P9_TA(2024)0075Situația din Serbia în urma alegerilorRezoluția Parlamentului European din 8 februarie 2024 referitoare la situația din Serbia în urma alegerilor (2024/2521(RSP))Parlamentul European,

–având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Serbia, în special cea din 10 mai 2023 referitoare la Raportul Comisiei pe 2022 privind Serbia JO C, C/2023/1065, 15.12.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2023/1065/oj.,

–având în vedere declarațiile anterioare ale UE privind Serbia, în special declarația comună a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, și a comisarului pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, din 19 decembrie 2023, privind alegerile parlamentare,

–având în vedere declarația privind rezultatele și concluziile preliminare ale misiunii internaționale de observare a alegerilor (MIOA) referitoare la alegerile parlamentare anticipate din Serbia desfășurate la 17 decembrie 2023,

–având în vedere avizul comun al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE)/Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) și al Comisiei de la Veneția din 19 decembrie 2022 privind cadrul constituțional și juridic care reglementează funcționarea instituțiilor democratice în Serbia - legea electorală și administrația electorală,

–având în vedere raportul de observare a alegerilor al Comisiei ad-hoc a Biroului Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 17 ianuarie 2024 intitulat „Observarea alegerilor parlamentare anticipate din Serbia (17 decembrie 2023)”,

–având în vedere discursul privind alegerile din Serbia din 17 ianuarie 2024 pronunțat de comisarul pentru justiție, Didier Reynders, în numele Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), Josep Borrell, în plenul Parlamentului,

–având în vedere scrisoarea deschisă privind situația postelectorală din Serbia, semnată de președinții comisiilor pentru afaceri externe din mai multe state membre ale UE,

–având în vedere procesul său de dialog parlamentar co-facilitat din Serbia,

–având în vedere Constituția Serbiei din 2006 și Legea sa din 2022 privind alegerea membrilor Parlamentului,

–având în vedere raportul special 01/2022 al Curții de Conturi Europene din 10 ianuarie 2022 intitulat „Sprijinul UE pentru supremația legii în Balcanii de Vest: în pofida eforturilor, persistă probleme fundamentale”,

–având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.întrucât, în urma atentatelor cu armă de foc asupra mulțimii de la Belgrad și în apropiere de Mladenovac din mai 2023, au fost organizate proteste în masă sub sloganul „Serbia împotriva violenței” pe întreg teritoriul Serbiei; întrucât, la 1 noiembrie 2023, președintele Serbiei a citat cererile opoziției de a organiza alegeri anticipate pentru a dizolva parlamentul; întrucât el a programat alegeri parlamentare anticipate la 17 decembrie 2023;

B.întrucât, din 2012, toate alegerile parlamentare din Serbia, cu o excepție, au fost alegeri anticipate; întrucât a fost a treia oară în mai puțin de patru ani când s-au organizat alegeri parlamentare;

C.întrucât, în urma demisiei bruște și simultane a 65 de primari din partidul aflat la guvernare, inclusiv a primarului orașului Belgrad, și în urma deciziei Adunării regiunii autonome Voivodina de a se dizolva, în pofida unei majorități stabile, au fost convocate alegeri locale anticipate într-o treime din municipalitățile Serbiei și alegeri provinciale în Voivodina pentru aceeași zi, 17 decembrie 2023; întrucât organizarea de alegeri locale și parlamentare parțiale în aceeași zi nu constituie o practică bună și de tradiție; întrucât numeroși observatori consideră că alegerile locale parțiale anticipate reprezintă un instrument de consolidare a puterii de către actualul guvern și de utilizare abuzivă a drepturilor de vot ale comunităților locale;

D.întrucât alegerile s-au desfășurat pe fondul unei polarizări sociale sporite și al unei concurențe intense între agende politice contrastante; întrucât acestea au fost marcate de un nivel fără precedent de campanii negative și alarmiste, precum și de atacuri împotriva adversarilor politici și a jurnaliștilor;

