P9_TA(2024)0048Aspecte de gen ale creșterii costului vieții și ale impactului crizei energeticeRezoluția Parlamentului European din 18 ianuarie 2024 referitoare la aspecte de gen ale creșterii costului vieții și ale impactului crizei energetice (2023/2115(INI))Parlamentul European,

–având în vedere articolul 2 și articolul 3 alineatele (1) și (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–având în vedere articolele 8, 9, 10, 119, 122, 127, 151, articolul 153 alineatul (2), articolele 156, 157, 191 și 194 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și, în special, prevederile acesteia privind drepturile sociale și egalitatea între femei și bărbați,

–având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite (ONU), principiul „a nu lăsa pe nimeni în urmă” și, în special, obiectivul de dezvoltare durabilă nr. 1, care vizează eradicarea sărăciei, obiectivul nr. 5 care vizează realizarea egalității de gen și îmbunătățirea condițiilor de viață ale femeilor și obiectivul nr. 8 care vizează obținerea unei creșteri economice durabile,

–având în vedere comunicarea Comisiei din 5 martie 2020 intitulată „O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025” (COM(2020)0152),

–având în vedere Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind norme comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale și de abrogare a Directivei 2003/55/CE JO L 211, 14.8.2009, p. 94.,

–având în vedere Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE JO L 315, 14.11.2012, p. 1.,

–având în vedere Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile JO L 328, 21.12.2018, p. 82.,

–având în vedere Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iunie 2019 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și de modificare a Directivei 2012/27/UE JO L 158, 14.6.2019, p. 125.,

–având în vedere Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență JO L 57, 18.2.2021, p. 17.,

–având în vedere Directiva (UE) 2023/970 a Parlamentului European și a Consiliului din 10 mai 2023 de consolidare a aplicării principiului egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare între bărbați și femei prin transparență salarială și mecanisme de asigurare a respectării legii JO L 132, 17.5.2023, p. 21.,

–având în vedere Recomandarea (UE) 2023/2407 a Comisiei din 20 octombrie 2023 privind sărăcia energetică,

–având în vedere rezoluția sa din 19 mai 2022 referitoare la consecințele sociale și economice ale războiului rus din Ucraina pentru UE – consolidarea capacității de acțiune a UE JO C 479, 16.12.2022, p. 75.,

–având în vedere rezoluția sa din 5 iulie 2022 referitoare la sărăcia femeilor în Europa JO C 47, 7.2.2023, p. 2.,

–având în vedere raportul special din 26 mai 2021 al Curții de Conturi Europene intitulat „Integrarea perspectivei de gen în bugetul UE: este timpul ca vorbele să se transforme în fapte” Curtea de Conturi Europeană, „Integrarea perspectivei de gen în bugetul UE: este timpul ca vorbele să se transforme în fapte”, 26 mai 2021.,

–având în vedere Recomandarea (UE) 2020/1563 a Comisiei din 14 octombrie 2020 privind sărăcia energetică JO L 357, 27.10.2020, p. 35.,

–având în vedere comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2020 intitulată „Un val de renovări pentru Europa – ecologizarea clădirilor, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai” (COM(2020)0662),

–având în vedere datele Agenției Internaționale a Energiei privind prețurile la energie și impozitele aplicabile utilizatorilor finali Agenția Internațională a Energiei, „End-Use Prices Data Explorer” (Instrument de analiză a datelor privind prețurile la utilizatorii finali), 28 aprilie 2023.,

–având în vedere raportul Fondului Monetar Internațional din octombrie 2022 intitulat „The Fog of War Clouds the European Outlook” (Norii războiului plutesc deasupra perspectivei europene) Fondul Monetar Internațional, „The Fog of War Clouds the European Outlook”, octombrie 2022.,

–având în vedere studiul Eurostat din 2022 intitulat „Living conditions in Europe” (Condițiile de viață în Europa) Eurostat, „Living conditions in Europe”, 2022.,

–având în vedere documentul de informare al Eurostat din 10 februarie 2022 intitulat „Energy prices on the rise in the euro area in 2021” (Prețurile la energie în creștere în zona euro în 2021) Eurostat, „Energy prices on the rise in the euro area in 2021”, 10 februarie 2022.,

–având în vedere raportul Eurofound din 28 octombrie 2022 intitulat „The cost-of-living crisis and energy poverty in the EU: Social impact and policy responses – Background paper” (Criza costului vieții și sărăcia energetică în UE: Impactul social și răspunsurile politice – document de informare) Eurofound, „The cost-of-living crisis and energy poverty in the EU: Social impact and policy responses – Background paper”, octombrie 2022.,

–având în vedere ultimul sondaj eSurvey al Eurofound, „Viața și munca în Europa”, din primăvara anului 2023,

–având în vedere indicele egalității de gen pe 2021 și 2022 al Institutului European pentru Egalitatea de Gen Indicele egalității de gen pe 2021 al Institutului European pentru Gen (IEEG)., IEEG, Indicele egalității de gen 2022.,

–având în vedere sondajul său Eurobarometru din toamna anului 2022 Uniunea Europeană, „Sondajul PE din toamna anului 2022: Parlametru”, ianuarie 2023,,

–având în vedere studiul Forumului Economic Mondial din 26 ianuarie 2023 FEM, „This is why women are bearing the brunt of the cost of living crisis, according to research” (Motivul pentru care femeile sunt cele mai afectate de criza costului vieții, potrivit cercetărilor), ianuarie 2023.,

–având în vedere studiul intitulat „Gender perspective on access to energy in the EU” (Perspectivă de gen asupra accesului la energie în UE), publicat de Direcția sa Generală Politici Interne ale Uniunii la 18 decembrie 2017 Parlamentul European, Direcția Generală Politici Interne ale Uniunii, Departamentul tematic pentru drepturile cetățenilor și afaceri constituționale, „Gender perspective on access to energy in the EU”, 18 decembrie 2017.,

