1.subliniază că rezoluțiile sale privind punerea în aplicare a PESC reprezintă o componentă-cheie a contribuției sale la elaborarea politicii externe a UE; subliniază că aceste rezoluții demonstrează implicațiile practice ale dreptului consolidat de control în domeniul politicii externe conferit Parlamentului prin Tratatul de la Lisabona; reamintește că rezoluția din 2023 este ultima rezoluție referitoare la punerea în aplicare a PESC în această legislatură și urmărește să servească drept ghid pentru următorul executiv al UE atunci când stabilește prioritățile de politică externă pentru următoarea legislatură și, ulterior, când le pune în aplicare; subliniază că, într-un mediu internațional din ce în ce mai volatil, UE trebuie să abordeze simultan numeroase provocări în materie de politică externă care o afectează direct și indirect, cum ar fi războiul de agresiune în curs al Rusiei împotriva Ucrainei, concurența tot mai aprigă între marile puteri, posibila redefinire a echilibrului global al puterii, încercările constante de subminare a ordinii internaționale multilaterale bazate pe norme și o legătură sporită între crizele externe și interne; este ferm convins că, pentru a rămâne relevantă pe scena internațională și a-și putea apăra în mod eficace interesele și valorile, UE trebuie să deblocheze voința politică a statelor membre de a atinge obiectivele de politică externă prin intermediul instrumentelor de la nivelul UE, de a mări capacitățile, de a colabora cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune și cu organizații regionale și de a se concentra pe prezentarea unei oferte competitive pentru sudul global, utilizând cât mai eficient posibil toate resursele, politicile și instrumentele de care dispune ca parte a abordării integrate; subliniază că, pentru a acționa ca actor global în actualul context mondial, UE trebuie să ducă o politică externă hotărâtă, disciplinată și fermă, care să își îndeplinească propriile obiective strategice și să continue să își definească, să afirme și să își apere în mod proactiv interesele în lume;

2.subliniază că capacitatea UE de a acționa ca actor mondial în domeniul politicii externe, ca partener internațional de încredere și ca actor credibil în domeniul securității și apărării se bazează pe dezvoltarea și întărirea acțiunilor sale externe în cadrul PESC, precum și pe capacitatea sa de a-și defini, afirma și apăra în mod proactiv interesele în lume, fără a se baza în mod nejustificat pe resursele statelor terțe, ceea ce ar putea lăsa Uniunea pradă divizării interne, pe revigorarea parteneriatelor existente și pe crearea altora noi, precum și pe voința politică de a își asuma mai multă inițiativă și responsabilitate pe scena mondială, protejând, apărând și promovând în mod eficient valorile sale; subliniază, de asemenea, că statele membre trebuie să permită UE să se exprime cu o singură voce, sporind astfel credibilitatea și menținând coerența; reafirmă, în acest context, că este extrem de important să se întărească unitatea și solidaritatea prin dezvoltarea în continuare a unei percepții comune a amenințărilor;

3.reamintește că, în acțiunea sa externă, UE ar trebui să fie ghidată în acțiunea sa externă de valorile și principiile consacrate la articolul 2, la articolul 3 alineatul (5) și la articolul 21 din TUE, care au inspirat crearea, dezvoltarea și extinderea UE, incluzând democrația, statul de drept, universalitatea și indivizibilitatea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectarea demnității umane, principiile egalității și solidarității, precum și respectarea principiilor Cartei ONU, a Actului final de la Helsinki, a Convenției europene a drepturilor omului și a dreptului internațional; regretă faptul că, uneori, Uniunea nu reușește să atingă aceste obiective, ceea ce are un impact negativ asupra intereselor, securității și reputației sale internaționale; subliniază că angajamentul ambițios al politicii externe a UE privind drepturile omului impune ca aceasta să fie coerentă și exemplară;

4.consideră că UE ar trebui să își modeleze PESC în consecință și pe baza următoarelor patru obiective:(a)abordarea consecințelor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei,(b)adaptarea treptată a structurilor, instrumentelor și a procedurilor decizionale ale UE,(c)consolidarea și definirea unui multilateralism bazat pe norme, și(d)afirmarea intereselor prin dezvoltarea unor alianțe strategice solide și a unor parteneriate cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune;

5.este îngrijorat de faptul că războiul de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei, ajutat și susținut de regimul nelegitim al lui Lukașenka din Belarus și de regimul din Iran, a readus războiul pe continentul european; condamnă din nou, în termenii cei mai fermi, acțiunile conducerii ruse, care includ încălcarea dreptului internațional, încălcarea frontierelor recunoscute, transferul și deportarea ilegale de persoane și copii protejați și comiterea de furturi de teritoriu și de crime de război grave; solicită Rusiei și forțelor sale de substituție să înceteze orice acțiune militară și solicită conducerii ruse să își retragă imediat și necondiționat trupele de pe teritoriul Ucrainei recunoscut la nivel internațional și din orice altă țară al cărui teritoriu, sau părți ale acestuia, le ocupă în mod ilegal; condamnă orice atacuri hibride utilizate de Rusia în Ucraina și denunță cu fermitate răspândirea propagandei Rusiei cu privire la războiul său din Ucraina;