E.întrucât, înainte de ziua alegerilor, Serbia nu pusese în aplicare principalele recomandări ale OSCE/ODIHR și ale Comisiei de la Veneția, inclusiv cele privind asigurarea unor condiții de concurență echitabile, măsurile de prevenire a utilizării abuzive a funcțiilor publice și a resurselor de stat, separarea dintre sarcinile oficiale și activitățile de campanie, precum și mecanisme eficace de prevenire a intimidării și a presiunii asupra alegătorilor, inclusiv a cumpărării voturilor;

F.întrucât campania în ansamblu a fost caracterizată de o polarizare și mai extremă, retorică agresivă, discreditare personală, abuz verbal și limbaj inflamator; întrucât cazurile de presiune asupra angajaților din sectorul public, utilizarea abuzivă a resurselor publice și sistemele de mituire a alegătorilor au stârnit preocupări cu privire la capacitatea alegătorilor de a-și exprima votul fără presiuni nejustificate; întrucât aceste practici, pe lângă unele dificultăți legate de accesul opoziției la spațiile publice, au creat condiții de concurență inechitabile și au estompat linia de demarcație dintre stat și partidul aflat la guvernare, în contradicție cu standardele internaționale; întrucât canalele mass-media Sputnik Serbia și Russia Today Balkan, sponsorizate de Rusia, au contribuit activ la răspândirea dezinformării, în principal cu privire la candidații opoziției;

G.întrucât campania a fost dominată într-o proporție covârșitoare de președintele în exercițiu Vučić, care, deși nu a fost candidat la aceste alegeri, și-a asumat un rol central în campaniile zilnice, implicându-se puternic în evenimentele Partidului Progresiv din Serbia (SNS); întrucât lista condusă de SNS a primit numele dlui Vučić;

H.întrucât organismele de supraveghere a campaniilor și a mass-mediei electronice au rămas în mare măsură ineficace în ceea ce privește descurajarea încălcărilor în perioada electorală;

I.întrucât OSCE/ODIHR, Adunarea Parlamentară a OSCE, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei și Parlamentul European au desfășurat o MIOA pentru a stabili dacă alegerile au respectat angajamentele față de OSCE și alte obligații și standarde internaționale privind alegerile democratice, precum și legislația națională;

J.întrucât listele de alegători au fost actualizate prin intermediul registrului electoral unificat, iar numărul final de alegători a fost de 6 500 666; întrucât s-a susținut că, în registru, au rămas înscrise numeroase persoane decedate;

K.întrucât prezența la vot a fost de 58,58 %, puțin mai mare decât în cazul alegerilor anterioare, care au avut loc în 2022;

L.întrucât, în ciuda faptului că 43 % din cei 2 817 candidați parlamentari au fost femei și că s-au depus eforturi pentru a promova participarea femeilor, acestea rămân, în general, subreprezentate în funcțiile obținute prin alegeri sau prin numire;

M.întrucât alegerile s-au desfășurat, în general, fără probleme, dar ziua alegerilor a fost marcată de numeroase deficiențe procedurale, printre care aplicarea inconsecventă a garanțiilor în timpul votării și numărării voturilor, cazuri frecvente de supraaglomerare, încălcări ale secretului votului, numeroase cazuri de vot în grup și atacuri fizice izolate;

N.întrucât, potrivit Comisiei electorale a Republicii Serbia (REC), SNS a câștigat 46,75 % din voturi, în timp ce cea mai mare coaliție a opoziției, „Serbia împotriva violenței” a obținut 23,66 %, Partidul Socialist din Serbia a câștigat 6,55 %, coaliția NADA a obținut 5,02 %, „Noi – Vocea poporului” a primit 4,69 %, iar cinci liste minoritare au câștigat un total combinat de 3,68 %;

O.întrucât declarația privind constatările și concluziile preliminare ale MIOA a subliniat că „alegerile parlamentare anticipate din 17 decembrie, deși bine administrate din punct de vedere tehnic și oferind alegătorilor o gamă de alternative politice, au fost dominate de implicarea decisivă a președintelui, ceea ce, pe lângă avantajele sistemice ale partidului aflat la guvernare, a creat condiții inechitabile”; întrucât se preconizează că raportul final al OSCE/ODIHR va fi publicat în următoarele săptămâni;

