1.reamintește că articolul 127 din TFUE prevede că „obiectivul principal al Sistemului European al Băncilor Centrale, denumit în continuare „SEBC”, este menținerea stabilității prețurilor. Fără a aduce atingere obiectivului privind stabilitatea prețurilor, SEBC susține politicile economice generale din Uniune cu scopul de a contribui la realizarea obiectivelor Uniunii definite la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană. SEBC acționează în conformitate cu principiul unei economii de piață deschise în care concurența este liberă, favorizând alocarea eficientă a resurselor și respectând principiile stabilite la articolul 119.”;

2.reamintește independența statutară a BCE, astfel cum este consacrată la articolul 130 din TFUE; subliniază, în plus, că această independență ar trebui să fie întotdeauna completată de un nivel corespunzător de responsabilitate;

3.este preocupat de faptul că BCE riscă să își piardă credibilitatea dacă nu reușește să aducă inflația la nivelul-țintă în timp util, crescând în același timp costurile de finanțare în zona euro, în special pentru cetățeni și întreprinderi;

4.se declară profund îngrijorat de persistența ratelor ridicate ale inflației, în special de ratele inflației de bază, și de impactul negativ al acestora asupra competitivității, investițiilor, creării de locuri de muncă și puterii de cumpărare a consumatorilor, care afectează în special persoanele care au venituri fixe sau limitate; invită BCE să ia toate măsurile necesare pentru a reduce rata inflației conform cu mandatul său; reamintește că o astfel de situație cauzează incertitudine economică și crește costul vieții pentru cetățeni; subliniază că acest lucru poate duce la intensificarea anticipațiilor inflaționiste, care susțin un ciclu de creștere a prețurilor și subminează stabilitatea economică; observă că obiectivele cantitative privind inflația trebuie atinse pe termen mediu; invită BCE să furnizeze mai multe informații cu privire la monitorizarea și stabilirea ratei neutre a dobânzii;

5.ia act de nivelurile diferite ale datoriei, ale deficitelor publice și ale investițiilor publice din statele membre, precum și de potențialele riscuri și probleme pe care acest lucru le implică pentru stabilitatea economică, încrederea investitorilor, creșterea economică și prosperitatea pe termen lung; regretă că nu au fost luate măsuri suficiente pentru a reforma competitivitatea și investițiile publice în momentul în care ratele dobânzii erau scăzute; subliniază preocuparea sa deosebită cu privire la creșterea costurilor de finanțare a datoriilor, în special în cazul datoriei suverane, ca urmare a creșterii ratelor dobânzii; reamintește că este esențial ca nivelurile deficitului public și ale datoriei publice să fie tratate în mod responsabil cu scopul de a evita riscurile asociate inflației actuale pentru a menține o economie stabilă și o creștere durabilă; îndeamnă ca propunerile legislative ale Comisiei privind revizuirea normelor de guvernanță economică ale UE să producă un rezultat rapid; salută avizul BCE în această privință; subliniază că politicile bugetare expansive ar putea contracara politica BCE de înăsprire monetară;

6.denunță invazia neprovocată și agresiunea continuă a Rusiei împotriva Ucrainei și actualele șocuri negative legate de ofertă pe care le implică; este îngrijorat de repercusiunile sale persistente, imprevizibile și grave pentru economia și societatea europeană, în special pentru grupurile cele mai expuse și vulnerabile, cum ar fi gospodăriile cu venituri mai mici și IMM-urile; salută, în acest sens, includerea REPowerEU în planurile de redresare și reziliență cu obiectivul de a reduce dependența energetică de Rusia, de a sprijini autonomia strategică și de a corecta întreruperile aprovizionării;

7.subliniază că amenințările la adresa competitivității europene și a rolului internațional al monedei euro nu sunt cauzate doar de nivelurile ridicate ale inflației, de războiul în curs din Ucraina și de nivelurile ridicate și divergente ale datoriei publice din statele membre, ci și de arhitectura instituțională a zonei euro, de costurile tot mai împovărătoare ale reglementării, de fragmentarea tot mai mare a comerțului mondial și de o cursă iminentă a subvențiilor pentru politici protecționiste între state; invită BCE să analizeze cum ar putea întări rolul internațional al monedei euro pentru a crește atractivitatea sa ca monedă de rezervă;

