P9_TA(2024)0074Prioritățile UE pentru cea de a 68-a sesiune a Comisiei ONU pentru Statutul FemeilorRezoluția Parlamentului European din 8 februarie 2024 referitoare la prioritățile UE pentru cea de a 68-a sesiune a Comisiei ONU pentru Statutul Femeilor (2023/2973(RSP))Parlamentul European,

–având în vedere cea de-a 68-a sesiune a Comisiei ONU pentru Statutul Femeilor și tema sa prioritară „Accelerarea realizării egalității de gen și a capacitării tuturor femeilor și fetelor prin abordarea sărăciei și consolidarea instituțiilor și a finanțării cu o perspectivă de gen”,

–având în vedere Declarația și Platforma de acțiune de la Beijing din 15 septembrie 1995, precum și rezultatele conferințelor de revizuire ale acesteia,

–având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite din 1979 privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei,

–având în vedere articolele 21 și 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, principiul „a nu lăsa pe nimeni în urmă” și, în special, obiectivul de dezvoltare durabilă (ODD) nr. 1 care vizează eradicarea sărăciei, ODD nr. 5 care vizează realizarea egalității de gen și îmbunătățirea condițiilor de viață ale femeilor și ODD nr. 8 care vizează obținerea unei creșteri economice durabile,

–având în vedere noul Plan de acțiune al UE privind egalitatea de gen și emanciparea femeilor pentru perioada 2021-2025 (GAP III),

–având în vedere strategia europeană privind egalitatea de gen 2020-2025, din 5 martie 2020,

–având în vedere rezoluția sa din 22 iunie 2022 referitoare la acțiuni europene comune în domeniul îngrijirii JO C 47, 7.2.2023, p. 30.,

–având în vedere rezoluția sa din 24 iunie 2022 referitoare la sărăcia femeilor în Europa JO C 47, 7.2.2023, p. 2.,

–având în vedere articolul 157 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–având în vedere întrebările cu solicitare de răspuns oral adresate Consiliului și Comisiei referitoare la prioritățile UE pentru cea de a 68-a sesiune a Comisiei ONU pentru Statutul Femeilor (O-000056/2023 – B9-0005/2024 și O-000057/2023 – B9-0006/2024),

–având în vedere articolul 136 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

–având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen,

A.întrucât garantarea drepturilor femeilor și a egalității de gen este un principiu fundamental al UE consacrat la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană și la articolul 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; întrucât integrarea perspectivei de gen și integrarea dimensiunii de gen în buget sunt instrumente importante pentru atingerea acestui obiectiv și pentru integrarea acestor principii în toate politicile, măsurile și acțiunile UE, inclusiv în dimensiunile sale externe;

B.întrucât, în cadrul celei de a patra Conferințe mondiale privind femeile de la Beijing din 1995, 189 de țări din întreaga lume, inclusiv Uniunea Europeană și statele sale membre, s-au angajat să acționeze în favoarea egalității de gen și a emancipării tuturor femeilor și fetelor; întrucât ODD 5 din Agenda pentru dezvoltare durabilă adoptată de statele membre ale ONU în 2015 stabilește anul 2030 ca termen-limită pentru realizarea egalității de gen și pentru emanciparea femeilor și fetelor în întreaga lor diversitate;

C.întrucât UE trebuie să își recunoască responsabilitatea de a include perspectivele de gen în toate domeniile politicilor sale externe, cum ar fi cooperarea pentru dezvoltare, ajutorul umanitar, comerțul, agricultura, clima și migrația, pentru a avea un impact asupra eradicării sărăciei în rândul femeilor la nivel mondial;

D.întrucât conceptul de politică externă feministă vizează capacitarea femeilor și a fetelor, soluționarea crizelor și reducerea impactului negativ asupra femeilor, fetelor și egalității de gen, inclusiv combaterea sărăciei în rândul femeilor; întrucât UE ar trebui să depună eforturi pentru a urma o astfel de abordare holistică în acțiunea sa externă;

