<?xml version="1.0" encoding="UTF-8" standalone="no"?><SDOCTA xmlns:xsi="http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance" STATUS="DEF1" xsi:noNamespaceSchemaLocation="TA.xsd"><IDENT><STRING BOLD="on">P9_TA(2024)0069</STRING></IDENT><TI><STRING BOLD="on">Statul de drept și libertatea mass-mediei în Grecia</STRING></TI><HIDDEN><STRING HIDDEN="on" ITALIC="on">(B9-0098/2024)</STRING></HIDDEN><TXTLST><RESOL><TI><STRING BOLD="on">Rezoluția Parlamentului European din 7 februarie 2024 referitoare la statul de drept și libertatea mass-mediei în Grecia  (2024/2502(RSP))</STRING></TI><TEXT><PREAMBLE><PRINIT><STRING ITALIC="on">Parlamentul European,</STRING></PRINIT><GRVISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolul 2, articolul 4 alineatul (3) și articolul 7 alineatul (1),</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „Carta”),</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Convenția Europeană a Drepturilor Omului și protocoalele adiționale la Convenție,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere tratatele internaționale privind drepturile omului ale Organizației Națiunilor Unite și ale Consiliului Europei,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii (Regulamentul privind mecanismul de condiționalitate bazat pe statul de drept)<FOOTNOTE><FIELD> JO L 433 I, 22.12.2020, p. 1.</FIELD></FOOTNOTE>,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (Regulamentul privind dispozițiile comune)<FOOTNOTE><FIELD> JO L 231, 30.6.2021, p. 159.</FIELD></FOOTNOTE>,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere raportul său în urma misiunii Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne la Atena, în Grecia, din perioada 6-8 martie 2023, la inițiativa Grupului său de monitorizare a democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere capitolele consacrate Greciei din rapoartele anuale ale Comisiei privind statul de drept, în special cele din 2021, 2022 și 2023,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la Grecia,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere raportul de anchetă privind presupusele încălcări și deficiențe administrative în aplicarea dreptului Uniunii în legătură cu utilizarea programului Pegasus și a altor programe de spionaj echivalente și recomandarea sa din 15 iunie 2023 adresată Consiliului și Comisiei în urma anchetei privind presupusele încălcări și deficiențe administrative în aplicarea legislației Uniunii în legătură cu utilizarea programului Pegasus și a altor programe de spionaj echivalente<FOOTNOTE><FIELD> JO C, C/2024/494, 23.1.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/494/oj.</FIELD></FOOTNOTE>,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere propunerea Comisiei din 16 septembrie 2022 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru comun pentru serviciile mass-media în cadrul pieței interne (Legea europeană privind libertatea mass-mediei) și de modificare a Directivei 2010/13/UE (COM(2022)0457),</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere propunerea din 27 aprilie 2022 de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive („Acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice”) (COM(2022)0177),</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale)<FOOTNOTE><FIELD> JO L 95, 15.4.2010, p. 1.</FIELD></FOOTNOTE>,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,</P></VISA></GRVISA><GRCONS><CONS><P><NO.P>A.</NO.P>întrucât Uniunea a fost întemeiată pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, prevăzute la articolul 2 din TUE, reflectate în Cartă și incluse în tratatele internaționale privind drepturile omului;</P></CONS><CONS><P><NO.P>B.</NO.P>întrucât, pentru a se putea bucura de toate drepturile care decurg din aplicarea tratatelor, statele membre trebuie să respecte valorile consacrate la articolul 2 din TUE, inclusiv dreptul de a primi finanțare din partea UE; întrucât, în conformitate cu articolul 7 din TUE, Uniunea poate evalua existența unui risc clar de încălcare gravă a valorilor menționate la articolul 2;</P></CONS><CONS><P><NO.P>C.</NO.P>întrucât, în ultimii ani, statul de drept și libertatea mass-mediei s-au deteriorat în Grecia; întrucât această situație nu a fost abordată suficient, persistă multe preocupări și continuă să apară multe probleme;</P></CONS><CONS><P><NO.P>D.