8.reiterează avertismentul președintei Lagarde cu privire la faptul că sprijinul bugetar ar trebui să fie temporar, direcționat și adaptat și nu ar trebui să impieteze asupra obiectivului politicii monetare; invită statele membre să își alinieze politicile bugetare la obiectivul general al politicii monetare a BCE; reamintește că uniunea economică și monetară presupune politici bugetare solide în statele membre pentru a putea reacționa la șocuri externe; solicită ca eforturile fiscale să se concentreze asupra investițiilor și reformelor productive; subliniază că guvernele, precum și Comisia, pot sprijini cetățenii și sectorul industrial nu numai prin măsuri fiscale, ci și prin axarea pe reforme echilibrate social de stimulare a creșterii economice, precum și pe investiții publice și private în infrastructură; constată însă că arhitectura zonei euro continuă să se bazeze pe premisa poziției dominante a politicii monetare; constată că nivelurile ridicate ale inflației necesită un angajament ferm din partea tuturor instituțiilor UE și a autorităților naționale pentru a soluționa consecințele economice și sociale ale crizei inflaționiste;

9.constată că politicile monetare ale BCE care vizează îndeplinirea mandatului său principal fac obiectul unei evaluări a proporționalității; constată că evaluarea proporționalității ia în considerare impactul măsurilor de politică monetară asupra economiei și a politicilor economice, în general; subliniază că, atunci când trebuie să aleagă între diferite seturi de politici care duc în egală măsură la stabilitatea prețurilor, BCE trebuie să opteze pentru cele care sprijină cel mai bine politicile economice generale ale UE;

10.felicită BCE pentru sprijinul de lungă durată oferit la finalizarea bine gândită a uniunii economice și monetare, a uniunii bancare și a uniunii piețelor de capital; reamintește că acest lucru va contribui la o disipare mai uniformă a riscurilor în cadrul uniunii monetare și la o stabilitate financiară sporită a acesteia, precum și la redresarea economică și socială a UE, la reducerea dependenței de împrumuturile bancare și la concurența cu piețele asiatice și americane; reamintește că este nevoie de o voință politică clară pentru a face progrese către finalizarea uniunii bancare și a uniunii piețelor de capital; remarcă sprijinul BCE pentru ideea de a institui un sistem european de asigurare a depozitelor în toată puterea cuvântului; recunoaște că partajarea riscurilor și reducerea riscurilor sunt interconectate și că sistemele instituționale de protecție joacă un rol esențial în protejarea și stabilizarea instituțiilor membre; invită BCE să monitorizeze situația creditelor neperformante;

11.subliniază rolul esențial al întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) în economia UE, precum și convergența economică și socială și ocuparea forței de muncă; este deosebit de preocupat de efectul pe care pandemia de COVID-19 și războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei îl au asupra IMM-urilor; reafirmă necesitatea de a elimina barierele birocratice din calea investițiilor transfrontaliere în UE, de a reduce sarcina fiscală asupra IMM-urilor comparativ cu marile întreprinderi, de a simplifica cadrele juridice pentru a atrage capital, de a stimula intrarea IMM-urilor pe piețele financiare și de a promova alfabetizarea financiară în rândul cetățenilor pentru a informa cu privire la beneficiile investițiilor;

12.constată că inflația totală a scăzut de la 8,4 % în 2022 la 5,2 % în 2023, determinată în principal de scăderea prețurilor la energie și de reducerea blocajelor în aprovizionare; observă însă că inflația rămâne peste nivelul-țintă de 2 %; ia act de previziunile BCE privind o rată de 2,1 % în 2025; este preocupat de efectele secundare, de destabilizarea anticipațiilor inflaționiste pentru întreprinderi și gospodării, de posibilitatea unei spirale salarii-prețuri având în vedere creșterea generală a anticipațiilor inflaționiste și, prin urmare, a salariilor, și subliniază necesitatea de a ține seama de implicațiile acesteia pentru creșterea economică și ocuparea forței de muncă;

13.ia act de faptul că nivelurile ridicate ale inflației afectează în mod disproporționat gospodăriile cu venituri mai mici care cheltuiesc o proporție mai mare din bugetul lor pentru necesități; subliniază că readucerea inflației la nivelul-țintă este, prin urmare, importantă și pentru a menține coeziunea socială;

