1.subliniază că o revizuire a Regulamentului privind CFM este o condiție prealabilă esențială pentru a asigura un sprijin financiar pe termen mediu pentru Ucraina prin Mecanismul pentru Ucraina, pentru a permite suplimentarea fondurilor pentru anumite priorități politice și pentru a proteja programele Uniunii și flexibilitatea bugetului, având în vedere că ratele dobânzii sunt mai mari decât nivelul preconizat și, ca urmare, costurile de îndatorare ale Uniunii sunt mai mari decât cele programate;

2.subliniază că proiectul de regulament al Consiliului de modificare a CFM face parte dintr-un pachet legislativ și că adoptarea sa va permite să se acorde rapid sprijin Ucrainei, dând posibilitatea de a introduce cât mai repede majorările în bugetul 2024 printr-un buget rectificativ și pentru anii rămași din perioada CFM; subliniază că revizuirea CFM reprezintă o îmbunătățire clară a situației actuale, deși unele aspecte cuprinse în proiectul de regulament al Consiliului sunt în mod vădit regretabile, lăsând bugetul UE sub presiune, cu marje și flexibilitate limitate, cu reduceri ale programelor-cheie, cum ar fi Orizont Europa, EU4Health, dar și politica de coeziune și politica agricolă comună, și cu o ambiție redusă în domenii de politică importante orientate spre viitor, cum ar fi suveranitatea;

3.reamintește că Parlamentul a susținut că revizuirea ar trebui să se concentreze în primul rând pe încercarea de a atenua consecințele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și de a asigura flexibilitatea justă pentru a putea răspunde nevoilor emergente și crizelor, cu o abordare structurală față de sprijinul acordat Ucrainei și de gestionarea costurilor îndatorării în contul NextGenerationEU și cu mai multe fonduri pentru politica externă, migrație și autonomie strategică și competitivitate; constată că toate aceste priorități se oglindesc în propunerea de revizuire a Comisiei din iunie 2023 și se regăsesc, cel puțin într-o anumită măsură, în proiectul de regulament al Consiliului pe care Parlamentul este chemat să îl aprobe;

4.subliniază că Parlamentul a muncit de la început cu dinamism și cu o atitudine constructivă pentru ca pachetul CFM să poată fi adoptat rapid; regretă că procesul a fost afectat de dificultăți politice între statele membre, care au cauzat întârzieri nedorite în Consiliu; solicită ca modificările introduse în această revizuire să fie puse în aplicare fără întârziere, în special pentru a asigura plata la timp a sprijinului financiar acordat Ucrainei, având în vedere caracterul urgent al nevoilor;

5.se arată dezamăgit de faptul că Consiliul și Comisia nu au aplicat dispozițiile tratatelor și ale AII pentru a se putea lansa mai devreme în acest proces; insistă pe ideea că în viitor trebuie instaurat un climat de cooperare la începutul oricărei proceduri de revizuire;

6.își prezintă în continuare considerațiile cu referire la diferitele aspecte ale revizuirii CFM;

7.salută călduros pachetul de finanțare de 50 de miliarde EUR pentru Ucraina pentru perioada 2024-2027, care combină granturi (17 miliarde EUR) cu împrumuturi în condiții foarte favorabile (33 de miliarde EUR) și ancorate în bugetul UE; subliniază că modificarea Regulamentului privind CFM pentru care Parlamentul este invitat să își dea aprobarea este o condiție prealabilă pentru a acorda sprijin financiar Ucrainei;

8.subliniază că această soluție structurală pe termen mediu oferă certitudine poporului ucrainean, permițând guvernului să mențină serviciile esențiale și ajutând această țară să țină drumul drept către reconstrucție, redresare și aderare la UE; mai consideră că pachetul de finanțare este un simbol vital al atașamentului Uniunii pe termen lung față de Ucraina și poporul său și transmite un semnal important altor donatori principali, dar și Federației Ruse; promite să monitorizeze viitoarele nevoi de finanțare ale Ucrainei, ținând seama de evoluțiile internaționale;

9.subliniază că, având în vedere că Mecanismul pentru Ucraina este integrat în bugetul UE, vor fi asigurate verificările și balanțele necesare în raport cu cheltuielile și controalele financiare necesare, iar rezerva pentru Ucraina care acoperă componenta de granturi a mecanismului va fi mobilizată de autoritatea bugetară în cadrul procedurii bugetare anuale;