</NO.P>întrucât, în 2022, Grecia a adoptat o legislație menită să sporească transparența în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei și a creat un registru pentru presa scrisă, precum și un registru pentru presa electronică, astfel încât societățile înregistrate să fie eligibile exclusiv pentru publicitate de stat<FOOTNOTE><FIELD> Legea nr. 5005/2022 din 21 decembrie 2022 privind „Consolidarea publicității și a transparenței mijloacelor de informare tipărite și electronice – Crearea unor registre electronice ale mijloacelor de informare tipărite și electronice și alte dispoziții care țin de competența Secretariatului General pentru Comunicare și Mass-media”.</FIELD></FOOTNOTE>;</P></CONS><CONS><P><NO.P>E.</NO.P>întrucât Directiva serviciilor mass-media audiovizuale stabilește că statele membre trebuie să se asigure că autoritățile sau organismele naționale de reglementare își exercită competențele în mod imparțial și transparent și în conformitate cu obiectivele prezentei directive, în special pluralismul în mass-media, diversitatea culturală și lingvistică, protecția consumatorilor, accesibilitatea, nediscriminarea, buna funcționare a pieței interne și promovarea concurenței loiale; întrucât afirmă și că statele membre trebuie să se asigure că autoritățile sau organismele naționale de reglementare dispun de resurse financiare și umane adecvate și de competențe de punere în aplicare pentru a-și îndeplini funcțiile în mod eficace;</P></CONS><CONS><P><NO.P>F.</NO.P>întrucât se preconizează că acordul dintre colegiuitori din Legea europeană privind libertatea mass-mediei va spori cerințele de transparență în ceea ce privește proprietatea directă și indirectă asupra mass-mediei, alocarea de fonduri de stat canalelor de mass-media sub formă de publicitate de stat, precum și numirea și revocarea consiliilor de administrație ale serviciilor publice de mass-media; întrucât se preconizează că Legea europeană privind libertatea mass-mediei va stabili garanții solide împotriva supravegherii nejustificate a jurnaliștilor și a echipelor editoriale ale canalelor de mass-media;</P></CONS><CONS><P><NO.P>G.</NO.P>întrucât Platforma pentru siguranța jurnaliștilor a Consiliului Europei a identificat două cazuri de impunitate pentru omor, nouă alerte active și alte două alerte fără răspuns până la sfârșitul anului 2023;</P></CONS><CONS><P><NO.P>H.</NO.P>întrucât Grecia se află pe ultimul loc printre țările UE și pe locul 107 în clasamentul mondial al libertății presei din 2023 întocmit de organizația Reporteri fără Frontiere;</P></CONS><CONS><P><NO.P>I.</NO.P>întrucât libertatea, pluralismul și independența mass-mediei și siguranța ziariștilor sunt elemente esențiale ale dreptului la libertatea de exprimare și de informare și sunt vitale pentru funcționarea democratică a UE și a statelor sale membre și pentru protejarea statului de drept, inclusiv pentru combaterea corupției;</P></CONS><CONS><P><NO.P>J.</NO.P>întrucât Comisia a concluzionat că Grecia îndeplinește criteriile pentru a primi finanțare din partea UE, deoarece Autoritatea Națională pentru Transparență a adoptat o strategie anticorupție; întrucât Autoritatea Națională pentru Transparență nu s-a făcut remarcată în trecut prin exercitarea unei supravegheri eficace și independente; întrucât concluzia Comisiei pare să se bazeze doar pe adoptarea unei strategii pe hârtie, nu pe măsurile eficiente aplicate;</P></CONS><CONS><P><NO.P>K.</NO.P>întrucât, potrivit indicelui de percepție a corupției elaborat de Transparency International pentru 2023, Grecia a înregistrat un declin îngrijorător în legătură cu aspecte privind statul de drept în rândul celor 27 de state membre ale UE; întrucât aceasta este o evoluție negativă, care se reflectă și în punctajul ridicat obținut de această țară în cadrul indicelui de percepție a corupției;</P></CONS><CONS><P><NO.P>L.</NO.P>întrucât, în așa-numitul scandal al listei Petsas, au fost distribuite fonduri de stat în valoare de 20 de milioane EUR pentru campanii de comunicare în domeniul sănătății publice între diverse canale de mass-media, inclusiv unor site-uri inexistente și bloguri personale; întrucât anumite canale de mass-media au fost excluse complet, fără nicio justificare și aplicând criterii lipsite de transparență;</P></CONS><CONS><P><NO.P>M.