14.își exprimă îngrijorarea cu privire la rata constant ridicată a inflației de bază, chiar dacă aceasta se află în prezent pe o traiectorie descendentă de mai multe luni; observă că inflația a început să crească inițial din cauza blocajelor în aprovizionare; înțelege că se preconizează că creșterea salariilor se va accentua, determinată de compensarea inflației și de constrângerile de pe piața forței de muncă;

15.subliniază că inflația a început deja să crească peste nivelurile-țintă în iulie 2021, din cauza blocajelor în aprovizionare, deci chiar înainte de agresiunea neprovocată și ilegală la scară largă a Rusiei în Ucraina, care a înrăutățit presiunea inflaționistă; constată însă că BCE a început să combată inflația abia în iunie 2022, chiar dacă criza provocată de pandemia de COVID-19 a demonstrat că aceasta este în măsură să acționeze în timp util; constată că alte bănci centrale au acționat mai prompt; observă că BCE ar trebui să acționeze rapid, îndeplinindu-și mandatul de a-și baza toate deciziile pe indicatori economici și financiari; susține că o reacție mai rapidă ar fi putut avea un impact timpuriu asupra dinamicii prețurilor, evitând astfel vârful de 10,6 % din octombrie 2022;

16.invită BCE să continue analiza prorogării inflației între cerere și ofertă;

17.sprijină pe deplin declarația președintei Lagarde privind combaterea inflației „atât timp cât este necesar”, subliniind în același timp că normalizarea politicii monetare se poate realiza printr-o combinație de politici fiscale, monetare și structurale; salută pledoaria președintei Lagarde pentru modestie și pentru actualizarea periodică a modelelor BCE; invită, cu toate acestea, BCE să își revizuiască și să își îmbunătățească în mod fundamental modelele și rolul lor în elaborarea politicilor, având în vedere performanțele lor nesatisfăcătoare din ultimii ani, pentru a le adapta la noile tendințe economice și la tendințele de pe piețele financiare din UE și de la nivel mondial, ținând seama, în același timp, de lecțiile învățate în urma crizelor actuale și anterioare și de dificultățile întâlnite în procesul de elaborare a politicilor monetare;

18.reamintește că stabilitatea prețurilor este departe de a fi atinsă; ia act de nivelul-țintă de inflație simetrică de 2 % pe termen mediu; observă că inflația a fost, în ultimii 10 ani, fie cu mult sub acest nivel-țintă, fie cu mult peste acest nivel-țintă; ia act, de asemenea, de faptul că inflația are o tendință descendentă, apropiindu-se de obiectivul pe termen mediu al BCE;

19.invită BCE să definească mai bine ce înseamnă „termen mediu” și să analizeze o abordare mai calitativă a stabilității prețurilor, menținând, totodată, marja necesară pentru a profita de avantajele stabilității prețurilor și oferind în același timp o marjă suficientă pentru a reduce riscul de deflație;

20.sprijină decizia BCE de a reduce programele sale de achiziționare de active, având în vedere excesul de lichidități de pe piață; observă totuși că BCE intenționează în continuare să reinvestească plățile principalului aferent titlurilor de valoare ajunse la scadență achiziționate în cadrul programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (PEPP) cel puțin până la sfârșitul anului 2024; ia act de anunțul făcut de BCE cu privire la decarbonizarea participațiilor sale la obligațiuni corporative, deși această reorientare își pierde eficacitatea dacă nu se efectuează reinvestiții; subliniază rolul important al calității garanțiilor reale;

21.constată că noțiunea de neutralitate a pieței este legată de principiul „unei economii de piață deschise în care concurența este neîngrădită”; invită BCE, respectându-i independența, să remedieze disfuncționalitățile pieței și să asigure alocarea eficientă a resurselor pe termen lung, rămânând totodată cât se poate de apolitică și respectând neutralitatea pieței în diverse situații; subliniază că astfel de decizii nu trebuie să se ia în detrimentul atingerii obiectivului principal al BCE;

22.recunoaște că sunt necesare investiții publice și private după decenii de investiții insuficiente pentru a reduce dinamica inflației la nivelul ofertei și pentru a îmbunătăți potențialul de creștere durabilă;

23.subliniază că o transmisie uniformă a politicii monetare este vitală pentru ca BCE să își îndeplinească mandatul de stabilitate a prețurilor; subliniază că divergențele excesive în ceea ce privește randamentul obligațiunilor suverane fac ca condițiile de creditare să nu fie compatibile cu transmisia uniformă a politicii monetare și face ca reducerea datoriei publice să fie extrem de dificilă; remarcă, în acest context, lansarea instrumentului de protecție a transmisiei, menit să sprijine transmiterea cu succes a politicii monetare în zona euro;