–având în vedere nota de informare intitulată „Gender Aspects of Energy Poverty” (Aspecte de gen ale sărăciei energetice), publicată de Direcția Generală Politici Interne ale Uniunii la 1 martie 2023 Parlamentul European, Direcția Generală Politici Interne ale Uniunii, Departamentul tematic pentru drepturile cetățenilor și afaceri constituționale, Gender Aspects of Energy Poverty, 1 martie 2023.,

–având în vedere studiul intitulat „The Gender Dimension and Impact of the Fit for 55 Package” (Dimensiunea de gen și impactul pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55”), publicat de Direcția sa Generală Politici Interne ale Uniunii la 6 decembrie 2022 Parlamentul European, Direcția Generală Politici Interne ale Uniunii, Departamentul tematic pentru drepturile cetățenilor și afaceri constituționale, The Gender Dimension and Impact of the Fit for 55 Package, 6 decembrie 2023.,

–având în vedere nota de informare intitulată „Energy poverty in the EU” (Sărăcia energetică în UE), publicată de Direcția Generală Servicii de Cercetare Parlamentară la 18 septembrie 2023 Parlamentul European, Direcția Generală Servicii de Cercetare Parlamentară, Energy poverty in the EU, 18 septembrie 2023.,

–având în vedere rezoluția sa din 17 septembrie 2020 referitoare la maximizarea potențialului de eficiență energetică al parcului imobiliar al UE JO C 385, 22.9.2021, p. 68.,

–având în vedere avizul din 12 mai 2022 al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind eficiența energetică,

–având în vedere raportul din 7 aprilie 2021 al Comisiei pentru dezvoltare privind impactul schimbărilor climatice asupra populațiilor vulnerabile din țările în curs de dezvoltare și avizul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen din 2 octombrie 2020,

–având în vedere rezoluția sa din 10 februarie 2021 referitoare la reducerea inegalităților, cu accent special asupra sărăciei persoanelor încadrate în muncă JO C 465, 17.11.2021, p. 62.,

–având în vedere rezoluția sa din 21 ianuarie 2021 referitoare la accesul la locuințe decente și la prețuri abordabile pentru toți JO C 456, 10.11.2021, p. 145.,

–având în vedere rezoluția sa din 15 decembrie 2021 referitoare la punerea în aplicare a Directivei privind performanța energetică a clădirilor JO C 251, 30.6.2022, p. 58.,

–având în vedere rezoluția sa din 3 octombrie 2023 referitoare la Crearea unui sistem european de transport care să răspundă nevoilor femeilor Texte adoptate, P9_TA(2023)0339.,

–având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

–având în vedere raportul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A9-0430/2023),

A.întrucât, din 2021, inflația a cunoscut o creștere pronunțată, în principal din cauza costurilor ridicate ale energiei și alimentelor, fiind exacerbată de războiul de agresiune nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei Eurostat, „Energy prices on the rise in the euro area in 2021”, 10 februarie 2022.; întrucât se preconizează că salariile nu vor crește la fel de rapid ca inflația, provocând o criză a costului vieții; întrucât această criză amenință grav mijloacele de subzistență, sănătatea, independența și accesul femeilor la locuințe, limitându-le în același timp puterea de cumpărare și capacitatea de a-și procura alimente și nepermițându-le să aibă un standard de viață decent;

B.întrucât prețurile au crescut, în general, cu 11,5 % în UE din octombrie 2021, mai ales la alimentele, inflația crescând la 17,8 % în octombrie 2022; întrucât, în conformitate cu proiecțiile macroeconomice pentru zona euro ale BCE din septembrie 2023, inflația medie pentru 2023 este estimată la 5,6 %, ceea ce reprezintă o revizuire în sens ascendent a proiecțiilor anterioare; întrucât, potrivit Eurofound, creșterea salariilor nominale în multe țări în 2023 a fost, în multe cazuri, insuficientă pentru a menține puterea de cumpărare a lucrătoarelor;

C.întrucât pandemia de COVID-19, criza creșterii costului vieții și războiul împotriva Ucrainei au agravat criza preexistentă și condițiile precare de muncă și de viață cu care se confruntă multe femei; întrucât implicațiile de gen ale unor astfel de crize perpetuează inegalitățile de gen sistemice în mai multe sectoare;

D.întrucât femeile, în toată diversitatea lor, sunt afectate în mod disproporționat de consecințele crizei costului vieții, deoarece tind să constituie una dintre părțile cele mai sărace ale populației, reprezentând 70 % din cele 1,3 miliarde de persoane Proiectul privind securitatea de gen, Can 70 % of the World’s Poor Celebrate International Women’s Day? (Pot 70% din cei săraci la nivel mondial sărbători Ziua internațională a femeii?), martie 2022 care trăiesc în condiții de sărăcie; întrucât femeile sunt în mod constant dezavantajate de factori structurali și culturali, cum ar fi normele tradiționale de gen;

E.întrucât femeile sunt suprareprezentate în locuri de muncă precare, în forme flexibile de muncă, în contracte atipice și flexibile (muncă cu fracțiune de normă, muncă temporară, locuri de muncă informale), precum și în rândul lucrătorilor cu salariu minim; întrucât femeile tind, de asemenea, să aibă venituri și o bogăție mai mici ca urmare a disparităților de remunerare și de pensii și, prin urmare, sunt mai susceptibile să raporteze dificultăți în a face față cheltuielilor și să aibă în continuare o sarcină disproporționată a muncii de îngrijire neremunerate, ceea ce le lasă cu mai puține resurse pentru a se proteja împotriva impactului negativ al crizei costului vieții; întrucât femeile sunt, de asemenea, afectate în mod deosebit de sărăcia temporală, definită ca lipsa de timp suficient pentru odihnă și recreere de către individ după deducerea timpului necesar pentru ocuparea unui loc de muncă remunerat și pentru munca neremunerată și, prin urmare, nu pot reduce programul de lucru fără a cădea (mai mult) în sărăcie;