</NO.P>întrucât, în urma unei anchete preliminare efectuate de Direcția Generală pentru Combaterea Criminalității Financiare și Economice din Grecia, s-a constatat că cel puțin 270 de canale de mass-media finanțate nu erau înregistrate în mod corespunzător și legal și că pierderile de fonduri publice depășesc 3 milioane EUR;</P></CONS><CONS><P><NO.P>N.</NO.P>întrucât nepotul prim-ministrului, fostul secretar general al Cabinetului prim-ministrului, a inițiat mai multe acțiuni în justiție în 2022 împotriva ziarului <STRING ITALIC="on">EFSYN</STRING>, a platformei online de anchetă <STRING ITALIC="on">Reporters United</STRING> și a unor jurnaliști, solicitând eliminarea unui articol care dezvăluie implicarea lui într-un scandal național cu programe de spionaj în legătură cu societatea Intellexa și despăgubiri în valoare de 550 000 EUR; întrucât articolul a cauzat, printre altele, proteste ale publicului, care au dus, în cele din urmă, la demisia sa din funcția de secretar general al Cabinetului prim-ministrului; întrucât, de atunci, au apărut și alte informații despre rolul său în scandalul programelor de spionaj; întrucât numeroase organizații internaționale din domeniul libertății de exprimare și al libertății mass-mediei au condamnat procesul ca fiind o acțiune strategică în justiție împotriva mobilizării publice, menită să elimine relatările critice;</P></CONS><CONS><P><NO.P>O.</NO.P>întrucât raportul anual din 2022 al Autorității elene pentru securitatea și confidențialitatea comunicațiilor, publicat recent, a evidențiat că serviciul secret grec EYP și Divizia specială pentru infracțiuni violente (pentru combaterea terorismului) din cadrul poliției nu au informat în timp util această autoritate despre mii de ordine de urmărire penală pentru a obține acces la comunicații din motive de securitate națională;</P></CONS><CONS><P><NO.P>P.</NO.P>întrucât, în decembrie 2023, autoritățile fiscale au aplicat publicației săptămânale <STRING ITALIC="on">Documento News</STRING> o amendă exorbitantă de 435 000 EUR; întrucât Centrul european pentru libertatea presei și a mijloacelor de informare în masă a condamnat această măsură și și-a exprimat dezamăgirea la 7 decembrie 2023;</P></CONS><CONS><P><NO.P>Q.</NO.P>întrucât Panayote Dimitras, activist pentru drepturile omului, fondator și șef al Greek Helsinki Monitor, este urmărit penal pentru trafic ilegal, deși se pare că a acționat în mod legal pentru a oferi asistență umanitară unor solicitanți de azil; întrucât, în decembrie 2022, i-a fost aplicată o amendă și i s-a interzis să participe la activitățile Greek Helsinki Monitor; întrucât comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului și înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului și-au exprimat îngrijorarea cu privire la acest caz; întrucât Autoritatea pentru Combaterea Spălării Banilor a dispus înghețarea tuturor activelor lui Dimitras în mai 2023; întrucât Dimitras a declarat, la 31 mai 2023, că a primit doar finanțare din partea UE destinată combaterii discursurilor de incitare la ură și că fondurile au fost utilizate doar în acest scop; întrucât recenta achitare a 16 lucrători umanitari și voluntari demonstrează că acuzațiile penale împotriva celor care oferă asistență umanitară solicitanților de azil nu au niciun temei juridic;</P></CONS><CONS><P><NO.P>R.</NO.P>întrucât Regulamentul privind mecanismul de condiționalitate bazat pe statul de drept este extrem de important pentru protejarea bugetului UE;</P></CONS><CONS><P><NO.P>S.</NO.P>întrucât Parchetul European (EPPO) a lansat, la 28 noiembrie 2022, o anchetă privind utilizarea abuzivă a 700 de milioane EUR sub formă de subvenții pentru un sistem de siguranță feroviară; întrucât, de atunci, au fost arestate 23 de persoane pentru implicarea lor în scandal, cu excepția unor (foști) miniștri ai guvernului, care sunt protejați împotriva urmăririi penale printr-o decizie a parlamentului elen, pentru care a fost invocată Constituția Greciei;</P></CONS><CONS><P><NO.P>T.</NO.P>întrucât guvernul elen și reprezentanți ai poliției elene au refuzat să se întâlnească cu delegația Grupului de monitorizare a democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale al Parlamentului în timpul misiunii sale oficiale; întrucât prim-ministrul elen s-a întâlnit în ziua următoare cu o delegație germană locală a Partidului Popular European; întrucât acest refuz de a permite membrilor misiunilor de informare de a se întâlni cu miniștri sau cu alți reprezentanți guvernamentali de la nivel înalt este fără precedent de la înființarea Grupului de monitorizare a democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale în 2018;</P></CONS><CONS><P><NO.P>U.