6.condamnă rolul regimului nelegitim al lui Aleksandr Lukașenko pentru cedarea de facto a suveranității naționale Kremlinului pentru a-și menține controlul asupra Belarusului;

7.reiterează faptul că Georgia s-a confruntat cu agresiunea militară rusă încă din august 2008; condamnă cu fermitate ocuparea ilegală în continuare de către Rusia a regiunilor georgiene Abhazia și Țhinvali/Oseția de Sud și condamnă, de asemenea, subminarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova prin prezența trupelor ruse în Transnistria; își reafirmă sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei și a Moldovei și subliniază că încercările răuvoitoare ale Rusiei de a schimba cu forța frontierele statelor suverane din Europa constituie o amenințare gravă la adresa securității UE; încurajează UE și statele membre să întărească cooperarea în materie de securitate cu Ucraina, Georgia și Republica Moldova, în special în ceea ce privește contracararea amenințărilor hibride, a dezinformării și a securității cibernetice;

8.aduce un omagiu poporului curajos al Ucrainei, care nu numai că își apără cu curaj țara, suveranitatea, independența și integritatea teritorială, dar și valorile și securitatea Europei și susține normele și principiile Cartei ONU și ale Actului final de la Helsinki; își exprimă respectul și recunoștința pentru sprijinul acordat de persoane și de organizațiile societății civile poporului ucrainean; salută acțiunile persoanelor din Georgia și Belarus care sprijină activ lupta Ucrainei; salută extinderea protecției temporare pentru persoanele care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei;

9.subliniază că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei destabilizează vecinătatea estică și Balcanii de Vest și amenință securitatea și stabilitatea acestor regiuni, ceea ce, la rândul său, pune în pericol securitatea UE însăși; consideră că UE ar trebui, prin urmare, să acorde prioritate reformei politicii sale de vecinătate și să accelereze procesul de extindere în paralel cu reformele instituționale și cele legate de procesul decizional necesare pentru a proteja capacitatea de integrare a Uniunii;

10.solicită o strategie de comunicare mai activă pentru a promova rolul și beneficiile extinderii în Balcanii de Vest și în Parteneriatul estic, precum și pentru a promova asistența financiară și tehnică a UE; reamintește, în acest context, că UE este deja cel mai mare partener comercial și cel mai mare furnizor de investiții și de asistență financiară în Balcanii de Vest; constată că au fost deja angajate peste 6,5 miliarde EUR din IPA III până la sfârșitul anului 2023 și că UE a mobilizat 16,6 miliarde EUR sub formă de investiții în regiune în perioada 2021-2023;

11.ia act cu deosebită îngrijorare de efectul de propagare al agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, în special în vecinătatea sudică, Marea Mediterană, Caucazul de Sud, Asia Centrală, Africa și Orientul Mijlociu; deplânge influențele negative ale Rusiei, războiul hibrid și campaniile de dezinformare purtate de Rusia în aceste regiuni și cere ca Europa să se implice mai mult și să acorde mai multă asistență;

12.consideră binevenită cea de-a treia reuniune a comunității politice europene (CPE) ca platformă de discuții, dialog și cooperare cu țările partenere; cere ca Parlamentul să se implice îndeaproape în clarificarea sferei de competență și a activității viitoare a CPE; accentuează că, pentru ca acest format să aibă succes în viitor și să fie coerent, este esențial să aibă un anumit grad de aliniere la valorile și principiile democratice; reiterează faptul că CPE nu poate în niciun caz să constituie un pretext pentru a întârzia aderarea la UE a țărilor candidate;

13.reiterează necesitatea ca statele membre să facă investiții colective și bine coordonate în domeniul apărării și solicită punerea în aplicare deplină și rapidă a Busolei strategice, integrând învățămintele trase din războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, cu obiectivul de a realiza o veritabilă Uniune Europeană a Apărării, interoperabilă și complementară cu alianța NATO și care să poată acționa independent atunci când este necesar;