F.întrucât femeile tind să fie „amortizori” ai sărăciei, care suportă principala responsabilitate și povară mentală pentru planificarea, achiziționarea și pregătirea alimentelor pentru familiile lor și pentru coordonarea diferitelor alte sarcini de îngrijire și casnice, cum ar fi gestionarea bugetară a gospodăriilor sărace și, prin urmare, sunt mult mai afectate de creșterea costului vieții și de criza energetică; întrucât rolul lor de îngrijitori principali în cadrul familiilor implică o parte disproporționată de îngrijire neremunerată și muncă casnică;

G.întrucât crizele succesive au avut efecte negative asupra femeilor din întreaga lume, împiedicând progresul în ceea ce privește egalitatea de gen; întrucât femeile sunt afectate în mod deosebit de dezinvestiții și de reducerile bugetare din serviciile publice, cum ar fi educația, sănătatea, transportul și asistența socială, deoarece sunt mai susceptibile de a lucra, de a se baza și de a deveni furnizori ai acestor servicii publice atunci când sunt retrase;

H.întrucât este esențial să se acorde importanță combaterii discriminării între femei și bărbați în ceea ce privește accesul la ocuparea forței de muncă și la muncă și promovării egalității privind carierele, categoriile profesionale, formarea profesională și salariile, precum și consolidării muncii cu drepturi și protejării negocierilor colective și a drepturilor sindicale;

I.întrucât criza energetică din Europa a evidențiat necesitatea de a reforma piața europeană a energiei electrice; întrucât, prin indexarea prețurilor energiei electrice la prețul gazelor, piața a creat oportunități substanțiale de speculație, ceea ce a dus la dificultăți mari pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri, și pentru gospodării, în special pentru cele în care există persoane aflate în situații vulnerabile sau care trăiesc în zone rurale, inclusiv femei, care sunt expuse unui risc deosebit; întrucât aceste speculații economice au contribuit la creșterea costurilor energiei; întrucât reglementarea prețurilor în sectorul energetic este unul dintre instrumentele-cheie pentru a garanta drepturile economice și sociale ale cetățenilor și pentru a asigura accesul tuturor la energie electrică, încălzire și răcire în tranziția către o energie verde;

J.întrucât Consiliul a ajuns la un acord în cadrul reformei pieței energiei electrice care urmărește să reducă dependența prețurilor energiei electrice de prețurile volatile ale combustibililor fosili, să protejeze consumatorii de creșterile bruște ale prețurilor, să accelereze utilizarea surselor regenerabile de energie și să îmbunătățească protecția consumatorilor;

K.întrucât schimbările climatice și dezastrele legate de climă exacerbează criza costului vieții și afectează în md special femeile, pentru că statistic femeile sunt mai expuse riscului de sărăcie; întrucât grupurile care trăiesc deja la limită sunt cel mai grav afectate de volatilitatea sistemului energetic bazat pe combustibili fosili, în timp ce marile grupuri economice, cum ar fi companiile energetice și alimentare, realizează profituri record;

L.întrucât sărăcia energetică reprezintă o provocare enormă și o problemă socială gravă pentru UE; întrucât, chiar și înainte de criza actuală, în 2021, 6,9 % din totalul gospodăriilor din Uniune erau în urmă în ceea ce privește facturile la utilități, iar 6,4 % au indicat că nu erau în măsură să-și încălzească locuințele; întrucât, în 2020, aproape 15 % din totalul familiilor trăiau în locuințe cu scurgeri, acoperișuri degradate sau mucegai Eurostat, Statisticile UE referitoare la venit și la condițiile de viață,

M.întrucât, în 2022, peste 41 de milioane de europeni nu au putut să își încălzească cum trebuie locuințele; întrucât acest număr este echivalent cu populațiile din Grecia, Portugalia Ungaria și Suedia, ceea ce înseamnă că aceste persoane trebuie să aleagă între a-și încălzi locuințele și a cumpăra alimente; întrucât se estimează că cifra ar putea fi mult mai mare, Observatorul european al sărăciei energetice (EPOV) estimând numărul acestora la peste 50 de milioane de gospodării afectate; întrucât sărăcia energetică este un fenomen multidimensional, considerat a fi cauzat de o combinație între veniturile mici, costurile ridicate ale energiei și eficiența energetică scăzută a clădirilor;

N.întrucât clădirile sunt responsabile pentru 40 % din consumul final de energie în UE și pentru 36 % din emisiile de gaze cu efect de seră legate de energie ale Uniunii și întrucât 75 % din clădirile din UE sunt încă ineficiente din punct de vedere energetic;

O.întrucât sărăcia energetică este agravată de inegalitățile de gen existente, în special de cele legate de venituri, cum ar fi disparitățile de gen în remunerare, pensii și participare; întrucât disparitatea de remunerare între femei și bărbați este în continuare de 12,7 % în întreaga UE Comisia Europeană, Situația discrepanțelor de gen în remunerare în UE.; întrucât efectul cumulativ al acestor disparități de gen în ceea ce privește veniturile pe tot parcursul vieții unei femei face ca femeile să primească un venit din pensie care, în UE, este în medie cu 35 % mai mic decât cel al bărbaților; întrucât dreptul la remunerație egală pentru muncă egală nu este întotdeauna respectat și rămâne una dintre cele mai mari probleme în combaterea discriminării salariale; întrucât există în continuare diferențe considerabile ale disparităților de gen în privința pensiilor între statele membre ale UE, variind de la 2,6 % în Estonia la 46,1 % în Malta; întrucât disparitățile de gen în ceea ce privește pensiile face ca femeile să fie expuse unui risc mai mare de sărăcie și excluziune socială la bătrânețe;

P.întrucât femeile, în special mamele singure și cele care se confruntă cu discriminarea intersecțională pe motive de etnie, rasă, statut de migrant, orientare sexuală, dizabilitate sau vârstă, sunt mai susceptibile să se confrunte cu sărăcia energetică; întrucât acest lucru înseamnă că actuala criză a costului vieții va exacerba sărăcia energetică genderizată în UE; întrucât sunt necesare date suplimentare defalcate privind egalitatea de gen și cea intersecțională; întrucât, potrivit ONU, lumea se confruntă cu cea mai mare criză a costului vieții pentru o generație;