</NO.P>întrucât Grecia a adoptat mai multe legi în domeniul egalității, dintre care unele conțin lacune majore; întrucât legislația elenă care interzice așa-numitele „practici de conversie” pentru minori și alte persoane vulnerabile nu acoperă cazurile în care „practicile de conversie” sunt realizate de preoți sau de alți lideri religioși și/sau spirituali sau specialiști fără calificări oficiale și nici cazurile în care acestea se aplică unor adulți care și-au dat consimțământul; întrucât cei care realizează astfel de practici pot fi trași la răspundere numai dacă au acceptat bani pentru a le executa; întrucât au avut loc proteste majore în comunitatea LGBTIQ+ în vara anului 2023, ca urmare a decesului unui artist queer din Cuba, Anna Hernández, găsită moartă prin înjunghiere în casa sa, iar poliția a introdus greșit genul în rapoartele sale inițiale;</P></CONS><CONS><P><NO.P>V.</NO.P>întrucât, în indicele egalității de gen din 2023 al Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, Grecia a obținut 58 de puncte din 100 și s-a clasat doar pe locul 24 în UE; întrucât, potrivit evaluării din 2023 a Grupului de experți în intervenția contra violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, care monitorizează punerea în aplicare a Convenției de la Istanbul, Grecia nu are în prezent centre de primire în regim de urgență în caz de viol și/sau centre de asistență în caz de violență sexuală,</P></CONS></GRCONS></PREAMBLE><DISPOSITIF><ACTLST><ACTION><P><NO.P>1.</NO.P>își exprimă profunda îngrijorare cu privire la amenințările foarte grave la adresa democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale în Grecia; subliniază că un sistem de control și echilibru este esențial pentru o democrație solidă și constată cu îngrijorare că acesta au fost supus unei presiuni puternice;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>2.</NO.P>este profund îngrijorat de faptul că autoritățile de aplicare a legii și autoritățile judiciare din Grecia nu au realizat progrese în ancheta privind asasinarea jurnalistului grec George Karaivaz la 9 aprilie 2021; ia act de faptul că au fost arestați doi suspecți în aprilie 2023, dar, în rest, ancheta poliției nu a realizat niciun rezultat demn de luat în seamă; îndeamnă insistent autoritățile să ia toate măsurile necesare pentru a desfășura o anchetă aprofundată și eficientă și pentru a aduce în fața justiției persoanele implicate în asasinat, de la toate nivelurile; îndeamnă autoritățile să solicite asistență din partea Europol;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>3.</NO.P>este profund alarmat de faptul că, pe lângă acest asasinat, mulți jurnaliști se confruntă cu amenințări fizice, cu atacuri verbale, inclusiv din partea unor politicieni și miniștri de rang înalt, cu intruziuni în viața lor privată folosind programe de spionaj și cu acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice; subliniază că această situație are un efect descurajator asupra lor; solicită să se renunțe imediat în special la aceste acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice; insistă asupra obligației guvernului de a lua toate măsurile necesare pentru a-i aduce în fața justiției pe autorii infracțiunilor împotriva persoanelor fizice, a jurnaliștilor și a altor actori din domeniul mass-mediei, precum și pentru a crea un mediu sigur pentru toți jurnaliștii;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>4.</NO.P>își exprimă profunda îngrijorare cu privire la numeroasele cazuri de utilizare excesivă a forței de către serviciile de poliție împotriva grupurilor minoritare și a protestatarilor pașnici, în general; invită autoritățile să investigheze pe deplin și independent toate aceste cazuri; este profund îngrijorat de faptul că trei tineri romi au fost uciși în ultimii ani în Grecia din cauza unor presupuse violențe ale poliției și de lipsa unei anchete amănunțite în acest sens; constată cu îngrijorare că, în unele cazuri, poliția a eliminat probe de la locul infracțiunii înaintea efectuării unei examinări criminalistice; reamintește că tribunalul competent a achitat patru ofițeri de poliție de implicarea în moartea activistului LGBTIQ+ Zak Kostopoulos în 2022, în ciuda înregistrărilor care arată că poliția a utilizat forță în mod nejustificat;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>5.