24.reamintește că articolul 127 din TFUE impune BCE să sprijine politicile economice generale ale Uniunii, astfel cum se prevede la articolul 3 din TUE, care intră în sfera sa de competență, în măsura în care nu aduce atingere obiectivului de stabilitate a prețurilor; subliniază că există o ierarhie clară între obiectivele BCE; reamintește că tranziția verde și cea digitală se numără printre prioritățile comune ale UE;

25.își exprimă profunda îngrijorare cu privire la relatările recente din mass-media referitoare la părtinirea politică din cadrul BCE privind așa-numita „înverzire a politicilor”; reamintește că, pentru a menține integritatea instituției și sprijinul public, este extrem de important ca BCE să se concentreze ferm pe mandatul său de stabilitate a prețurilor; subliniază importanța pluralismului pentru cultura instituțională a BCE; invită BCE să investigheze și să trateze fără întârziere orice suspiciune de părtinire ideologică;

26.reamintește BCE să dedice un capitol special în raportul său anual în care să explice cum a interpretat și a îndeplinit obiectivele sale secundare și să analizeze impactul lor potențial asupra mandatului principal;

27.constată că BCE, în calitate de instituție a UE, în limitele mandatului său, are obligația să respecte Acordul de la Paris, conform angajamentelor UE; încurajează BCE să continue să evalueze în ce măsură schimbările climatice pot afecta capacitatea sa de a menține stabilitatea prețurilor;

28.salută anunțul BCE privind noile îmbunătățiri aduse instrumentelor și capacităților Eurosistemului de evaluare a riscurilor pentru a ține mai bine seama de riscurile legate de climă și mediu, în special deoarece schimbările climatice și fenomenele meteorologice extreme ar putea duce la o volatilitate mai mare a prețurilor, îndeosebi în sectorul agroalimentar; invită BCE să își continue activitatea privind testele de rezistență la riscurile climatice elaborate pentru a evalua reziliența băncilor și a societăților în fața riscului de tranziție climatică;

29.ia act de planul de acțiune al BCE și de foaia sa de parcurs detaliată privind acțiunile de combatere a schimbărilor climatice pentru a integra și mai mult considerente legate de schimbările climatice în cadrul și în modelele sale de politici; observă că foaia de parcurs privind clima nu include operațiuni de refinanțare verde pe termen mai lung sau instrumente similare;

30.subliniază importanța Pilonului european al drepturilor sociale pentru convergența socioeconomică; subliniază că aceste obiective sunt realizate cel mai bine atunci când economia socială de piață funcționează într-un mediu macroeconomic stabil, bazat pe niveluri previzibile ale prețurilor;

31.atrage atenția asupra divergenței clare a soldurilor TARGET2 în cadrul SEBC; își exprimă temerea că acest lucru ar putea da naștere unui conflict în viitor; observă că interpretarea acestor divergențe este contestată;

32.felicită BCE pentru atenția pe care o acordă riscurilor de atacuri cibernetice; încurajează BCE să rămână la fel de atentă, în special având în vedere contextul geopolitic actual; solicită BCE să nu își relaxeze monitorizarea dezvoltării de noi tipuri de active digitale, cum ar fi criptoactivele, și anume criptomonedele și riscurile aferente în ceea ce privește securitatea cibernetică, spălarea banilor, frauda fiscală, finanțarea terorismului și alte activități infracționale legate de anonimatul oferit de criptoactive; invită, în acest sens, BCE să își mențină angajamentul în favoarea rezilienței infrastructurii sale digitale;

33.ia act de progresele înregistrate de BCE în ceea ce privește proiectul monedei euro digitale și o felicită pentru dialogul purtat cu Parlamentul în această privință; reiterează faptul că, pentru ca UE să se afle în avangarda transformărilor digitale din sectorul plăților, moneda euro digitală trebuie să respecte concurența în sectorul bancar și în cel al plăților digitale; subliniază că moneda euro digitală nu trebuie să înlocuiască numerarul ca mijloc de plată, trebuie să respecte viața privată a cetățenilor și a întreprinderilor și nu trebuie să pună în pericol stabilitatea financiară; consideră că moneda euro digitală va deveni un succes numai dacă oferă o valoare adăugată tangibilă, care este comunicată în mod clar cetățenilor europeni; reamintește că introducerea monedei euro digitale depinde de decizia Parlamentului European și a Consiliului în calitate de colegiuitori;