Q.întrucât, în 2022, peste o cincime din populația UE care trăia în gospodării cu copii aflați în întreținere era expusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială; întrucât, la sfârșitul anului 2022, 44 % dintre mamele singure și 31 % dintre femeile singure au anticipat dificultăți în ceea ce privește costurile energiei în lunile următoare Eurofound, „The cost-of-living crisis and energy poverty in the EU: Social impact and policy responses – Background paper”, octombrie 2022.;

R.întrucât crizele energetice și ponderea mai mare a costurilor energiei în veniturile totale ale femeilor le reduc capacitatea financiară de a ajunge la o existență autonomă, ceea ce face ca femeilor fără venituri sau cu venituri mici să le fie mai greu să scape de violența domestică și de abuzurile din partea unui partener de care sunt legate financiar;

S.întrucât sărăcia energetică este asociată cu efecte semnificative asupra sănătății fizice și psihologice, deoarece, de exemplu, temperaturile din încăperile reci sunt legate de creșterea riscurilor de stres, de tulburări ale somnului, de boli respiratorii și de boli circulatorii IEEG, Indicele egalității de gen, 2023.; întrucât femeile se confruntă cu riscuri semnificative pentru sănătate și siguranță din cauza poluării aerului în gospodării și a iluminării insuficiente și, potrivit unui studiu al OMS, femeile prezintă un risc relativ mai mare decât bărbații de a fi afectate de efectele adverse asupra sănătății ale expunerii la fumul provenit de la combustibili solizi, inclusiv de boli pulmonare obstructive cronice și cancer pulmonar; întrucât temperatura scăzută în locuințe și riscurile asociate pentru sănătate au fost recunoscute ca fiind o cauză potențială a mortalității excesive în timpul iernii IEEG, Indicele egalității de gen, 2023.;

T.întrucât zonele interne rurale ultraperiferice și zonele expuse unui risc ridicat de depopulare sunt deosebit de expuse sărăciei energetice, din cauza veniturilor relative mai mici ale gospodăriilor din aceste zone și având în vedere nevoile energetice specifice ale gospodăriilor fermierilor; întrucât, în plus, există mai puține investiții în creșterea eficienței energetice a locuințelor; întrucât femeile care locuiesc în aceste zone sunt mai expuse sărăciei energetice și sunt afectate în mod disproporționat de accesul inadecvat la energie curată și la prețuri accesibile, deoarece sunt adesea principalii utilizatori de energie casnică;

U.întrucât există puține informații sau date disponibile cu privire la impactul sărăciei energetice asupra femeilor din UE; întrucât Observatorul sărăciei energetice al UE nu oferă, în setul său de indicatori accesibili public, date defalcate pe genuri; întrucât doar câteva state membre au adoptat definiții ale sărăciei energetice și ale indicatorilor sărăciei energetice, care, de obicei, nu iau în considerare dimensiunea de gen;

V.întrucât energia solară nu numai că poate oferi o soluție la actuala criză energetică, dar poate avea și un impact pozitiv asupra egalității de gen și a echității la nivel mondial;

W.întrucât, în sectorul energetic, un număr mai mare de femei lucrează în întreprinderi unde salariile sunt mai scăzute, într-o măsură mai mare decât în alte sectoare; întrucât doar 20 % din posturile de conducere de nivel superior sunt deținute de femei în sectorul energetic și, prin urmare, femeile joacă un rol insuficient la nivelul conducerii companiilor din acest sector; întrucât includerea deplină a femeilor în aceste funcții ar contribui la promovarea inovării, la aplicarea unor noi modalități de management și la încurajarea diversității forței de muncă, promovând astfel un ciclu pozitiv al egalității de gen și contribuind la tranziția către energia verde;

X.întrucât, potrivit ONU, femeile pot fi agenți puternici ai schimbării în tranziția către o energie curată; întrucât crearea unui mediu propice pentru antreprenoriatul femeilor și energia ecologic va necesita, de asemenea, colaborarea cu o gamă largă de factori din sectorul privat; întrucât abordarea disparităților de gen existente în ceea ce privește accesul la finanțare, informații, tehnologie, bunuri și servicii este importantă pentru a reduce riscurile de investiții și pentru a încuraja accesul antreprenoarelor din domeniul energiei ecologice la finanțare corporativă;

Y.întrucât creșterea accesului femeilor la energia sustenabilă și la oportunități este o condiție necesară pentru reducerea sărăciei și capacitarea economică a femeilor la nivel mondial;

Z.întrucât, potrivit Forumului Economic Mondial, sectorul energetic se confruntă cu o lipsă regretabilă de femei absolvente în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei, artelor și matematicii (STIAM), ceea ce reduce numărul potențialilor candidați; întrucât femeile reprezintă 52 % din populația europeană și majoritatea absolvenților de învățământ terțiar din UE, însă reprezintă doar 17,9 % din profesorii universitari în domeniul ingineriei și tehnologiei European Commission, She figures 2021, noiembrie 2021., doi din cinci oameni de știință și ingineri și, prin urmare, doar 34 % din forța de muncă din carierele din domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM) Comisia Europeană, Towards a manifesto for gender-inclusive STE(A)M education and careers, October 2022 (Manifest pentru o educație și cariere STI(A)M incluzive din punctul de vedere al genului), octombrie 2022.; întrucât cunoștințele și experiența femeilor pot aduce o contribuție semnificativă la tranziția energetică;

AA.întrucât Comisia nu și-a respectat angajamentul stabilit în Strategia privind egalitatea de gen de a integra o perspectivă de gen în toate inițiativele majore ale Comisiei, inclusiv în Pactul verde european și în politicile conexe;

AB.întrucât Comisia este obligată să promoveze egalitatea de gen în temeiul tratatelor; întrucât, cu toate acestea, Curtea Europeană de COnturi consideră că perspectiva de gen nu a fost integrată în bugetul UE, pentru că o lipsesc în mare măsură o serie de elemente esențiale, cum ar fi analizele de gen, obiectivele de gen, indicatorii și responsabilizarea prin raportare;