P.întrucât principalele acuzații de nereguli din ziua alegerilor se referă în special la Belgrad, unde „alegători fantomă” din alte municipalități sârbe care nu organizau alegeri în ziua respectivă, precum și din țările învecinate, au fost înregistrați de autorități la apartamente în care nu locuiau; întrucât au existat mai multe acuzații că partidul aflat la guvernare a organizat și a transportat cu autobuzul în Serbia alegători care locuiesc în străinătate pentru ca aceștia să voteze la alegerile locale din Belgrad;

Q.întrucât organizația sârbă a societății civile CRTA a efectuat o analiză aprofundată, pe baza unor date și resurse limitate, și, conform estimărilor sale foarte prudente, inexactitățile din registrul electoral ajung la o cifră de cel puțin 30 000 de alegători; întrucât organizația are dovezi clare că această inexactitate a făcut parte dintr-o strategie de inginerie electorală ilegală și nelegitimă, vizând influențarea rezultatelor alegerilor și denaturarea voinței alegătorilor; întrucât au fost transportate persoane de pe întreg teritoriul Serbiei și din străinătate (Bosnia și Herțegovina și Muntenegru) pentru a vota la alegerile municipale din Belgrad; întrucât chiar și funcționari guvernamentali și politicieni din Bosnia și Herțegovina au votat în mod deschis la alegerile municipale de la Belgrad; întrucât guvernul sârb a apărat această practică ca fiind legitimă;

R.întrucât printre alte acuzații importante referitoare la nereguli, se numără cumpărarea voturilor, mass-media părtinitoare, presiunea asupra angajaților din sectorul public și a grupurilor vulnerabile din punct de vedere social, utilizarea abuzivă a resurselor publice, intimidarea și frauda electorală;

S.întrucât autoritățile sârbe neagă orice nereguli; întrucât atât președintele sârb, cât și mass-media controlată de Kremlin au susținut că alte țări au intervenit brutal în procesul electoral din Serbia, dar nu au furnizat dovezi întemeiate pentru aceste afirmații; întrucât prim-ministra Brnabić a mulțumit public serviciilor de informații ruse pentru furnizarea de informații cu privire la activitățile planificate de opoziție; întrucât diseminarea dezinformării și a discursurilor rusești reprezintă o problemă profundă și persistentă în Serbia, în special în timpul campaniilor electorale; întrucât Kremlinul a condamnat protestele publice împotriva alegerilor generale fraudate din Serbia ca încercări occidentale de a răsturna guvernul și de a orchestra o altă „lovitură de stat ca în Maidan”;

T.întrucât organizațiile sârbe independente care au denunțat neregulile din timpul alegerilor recente au fost supuse unor atacuri continue din partea funcționarilor guvernamentali; întrucât, deși au dezvăluit multe probe concrete care indică frauda electorală, autoritățile sârbe au refuzat până în prezent să investigheze aceste acuzații de nereguli și au încercat, în schimb, să discrediteze și să intimideze observatorii electorali care au publicat rapoarte privind neregulile; întrucât, de la alegeri, principalii politicieni sârbi, inclusiv președintele, au denigrat pe nedrept deputați în Parlamentul European și alți membri ai MIOA;

U.întrucât rezultatele alegerilor, în special alegerile municipale din Belgrad, au fost contestate de opoziție, ceea ce a dus la ample demonstrații pașnice inițiate de coaliția opoziției „Serbia împotriva violenței” și de asociația nepartizană ProGlas pentru a solicita anularea alegerilor și organizarea unui nou tur de scrutin; întrucât REC a respins plângerile opoziției; întrucât opoziția solicită anularea rezultatelor alegerilor la Curtea Constituțională din cauza acuzațiilor de fraudă pe scară largă;

V.întrucât un protest din 24 decembrie 2023 a devenit violent atunci când unii dintre protestatari au luat cu asalt Adunarea orașului Belgrad, după care poliția a arestat 38 de persoane, inclusiv studenți, care au fost urmărite penal pentru contestarea ordinii constituționale și dintre care unele sunt încă în arest la domiciliu; întrucât mai mulți demonstranți pașnici au susținut că huligani mascați s-au infiltrat în demonstrații; întrucât demonstranții pașnici au denunțat, de asemenea, utilizarea disproporționată a forței de către poliție;