E.întrucât Platforma de acțiune de la Beijing din 1995 a subliniat că egalitatea de gen și capacitarea femeilor și a fetelor, precum și respectarea drepturilor omului în cazul lor sunt factori esențiali în eradicarea sărăciei; întrucât există o puternică interdependență între sărăcie și excluziunea socială și politică; întrucât sărăcia în rândul femeilor este o problemă complexă, multidimensională, cu origini pe plan național, dar și internațional; întrucât, din acest motiv, combaterea tuturor cauzelor profunde și a manifestărilor sărăciei în rândul femeilor este esențială; întrucât acestea limitează capacitatea femeilor de a-și valorifica întregul potențial și de a se bucura de drepturile lor în societate pentru a asigura mijloace de subzistență sustenabile;

F.întrucât femeile și fetele continuă să fie afectate în mod disproporționat de sărăcie și de riscul de excluziune socială în comparație cu bărbații, în special femeile și fetele care se confruntă cu forme intersecționale de discriminare pe criterii de sex, rasă, culoare, origine etnică sau socială, caracteristici genetice, limbă, religie sau convingeri, opinii politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, proprietate, naștere, dizabilitate, vârstă, orientare sexuală Articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale., gen, identitate și exprimare de gen și caracteristici sexuale; întrucât, la nivel mondial, se estimează că 383 de milioane de femei și fete trăiesc cu mai puțin de 1,90 USD pe zi, față de 368 de milioane de bărbați și băieți Azcona, G., și Bhatt, A., Poverty is not gender neutral (Sărăcia nu este neutră din perspectiva genului), ONU Femei, martie 2023.; întrucât rata sărăciei în rândul femeilor este mai mare decât cea a bărbaților (12,8 față de 12,3 %) Gender differences in poverty and household composition through the life cycle (Diferențele de gen în ceea ce privește sărăcia și componența gospodăriei de-a lungul ciclului de viață), ONU Femei și Banca Mondială.;

G.întrucât sărăcia în rândul femeilor și diferențele de remunerare și de pensii sunt rezultatul acumulării inegalităților sistemice și structurale și al discriminării; întrucât stereotipurile de gen și normele sociale dăunătoare influențează în continuare diviziunea muncii la domiciliu, în educație, la locul de muncă și în societate și accesul la putere, la resurse, inclusiv accesul la finanțare sau la credite prin diverse surse, cum ar fi capitalul de risc, inclusiv rețelele de investiții ale femeilor, proprietatea asupra terenurilor și moștenirea, precum și procesul decizional; întrucât îngrijirea neremunerată și munca la domiciliu impun femeilor și fetelor o sarcină disproporționată, iar aceste responsabilități casnice și de îngrijire nu sunt recunoscute în mod corespunzător;

H.întrucât accesul la servicii, inclusiv la servicii de îngrijire a copiilor și la servicii de îngrijire pe termen lung, afectează mai ales femeile și fetele, deoarece ele sunt cele care, adeseori, trebuie să compenseze lipsa serviciilor de îngrijire și a sprijinului familial, ceea ce perpetuează responsabilitatea disproporționată de îngrijire neremunerată care revine femeilor;

I.întrucât, la nivel global, femeile reprezintă peste 70 % dintre lucrătorii din sectorul sănătății și al îngrijirii Rezoluția din 5 iulie 2022 referitoare la sărăcia femeilor în Europa, texte adoptate, P9_TA(2022)0274.; întrucât aceste tipuri de locuri de muncă au fost subevaluate în mod sistematic, deoarece au fost și sunt încă realizate gratuit de către femei în cadrul gospodăriilor; întrucât sarcinii disproporționate de îngrijire neremunerată care le revine, femeile sunt angajate mai mult cu contracte cu fracțiune de normă; întrucât femeile se confruntă cu sărăcia persoanelor încadrate în muncă, ceea ce duce la excluziune socială; întrucât ar trebui abordate de urgență impactul social, impactul asupra egalității de gen și impactul economic al persoanelor cu responsabilități de îngrijire;