AC.întrucât preocupările legate de egalitatea de gen lipsesc în mare măsură din pilonii tranziției verzi și transformării digitale ai Mecanismului de redresare și reziliență, ceea ce reprezintă o oportunitate ratată de a integra efectiv egalitatea de gen în obiectivele climatice și de mediu;

AD.întrucât raportul Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen (FEMM) arată că bărbații sunt adesea favorizați în raport cu femeile și cu alte grupuri marginalizate în privința conceperii subvențiilor și a susținerii în cadrul pachetului Pregătiți pentru 55, precum și în alte politici, programe și finanțări pentru tranziția verde;

AE.întrucât din politicile și măsurile statelor membre și ale UE menite să contracareze și să atenueze efectele crizei costului vieții lipsește o perspectivă de gen; întrucât aproximativ două treimi din măsurile introduse de statele membre pentru a atenua creșterea ratelor inflației nu vizează anumite grupuri aflate în situații vulnerabile și oferă doar soluții pe termen scurt în locul unor răspunsuri care vor contribui la o tranziție verde și echitabilă din punct de vedere social, cum ar fi promovarea economiei de energie sau tranziția la surse de energie regenerabile;

AF.întrucât acțiunea UE ar trebui să țină seama de importanța conceptului de justiție climatică și de angajamentul tuturor părților la Acordul de la Paris de a respecta, a promova și a lua în considerare obligațiile lor privind drepturile omului, inclusiv egalitatea de gen, atunci când iau măsuri de combatere a schimbărilor climatice;

Soluții la sărăcia energetică și la creșterea costului vieții care iau în considerare dimensiunea de gen

1.invită Comisia să respecte angajamentul pozitiv asumat de Președinta von der Leyen de a promova egalitatea de gen în toate procesele de elaborare a politicilor și subliniază că trebuie depuse mai multe eforturi, deoarece nu există o perspectivă de gen în principalele inițiative prezentate în domeniul climei, al energiei și al mediului; solicită ca Pactul verde european să asigure o tranziție justă și echitabilă din punct de vedere social, care să funcționeze pentru toți, prin elaborarea unei strategii intersecționale transformatoare din perspectiva genului pentru a combate sărăcia energetică și prin creșterea investițiilor publice în locuințe sociale, accesibile ca preț și eficiente din punct de vedere energetic, ținând seama de nevoile specifice ale femeilor, care contribuie adesea semnificativ la gestionarea energiei gospodăriei, dar nu au acces egal la resurse;

2.regretă că Recomandarea (UE) 2023/2407 a Comisiei din 20 octombrie 2023 privind sărăcia energetică JO L, 2023/2407, 23.10.2023. și orientările aferente Recomandarea Comisiei privind sărăcia energetică. Orientările UE privind sărăcia energetică. Document de însoțire [SWD(2023)0647]. nu recunosc aspectele de gen ale sărăciei energetice și nevoia esențială de date defalcate pe genuri pentru a evalua adecvat nevoile gospodăriilor vulnerabile ca indicator-cheie; este preocupat de faptul că Comisia nu a răspuns numeroaselor apeluri ale Parlamentului European, ale societății civile și a Institutului European pentru Egalitatea de Gen de a crea indicatori specifici de gen pentru a se asigura că tranziția verde este echitabilă;

3.solicită UE să promoveze un pachet extraordinar pentru a sprijini persoanele care nu mai fac față costurilor de trai din ce în ce mai mari, inclusiv 100 de miliarde EUR pentru familii, în special pentru familiile monoparentale – în care marea majoritate a părinților sunt femei – cel mai afectate de sărăcia energetică și cel puțin 20 de miliarde EUR pentru extinderea Garanției europene pentru copii;

4.invită statele membre și UE să garanteze de urgență utilități și alimente la prețuri accesibile pentru gospodăriile cu venituri mici și, în special, pentru persoanele care se confruntă cu discriminare intersecțională; subliniază că nimeni nu ar trebui să înghețe în toiul iernii sau să sufere din cauza căldurii excesive în lunile de vară și solicită statelor membre și UE să interzică deconectările de la rețeaua de energie electrică; subliniază că creșterea eficienței energetice prin renovarea locuințelor ar trebui să fie o prioritate în toate statele membre;

5.reamintește că, având în vedere că peste 50 de milioane de persoane sunt afectate de sărăcia energetică în UE, ar trebui să se acorde asistență financiară pentru a sprijini gospodăriile cu venituri mici să respecte standardele minime de performanță energetică; consideră că este important ca statele membre să garanteze accesul la energie electrică pentru persoanele vulnerabile.

6.reamintește că sărăcia energetică afectează în mod disproporționat femeile din întreaga UE și, prin urmare, statele membre ar trebui să aloce sprijinul necesar pentru a atenua sărăcia energetică în rândul femeilor.

7.invită Comisia și statele membre să ia măsuri urgente pentru a aborda sărăcia și creșterea inegalităților în rândul femeilor, în special în rândul grupurilor vulnerabile, incluzând mamele singure, femeile cu dizabilități, femeile din comunități rasiale și etnice, persoanele LGBTIQ+, femeile migrante și refugiate, femeile în vârstă și femeile din mediul rural sau din zone depopulate; invită Comisia să elaboreze o strategie europeană ambițioasă de combatere a sărăciei pentru 2030, incluzând lipsa timpului, cu obiective concrete de reducere a sărăciei și cu accent pe eradicarea sărăciei în rândul femeilor și întreruperea ciclului de transmitere de la o generație la alta a riscurilor de sărăcie;

8.invită statele membre să adopte măsuri specifice de combatere a riscului de sărăcie la bătrânețe și să urmeze o abordare care să țină seama de dimensiunea de gen atunci când reformează sistemele de pensii, adaptează vârsta de pensionare și consolidează pensiile și prestațiile și serviciile sociale, cum ar fi îngrijirea pe termen lung, ținând seama de subreprezentarea femeilor pe piața muncii, precum și de segregarea pieței muncii și de discriminarea de gen;