14.subliniază, în special, necesitatea de a colabora în continuare cu NATO în ceea ce privește instituirea capacității de desfășurare rapidă și îndeamnă statele membre să se asigure că Capacitatea militară de planificare și conducere este pe deplin operațională până în 2025; încurajează în mod ferm VP/ÎR să propună o decizie a Consiliului privind o capacitate de desfășurare rapidă a UE care să protejeze valorile Uniunii și să servească intereselor acesteia în ansamblu, să răspundă amenințărilor iminente și să reacționeze rapid la o situație de criză în afara Uniunii, inclusiv în medii nepermisive și pe parcursul tuturor etapelor unui ciclu de conflict; reliefează că ar trebui să se înființeze Capacitatea de desfășurare rapidă a UE ca o forță care stă în permanență la dispoziție, se antrenează împreună și are obiectivul de a deveni o forță permanentă;

15.subliniază necesitatea creșterii producției de muniție militară în UE, care ar trebui realizată printr-o cooperare industrială crescută și printr-o producție comună; reiterează necesitatea urgentă de a atinge criteriul de referință european privind achizițiile de echipamente de apărare colaborative de 35 % și criteriul de referință european colaborativ de cercetare și tehnologie în domeniul apărării de 20 % convenit de toate statele membre în cadrul Agenției Europene de Apărare; solicită întărirea Centrului de situații și de analiză a informațiilor al UE și a Centrului de răspuns la situații de criză al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) prin instituirea unui sistem de fluxuri automate de informații dinspre statele membre către SEAE și către Centrul de situații și de analiză a informațiilor al UE cu privire la chestiuni externe și de securitate care apar în afara UE;

16.salută finanțarea suplimentară pentru Instrumentul european pentru pace și invită statele membre să îmbunătățească capacitatea instrumentului de a acționa printr-o finanțare sustenabilă și adecvată; salută, în acest sens, concluziile Consiliului Afaceri Externe din 22 ianuarie 2024, precum și concluziile Consiliului European din 1 februarie 2024 care indică un acord privind modalitățile și plafonul financiar global al unui nou „Fond de asistență pentru Ucraina”; se așteaptă ca decizia finală să fie luată în cadrul Consiliului European din 21 și 22 martie 2024; salută deciziile de instituire a Actului privind sprijinirea producției de muniții și a Actului privind consolidarea industriei europene de apărare prin achiziții publice în comun, pentru a întări capacitățile europene de apărare; își reiterează apelul de a se iniția urgent o discuție în vederea instituirii unui alt mecanism financiar extrabugetar care să abordeze întregul ciclu de viață al capacităților militare la nivelul UE;

17.observă că răspunsul UE la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei este urmărit îndeaproape de actori autocrați din întreaga lume și va avea o influență decisivă în influențarea comportamentului lor pe scena internațională; felicită Consiliul și statele membre pentru răspunsul hotărât la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; salută mobilizarea unor sume fără precedent de asistență macroeconomică, financiară, economică și umanitară pentru Ucraina, adoptarea, la unison cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune, a douăsprezece pachete de sancțiuni care ar trebui să aibă un impact devastator asupra economiei rusești și livrarea de arme și muniții de către statele membre, care a fost posibilă, de asemenea, prin intermediul Instrumentului european pentru pace; este preocupat, cu toate acestea, de faptul că Ungaria blochează în continuare cea de a opta tranșă a Instrumentului european pentru pace dedicată Ucrainei; solicită ca Federația Rusă să fie izolată și mai mult prin consolidarea aplicării măsurilor restrictive, inclusiv împotriva Belarusului; solicită să se consolideze comunicarea diplomatică cu toate statele care s-au abținut sau nu au participat la votul privind rezoluțiile Adunării Generale a ONU din 13 octombrie 2022 și 2 martie 2023; face apel la o diplomație proactivă cu țările terțe, în colaborare cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune, în special SUA, Canada și Regatul Unit, pentru a reduce la minimum eludarea acestor sancțiuni și a elimina toate lacunele juridice rămase pentru a pune capăt acestei practici; regretă că al doisprezecelea pachet de sancțiuni al UE prelungește perioadele de lichidare pentru importul anumitor produse siderurgice;

18.salută hotărârea de care au dat dovadă Uniunea și majoritatea statelor membre de a urmări independența energetică deplină față de Federația Rusă; cere din nou să se impună un embargou imediat și total asupra importurilor de combustibili fosili și de produse din Rusia fabricate cu țiței brut din Rusia; îndeamnă Comisia și Consiliul să își îmbunătățească capacitățile de monitorizare a combustibililor fosili, pentru a preveni reexportarea acestora; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, în ultimul an, unele state membre și-au mărit importurile de gaze naturale din Rusia;