J.întrucât sistematic sectoarele dominate de femei, cum ar fi sănătatea și îngrijirea, sunt slab plătite și nu sunt apreciate la justa valoare; întrucât promovarea independenței economice necesită recunoașterea și punerea în aplicare a unor măsuri adecvate pentru a asigura participarea egală a femeilor pe piețele muncii, egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de valoare egală, accesul la oportunități de muncă decentă, precum și recunoașterea legăturii dintre munca neapreciată la justa valoare și slab plătită în sectoarele dominate de femei;

K.întrucât sărăcia exacerbează impactul violenței pe criterii de gen asupra femeilor și fetelor, deoarece dificultățile economice din ce în ce mai mari fac ca femeilor care au un partener violent să le fie mai greu să îl părăsească; întrucât violența de gen este o problemă structurală și de societate care poate fi întâlnită în toate grupurile socioeconomice și nu are legătură cu originea sau convingerile; întrucât violența de gen contribuie, de asemenea, la sărăcie și excluziune socială, deoarece are consecințe dramatice asupra sănătății și poate duce la pierderea locului de muncă și la lipsa de adăpost;

L.întrucât sărăcia expune femeile la un risc mai mare de trafic și de exploatare sexuală, deoarece face ca acestea și familiile lor să fie dependente din punct de vedere economic de agresorii lor;

M.întrucât este important să se înțeleagă legăturile dintre sărăcie și accesul la sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente (SRHR); întrucât sărăcia, împreună cu alte bariere practice, juridice, financiare, culturale și sociale, pot conduce și pot fi rezultatul lipsei de acces la serviciile SRHR pentru femei, inclusiv avortul legal și în condiții de siguranță și contracepția modernă; întrucât întârzierea și refuzarea accesului la servicii sigure și legale de avort constituie o formă de violență împotriva femeilor și fetelor; întrucât mai multe organisme din domeniul drepturilor omului au afirmat că refuzul avortului legal și în condiții de siguranță poate constitui tortură sau tratamente crude, inumane și degradante;

N.întrucât prevenirea, depistarea timpurie și tratarea HIV și a altor infecții cu transmitere sexuală, a cancerelor reproductive, inclusiv a cancerului de col uterin, precum și îngrijirea și tratamentul fertilității sunt esențiale pentru salvarea de vieți;

O.întrucât accesul la produsele sanitare și menstruale este îngreunat de impozitarea părtinitoare legată de gen a acestor produse, care adâncește problema sărăciei menstruale; întrucât rușinea, durerile menstruale netratate și tradițiile discriminatorii, precum și lipsa de apă și de instalații sanitare pentru gestionarea igienei menstruale conduc la abandon școlar și la scăderea ratei de participare a fetelor la școală și a femeilor la locul de muncă;

P.întrucât independența și capacitarea economică a femeilor, asigurând remunerarea egală pentru muncă egală și muncă de valoare egală, precum și capacitatea de a participa în mod egal pe piața muncii și la procesul decizional economic, sunt esențiale nu numai pentru realizarea egalității de gen, garantarea respectării drepturilor femeilor și eradicarea sărăciei, ci sunt, de asemenea, benefice pentru economie și societate în ansamblu; întrucât remunerarea egală pentru muncă egală și munca de valoare egală, precum și posibilitatea de a participa în mod egal pe piața muncii și la luarea de decizii economice sunt condiții prealabile pentru economii și societăți egale; întrucât promovarea independenței economice necesită, printre altele, stimularea antreprenoriatului și a activităților independente ale femeilor și ar trebui să fie însoțită de măsuri adecvate;

Q.întrucât egalitatea de gen pe piața muncii este un instrument important pentru eliminarea sărăciei în rândul femeilor, de care beneficiază nu numai femeile, ci și economia în ansamblu, având un impact pozitiv asupra PIB-ului, asupra nivelurilor de ocupare a forței de muncă și asupra productivității; întrucât îmbunătățirea egalității de gen ar duce la o creștere a PIB-ului UE pe cap de locuitor între 6,1 și 9,6 % și la încă 10,5 milioane de locuri de muncă până în 2050;