9.invită Comisia să evalueze și să propună, după caz, noi acte legislative pentru a împiedica speculanții să facă energia imposibil de plătit pentru femei;

10.subliniază că accesul la energie electrică joacă un rol fundamental în reducerea sărăciei și în asigurarea unei participări depline și egale în societate;

11.invită Direcția Generală Energie a Comisiei să elaboreze un plan de acțiune pentru egalitatea de gen care să garanteze că întreaga legislație a UE în domeniul energiei, inclusiv dreptul la partajarea energiei, astfel cum se menționează în Directiva (UE) 2018/2001, integrează dimensiunea de gen și elaborează măsuri, indicatori și fonduri specifice pentru a combate sărăcia energetică, și în special consecințele de gen ale acesteia;

12.invită Comisia și statele membre să asigure includerea dimensiunii de gen și a dimensiunilor intersecționale în toate schemele de eficiență energetică și de energie electrică din surse regenerabile, inclusiv dreptul la partajarea energiei, astfel încât să sprijine cetățenii cei mai afectați de sărăcia energetică; recunoaște contribuția inițiativelor conduse de femei la soluții energetice sustenabile și rolul esențial al femeilor în conceperea unor astfel de soluții la toate nivelurile, inclusiv la nivel familial, comunitar, local, național și european;

13.invită Comisia și statele membre să integreze egalitatea de gen în toate politicile pentru o reacție optimă la criza energetică, care afectează în mod disproporționat femeile; în acest sens, invită Comisia să pregătească un raport privind consecințele legate de gen ale creșterii costului vieții ca urmare a crizei energetice, inclusiv o evaluare de gen a punerii în aplicare a recomandării sale privind sărăcia energetică; invită statele membre să monitorizeze prețurile la energie, transporturi și alte bunuri esențiale în vederea elaborării unor măsuri specifice de combatere a riscului de excluziune socială și de sărăcie, punând accentul pe accesul la locuințe la prețuri accesibile, transport, justiție și energie;

14.invită Comisia să solicite statelor membre să efectueze evaluări obligatorii ale impactului de gen în planurile energetice și climatice naționale, inclusiv atunci când raportează cu privire la sărăcia energetică;

15.invită Comisia să elaboreze orientări specifice despre cum se poate verifica că statele membre aplică în mod corect integrarea perspectivei de gen și analiza de gen atunci când elaborează planuri naționale privind energia și clima (PNEC), inclusiv măsuri și acțiuni de atenuare a sărăciei energetice; consideră că includerea unei analize de gen cu o perspectivă intersecțională în PNEC este esențială pentru promovarea unei tranziții energetice echitabile din punct de vedere social;

16.invită statele membre să majoreze investițiile publice în politici care urmăresc, direct sau indirect, să contracareze efectele negative ale crizei costului vieții asupra femeilor în toată diversitatea lor, protejând victimele violenței de gen, și să garanteze accesul la servicii publice de înaltă calitate gratuite pentru îngrijire, educație, sănătate, inclusiv sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, precum și la locuințe abordabile, transport, energie și la locuri de muncă decente; invită statele membre să acorde o atenție deosebită regiunilor rurale interioare ultraperiferice și regiunilor expuse riscului de depopulare, unde adesea aceste servicii nu sunt furnizate adecvat;

17.subliniază că impactul inflației ridicate și al costurilor energiei subminează serviciile publice, la care femeile apelează mai frecvent și în care este mai probabil să lucreze; subliniază faptul că reducerile bugetelor statelor membre pentru îngrijirea copiilor, educație și activități preșcolare și îngrijitori au implicații directe pentru femeile care își asumă majoritatea sarcinilor suplimentare implicate; invită statele membre să majoreze finanțarea pentru infrastructura socială, în special pentru serviciile de asistență medicală și de îngrijire, și să acorde prioritate locuințelor sociale și investițiilor în modernizarea locuințelor pentru a reduce costurile energiei;

18.subliniază că criza costului energiei, împreună cu criza costului vieții, au un impact negativ asupra incluziunii economice și sociale a femeilor, a sănătății și a drepturilor lor fundamentale, inclusiv a sănătății sexuale și reproductive și a drepturilor aferente; subliniază că aproximativ o treime dintre persoane declară că au renunțat la tratament medical în 2022 și că alte persoane raportează că sunt obligate să renunțe la asistență medicală din cauza costurilor în creștere, a timpului de așteptare mai îndelungat și a penuriei de medici și de medicamente;

19.solicită asigurarea unui venit minim adecvat, în conformitate cu recomandările europene, pentru a promova egalitatea de gen, securitatea veniturilor și independența economică a femeilor; reamintește că salariile minime adecvate reprezintă o garanție necesară pentru a asigura o distribuție mai echitabilă a salariilor și pentru a garanta un nivel minim al salariului de bază care să protejeze femeile; subliniază că instrumentele menționate mai sus trebuie să respecte drepturile stabilite în contractele colective de muncă;

20.invită Comisia să se abțină de la promovarea tuturor recomandărilor politice care ar conduce la creșterea relațiilor de muncă precare, dereglementarea orelor de lucru, reducerea salariilor, subminarea negocierii colective sau privatizarea serviciilor publice și a securității sociale;

21.solicită o politică în domeniul transportului public care să țină seama de egalitatea de gen, în special prin extinderea și îmbunătățirea serviciului de transport public și asigurarea unei mobilități eficiente, astfel încât femeile să își poată găsi un loc de muncă și să poată participa mai activ pe piața muncii (și realiza un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată);

22.invită statele membre să se asigure că nu se creează o bulă speculativă artificială în detrimentul bunăstării femeilor;