</NO.P>invită guvernul să asigure independența deplină a autorității sale naționale de reglementare pentru sectorul audiovizual, astfel cum se prevede în Directiva serviciilor mass-media audiovizuale;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>6.</NO.P>subliniază că este amenințat pluralismul mass-mediei, deoarece proprietatea asupra mass-mediei în țară este distribuită în principal între un număr mic de oligarhi, ceea ce duce la o subraportare dramatică cu privire la anumite subiecte, cum ar fi preocupările legate de sistemul de siguranță feroviară înainte de accidentul feroviar din Tempi; constată cu îngrijorare lipsa de transparență în legătură cu distribuirea subvențiilor de stat către canalele de mass-media; observă concluzia Comisiei potrivit căreia autoritățile de reglementare din domeniul mass-mediei nu dispun de resurse; pune sub semnul întrebării obiectivitatea și independența Consiliului național elen pentru radio și televiziune și este preocupat de înlocuirea bruscă a consiliului de supraveghere în septembrie 2023; invită Comisia să monitorizeze punerea în aplicare a noii Legi nr. 5005/2022 privind mass-media din 21 decembrie 2022, în special în legătură cu transparența în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>7.</NO.P><LIST LEVEL="1" TYPE="LC"><INT.LI LEVEL="0">solicită, în ceea ce privește utilizarea ilicită a tehnologiei de supraveghere, cum ar fi programele de spionaj Predator:</INT.LI><ITEM LEVEL="1"><SYMBOL>(a)</SYMBOL>să fie reinstituite și consolidate de urgență garanții instituționale și juridice, inclusiv controale <STRING ITALIC="on">ex ante</STRING> și <STRING ITALIC="on">ex post </STRING>eficace, precum și mecanisme de supraveghere independente;</ITEM><ITEM LEVEL="1"><SYMBOL>(b)</SYMBOL>să fie retrase urgent toate licențele de export care nu sunt pe deplin conforme cu Regulamentul privind produsele cu dublă utilizare<FOOTNOTE><FIELD> Regulamentul (UE) 2021/821 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a unui regim al Uniunii pentru controlul exporturilor, serviciilor de intermediere, asistenței tehnice, tranzitului și transferului de produse cu dublă utilizare (JO L 206, 11.6.2021, p. 1).</FIELD></FOOTNOTE> și să se investigheze acuzațiile de exporturi ilegale, printre altele, cele către Sudan;</ITEM><ITEM LEVEL="1"><SYMBOL>(c)</SYMBOL>să se garanteze că autoritățile pot investiga toate acuzațiile de utilizare a programelor de spionaj în mod liber și neîngrădit;</ITEM><ITEM LEVEL="1"><SYMBOL>(d)</SYMBOL>să se anuleze amendamentul legislativ din 2019 care a plasat serviciul secret grec EYP sub controlul direct al prim-ministrului;</ITEM><ITEM LEVEL="1"><SYMBOL>(e)</SYMBOL>să se garanteze independența conducerii Autorității Naționale pentru Transparență;</ITEM><ITEM LEVEL="1"><SYMBOL>(f)</SYMBOL>să se lanseze urgent o anchetă de poliție în urma presupusei utilizări abuzive a programelor de spionaj și să se caute probe fizice împotriva intermediarilor, a societăților de intermediere și a vânzătorilor de programe de spionaj care sunt implicați în infecțiile cu programe de spionaj;</ITEM><ITEM LEVEL="1"><SYMBOL>(g)</SYMBOL>să fie invitat imediat Europol să participe la anchete; condamnă instrumentalizarea nelegitimă a termenului „amenințare la adresa securității naționale” ca justificare pentru interceptarea telefonică și supravegherea inacceptabile ale opozanților politici, inclusiv ale actualului deputat în Parlamentul European Georgios Kyrtsos și ale fostului deputat Nikos Androulakis; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la influența prim-ministrului asupra serviciului secret grec EYP, care se află sub directa competență și supraveghere ale cabinetului său;</ITEM></LIST></P></ACTION><ACTION><P><NO.P>8.</NO.P>ia act cu mare îngrijorare de faptul că autorități independente, precum Autoritatea elenă pentru securitatea și confidențialitatea comunicațiilor și Autoritatea elenă pentru protecția datelor, au fost supuse unei presiuni din ce în ce mai mari din cauza activității lor legate de interceptarea ilegală a comunicațiilor de către serviciul secret grec EYP; constată și că parlamentul elen a înlocuit brusc membrii consiliului de administrație al Autorității elene pentru securitatea și confidențialitatea comunicațiilor în 2023, chiar înainte ca aceasta să ia decizia de a impune o amendă serviciului secret grec EYP și chiar înainte ca această autoritate și Autoritatea elenă pentru protecția datelor să solicite o acțiune decisivă în ancheta privind scandalul programelor de spionaj;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>9.