10.consideră îmbucurător că se va aloca o sumă suplimentară de 3,1 miliarde EUR la rubrica 6 (vecinătate și restul lumii), combinată cu încă 4,5 miliarde EUR sub formă de fonduri dezangajate și redistribuite care urmează să fie realocate la această rubrică, în valoare totală de 7,6 miliarde EUR planificate a fi cheltuite pentru a sprijini măsuri în domeniul migrației și refugiați în țări terțe și a majora finanțarea pentru aderarea unor țări din Balcanii de Vest în perioada 2024-2027; subliniază totodată că crearea Mecanismului pentru Ucraina și fondurile suplimentare pentru Balcanii de Vest vor lăsa un spațiu și pentru a aloca mai multe fonduri Moldovei și aspirațiilor sale de aderare;

11.consideră demn de apreciat că ștergând de la rubrica 6 garanțiile Băncii Europene de Investiții și dobânzile subvenționate pentru împrumuturile de asistență macrofinanciară acordate Ucrainei în 2022 în valoare totală de 1,9 miliarde EUR, revizuirea face să scadă presiunea ce apăsa asupra acestei rubrici;

12.este foarte dezamăgit că nu s-au majorat fondurile nici pentru rezerva din Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI) – Europa globală, nici pentru ajutoarele umanitare cu ocazia revizuirii CFM și că, în ciuda îmbunătățirilor, rubrica în ansamblu va rămâne sub o presiune enormă în restul perioadei CFM, având în vedere situația geopolitică dificilă și multitudinea crizelor globale; se așteaptă ca nevoile de ajutoare umanitare să depășească în continuare sumele prevăzute în buget și, prin urmare, are de gând să monitorizeze cu atenție și, dacă este cazul, să răspundă acestor nevoi în cadrul procedurii bugetare anuale;

13.reamintește că, în temeiul Regulamentului IVCDCI, fondurile dezangajate trebuie reangajate către linia lor bugetară de origine; subliniază că deciziile privind redistribuirea fondurilor dezangajate trebuie să respecte echilibrul intern și repartizarea între liniile bugetare prevăzute în Regulamentul IVCDCI; subliniază că defalcarea exactă a fondurilor pe fiecare linie bugetară este hotărâtă exclusiv de autoritatea bugetară în cadrul procedurii bugetare anuale și își exprimă voința fermă de a garanta că UE continuă să ofere sprijin financiar esențial și ajutoare pentru dezvoltare țărilor din sudul global;

14.subliniază că sprijinul financiar pentru țările terțe ar trebui acordat prin programele de la rubrica 6, care asigură o supraveghere riguroasă și garantează prerogativele Parlamentului; subliniază că utilizarea mecanismelor este o soluție de ultimă instanță pentru a furniza sprijin financiar; subliniază că modelul de guvernanță utilizat la Mecanismul pentru Ucraina, în special în ceea ce privește apelarea masivă la deciziile de punere în aplicare ale Consiliului, este specific contextului în care va funcționa și, prin urmare, este excepțional și nu trebuie reprodus pentru niciun instrument viitor de acest tip;

15.consideră îmbucurător că s-au alocat încă 2 miliarde EUR la rubrica 4 (migrație și gestionarea frontierelor), o sumă esențială pentru a pune în practică noul Pact privind migrația și azilul și care va contribui la atenuarea presiunii suportate de programele și agențiile descentralizate de la această rubrică;

16.subliniază că platforma „Tehnologii strategice pentru Europa” este concepută ca o pârghie menită să creeze sinergii între structurile existente ale programelor, contribuind astfel la asigurarea autonomiei strategice deschise a Uniunii, la reducerea dependenței de țările din afara UE și la stimularea investițiilor în sectoarele strategice și la impulsionarea tranzițiilor verde și digitală; consideră că STEP ar trebui să funcționeze ca o platformă de testare pentru a crea un fond suveran în toată puterea cuvântului în următoarea perioadă a CFM;

17.reamintește, în acest sens, că STEP ar fi trebuit să combine noi fonduri pentru InvestEU și Orizont Europa, pentru Fondul pentru inovare și pentru Fondul european de apărare, cu modificarea ordinii de prioritate a fondurilor alocate programelor existente, în special prin creșterea ponderii prefinanțării și a cofinanțării în programele politicii de coeziune;

18.laudă creșterea capacității de investiții a Uniunii în domeniul apărării prin suplimentarea cu 1,5 miliarde EUR a Fondului european de apărare; regretă totuși că per total resursele suplimentare alocate sunt insuficiente pentru a sprijini obiectivele STEP și că nu s-au dat fonduri noi pentru celelalte programe, ceea ce are un impact negativ asupra investițiilor verzi și digitale;