23.reamintește că dreptul la o locuință adecvată este un drept fundamental, care trebuie protejat și recunoscut ca o condiție necesară pentru accesul la alte drepturi fundamentale și la exercitarea acestora, precum și la o viață demnă; regretă că, din cauza discriminării și a inegalității în ceea ce privește locuințele, multe femei trăiesc în condiții nesigure, nedemne și lipsite de securitate și sunt expuse unui risc crescut de a rămâne fără adăpost și de violență; subliniază că evacuările forțate și alte încălcări ale dreptului la locuință afectează în mod disproporționat femeile și agravează inegalitățile existente, ceea ce reprezintă un obstacol major în calea egalității de gen; invită Comisia să evalueze și să propună, după caz, noi acte legislative pentru a diminua financiarizarea piețelor imobiliare și pentru a împiedica speculatorii să facă inaccesibilă achiziționarea unei locuințe;

24.invită Comisia să ofere autorităților locale, inclusiv autorităților municipale, posibilitatea de a-și consolida controlul asupra platformelor online de închiriere de locuințe; invită statele membre să ia măsuri pentru a crește oferta și varietatea locuințelor publice disponibile și pentru a contracara impactul majorărilor ratei dobânzii cauzate de inflație;

25.invită Comisia să solicite insistent statelor membre să garanteze aprovizionarea cu energie în zonele îndepărtate de centrele urbane, astfel încât în zonele rurale să fie asigurate condiții minime de confort pentru femei și familii;

26.subliniază că povara asupra celor mai vulnerabili consumatori cauzată de volatilitatea pieței energiei poate fi redusă semnificativ prin creșterea eficienței energetice a clădirilor;

27.invită companiile energetice să adopte o abordare proporțională când se pune problema deconectării utilizatorilor, ținând seama de nevoile, provocările și alte dificultăți cu care se confruntă femeile, mamele singure, femeile cu dizabilități, femeile în vârstă, fetele, precum și femeile care trăiesc în zone rurale sau izolate în timpul unei crize a costului vieții, care este inerentă crizei energetice;

28.invită UE și statele sale membre să integreze perspectiva de gen și cea intersecțională în definițiile lor ale sărăciei energetice, astfel încât să permită compararea și monitorizarea acestei realități într-un mod care să depășească conceptul general de „gospodării vulnerabile”, permițând astfel o mai bună înțelegere a diferitelor situații din fiecare gospodărie;

29.invită din nou Comisia, Eurostat și statele membre să dezvolte și să îmbunătățească în continuare colectarea de date, statistici, cercetări și analize defalcate pe genuri și intersecționale, deoarece aceasta este singura modalitate de a se asigura că nu sunt trecute cu vederea anumite situații particulare și că servesc drept bază pentru elaborarea de politici în cunoștință de cauză;

30.invită Comisia și statele membre să solicite Eurostat date defalcate în funcție de gen privind sărăcia energetică; invită, în acest sens, Observatorul european al sărăciei energetice să utilizeze aceste date pentru a elabora și a selecta indicatori specifici de gen care să permită elaborarea de politici bazate pe date concrete în acest domeniu, în consultare cu Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, cu Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și cu Agenția Europeană de Mediu;

31.consideră că statele membre ar trebui să depună mai multe eforturi pentru a include date defalcate în funcție de gen în planurile naționale de renovare a clădirilor, cu scopul de a direcționa mai bine politicile și măsurile;

32.subliniază importanța promovării continue a integrării dimensiunii de gen în cercetarea și inovarea din industria energiei electrice din surse regenerabile;

33.invită statele membre și UE să garanteze de urgență utilități și alimente la prețuri accesibile pentru IMM-urile conduse de femei și, în special, pentru cele care se confruntă cu discriminare intersecțională; recunoaște că întreprinderile conduse de femei și firmele locale cu un procent ridicat de lucrătoare reprezintă adesea o parte vitală a producției de bunuri esențiale; subliniază că antreprenoarele nu ar trebui să-și asume o sarcină disproporționată a speculațiilor economice și să beneficieze de acces egal la oportunitățile pe care le oferă tranziția verde, atenuând în același timp impactul inegal al acesteia;

34.subliniază că principiul egalității de tratament și al integrării perspectivei de gen ar trebui să se afle în centrul principiului „eficiența energetică pe primul loc” și să se reflecte în deciziile politice, de planificare și de investiții;

Către o tranziție verde incluzivă din punctul de vedere al genului

35.reamintește că o tranziție verde justă este necesară pentru a evita crizele viitoare grave și creșterea sărăciei; reamintește, de asemenea, că tranziția verde va fi social echitabilă numai dacă include perspectiva de gen și garantează egalitatea de șanse pentru femei și pentru persoanele care se confruntă cu discriminarea intersecțională, precum și includerea lor reală în procesul creării politicilor; invită, prin urmare, Comisia să numească un coordonator al UE pentru aspectele legate de gen și climă, cu personal și finanțare suficiente, și să introducă evaluări ale impactului de gen în toate politicile și legislația UE, în special în inițiativele Pactului verde european;

36.reamintește că extinderea accesului la energia verde și promovarea accesibilității acesteia sunt esențiale pentru realizarea unei dezvoltări mai incluzive și mai sustenabile; recunoaște că scăderea rapidă a costurilor tehnologiilor în domeniul energiei din surse regenerabile și noile modele de afaceri oferă soluții energetice care oferă șanse bune de a accelera accesul femeilor la energie ecologică, în toată diversitatea lor;

37.subliniază că femeile au un rol strategic benefic în tranziția verde, deoarece sunt actori-cheie în dezvoltarea unor modele de consum și de producție sustenabile și ecologice, precum și în mediul de afaceri și în elaborarea politicilor la toate nivelurile; subliniază necesitatea stringentă de a recunoaște potențialul lor în promovarea energiei sustenabile și de a contribui la realizarea mai multor ODD-uri;

38.regretă că, potrivit ONU, potențialul de antreprenoriat al femeilor în sectorul energetic este insuficient utilizat; invită Comisia să sprijine antreprenoarele din domeniul energiei durabile și cere statelor membre să elimine disparitățile de gen existente și să îmbunătățească accesul femeilor la informații, tehnologie, bunuri și servicii, piețe și finanțare, în special prin consolidarea serviciilor de intermediere financiară tradiționale și inovatoare, cum ar fi platformele online integrate;