</NO.P>invită guvernul elen să retragă de urgență amendamentul 826/145 la Legea nr. 2472/1997, care a eliminat capacitatea Autorității elene pentru securitatea și confidențialitatea comunicațiilor de a informa cetățenii despre ridicarea confidențialității comunicațiilor și să restabilească independența deplină a sistemului judiciar și a tuturor organismelor de supraveghere relevante, cum ar fi Avocatul Poporului și Autoritatea elenă pentru protecția datelor, pentru a se asigura că toate organismele de supraveghere beneficiază de cooperare și acces depline la informații și pot furniza informații complete tuturor victimelor;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>10.</NO.P>își exprimă îngrijorarea cu privire la subfinanțarea, lipsa de personal, limitarea competențelor, procedurile opace de numire, precum și hărțuirea și intimidarea funcționarilor organismelor publice independente, cum ar fi Avocatul Poporului, în cazul căruia mandatul și durata lui trebuie să fie în conformitate cu Principiile de la Paris și cu standardele europene privind organismele de promovare a egalității, Autoritatea elenă pentru protecția datelor și Autoritatea elenă pentru securitatea și confidențialitatea comunicațiilor; constată și că Agenția națională pentru transparență, care ar trebui să joace un rol esențial în controlul autorităților publice, nu pare să fie eficientă și că au fost exprimate preocupări cu privire la independența sa; invită guvernul elen să asigure independența și autonomia operațională a organismelor independente de supraveghere, în conformitate cu Constituția Greciei și cu cerințele legale aplicabile la nivel național și la nivelul UE, și să asigure o mai bună respectare a recomandărilor acestora; subliniază că dificultățile și întârzierile sistematice în legătură numirea conducerii organismelor independente de supraveghere subminează eficacitatea și autoritatea acestora; este foarte alarmat de înlocuirea bruscă a membrilor consiliului de administrație al Autorității elene pentru securitatea și confidențialitatea comunicațiilor și ai organismului de supraveghere al radiodifuzorului public în septembrie 2023, de îndată ce Autoritatea elenă pentru securitatea și confidențialitatea comunicațiilor și Autoritatea elenă pentru protecția datelor au solicitat acțiuni decisive în ancheta privind programele de spionaj;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>11.</NO.P>este profund îngrijorat că preluarea anchetei privind programele de spionaj de către un alt procuror, ca urmare a solicitării procurorilor anteriori adresate Autorității elene pentru securitatea și confidențialitatea comunicațiilor de a verifica dacă cele 92 de persoane victime ale programului de spionaj Predator (printre care se numără membri ai parlamentului național și deputați în Parlamentul European, jurnaliști și funcționari guvernamentali) au fost și ele supravegheate de serviciul secret elen EYP, va duce în practică la încetarea anchetei; își reiterează apelul de a implica Europolul în anchetă;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>12.</NO.P>condamnă cu fermitate intimidarea și hărțuirea la adresa funcționarilor care supraveghează guvernul, precum Eleni Touloupaki, fostul procuror anticorupție, și Christos Rammos, șeful Autorității elene pentru securitatea și confidențialitatea comunicațiilor; își exprimă consternarea față de intervenția procurorului Curții Supreme și față de presupusa încercare de a bloca o cerere a Autorității elene pentru securitatea și confidențialitatea comunicațiilor adresată unei companii de telecomunicații de a verifica ordinele de supraveghere din 2022;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>13.</NO.P>subliniază cu profundă îngrijorare că corupția erodează serviciile și bunurile publice; subliniază că durata procedurilor judiciare, agravată de îndoielile legate de integritatea unor părți ale forțelor de poliție, și conflictele de interese de la cel mai înalt nivel, inclusiv presupusa infiltrare a grupurilor infracționale organizate în poliție, vor crea o cultură a impunității, în care corupția poate prospera; subliniază că autoritățile nu au realizat un bilanț solid în anchetarea și urmărirea penală a cazurilor de corupție de la nivel înalt, care să ducă la condamnări definitive cu efect disuasiv; invită guvernul și autoritățile să remedieze cu prioritate aceste probleme;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>14.