19.apreciază faptul că proiectul de regulament al Consiliului instituie un instrument special neplafonat în plus și peste plafoanele CFM (instrumentul EURI) pentru a acoperi cel puțin o parte din deficitul de fonduri necesare pentru a suporta costurile împrumuturilor pentru NGEU, ceea ce va da încredere piețelor financiare; reamintește că deficitul este estimat în prezent la 15 miliarde EUR între 2025 și 2027; subliniază că dacă nu se revizuiește CFM, orice deficit nu poate fi acoperit decât prin reduceri de fonduri la programe și epuizarea flexibilității bugetare;

20.subliniază că costurile de rambursare NextGenerationEU (NGEU) sunt supuse condițiilor de piață, influențate de factori externi și, ca atare, volatile prin natura lor, și că rambursarea costurilor împrumuturilor este un angajament juridic nediscreționar pentru Uniune; reiterează așadar că s-a opus ferm ideii de a impune un plafon la rambursarea costurilor împrumuturilor NGEU în cadrul unei rubrici din CFM la negocierile pentru CFM din 2020; reamintește că a susținut în repetate rânduri ca toate costurile împrumuturilor NGEU să fie puse peste plafoanele CFM ca soluție structurală cuprinzătoare pentru a acoperi costurile de rambursare ale NGEU, care au crescut ca urmare a creșterii ratelor dobânzii motiv pentru care s-a apelat consistent la flexibilitatea bugetară în 2023 și 2024;

21.subliniază că instrumentul EURI constă din două compartimente, din care primul ce urmează a fi utilizat cuprinde o sumă echivalentă cu fondurile dezangajate, iar al doilea un mecanism de sprijin compus din contribuții suplimentare ale statelor membre; reamintește că Parlamentul susține de mult că creditele dezangajate ar trebui să rămână în buget și să fie angajate de autoritatea bugetară prin procedura bugetară anuală; consideră deci îmbucurător acest pas important în procesul de a recunoaște că creditele angajate în bugetul ar trebui să rămână în buget și să contribuie la atât de necesara flexibilitate bugetară;

22.constată că se așteaptă ca autoritatea bugetară, înainte de a recurge la instrumentul special, să cerceteze dacă nu cumva se poate acoperi o parte din orice deficit din cadrul rubricilor și prin instrumentele de flexibilitate și de marjă unică; subliniază că acest proces, care trebuie să fie obiectiv și să se bazeze pe nevoi reale, nu poate fi determinat de niciun criteriu de referință arbitrar; reamintește, în acest context, că declarația comună convenită de cele trei instituții ca parte a acordului privind CFM din 2020, prin care cheltuielile pentru acoperirea costurilor de finanțare ale NGEU „încearcă să nu se facă prin reducerea finanțării la programe și fonduri”, se aplică în continuare și servește drept punct de referință pentru autoritatea bugetară; prin urmare, dorește să se asigure că toate programele dispun de resurse adecvate și că flexibilitatea și capacitatea de răspuns a bugetului se păstrează prin procedura bugetară anuală;

23.insistă asupra faptului că Comisia trebuie să furnizeze informații fiabile, prompte și exacte despre costurile împrumuturilor NGEU și plățile preconizate din Mecanismul de redresare și reziliență pe tot parcursul procedurii bugetare;

24.subliniază că, în temeiul tratatelor, Consiliul European nu are niciun rol nici în procedura bugetară, nici în procedura legislativă; subliniază că orice discuție privind instrumentul EURI din Consiliul European nu trebuie să perturbe calendarul pragmatic al procedurii bugetare convenite în conformitate cu AII în fiecare an și nu trebuie să condiționeze în niciun fel desfășurarea procedurii bugetare; subliniază că va fi deosebit de vigilent în această privință și va veghea ca prerogativele autorității bugetare, prevăzute în tratate, să fie respectate întru totul și să se asigure conformitatea deplină cu AII;

25.atrage atenția că de la începutul CFM nevoile de ajutor umanitar și răspuns de urgență în interiorul și în afara Uniunii s-au înmulțit, ca și nevoile de sprijin în caz de dezastre naturale, care devin tot mai frecvente și mai intense, în special din cauza schimbărilor climatice; este convins că după toate probabilitățile aceste nevoi vor crește; ca urmare, apreciază faptul că rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență (SEAR) va fi majorată cu 1,5 miliarde EUR pentru restul perioadei CFM, deși rămâne preocupat de faptul că, cu toată această creștere, este puțin probabil ca nevoile să fie satisfăcute;