R.întrucât crizele, inclusiv schimbările climatice și toate consecințele asociate, inclusiv pierderea biodiversității, dezastrele naturale, pandemiile și conflictele armate, afectează în mod disproporționat femeile; întrucât femeile și fetele aflate în situații vulnerabile au acces sau control mai redus asupra resurselor necesare pentru a face față crizelor și pentru a le depăși; întrucât crizele nu sunt neutre din perspectiva genului și agravează inegalitățile sociale și de gen; întrucât sărăcia parentală și, în special, sărăcia maternă duce adesea la sărăcie în rândul copiilor;

S.întrucât, începând din 2021, inflația a crescut brusc, în principal din cauza costurilor ridicate ale energiei și alimentelor; întrucât se preconizează că salariile nu vor crește la fel de rapid ca inflația, creând astfel o criză a costului vieții; întrucât această criză amenință grav mijloacele de subzistență, sănătatea, bunăstarea și independența economică a femeilor, limitându-le în același timp capacitatea de a achiziționa bunuri de primă necesitate, inclusiv alimente și locuințe și exacerbând sărăcia energetică;

T.întrucât progresele înregistrate în ultimii ani în UE în ceea ce privește capacitarea femeilor și promovarea unei societăți egale, cu inițiative precum proceduri de recrutare transparente în întreprinderi sau transparența salarială, trebuie consolidate, deoarece sunt esențiale pentru realizarea egalității de gen, care este deosebit de importantă în perioade de criză;

U.întrucât investițiile în politici de capacitare a femeilor îmbunătățesc, de asemenea, condițiile de viață ale familiilor lor, în special ale copiilor lor; întrucât familiile monoparentale, dintre care majoritatea sunt conduse de mame, sunt expuse unui risc mai mare de sărăcie și prezintă un risc mai mare de a transmite sărăcia generațională;