34.împărtășește preocuparea BCE cu privire la creșterea sectorului bancar paralel și la riscurile pe care acesta îl poate prezenta pentru stabilitatea financiară; subliniază că este nevoie de o reglementare adecvată a intermediarilor financiari nebancari, care să permită sectorului să concureze pe picior de egalitate cu sectorul bancar;

35.salută cadrul Basel III, care va consolida reziliența sectorului bancar; avertizează cu privire la riscul de neconformitate; reiterează preocupările BCE în această privință; subliniază că supravegherea bancară ar trebui să se bazeze pe riscuri; subliniază importanța unor condiții de concurență echitabile la nivel internațional și a competitivității băncilor europene;

36.observă că BCE își adaptează sistemele la evoluțiile tehnologice, cum ar fi integrarea inteligenței artificiale în modelele sale de prelucrare și de analiză a datelor, pentru a contribui la îmbunătățirea analizei monetare și a procesului decizional; subliniază că toate aceste evoluții ar trebui să se realizeze întotdeauna în parametrii de siguranță, pentru a evita riscurile operaționale.

37.salută oficializarea, în scris, a practicilor actuale de control parlamentar al BCE de către Parlament; recunoaște deschiderea și disponibilitatea arătate de BCE față de Parlament; invită BCE și Parlamentul să utilizeze pe deplin mecanismele privind responsabilitatea și transparența și, acolo unde este posibil, să consolideze în continuare aceste mecanisme, fără a aduce atingere independenței BCE;

38.propune ca BCE să creeze un birou intern de evaluare pentru evaluarea ex post a deciziilor sale de politică, fără a încălca independența BCE;

39.salută feedbackul substanțial și detaliat al BCE cu privire la rezoluția Parlamentului referitoare la raportul anual al BCE pentru 2021; invită BCE să dea dovadă și în continuare de același grad de responsabilitate și de transparență și să continue să publice în fiecare an răspunsurile sale scrise la rezoluțiile Parlamentului privind rapoartele anuale ale BCE;

40.observă că doar doi membri ai Comitetului executiv și ai Consiliului guvernatorilor BCE sunt femei; invită statele membre care fac parte din zona euro să facă ce ține de ele și să integreze principiul egalității de gen în procesele lor de numire și să asigure egalitatea de șanse între bărbați și femei la candidatura pentru funcția de guvernator al băncilor lor centrale naționale;

41.observă că ultimele statistici disponibile privind dezechilibrul de gen la nivelul structurii organizaționale a BCE indică faptul că ponderea femeilor în toate funcțiile de conducere ale BCE a crescut; invită BCE să își continue activitatea de consolidare a egalității de șanse pentru toate genurile în cadrul organizației sale;

42.salută noua politică de comunicare a BCE, care cuprinde modalități mai accesibile de a explica și de a prezenta deciziile de politică ale BCE cetățenilor și părților interesate și invită BCE să își îmbunătățească în continuare comunicarea privind obiectivele de politică ale băncii centrale și răspunsurile la situațiile de criză;

43.ia act de recenta numire a noului președinte al Consiliului de supraveghere și reamintește BCE să ia în considerare și să respecte mai bine prerogativele Parlamentului European în viitoarele proceduri de numire, în special în ceea ce privește mecanismul unic de supraveghere;

44.subliniază importanța cadrului etic al BCE și a Codului de conduită, deoarece acestea constituie o garanție pentru integritatea BCE și reprezintă baza încrederii publice și, în cele din urmă, a credibilității BCE; ia act de faptul că acest cadru oferă orientări personalului BCE și înalților funcționari cu privire la conduita față de lobbyiști; invită BCE să reexamineze periodic cadrul în această privință;

45.invită BCE să se angajeze într-un dialog cu parlamentele naționale, respectând, în același timp, cu strictețe independența sa politică; consideră că acest lucru ar consolida legitimitatea și politicile BCE;

46.solicită BCE să alinieze cadrul său intern privind denunțarea de nereguli la Directiva UE privind avertizorii de nereguli;

47.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și Băncii Centrale Europene.