26.consideră, în plus, că merită apreciat faptul că, în conformitate cu poziția exprimată de mult timp de Parlament, proiectul de regulament al Consiliului împarte instrumentul în două părți – rezerva europeană de solidaritate pentru dezastre naturale și urgențe de sănătate publică din cadrul Fondului de solidaritate al Uniunii Europene și Rezerva pentru ajutoare de urgență pentru răspuns rapid în situații de urgență din Uniune și din afara sa; consideră că această arhitectură revizuită va facilita mobilizarea;

27.este preocupat, cu toate acestea, de modul în care au fost împărțite procentele între cele două rezerve, două treimi urmând să fie alocate rezervei pentru solidaritate și o treime rezervei pentru ajutoare de urgență, situație care nu corespunde întru totul cu raportul nevoilor din primii trei ani ai CFM, care a fost mai degrabă de 65-35;

28.consideră lăudabil că eventualele sume neutilizate din rezerva pentru solidaritate și din rezerva pentru ajutoare de urgență care altfel ar expira vor fi puse din nou la dispoziția Instrumentului de flexibilitate în anul următor, instituind un principiu important pentru mai multă flexibilitate;

29.recunoaște că, prin majorarea Instrumentului de flexibilitate cu 2 miliarde EUR între 2024 și 2027 și prin crearea instrumentului special EURI pentru depășirile de costuri cu împrumuturile NGEU, proiectul de regulament al Consiliului pune o anumită presiune pe buget; consideră totuși că, având în vedere logica etapelor care conduc la activarea noului instrument special și reducerea cheltuielilor administrative cauzată de inflație, creșterea este în mare măsură prealocată; este în continuare preocupat de faptul că, în conformitate cu modelele de utilizare din primii ani ai CFM, este posibil ca majorarea să nu creeze suficient spațiu bugetar pentru a permite Uniunii să răspundă unor circumstanțe neprevăzute și unor noi nevoi;

30.regretă că la capitolele flexibilitate și răspuns în situații de criză, revizuirea CFM nu poate fi considerată decât o ocazie ratată;

31.își reafirmă sprijinul față de foaia de parcurs obligatorie din punct de vedere juridic din AII, în care Parlamentul, Consiliul și Comisia s-au angajat să introducă resurse proprii noi suficiente care să acopere cel puțin rambursarea costurilor împrumuturilor NGEU și, peste plafoanele CFM-ului actual, rambursarea principalului;

32.regretă profund că în Consiliu nu s-au făcut progrese cu propunerile aflate în discuție referitoare la resursele proprii și reamintește că în ce îl privește, Parlamentul a luat toate măsurile necesare pentru o adoptare rapidă; roagă Consiliul să aprobe propunerile fără alte amânări; subliniază că avansarea discuțiilor despre noi resurse cu adevărat proprii, care să nu se limiteze la propunerile existente, rămâne esențială;

33.subliniază că credibilitatea Uniunii depinde de asigurarea unor credite de plată adecvate care să le ofere beneficiarilor siguranța că primesc înapoi la timp sumele datorate; reamintește că se preconizează o creștere bruscă a nevoilor de plată în ultimii ani ai perioadei CFM, inclusiv ca urmare a ajustării ariei și a normelor de utilizare a fondurilor de coeziune care decurg din Regulamentul STEP;

34.de aceea, regretă că proiectul de regulament al Consiliului nu preia propunerea Parlamentului de a renunța la plafonul anual la creditele de plată când se recurge la instrumentul de marjă unic, soluție care ar fi eliminat orice risc de criză a plăților;

35.recunoaște că proiectul de regulament al Consiliului oferă o anumită flexibilitate în ce privește plafoanele de plăți, permițând reportarea în 2026 a unei sume echivalente cu partea neutilizată din ajustarea anuală maximă a plafonului de plăți pe 2025, deși acest lucru nu elimină complet riscul a rămâne în urmă cu plățile; invită Comisia să monitorizeze riguros evoluția nevoilor de plată și să propună în timp util autorității bugetare măsurile corective necesare;

36.subliniază că, spre deosebire de bugetele naționale în care inflația afectează valoarea nominală atât a veniturilor, cât și a cheltuielilor, plafoanele de cheltuieli ale CFM sunt majorate anual cu 2 %, în timp ce plafonul resurselor proprii se ajustează la inflație; reamintește că inflația a redus valoarea reală a CFM cu 74 de miliarde EUR, potrivit Comisiei, în timp ce veniturile solicitate statelor membre pentru cheltuielile CFM au scăzut ca procent din venitul național brut (VNB), iar reducerile pentru cele cinci state membre beneficiare, care sunt ajustate la inflație, au crescut cu o rată mai mare decât plafoanele CFM;