W.întrucât, în ultimul deceniu, de când președintele Vučić a venit la putere, s-a înregistrat o erodare continuă a libertății mass-mediei în Serbia, caracterizată prin presiune politică, amenințări și chiar atacuri fizice la adresa jurnaliștilor; întrucât Reporteri fără Frontiere a plasat Serbia pe unul din locurile cele mai scăzute din Europa în clasamentul mondial al libertății presei, țara coborând cu 12 locuri și ajungând pe locul 91 în 2023;

X.întrucât statul de drept și buna funcționare a instituțiilor democratice ale Serbiei rămân o problemă esențială în procesul de aderare a Serbiei la UE,

1.regretă faptul că alegerile parlamentare și locale din Serbia care au avut loc la 17 decembrie 2023 s-au abătut de la standardele internaționale și de la angajamentele Serbiei de a organiza alegeri libere și corecte, din cauza abuzului persistent și sistematic al instituțiilor și mass-mediei de către politicienii aflați la putere pentru a obține un avantaj inechitabil și necuvenit; consideră că nu se poate spune că aceste alegeri au avut loc în condiții corecte; este alarmat de relatările de fraude sistematice și pe scară largă care au compromis integritatea alegerilor din Serbia;

2.observă că MIOA a declarat că alegerile s-au desfășurat fără probleme, dar că ziua a fost marcată de numeroase deficiențe procedurale, inclusiv aplicarea inconsecventă a garanțiilor în timpul votării și numărării, cazuri frecvente de supraaglomerare, încălcări ale secretului votului și numeroase cazuri de vot în grup; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la aceste nereguli și la mediul electoral general, care au scăzut sub standardele preconizate pentru o țară candidată la aderarea la UE; reamintește autorităților sârbe că buna funcționare a instituțiilor democratice ale Serbiei joacă un rol central în procesul de aderare a Serbiei la UE și în metodologia de aderare la UE;

3.ia act cu profundă îngrijorare de dovezile ample colectate de observatorii internaționali și interni care arată activități premergătoare zilei alegerilor și în timpul acesteia, care ar fi putut modifica rezultatul alegerilor și ar fi putut afecta în mod critic rezultatele alegerilor municipale din Belgrad, în special, și ar fi subminat grav legitimitatea alegerilor parlamentare;

4.solicită efectuarea unei anchete internaționale independente de către experți și instituții juridice internaționale respectate cu privire la neregulile de la alegerile parlamentare, provinciale și municipale, care să pună accentul pe alegerile pentru Adunarea orașului Belgrad, deoarece anumite acuzații, inclusiv cele privind turismul electoral organizat la nivel local, depășesc domeniul acoperit de rapoartele OSCE/ODIHR; sprijină desfășurarea promptă a unei misiuni ad-hoc de informare în Serbia, cu participarea Parlamentului;

5.îndeamnă Comisia să lanseze o inițiativă de trimitere a unei misiuni de experți în Serbia pentru a evalua situația în ceea ce privește recentele alegeri și evoluțiile postelectorale, într-un efort de a facilita condițiile prealabile pentru instituirea unui dialog societal necesar pentru a încerca să restabilească încrederea publicului în instituții, precum și să evalueze și să abordeze problemele sistemice ale statului de drept în Serbia, urmând exemplul „rapoartelor Priebe”;

6.regretă lipsa unui răspuns instituțional la acuzațiile grave de implicare a politicienilor aflați la putere în manipularea electorală și în abuzuri electorale, ceea ce contribuie la o atmosferă de impunitate și asigură continuarea acestor practici; constată cu îngrijorare că unele dintre neregulile electorale dinaintea alegerilor din decembrie 2023 constituie potențiale încălcări ale legislației și Constituției sârbe; subliniază că, dacă se permite ca această practică să persiste fără repercusiuni, ea va continua să submineze încrederea în procesul electoral și în instituțiile Serbiei, creând obstacole irevocabile pentru regimul democratic și continuarea integrării europene; subliniază importanța investigării amănunțite a tuturor plângerilor legate de alegeri, inclusiv a cererii recente de anulare a alegerilor pentru Adunarea orașului Belgrad din 17 decembrie 2023, care a fost depusă la Curtea Constituțională de către un funcționar al coaliției „Serbia împotriva violenței”;