19.reamintește că aplicarea consecventă și uniformă a măsurilor restrictive în toate statele membre este o condiție prealabilă pentru credibilitatea și eficacitatea acțiunii externe a UE; invită toate țările terțe, și în special țările candidate la UE, să dea dovadă de un angajament fără echivoc față de dreptul internațional și față de interesele și valorile strategice ale UE și să se alinieze la măsurile restrictive ale UE împotriva Rusiei invită Comisia să evalueze în mod critic asistența acordată de UE țărilor terțe care sprijină în mod activ agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și îndeamnă Consiliul să impună măsuri restrictive țărilor terțe care permit invadarea Ucrainei de către Rusia, fie prin facilitarea eludării sancțiunilor, fie prin furnizarea de asistență militară directă, cum ar fi în cazul Iranului sau al RPDC;

20.încurajează Comisia, VP/ÎR și statele membre să mobilizeze sprijin internațional pentru formula de pace prezentată de Ucraina și să își asume angajamente în materie de securitate față de Ucraina, după cum se recomandă în Pactul de securitate de la Kiev; salută acordurile bilaterale de securitate semnate între Regatul Unit, Germania, Franța și, respectiv, Ucraina, care respectă angajamentele asumate de G7 la 12 iulie 2023 de a descuraja orice nou atac al Rusiei asupra Ucrainei în viitorul apropiat; subliniază necesitatea urgentă ca UE și statele sale membre să facă presiuni pentru crearea unui tribunal internațional special pentru urmărirea penală a crimei de agresiune, a crimei de genocid și a crimelor de război împotriva Ucrainei, inclusiv violențele sexuale legate de conflict comise de Federația Rusă și de aliații săi, îndeosebi de Belarus, inclusiv de conducerea politică și militară a acestora; invită Comisia și Consiliul să desemneze Grupul militar privat Wagner, finanțat de statul rus, drept organizație teroristă; salută nou-înființatul Centru internațional pentru urmărirea în justiție a crimei de agresiune împotriva Ucrainei, găzduit de Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust), care va înlesni constituirea de dosare pentru viitoarele procese; îndeamnă Comisia să localizeze și să cartografieze activele rusești imobilizate și să prezinte o propunere eficace și solidă din punct de vedere juridic de utilizare a acestor active pentru a finanța apărarea și reconstrucția Ucrainei, asigurându-se că această propunere solidă din punct de vedere juridic este elaborată în strânsă coordonare cu țările partenere ale G7; subliniază că deminarea și eliminarea munițiilor neexplodate sunt condiții prealabile pentru reconstrucția Ucrainei, inclusiv pentru producția sa agricolă, care este vitală pentru economia țării și pentru securitatea alimentară mondială; subliniază că aceste eforturi vor necesita o finanțare cuprinzătoare și pe termen lung;

21.salută crearea rapidă și punerea în practică reușită a misiunii de asistență militară a Uniunii Europene pentru a sprijini Ucraina și recomandă ca UE să analizeze posibilitatea întăririi acesteia; ia act de faptul că această misiune este o dovadă concretă a sprijinului ferm al UE pentru suveranitatea și integritatea teritorială a acestei țări; solicită să se depună eforturi pentru înființarea altor misiuni internaționale pentru a proteja libertatea de navigație și a sprijini coridoarele umanitare și trecerea în siguranță a cerealelor ucrainene;

22.invită statele membre să mențină hotărârea și unitatea pe care le-au demonstrat deja și să ofere Ucrainei sprijin politic, umanitar, militar, legat de infrastructură, economic și financiar pentru a câștiga acest război; salută, în acest sens, asistența acordată de statele membre, atât individual, cât și prin intermediul instrumentelor UE, inclusiv propunerea Comisiei de instituire a Instrumentului pentru Ucraina; salută acordul interinstituțional la care s-a ajuns la 6 februarie 2024 care asigură un sprijin financiar previzibil pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde EUR în perioada 2024-2027 pentru a contribui la redresarea, reconstrucția și modernizarea țării; evidențiază nevoia de transparență deplină în punerea în aplicare a Instrumentului pentru Ucraina; invită statele membre să acorde în continuare Ucrainei ajutorul militar necesar pentru a expulza forțele ruse de pe teritoriul său; îndeamnă statele membre să producă muniție și să o furnizeze forțelor armate ucrainene, împreună cu alte resurse necesare pentru ca Ucraina să își poată întreține echipamentele militare; încurajează statele membre să continue să ofere sprijin financiar și politic societății civile din Ucraina și din jurul acesteia;

23.insistă asupra faptului că UE nu se poate baza în mod constant pe mobilizarea ad-hoc și reamintește, în acest context, necesitatea de a îmbunătăți și a defini în mod clar capacitatea UE de a acționa sustenabil în răspuns la crizele mondiale; subliniază, în acest sens, că UE ar trebui să își dezvolte în continuare propriile instrumente autonome și reziliente în acțiunea sa externă și în cadrul PESC; reamintește că Busola strategică stabilește o direcție ambițioasă de acțiune și oferă UE instrumentele necesare pentru a fi atât un furnizor eficient de securitate, cât și un actor global mai hotărât și, prin urmare, solicită punerea sa în aplicare rapidă și deplină; invită instituțiile UE să își îmbunătățească capacitatea de previziune strategică pentru a se pregăti pentru provocările viitoare;