</NO.P>solicită guvernului elen să adopte măsuri imediate și reformele necesare în scopul de a îmbunătăți capacitatea și transparența poliției pentru a investiga cazuri de crimă organizată, inclusiv pentru a investiga semne clare a unor legături între crima organizată și poliție la toate nivelurile sale;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>15.</NO.P>invită guvernul să aplice pe deplin toate hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și să respecte măsurile provizorii impuse de Curte;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>16.</NO.P>constată că, până în prezent, nu s-au adoptat măsuri în legătură cu participarea sistemului judiciar la procedura de numire a judecătorilor pentru cele mai înalte funcții jurisdicționale, adică pentru posturile de președinte și vicepreședinte ai Consiliului de Stat, ai Curții Supreme și ai Curții de Conturi;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>17.</NO.P>își exprimă regretul profund și tristețea cu privire la pierderile tragice de vieți omenești în urma naufragiului din 14 iunie 2023, când o ambarcațiune de pescuit s-a scufundat în Marea Ionică, în largul coastei orașului Pylos, în Messenia, Grecia, estimându-se că au murit peste 600 dintre persoanele de la bord; este profund îngrijorat că ancheta judiciară nu avansează; salută anchetele Ombudsmanului European și ale Avocatului Poporului elen cu privire la catastrofă; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la tratamentul aplicat migranților la frontierele externe și la nivel național, în urma respingerilor sistematice la frontieră și a violenței împotriva resortisanților țărilor terțe, a detenției arbitrare a acestora și a furtului bunurilor lor; este profund îngrijorat și de condițiile din centrele de primire, în special în ceea ce privește protecția persoanelor împotriva infracțiunilor comise și accesul la servicii sanitare de bază; consideră că ofițerul pentru drepturile fundamentale din cadrul Ministerului Migrației și Azilului are nevoie de un mandat mai amplu și independent, pentru a putea totodată să investigheze în mod eficace respingerile la frontieră; invită Comisia să evalueze conformitatea cu legislația UE a sistemelor de supraveghere a frontierelor care utilizează analize comportamentale și a finanțării pe care o primesc din partea UE; condamnă eșecul dramatic al Comisiei de a pune în aplicare legislația UE în ceea ce privește condițiile de primire, respingerile la frontieră și drepturile omului și consideră că se impun proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, nu laude din partea comisarei;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>18.</NO.P>este preocupat de atacurile împotriva societății civile și, în special, de campaniile de denigrare și de hărțuirea judiciară practicate de autoritățile elene împotriva activiștilor pentru drepturile omului; este alarmat de procesele recente împotriva lucrătorilor umanitari și a persoanelor care oferă asistență umanitară migranților și refugiaților; invită autoritățile elene să renunțe imediat la toate acuzațiile și să se asigure că lucrătorii umanitari și voluntarii pot oferi asistență în condiții de siguranță și libertate;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>19.</NO.P>consideră că este esențial ca ancheta judiciară privind dezastrul feroviar din Tempi să se desfășoare rapid și amănunțit, incluzând toți actorii implicați, inclusiv funcționarii guvernamentali responsabili; nu este mulțumit de controlul efectuat de comisia competentă a parlamentului elen, deoarece aceasta pare să fie lipsită de imparțialitate politică și să ezite să le solicite unor martori-cheie experți să depună mărturie; este profund îngrijorat de refuzul parlamentului elen de a efectua o anchetă, astfel cum a solicitat EPPO, cu privire la doi foști miniștri ai transporturilor<FOOTNOTE><FIELD> A ocupat acest post între 5 noiembrie 2016 și 9 iulie 2019 și între 9 iulie 2019 și 1 martie 2023.</FIELD></FOOTNOTE>;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>20.