37.este în continuare preocupat de faptul că, chiar și după revizuire, totalul creditelor de angajament se ridică la doar 1,02 % din VNB, iar totalul creditelor de plată la doar 1,01 % din VNB; reamintește că, potrivit planurilor inițiale, creditele de plată din actualul CFM trebuiau să reprezinte 1,10 % din VNB; pe de altă parte, înțelege provocările bugetare cu care se confruntă multe state membre;

38.regretă că în varianta revizuită a CFM s-au aplicat reduceri de fonduri unor programe emblematice, în special celor cărora li se majoraseră fondurile în cadrul acordului privind CFM din 2020, și este deosebit de îngrijorat de semnalul politic pe care îl transmit aceste reduceri;

39.regretă profund că pachetul financiar pentru Orizont Europa a fost redus cu 2,1 miliarde EUR, ceea ce contravine obiectivului declarat al Consiliului de a investi 3 % din produsul intern brut în cercetare și dezvoltare; insistă asupra faptului că, în prezent, creșterea investițiilor în cercetarea și inovarea europeană (C&I) reprezintă o condiție prealabilă pentru ca Europa să își asigure competitivitatea economică în viitor; constată că intensificarea investițiilor în C&I este necesară pentru ca Europa să își păstreze sau să își dezvolte poziția de lider tehnologic în sectoarele cele mai afectate de tranziția verde și digitală; subliniază că reducerea activităților europene de C&I este în contradicție cu promisiunile făcute de liderii UE de a stimula competitivitatea UE și de a-și consolida autonomia strategică deschisă; subliniază că Parlamentul a reușit totuși să atenueze impactul reducerii de fonduri asupra programului Orizont Europa, punând la dispoziție în beneficiul programului sume dezangajate în domeniul cercetării de 100 de milioane EUR în temeiul articolului 15 alineatul (3) din Regulamentul financiar, pe lângă cele 500 de milioane EUR deja convenite în 2020; reamintește că Parlamentul cere de mult timp să se reutilizeze sumele dezangajate din domeniul cercetării;

40.reamintește importanța politicilor în domeniul sănătății și angajamentul politic clar din acordul privind CFM din 2020 de a acorda prioritate finanțării cheltuielilor pentru sănătate; din acest motiv, este foarte dezamăgit de tăierea de fonduri de 1 miliard EUR la EU4Health; consideră că, foarte probabil, o astfel de decizie va submina capacitatea Uniunii de a preîntâmpina orice altă pandemie și capacitatea sa de a sprijini sistemele de sănătate publică; subliniază, cu toate acestea, că la cererea Parlamentului, profilul de cheltuieli al programului a fost adaptat pentru a atenua impactul reducerii asupra punerii în practică, distribuind mai uniform efectul reducerii pe parcursul anilor rămași;

41.reamintește poziția sa că pachetele financiare naționale alocate în prealabil nu ar trebui ajustate cu prilejul revizuirii CFM; salută deci decizia de a lăsa neatinse pachetele financiare naționale prealocate și de a nu le lua în calcul în mecanismul menit să acopere deficitul de resurse necesare pentru a rambursa costurile îndatorării pentru NGEU; cu toate acestea, regretă reducerile aplicate acțiunilor cu gestiune directă în cadrul politicii de coeziune (-0,4 miliarde EUR) și al politicii agricole comune (-0,7 miliarde EUR), care slăbesc astfel impactul acestor acțiuni care nu își vor putea valorifica potențialul maxim;

42.recunoaște că nici Fondul european de ajustare la globalizare (FEG), nici rezerva de ajustare la Brexit (RAB) nu au trebuit mobilizate în măsura anticipată și că există posibilitatea de a ajusta sumele care le sunt alocate; consideră că sumele provenite de la aceste instrumente speciale ar fi trebuit reutilizate la buget în alte scopuri, de exemplu pentru a întări Instrumentul de flexibilitate;

43.invită Comisia să explice pe larg autorității bugetare cum are de gând să gestioneze toate modificările aduse programelor și instrumentelor speciale, astfel încât obiectivele lor fundamentale să poată fi îndeplinite pe cât posibil, și să furnizeze informații detaliate despre impactul revizuirii asupra bugetului UE în ansamblu;

44.este pregătit să adopte toate modificările legislative și bugetare necesare fără amânări nejustificate, dată fiind urgența situației; în acest sens, reamintește declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind integrarea rezultatului revizuirii CFM în bugetul pe 2024;

45.insistă asupra faptului că Parlamentul va avea grijă ca prerogativele sale în cadrul procedurii bugetare anuale să fie deplin respectate în implementarea acestui pachet;

46.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.