24.solicită o utilizare mai dinamică și mai consecventă a regimului mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului (Legea Magnițki a UE), care rămâne insuficient folosit în setul de instrumente de politică externă al UE; consideră binevenită propunerea VP/ÎR pentru un regim de sancțiuni împotriva corupției, care ar permite UE să vizeze acte grave de corupție la nivel mondial; insistă asupra faptului că corupția are un impact verificabil asupra situației drepturilor omului și subminează funcționarea instituțiilor statului și statul de drept; solicită, în acest context, adoptarea rapidă de către Consiliu a regimului de sancțiuni anticorupție propus;

25.recunoaște că cerința privind unanimitatea obligă statele membre să facă în permanență eforturi pentru a ajunge la compromis și la unitate, ceea ce constituie sursa influenței politice a UE pe scena mondială; evidențiază însă că ar trebui analizat cu un ochi critic compromisul dintre idealul de unitate și costurile ridicate ale unanimității în ceea ce privește credibilitatea, în special dacă ne gândim la funcționarea eficace a unei UE extinse; regretă, în acest context, faptul că anumite state membre și-au folosit dreptul de veto pentru a dilua acordurile, pentru a întârzia procesul decizional sau pentru a zădărnici cu totul o politică comună;

26.reamintește statelor membre să respecte principiile tratatelor, în special articolul 24 și articolul 42 alineatul (7) din TUE și articolul 222 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, care solicită statelor membre să sprijine în mod activ și fără rezerve politica externă și de securitate a Uniunii Europene, într-un spirit de loialitate și solidaritate reciprocă; subliniază că condițiile pentru activarea articolului 42 alineatul (7) din TUE și modalitățile de sprijin nu au fost niciodată clar definite; consideră că trebuie elaborată de urgență o strategie privind politica de solidaritate și măsuri operaționale de punere în aplicare a clauzei de apărare reciprocă prevăzută la articolul 42 alineatul (7) din TUE;

27.regretă că potențialul pentru acțiuni externe, de securitate și apărare rapide, eficiente și eficace, astfel cum este prevăzut, printre altele, în clauzele pasarelă din TUE, a fost utilizat doar într-un mod foarte limitat; își reiterează apelul adresat Consiliului de a trece treptat la votul cu majoritate calificată pentru deciziile din domeniile PESC care nu au implicații militare sau de apărare; recunoaște preocupările unor state membre, care se tem de o reducere a capacității lor de a influența politica externă și de securitate la nivelul UE; recunoaște că progresele către adoptarea votului cu majoritate calificată pot fi doar treptate, bazate pe formarea unei culturi strategice europene; încurajează, în acest context:(a)introducerea votului cu majoritate calificată în domenii prioritare identificate, cum ar fi regimul mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului (Legea Magnițki a UE), precum și cu privire la aspecte legate de adoptarea și punerea în aplicare a următorului Plan de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația, în concordanță cu articolul 22 alineatul (1) din TUE;(b)aplicarea clauzelor pasarelă prevăzute în tratate, cu excepția creării de misiuni sau operațiuni militare cu mandat executiv în cadrul politicii de securitate și apărare comună (PSAC), pentru care va fi încă nevoie de unanimitate;(c)recurgerea la abținerea constructivă, în conformitate cu articolul 31 alineatul (1) din TUE, în așteptarea aplicării universale a votului cu majoritate calificată în cazul deciziilor fără implicații militare sau de apărare;(d)folosirea într-un mod mai eficace a mecanismului integrat pentru un răspuns politic la crize și crearea unui Consiliu de Securitate, alcătuit din miniștrii statelor membre, pentru a răspunde rapid în situații de urgență și a concepe o abordare integrată pentru conflicte și crize;(e)revizuirea tratatelor, așa cum se prevede la articolul 48 din TUE, cu scopul, printre altele, de a consacra votul cu majoritate calificată pentru toate chestiunile ce țin de PESC;(f)examinarea periodică a analizei amenințărilor, care stă la baza Busolei strategice pentru securitate și apărare, pentru a le da statelor membre posibilitatea să cadă de acord asupra unei percepții comune a amenințărilor și să o definească;

28.reiterează faptul că Parlamentul joacă un rol esențial în PESC, aducând o contribuție specifică la aceasta prin diplomația sa parlamentară și instrumentele, canalele și contactele sale distincte, inclusiv prin programele sale de sprijinire a democrației, care au un mare potențial de a implica principalele părți interesate politice și de a înlesni guvernarea democratică; subliniază, îndeosebi, valoarea adăugată a diplomației parlamentare în timpul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și evidențiază, în acest context, cooperarea valoroasă la nivel politic și tehnic dintre Rada Supremă din Ucraina și Parlamentul European;

