlul public și asigurarea respectării depline a drepturilor fundamentale în toate operațiunile Frontex pentru a-și îmbunătăți nivelul său de responsabilitate; solicită Frontex să asigure aplicarea adecvată a recomandărilor emise de Ombudsman;

25.ia act de ancheta Ombudsmanului asupra sistemului Comisiei de monitorizare a modului în care autoritățile croate respectă drepturile fundamentale în contextul operațiunilor de gestionare a frontierelor sprijinite din fonduri ale UE; în concluziile anchetei Ombudsmanul a criticat Comisia pentru întârzierile sale în instituirea unui mecanism adecvat de monitorizare a gestionării frontierelor de către autoritățile croate; îndeamnă Comisia să reacționeze întotdeauna cu promptitudine la sugestiile de îmbunătățire ale Ombudsmanului, mai ales în situații precum cea menționată, când sunt identificate deficiențe semnificative;

26.salută faptul că, pe baza recomandărilor practice ale Ombudsmanului privind utilizarea limbilor oficiale în comunicarea cu publicul, rețeaua agențiilor UE a convenit asupra orientărilor privind politicile multilingve;

27.ia act de faptul că, în 2022, Statutul Ombudsmanului European a fost actualizat cu dispoziții de punere în aplicare care detaliază procedurile de lucru ale Biroului Ombudsmanului; consideră că noile dispoziții vor contribui la îmbunătățirea activității Ombudsmanului;

28.salută angajamentul Ombudsmanului de a monitoriza aplicarea CNUDPH de către administrația UE; apreciază activitatea Ombudsmanului în calitate de membru al Cadrului UE pentru CNUDPH;

29.subliniază rezultatele anchetei din proprie inițiativă referitoare la modul în care Comisia monitorizează fondurile structurale și de investiții ale UE pentru a se asigura că acestea sunt utilizate pentru a consolida drepturile persoanelor cu dizabilități la o viață independentă și la incluziune; salută sugestia de orientări mai clare cu privire la necesitatea de a promova dezinstituționalizarea în contextul utilizării fondurilor structurale și de investiții ale UE;

30.încurajează Ombudsmanul să continue schimburile de experiență și de bune practici cu ombudsmanii naționali prin intermediul Rețelei europene a ombudsmanilor (ENO); apreciază faptul că conferința anuală ENO din 2022 s-a axat pe cele mai bune practici pentru a-i ajuta pe refugiați și a abordat efectele digitalizării serviciilor publice asupra drepturilor cetățenilor; salută adăugarea birourilor ombudsmanilor ucrainean și moldovean la ENO;

31.salută eforturile continue ale Ombudsmanului de a îmbunătăți și mai mult vizibilitatea activităților sale, inclusiv prin instrumente online și prin site-ul web multilingv care oferă asistență în toate cele 24 de limbi oficiale ale UE;

32.salută dialogul fructuos și de durată dintre Ombudsman și Comisia pentru petiții a Parlamentului European; evidențiază că colaborarea intensivă dintre cele două organisme contribuie la mărirea responsabilității democratice a instituțiilor UE și la apropierea acestora de cetățeni;

33.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție și raportul Comisiei pentru petiții, Consiliului, Comisiei, Ombudsmanului European, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și ombudsmanilor lor sau organelor competente similare.