7.regretă lipsa urmăririlor penale și a sancțiunilor legate de infracțiuni în timpul alegerilor, inclusiv acuzațiile grave de manipulare ilegală a registrului alegătorilor și a drepturilor de vot, presiunea și intimidarea cetățenilor și a candidaților la alegeri, cazurile de corupție, falsificarea semnăturilor cetățenilor, clientelismul, abuzul ilegitim și ilegal de date ale cetățenilor, abuzurile la adresa funcției de stat și lipsa unor mecanisme eficace pentru a împiedica politicienii aflați la putere să obțină un avantaj instituțional inechitabil la alegeri;

8.îndeamnă autoritățile sârbe să îi ancheteze, să îi urmărească penal și să îi aducă în fața justiției pe cei responsabili de orice infracțiuni în timpul alegerilor și de orice atacuri asupra studenților;

9.condamnă atacurile orchestrate ale demnitarilor sârbi la adresa observatorilor electorali, inclusiv a deputaților în Parlamentul European, și solicită revenirea la un discurs respectuos și constructiv, subliniind importanța respectului reciproc în procesul democratic; este profund îngrijorat de încercările de discreditare și intimidare a observatorilor; îndeamnă autoritățile sârbe să ia toate măsurile necesare pentru a evita orice alte campanii de dezinformare împotriva observatorilor electorali și să creeze condiții care să le permită observatorilor electorali naționali și internaționali să își desfășoare activitatea în mod eficace, precum și să îi protejeze de orice violență, amenințare, represalii, discriminare negativă, presiune sau orice altă acțiune arbitrară ca urmare a exercitării legitime a drepturilor și libertăților lor; salută activitatea observatorilor interni din cadrul Centrului pentru cercetare, transparență și responsabilitate (CRTA) și al Centrului pentru alegeri libere și democrație (CESID);

10.este preocupat de „pasivizarea” adreselor rezidențiale ale anumitor categorii de cetățeni, inclusiv din Belgrad și din sudul Serbiei, care îi privează de dreptul de vot; invită autoritățile responsabile să remedieze fără întârziere aceste încălcări grave ale drepturilor electorale;

11.îndeamnă Republica Serbia să răspundă preocupărilor legate de participarea minorităților naționale la procesul electoral, asigurând aplicarea consecventă a criteriilor pentru statutul minorităților și combătând vulnerabilitățile la presiune și la cumpărarea voturilor;

12.invită autoritățile sârbe să ofere soluții instituționale pentru a depăși problemele actuale; solicită parlamentului și guvernului sârb să depună toate eforturile pentru a funcționa eficient, fără ciclul constant de campanii și alegeri anticipate frecvente;

13.îndeamnă autoritățile sârbe să restabilească încrederea electoratului în întregul proces, să stabilească proceduri electorale pe deplin transparente și să asigure responsabilitatea autorităților, fie că desfășoară alegeri, fie că intervin în acestea; invită autoritățile sârbe să coopereze pe deplin și în mod substanțial cu ODIHR, cu UE și cu Consiliul Europei și să faciliteze un proces incluziv de consolidare a drepturilor și libertăților, a instituțiilor și proceselor electorale, cu participarea observatorilor electorali naționali și a partidelor politice; salută orice măsuri reale în această direcție;

14.constată cu îngrijorare că Serbia nu a pus în aplicare multe recomandări reiterate de-a lungul timpului ale OSCE/ODIHR cu privire la chestiuni majore în procesul electoral, în pofida faptului că a fost îndemnată în mod repetat să facă acest lucru, inclusiv de către Comisie; ia act de amendamentele recente care au abordat în mod selectiv unele dintre recomandările anterioare ale OSCE/ODIHR și ale Comisiei de la Veneția, în special cele referitoare la cadrul juridic pentru finanțarea campaniilor electorale;