29.subliniază importanța diplomației parlamentare, care ar trebui exercitată prin canalele deja existente, cum ar fi Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European, delegațiile oficiale și activitățile de sprijinire a democrației, precum dialogurile parlamentare periodice cu țările partenere; insistă asupra faptului că politica externă și de securitate a UE trebuie să se orienteze către obiectivele de prevenire a crizelor, cooperare regională în materie de securitate, politici climatice și de mediu la nivel mondial, întărirea drepturilor omului și asigurarea punerii în aplicare a Agendei 2030 a ONU privind obiectivele de dezvoltare durabilă; solicită dezvoltarea în continuare a diplomației preventive a UE, inclusiv a medierii și dialogului pentru pace, ca instrument proactiv de politică externă; invită SEAE să organizeze exerciții pe baza „învățămintelor trase” și să analizeze eforturile diplomatice europene anterioare și rezultatele acestora, precum și activitatea reprezentanților speciali și a trimișilor speciali; insistă că trebuie întărită diplomația parlamentară împreună cu parteneri din America Latină, Africa și Asia, pentru a contribui la realizarea obiectivului UE de a întări relațiile cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune, pentru a face față dificultăților geopolitice, economice, sociale și de mediu comune;

30.solicită clarificări suplimentarea privind funcționarea, formatul de reprezentare și răspunderea abordării „Echipa Europa” pentru a asigura alocarea eficace a resurselor și a evita suprapunerea în cadrul politicii externe și de securitate a UE; insistă ca Parlamentul să facă parte din „Echipa Europa” și să fie tratat ca atare;

31.evidențiază că trebuie actualizată Declarația din 2010 privind răspunderea politică ca un cadru pentru relațiile dintre SEAE și Parlament; consideră că Parlamentul are nevoie de mijloace pentru a-și valorifica instrumentele pentru a contracara regresul democrației la nivel mondial, inclusiv prin observarea și medierea alegerilor, împiedicarea conflictelor, întărirea comunicării la nivel local privind democrația și diplomația parlamentară; subliniază rolul complementar al Parlamentului în diplomația UE;

32.subliniază rolul ÎR/HR ca punte de legătură între PESC și relațiile externe ale UE pentru a asigura cel mai înalt nivel de coordonare și coerență în acțiunea externă a UE; regretă însă că, în unele cazuri, reprezentarea externă a UE este lipsită de claritate; subliniază necesitatea de a defini în mod clar competențele VP/ÎR, ale Președintelui Comisiei și ale Președintelui Consiliului European în ceea ce privește acțiunea externă și reprezentarea UE;

33.consideră că este nevoie de o supraveghere parlamentară instituționalizată mai puternică a acțiunii externe a UE, inclusiv de acces regulat și în timp util, dar securizat, la informații confidențiale, informări în Parlamentul European și canale mai rapide de comunicare cu SEAE; reamintește, în acest context, dreptul Parlamentului la informare în chestiuni legate de PESC în temeiul articolului 36 din TUE; salută instituirea dialogului geopolitic la nivel înalt și încurajează discuții mai deschise, inclusiv prin continuarea consultărilor periodice cu membrii Comisiei și ai SEAE și prin implicarea Parlamentului în punerea în aplicare a Instrumentului european pentru pace, a Busolei strategice și a inițiativei „Global Gateway”;

34.afirmă că Parlamentul ar trebui să își utilizeze pe deplin competențele bugetare și de supraveghere în ceea ce privește deciziile Uniunii privind chestiunile internaționale; solicită modificarea structurii bugetului PESC și crearea unei linii bugetare pentru fiecare misiune PSAC civilă, pentru a permite un control mai bun și o transparență mai mare;

35.regretă faptul că bugetul PESC pentru misiunile civile PSAC a crescut doar marginal de la cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2014-2020 la CFM pentru perioada 2021-2027, chiar dacă numărul misiunilor și sarcinile pe care le îndeplinesc au crescut, contextul de securitate a devenit mai dificil, iar costul operațiunilor a crescut; îndeamnă statele membre să aloce fonduri suficiente PESC, având în vedere necesitatea de a apăra pacea, democrația și statul de drept și de a asigura o mai bună coordonare cu alte domenii de politică; solicită, în acest context, o ajustare adecvată a CFM și o finanțare crescută pentru acțiunea externă a UE;