1.adresează Consiliului recomandările următoare:(a)să reconfirme angajamentul de neclintit al UE față de Platforma de acțiune de la Beijing și față de conferințele de reexaminare ulterioare, precum și față de gama de acțiuni pentru egalitatea de gen propuse de acestea;(b)să asigure implicarea deplină a Parlamentului și a Comisiei sale pentru drepturile femeii și egalitatea de gen în procesul decizional privind poziția UE în cadrul celei de a 68-a sesiuni a Comisiei ONU pentru statutul femeii, să se asigure că Parlamentul dispune de informații adecvate și în timp util și de acces la documentul de poziție al UE înainte de negocieri și să îmbunătățească în continuare cooperarea interinstituțională și consultarea informală, inclusiv înainte și în timpul negocierilor, astfel încât prioritățile Parlamentului să fie încorporate în mod corespunzător;(c)să sublinieze importanța unui rezultat pozitiv al celei de a 68-a sesiuni a Comisiei ONU pentru Statutul Femeilor, care va avea loc în perioada 11-22 martie 2024, inclusiv prin adoptarea unui set de angajamente ambițioase și orientate spre viitor prezentate în declarația politică;(d)să se angajeze să sprijine ferm activitatea desfășurată de ONU Femei, care este un actor central în sistemul ONU de promovare a drepturilor femeilor și fetelor în întreaga lor diversitate și în reunirea tuturor părților interesate relevante pentru a produce schimbări în domeniul politicilor și a coordona acțiunile; să invite toate statele membre ale ONU, împreună cu UE, să asigure o finanțare adecvată direcției ONU Femei;(e)să se asigure că UE conduce prin puterea exemplului și își îndeplinește cu fermitate rolul de lider, adoptând o poziție unitară cu privire la importanța emancipării femeilor și fetelor în toată diversitatea lor și a realizării egalității de gen în lume;(f)să asigure egalitatea de șanse în educație, pe piața muncii, precum și în procesul decizional politic și economic, cu acces egal la serviciile economice și financiare;(g)să pledeze pentru conducerea femeilor și fetelor și pentru participarea lor deplină, egală și semnificativă la toate nivelurile procesului decizional, întrucât implicarea femeilor în viața publică și politică și în procesul decizional este esențială pentru buna guvernanță și elaborarea politicilor;(h)să aplice integrarea perspectivei de gen, precum și integrarea dimensiunii de gen în buget în toate domeniile de politică ale UE și ale statelor membre, deoarece acestea sunt instrumente recunoscute la nivel mondial de punere în aplicare a drepturilor femeilor și de realizare a egalității de gen;(i)să creeze și să adapteze politicile și programele interne și externe ale UE pentru a capacita mai bine femeile și fetele în toată diversitatea lor, pentru a respecta, proteja și îndeplini drepturile lor și pentru a asigura egalitatea de gen;(j)să abordeze multiplele cauze sistemice profunde ale sărăciei în rândul femeilor la nivel mondial, cum ar fi suprareprezentarea femeilor în locurile de muncă slab remunerate, precare și cu fracțiune de normă, întreruperile de carieră ale femeilor pentru îngrijirea copiilor și a altor membri ai familiei, lipsa accesului la piețele muncii și la ocuparea forței de muncă, diferențele de remunerare și de pensii între femei și bărbați, precum și subreprezentarea femeilor în procesul decizional politic și economic;(k)să sublinieze importanța promovării capacitării femeilor și fetelor prin educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții, care sunt vitale pentru a combate stereotipurile dăunătoare și inegalitățile persistente care duc la sărăcie, precum și pentru a aborda rata de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor și subreprezentarea în anumite sectoare, cum ar fi știința, tehnologia, ingineria și matematica (STIM) și inteligența artificială (IA);(l)să sprijine și să promoveze antreprenoriatul femeilor la toate nivelurile, prin creșterea participării acestora pe piața muncii, îmbunătățirea independenței lor financiare și prin recunoașterea și promovarea femeilor ca modele, mentori și creatori de locuri de muncă;(m)să se asigure că viitoarele strategii, programe și inițiative politice ale UE includ acțiuni concrete și angajamente bugetare adecvate pentru a aborda diferitele aspecte și cauze ale sărăciei în rândul femeilor, astfel cum au fost semnalate în Strategia UE privind egalitatea de gen;(n)să sublinieze și să sensibilizeze opinia publică cu privire la consecințele devastatoare ale violenței de gen în societate și în conflictele armate care exacerbează excluziunea socială și sărăcia femeilor și să pună în evidență necesitatea de a avea cadre legislative naționale și internaționale solide și de-i a aduce în fața justiției pe autorii acestor violențe pentru a răspunde pentru faptele lor, precum și de a garanta dreptul victimelor la căi de atac și despăgubiri efective;(o)să combată practicile tradiționale dăunătoare, cum ar fi căsătoriile copiilor și căsătoriile forțate și mutilarea genitală a femeilor;(p)să asigure măsuri pentru evita ca fetele să lipsească de la școală în timpul menstruației, îmbunătățind