15.așteaptă cu interes raportul final al MIAO OSCE/ODIHR; îndeamnă Serbia să pună în aplicare recomandările formulate în avizul comun al Comisiei de la Veneția și al OSCE/ODIHR din 19 decembrie 2022 privind cadrul constituțional și juridic care reglementează funcționarea instituțiilor democratice în Serbia, în consultare cu organizațiile specializate ale societății civile și cu mult înainte de următoarele alegeri, pentru a preveni noi abateri și fraude, garantând în același timp funcționarea democratică a țării, în special cele privind accesul candidaților concurenți la mass-media, transparența sporită și responsabilitatea în ceea ce privește finanțarea campaniilor, măsurile de combatere a presiunii exercitate asupra alegătorilor și utilizarea abuzivă a resurselor administrative;

16.invită Serbia să pună în aplicare recomandarea OSCE/ODIHR de a efectua un audit cuprinzător al registrului unificat al alegătorilor pentru a răspunde preocupărilor legate de acuratețe, inclusiv acuzațiilor de turism electoral și de înscriere a persoanelor decedate; este preocupat de acuzațiile potrivit cărora registrul unificat al alegătorilor a înregistrat deja creșteri semnificative ale numărului de alegători în orașele în care vor avea loc alegeri locale în cursul anului 2024;

17.îndeamnă Comisia Electorală a Republicii să ia măsurile necesare pentru a aborda preocupările legate de transparența și eficiența funcționării sale, inclusiv publicarea în timp util a rezultatelor monitorizării în perioada campaniei;

18.condamnă lipsa pluralismului mass-mediei în timpul campaniei electorale, precum și dezinformarea și relatările lipsite de etică și părtinitoare din mass-media larg răspândite în favoarea candidaților aflați în funcție; constată cu îngrijorare că un număr mare de canale mass-media sunt influențate sau controlate de guvern, ceea ce a condus la condiții de concurență inechitabile pentru candidații opoziției în timpul campaniei; condamnă atacurile declanșate de canalele mass-media apropiate guvernului împotriva jurnaliștilor critici; regretă expunerea publică covârșitoare a președintelui Serbiei înainte și în timpul campaniei, deoarece a eliminat liniile de demarcație dintre instituția președinției, stat și partidul politic aflat la putere;

19.este preocupat că, în pofida noilor legi privind mass-media electronică, informarea publicului și mass-media, condițiile și pluralismul mass-mediei s-au deteriorat; regretă profund faptul că Autoritatea de reglementare a mass-mediei electronice (REM) și-a neglijat obligațiile care îi revin în temeiul legii de a controla campania în mass-media, de a raporta cu privire la constatările sale și de a sancționa canalele mass-media care au încălcat legea, au răspândit discursuri de incitare la ură sau au încălcat standardele jurnalistice; constată cu îngrijorare că REM a publicat doar rezultatele monitorizării pentru organismul public de radiodifuziune și canalele private prin cablu, dar nu și pentru canalele naționale private apropiate de partidul de guvernământ;

20.își exprimă îngrijorarea cu privire la cazurile de atacuri abuzive și de limbaj, combinate cu hărțuirea împotriva jurnaliștilor, a activiștilor pentru drepturile omului și a organizațiilor societății civile, săvârșite uneori de funcționari publici, în special înainte de alegeri; îndeamnă autoritățile sârbe să combată ingerințele străine și campaniile de dezinformare, să îmbunătățească substanțial protecția jurnalismului independent și să asigure un peisaj mediatic transparent; subliniază că instituțiile UE trebuie să depună mai multe eforturi pentru a se asigura că drepturile și libertățile jurnaliștilor și ale mass-mediei sârbe sunt protejate; subliniază că accesul la fondurile de preaderare ar trebui folosit ca mijloc pentru a împiedica ca situația libertății mass-mediei să se deterioreze în continuare;

21.solicită o reformă a eficacității mecanismelor de supraveghere a campaniei, inclusiv a Agenției pentru prevenirea corupției și a Comitetului ad-hoc pentru supravegherea campaniilor, pentru a asigura soluționarea în timp util și transparentă a plângerilor legate de utilizarea abuzivă a resurselor publice;