36.reiterează, de asemenea, că UE și statele sale membre trebuie să integreze în continuare sprijinul pentru democrație în programarea instrumentelor financiare ale UE și subliniază, în acest context, necesitatea de a dota delegațiile pertinente ale UE cu mijloace adecvate pentru a intensifica activitățile de diplomație publică și a-și dezvolta capacitățile de comunicare strategică pentru a combate dezinformarea și propaganda; solicită ca SEAE – atât sediul său central, cât și delegațiile UE – să fie întărit prin asigurarea de resurse financiare și umane adecvate, astfel încât UE să poată fi mai bine pregătită pentru provocările actuale și emergente la nivel mondial, cum ar fi instabilitatea crescândă, autoritarismul mai hotărât și urgența climatică; invită Comisia Europeană și SEAE să urmărească o politică externă și de securitate feministă care este în concordanță cu rezoluția Parlamentului din 10 martie 2022 referitoare la Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen III JO C 347, 9.9.2022, p. 150.;

37.salută punerea în aplicare a proiectului-pilot „Către crearea unei Academii diplomatice europene”; solicită crearea unei structuri permanente sprijinite de resursele necesare; solicită să se analizeze și să se decidă cu privire la modalitățile de a intra în SEAE pentru cei care au absolvit această academie, ceea ce poate contribui la dezvoltarea deplină a unei diplomații autonome a UE, modelată de o cultură diplomatică comună din perspectiva UE; își reiterează invitația adresată Comisiei de a crea un program permanent de stagii „în rezidență” privind acțiunea externă a UE și PESC pentru diplomații debutanți din țările candidate la aderarea la UE;

38.subliniază că forumurile multilaterale, în special ONU și agențiile sale, ar trebui să fie considerate formatul de cooperare ales de UE; își exprimă, în acest sens, îngrijorarea cu privire la pertinența tot mai mare a formatelor exclusive de cooperare, care sunt o dovadă a concurenței tot mai mari între marile puteri; observă, în același timp, că instituțiile și normele internaționale sunt din ce în ce mai instrumentalizate și atrage atenția, în acest context, asupra disputelor din cadrul OMC și al OMS; subliniază că această tendință plasează UE într-o poziție delicată, echilibrând necesitatea de a face apel la o concepție largă și care promovează includerea privind multilateralismul, acordând totodată prioritate cooperării cu anumiți parteneri care împărtășesc aceeași viziune; invită statele membre să întărească formele de guvernare multilaterală care promovează includerea și încurajează, în acest context, Comisia, SEAE și Consiliul să intensifice cooperarea interinstituțională cu organizațiile multilaterale care sunt esențiale pentru sistemul internațional bazat pe norme și pentru gestionarea bunurilor comune la nivel mondial, inclusiv ONU și agențiile sale, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), OMS, OMC și NATO;

39.ia act de necesitatea de a asigura unitatea, coerența și complementaritatea eforturilor UE și ale NATO de menținere a păcii și a securității internaționale; subliniază că NATO rămâne piatra de temelie a securității europene și solicită consolidarea în continuare a cooperării dintre NATO și UE, întărind în același timp pilonul european din cadrul NATO, printre altele prin respectarea consecventă a criteriului de referință al NATO privind cheltuielile pentru apărare la nivelul de 2 % din produsul intern brut; solicită o mai amplă cooperare cu NATO în ceea ce privește combaterea dezinformării și a amenințărilor hibride care provin din țări terțe;

40.solicită instituțiilor UE și statelor membre să sprijine activ o reformă instituțională cuprinzătoare a instituțiilor multilaterale, în primul rând a sistemului Organizației Națiunilor Unite și, în special, a Consiliului de Securitate al ONU, care ar trebui să includă măsuri menite să limiteze utilizarea dreptului de veto, să stimuleze reprezentarea regională, să responsabilizeze organele executive în fața adunărilor care le aleg și să redefinească componența membrilor Consiliului de Securitate pentru a reflecta mai bine realitatea geopolitică, inclusiv prin stabilirea unui loc permanent pentru UE; invită Comisia să se concentreze asupra asigurării indispensabilității strategice a UE într-o lume din ce în ce mai multipolară; solicită instituțiilor UE să se asigure că UE se exprimă cu o singură voce în cadrul ONU, în special în cadrul Consiliului de Securitate; solicită să se asigure în continuare dialogul cu Regatul Unit pentru a se menține cooperarea în cadrul Consiliului de Securitate; invită toate statele membre ale ONU să ia măsuri pentru a revoca drepturile de veto ale Rusiei în Consiliul de Securitate;