serviciile de alimentare cu apă, de salubritate și de igienă, precum și facilitățile de igienă menstruală în școli și combătând stigmatizarea în această privință, inclusiv prin educarea și formarea pentru toți; să asigure sinergii mai mari între programele care abordează sănătatea, SRHR și serviciile de alimentare cu apă, de salubritate și de igienă din școli și sprijinul personal pentru fete;(q)să aplice principiile Pilonului european al drepturilor sociale prin punerea în aplicare a unei abordări bazate pe drepturi pentru a garanta protecția socială fundamentală;(r)să se asigure că statele membre pun în aplicare sisteme solide de securitate socială, inclusiv explorarea unui venit minim, pentru a asigura o plasă de siguranță pentru toate femeile, în special pentru cele mai expuse riscului de sărăcie și excluziune socială, în urma solicitărilor exprimate de cetățenii UE în cadrul Conferinței privind viitorul Europei;(s)să se asigure că statele membre acordă prioritate investițiilor în infrastructuri sociale și locuri de muncă ecologice pentru a asigura bunăstarea și capacitarea femeilor;(t)să îmbunătățească serviciile publice, inclusiv serviciile de sănătate, educația publică și transportul public de calitate și la prețuri accesibile și să recunoască rolul vital al unui transport public accesibil și fiabil în facilitarea participării femeilor la viața profesională și în societate;(u)să promoveze locurile de muncă verzi și să investească în participarea deplină a femeilor la tranziția verde, deoarece este esențial să se avanseze către o economie durabilă, asigurând în același timp egalitatea de gen în sectoarele noi și emergente;(v)să recunoască faptul că sărăcia energetică afectează în mod disproporționat femeile și să propună măsuri specifice de sprijinire a persoanelor aflate în situații vulnerabile, asigurând în același timp accesul tuturor la energie electrică, încălzire și răcire în tranziția către energia verde;(w)să asigure accesul la SRHR, inclusiv la o educație privind sexualitatea și relațiile completă și adecvată vârstei pentru toți, la contracepție modernă și la servicii de avort sigure și legale și la alte servicii SRHR ca servicii de sănătate maternă de calitate;(x)să promoveze, să sprijine și să ia măsuri concrete pentru a realiza dreptul oricărei persoane de a se bucura de cel mai înalt standard posibil de sănătate fizică și mintală, inclusiv prin asigurarea accesului universal la SRHR;(y)să ia măsuri ferme pentru a denunța fără echivoc actualul regres și atacurile împotriva egalității de gen și a SRHR, inclusiv din partea organizațiilor de extremă dreaptă și a mișcărilor antidemocratice, pentru a submina drepturile fundamentale ale femeilor, autonomia și emanciparea acestora în toate domeniile;(z)să consolideze și să sprijine organizațiile societății civile și ONG-urile care sprijină drepturile femeilor și capacitarea acestora;(aa)să accelereze punerea în aplicare a angajamentelor internaționale deja asumate, cum ar fi obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), Declarația universală a drepturilor omului, Convenția de la Istanbul, Convenția OIM nr. 190 și RCSONU 1325; să sprijine noi măsuri de capacitare a femeilor și a fetelor, combătând astfel sărăcia și excluziunea socială a acestora;(ab)să depună eforturi pentru a promova conceptul de combatere a formelor multiple și intersecționale de discriminare în toate organismele ONU și în UE și statele sale membre;(ac)să reafirme că UE trebuie să aibă un rol de lider la nivel multilateral în promovarea diplomației feministe, pentru a materializa acordurile internaționale privind drepturile și capacitarea femeilor și ale fetelor; invită UE, statele sale membre, Comisia și SEAE să se angajeze să avanseze către o politică externă, de securitate și de dezvoltare feministă, care să implice o viziune transformatoare din perspectiva genului și să facă din egalitatea de gen o parte esențială a acțiunilor și priorităților lor externe;(dd)să țină seama de necesitatea de a consolida integrarea perspectivei de gen și de a utiliza mai eficient principiile integrării dimensiunii de gen în buget, inclusiv în politicile externe ale UE, pentru a aborda inegalitatea de gen la nivel mondial;(ae)să pună în aplicare pe deplin Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen III și să se asigure că 85 % din toate acțiunile noi din cadrul relațiilor externe până în 2025 vor contribui la egalitatea de gen și la capacitarea femeilor; să aplice abordarea globală și durabilă a unei politici externe feministe în toate acțiunile și politicile sale externe;(af)să asigure date comparabile și defalcate pe vârstă, sex și gen, care să reflecte situația persoanelor care se confruntă cu forme multiple și intersecționale de discriminare pentru a îmbunătăți analiza datelor și furniza informații pentru elaborarea și punerea în aplicare a politicilor, întrucât mai puțin de jumătate din datele necesare pentru monitorizarea ODD 5 sunt disponibile în prezent;

2.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, precum și reprezentantului special al UE pentru drepturile omului.