</NO.P>este preocupat de cadrul de reglementare restrictiv pentru înregistrarea organizațiilor societății civile, în special în ceea ce privește organizațiile active în domeniul migrației și al incluziunii sociale; îndeamnă guvernul să ridice imediat restricțiile impuse organizațiilor neguvernamentale și jurnaliștilor care relatează despre migrație și să revizuiască cu prioritate cadrul legislativ; solicită Comisiei să sprijine și să consolideze toate inițiativele care contribuie la o mai mare transparență în legătură cu aceste aspecte, cum ar fi mecanismul de informare al Comisiei pentru Drepturile Omului;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>21.</NO.P>ia act de faptul că Grecia a stabilit un cadru juridic privind egalitatea de tratament și au fost luate măsuri pozitive în această direcție, precum crearea noii Comisii pentru drepturile omului; este preocupat, cu toate acestea, de cadrul juridic slab și de discriminarea persoanelor LGBTIQ+, a romilor și a altor minorități; invită guvernul și toate celelalte forțe politice să își asume rolul de lider și să promoveze schimbările societale în această privință, în special în ceea ce privește violența domestică, violența poliției și căsătoriile egale, care se află în discuție de mai mulți ani;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>22.</NO.P>recunoaște existența unor linii de asistență telefonică și a unor servicii polițienești specializate de intervenție în cazurile de violență domestică, dar îndeamnă guvernul și să înființeze centre complet funcționale de primire în regim de urgență în caz de viol și să se asigure că victimele violenței sexuale pot avea acces imediat la asistență medicală, asistență pentru traume, examinări criminalistice și sprijin psihologic; invită guvernul să transforme feminicidul într-o infracțiune de sine stătătoare;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>23.</NO.P>salută interzicerea intervențiilor chirurgicale neconsensuale și solicită formarea necesară a cadrelor medicale pentru a consulta corespunzător persoanele intersexuale și a le oferi îngrijire;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>24.</NO.P>salută proiectul de lege privind căsătoria egală depus în parlamentul elen și solicită adoptarea sa rapidă;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>25.</NO.P>invită guvernul să îmbunătățească procesul legislativ prin introducerea unei consultări reale și semnificative și să elimine practica controversată a legislației omnibus;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>26.</NO.P>regretă că guvernul și autoritățile polițienești elene au refuzat să se întâlnească cu reprezentanți ai Parlamentului European în timpul misiunii sale oficiale din aprilie 2022 și solicită guvernului elen actual să stabilească un dialog constructiv cu Parlamentul European;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>27.</NO.P>invită Comisia să utilizeze pe deplin instrumentele de care dispune pentru a aborda încălcările din Grecia a valorilor consacrate la articolul 2 din TUE; solicită, în special, o evaluare a respectării Cartei în punerea în aplicare a fondurilor relevante ale UE, astfel cum se prevede în Regulamentul privind dispozițiile comune; solicită Comisiei să evalueze, în temeiul Regulamentului privind mecanismul de condiționalitate bazat pe statul de drept, consecințele neexecutării hotărârilor relevante de către instanțele europene; reamintește că, în cazul în care se adoptă măsuri financiare, Comisia trebuie să se asigure că destinatarii sau beneficiarii finali ai fondurilor UE nu sunt privați de aceste fonduri, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatul (4) și la alineatul (5) din Regulamentul privind mecanismul de condiționalitate bazat pe statul de drept, și trebuie să găsească modalități prin care să se asigure că fondurile UE ajung la cetățeni, întreprinderi, autorități regionale și locale, ONG-uri și orice alte părți interesate relevante dacă guvernul nu cooperează în ceea ce privește deficiențele legate de statul de drept, în special având în vedere impactul crizei economice, costul ridicat al vieții și creșterea sărăciei în țară;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>28.</NO.P>încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa și Organizației Națiunilor Unite.</P></ACTION></ACTLST></DISPOSITIF></TEXT></RESOL></TXTLST></SDOCTA>