39.felicită guvernele locale/naționale sau întreprinderile private care depun eforturi considerabile pentru abordarea dimensiunilor sociale și economice ale sărăciei energetice și le îndeamnă să continue această activitate prin integrarea unei perspective de gen ori de câte ori este posibil și prin asigurarea faptului că limbajul/comunicarea utilizată este incluzivă din punctul de vedere al genului și este oferită în Braille celor care au nevoie de aceasta;

40.regretă faptul că femeile sunt în mod semnificativ subreprezentate în pozițiile-cheie de elaborare a politicilor privind schimbările climatice, tranziția energetică și mediul și solicită UE și statelor membre să ia măsuri de acțiune pozitivă, cum ar fi cotele temporare, pentru a asigura o reprezentare egală și diversificată în pozițiile decizionale în cadrul instituțiilor UE, al organismelor guvernamentale și al autorităților publice de la toate nivelurile de guvernanță, precum și al organismelor publice asociate; invită statele membre să promoveze o participare de substanță a femeilor la planificarea, politicile și programele care iau în considerare dimensiunea de gen, inclusiv la planificarea fiscală, și să se asigure că aceste politici țin seama de impactul diferențiat al schimbărilor climatice și al crizelor energetice asupra femeilor și bărbaților;

41.observă că, pentru a se asigura că forța de muncă a UE este pe deplin pregătită să acționeze în vederea îndeplinirii obiectivelor sale în materie de climă, statele membre ar trebui să urmărească reducerea disparității de gen în sectorul construcțiilor și în cel al clădirilor, inclusiv prin intermediul planurilor lor naționale privind energia și clima;

42.salută faptul că, în calitate de agenții principale pentru mediu și egalitatea de gen din sistemul Organizației Națiunilor Unite, UNEP și ONU Femei și-au unit forțele pentru a dezvolta un program global de promovare a spiritului antreprenorial al femeilor pentru o energie sustenabilă; invită Comisia și agențiile relevante ale UE să ia act de acest program și să promoveze obiective antreprenoriale similare în materie de energie ecologică în cadrul UE;

43.subliniază că tehnologia și platformele digitale devin esențiale în procesul general al ofertei de educație și formare pentru femei și fete, precum și în multe procese de selecție pentru un loc de muncă; regretă impactul negativ al accesului inegal la tehnologie, care poate împiedica evoluția alfabetizării digitale a femeilor și fetelor și invită Comisia să se asigure că femeile și fetele, în toată diversitatea lor, inclusiv femeile singure, femeile în vârstă și femeile care locuiesc în zone rurale, interioare sau cu risc ridicat de depopulare, nu sunt afectate în mod disproporționat de sărăcia energetică;

44.invită Comisia și statele membre să reducă disparitatea de gen în sectorul energetic prin abordarea subreprezentării femeilor în carierele STIAM și să se asigure că femeile au acces egal la cursuri de formare profesională și de informare în domeniile STIAM, inclusiv la cele privind eficiența și suficiența energetică, și să creeze o legătură pozitivă între dobândirea de cunoștințe și dezvoltarea competențelor esențiale pentru noile oportunități de angajare în tranziția digitală și cea verde;

45.recunoaște că obiectivele finale de incluziune, egalitate și realizare a echilibrului de gen în sectorul energetic rămân neîndeplinite; invită autoritățile din domeniul educației din statele membre să încurajeze în special fetele să-și manifeste interesul față de sectorul energetic prin combaterea stereotipurilor de gen în alegerea parcursului de educație și să le crească încrederea că au competențele necesare pentru a lucra, a inova și a avea un rol de pionieri în sectorul energetic;

46.subliniază că sectorul energetic este una dintre industriile cele mai dezechilibrate din punctul de vedere al genului din UE, femeile reprezentând doar 24 % din forța de muncă IEEG, Indicele egalității de gen, 2023., precum și în ceea ce privește segregarea profesională și ierarhică de gen; invită întreprinderile publice și private din domeniul energiei să elimine orice formă de discriminare pe criterii de gen sau pe orice alt motiv, astfel cum se prevede la articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale a UE; subliniază că trebuie combătută persistența inegalităților structurale de gen care perpetuează obstacolele în calea intrării și menținerii forței de muncă în sectorul energetic, inclusiv respectarea și promovarea utilizării drepturilor de maternitate și paternitate; subliniază că întreprinderile energetice care promovează egalitatea reprezintă medii de lucru mai atractive pentru toți angajații și potențialii angajați;

47.salută inițiativele de promovare a femeilor pentru a deveni antreprenoare în domeniul energiei solare, eoliene, geotermale și hidroelectrice, deoarece acest lucru aduce beneficii atât femeilor implicate, cât și comunității în ansamblu și invită statele membre să identifice toate barierele care împiedică femeile să lucreze în aceste sectoare; invită întreprinderile private din sectorul energetic să se asigure că tehnologia solară, eoliană, geotermală și hidroelectrică, precum și femeile inovatoare din acest sector au puterea necesară pentru a susține tranziția energetică;

48.ia act de obiectivele-cheie ale Comisiei în cadrul strategiei UE privind energia solară, care urmărește să crească competitivitatea și reziliența sistemelor de energie solară ale UE; recunoaște modul în care energia solară, eoliană, geotermală și hidroelectrică oferă mai multor femei acces la energie, în special în zonele rurale; subliniază că, la elaborarea și planificarea politicilor urbane și de mobilitate, trebuie integrate preocupările cu privire la siguranță ale femeilor legate de utilizarea iluminatului, în vederea promovării unor spații publice sigure și fără hărțuire;

49.invită Comisia și Consiliul să se angajeze să integreze dimensiunea de gen în buget și să se asigure că aceasta se aplică întregului buget al UE, precum și că recomandările Curții de Conturi Europene sunt puse în aplicare pe deplin, inclusiv în evaluarea la jumătatea perioadei a actualului cadru financiar multianual și în punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență;

° °

50.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.