22.subliniază că Serbia, în calitate de țară candidată la aderarea la UE, nu a pus suficient în aplicare standardele democratice europene și internaționale fundamentale; invită autoritățile sârbe să se asigure că există suficiente garanții democratice pentru organizarea următoarelor alegeri locale periodice în 2024, precum și a viitoarelor alegeri;

23.ia act de faptul că toate parlamentele sârbe din ultimii 12 ani, cu excepția unuia, au fost dizolvate anticipat și că organizarea de alegeri anticipate inutile în continuare subminează stabilitatea politică; subliniază că alegerile anticipate constante, modul permanent de campanie și întârzierile îndelungate în alcătuirea guvernelor nu contribuie la guvernanța democratică eficientă a țării, ci, în schimb, slăbesc parlamentul și duc la o lipsă de supraveghere și legitimitate legislativă parlamentară;

24.subliniază importanța libertății de exprimare și recunoaște că orice persoană are dreptul de a-și exprima opiniile și de a participa la proteste pașnice; condamnă, în acest context, utilizarea disproporționată a violenței poliției împotriva demonstranților pașnici care protestează împotriva fraudei electorale; este preocupat de acuzațiile potrivit cărora la proteste s-au infiltrat agenți provocatori pentru a declanșa intervenția poliției; este preocupat de evaluările potrivit cărora unii participanți la protestul din 24 decembrie 2023 au primit un tratament disproporționat de dur din partea poliției și a sistemului judiciar, în contrast puternic cu practicile poliției sârbe din timpul protestelor anterioare din țară; îndeamnă misiunile diplomatice ale UE și ale statelor membre să continue monitorizarea cauzelor juridice în curs legate de proteste;

25.condamnă cu fermitate afirmațiile nefondate ale autorităților sârbe potrivit cărora statele membre ale UE au fost implicate în organizarea de proteste postelectorale; regretă că protestele au fost utilizate ca scuză pentru a răspândi discursuri anti-UE în mass-media apropiată de partidul aflat la guvernare;

26.regretă lipsa unor critici deschise din partea Comisiei, în special din partea comisarului pentru extindere, cu privire la numeroasele acuzații de fraudă electorală la alegerile din Serbia și invită Comisia să trateze fără întârziere deficiențele care au condus la aceste acuzații;

27.își reiterează poziția potrivit căreia negocierile de aderare cu Serbia ar trebui să avanseze numai dacă țara înregistrează progrese semnificative în ceea ce privește reformele sale legate de UE, inclusiv punerea în aplicare pe deplin a recomandărilor OSCE/ODIHR și ale Comisiei de la Veneția; solicită Comisiei și Consiliului să aplice o condiționalitate strictă; solicită Comisiei să dea curs în detaliu rapoartelor Curții de Conturi Europene și să înceapă imediat auditul finanțării acordate guvernului sârb în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare III (IPA III) și al altor instrumente financiare; subliniază că, în cazul în care autoritățile sârbe nu doresc să pună în aplicare recomandările-cheie privind alegerile sau dacă constatările acestei anchete indică faptul că autoritățile sârbe au fost direct implicate în frauda electorală, solicită suspendarea finanțării din partea UE pe motiv al încălcărilor grave ale statului de drept în legătură cu alegerile din Serbia;

28.se angajează să monitorizeze îndeaproape evoluțiile postelectorale din Serbia și să sprijine reformele care consolidează democrația și ajută Serbia să avanseze pe calea aderării la UE; subliniază că a depus întotdeauna eforturi pentru a sprijini pluralismul politic și consolidarea unui mediu electoral favorabil incluziunii în Serbia prin toate activitățile sale, în special prin dialogul între partide și procesul de dialog parlamentar; subliniază importanța continuării dialogului între partide și a procesului de dialog parlamentar; solicită UE să cofaciliteze un dialog intern și semnificativ în Serbia între guvern și opoziție, pentru a depăși climatul actual de polarizare politică profundă; consideră, în acest context, că Parlamentul este instituția cea mai potrivită pentru a acționa ca facilitator constructiv;

29.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Președintelui Consiliului European, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei / Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Președintelui, Guvernului și Adunării Naționale a Serbiei, Biroului pentru instituții democratice și drepturile omului al OSCE, Adunării Parlamentare a OSCE, precum și Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.