41.invită VP/ÎR să promoveze un discurs democratic convingător, sustenabil și orientat, capabil să demonstreze că democrația este benefică pentru persoanele și societățile din întreaga lume și este capabilă să reziste presiunii și influenței autocratice; regretă faptul că Republica Populară Chineză, Rusia, Iran și alte regimuri totalitare sau autoritare utilizează manipularea informațiilor și ingerințele răuvoitoare ca instrumente esențiale pentru a exercita presiuni asupra instituțiilor multilaterale și a valorilor și normelor democratice, pentru a eroda controalele asupra abuzului de putere, pentru a crește incidența și gravitatea încălcărilor drepturilor omului, pentru a restrânge spațiul pentru societatea civilă, mass-media independentă și mișcările de opoziție democratică și pentru a răspândi dezinformarea antioccidentală; încurajează, în acest context, investițiile în comunicațiile strategice și în lupta împotriva ingerințelor străine și a răspândirii dezinformării și salută angajamentul SEAE față de ONU cu privire la un cod de conduită global pentru integritatea informațiilor;

42.subliniază fenomenul din ce în ce mai răspândit al amenințărilor transnaționale la adresa apărătorilor drepturilor omului și a activiștilor politici din partea autorităților naționale din țările lor sau a reprezentanților acestora; încurajează Comisia și statele membre să pună la dispoziția apărătorilor drepturilor omului străini și activiștilor care își au reședința în UE mijloace financiare adecvate și de altă natură pentru a le permite să își continue activitatea de la distanță și fără să se teamă de represalii; salută activitatea continuă a organizațiilor societății civile și a apărătorilor drepturilor omului din întreaga lume și solicită UE să își intensifice sprijinul acordat societății civile și apărătorilor drepturilor omului; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la numărul tot mai mare de atacuri asupra diferitelor minorități din întreaga lume, inclusiv asupra comunității LGBTIQ și a minorităților religioase, cum ar fi creștinii; subliniază necesitatea ca intersecționalitatea să se reflecte în toate acțiunile UE, inclusiv în punerea în aplicare a PESC, pentru a promova pe deplin egalitatea între femei și bărbați;

43.condamnă în termenii cei mai fermi uciderea la 16 februarie 2024 a lui Aleksei Navalnîi, important om politic rus și laureat al Premiului Saharov din 2021, care a fost încarcerat într-o colonie penală și supus la rele tratamente, inclusiv tortură, pedepse arbitrare și presiune psihologică; cere ca deținuții politici din Rusia să aibă parte de condiții mai bune, în concordanță cu angajamentele internaționale ale acestei țări; critică categoric agravarea încălcărilor drepturilor omului comise de regimul din Rusia și condamnă reprimarea continuă a criticilor guvernului, a apărătorilor drepturilor omului și a jurnaliștilor independenți; invită UE și statele sale membre să le ofere asistență apărătorilor drepturilor omului, activiștilor prodemocrație și jurnaliștilor independenți din Rusia și din afara acestei țări; invită Consiliul să adopte măsuri restrictive împotriva celor responsabili de uciderea lui Alexei Navalnîi și de urmăririle penale arbitrare și torturarea protestatarilor care au manifestat împotriva războiului;

44.recunoaște că o serie de actori din sudul global se afirmă din ce în ce mai puternic; subliniază, în acest context, că termenul „Sudul global” proiectează un grad de unitate asupra a ceea ce este în realitate un grup foarte divers de actori caracterizați prin aspirații și alinieri divergente; recunoaște influența internațională a acestor actori;

45.reamintește că UE este principalul donator de asistență oficială pentru dezvoltare la nivel mondial; subliniază că UE trebuie să rămână un aliat fiabil în cooperarea pentru dezvoltare la nivel mondial; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că UE se confruntă cu un scepticism și cu o dezangajare din ce în ce mai mari; invită UE să răspundă așteptărilor țărilor partenere și să încheie rapid acorduri politice cu acestea pentru a demonstra că UE este un partener cheie strategic și că sistemul internațional bazat pe norme poate face față provocărilor contemporane; încurajează, în acest context, o prezență politică mai puternică în țările în care amprenta UE a constat în principal în cooperarea pentru dezvoltare; subliniază, în special, importanța prezenței UE în Africa și invită Comisia și statele membre să consolideze dialogul politic la nivelurile național și regional, precum și să asigure o gamă diversificată de sprijin tehnic, inclusiv finanțarea la nivel guvernamental și la nivelul comunității locale, pentru a obține o mai mare eficiență și vizibilitate; subliniază importanța încheierii acestor acorduri politice cu țările terțe, pe baza valorilor europene comune și a drepturilor fundamentale;

46.invită Consiliul să lanseze proiectul de înființare a unui Corp civil european de pace, care să pună laolaltă expertiza actorilor instituționali și neinstituționali în prevenirea și soluționarea pașnică a conflictelor și reconciliere, cu scopul de a face gestionarea crizelor civile ale UE mai credibilă, mai coerentă, mai eficace, mai flexibilă și mai vizibilă;

47.reamintește că UE ar trebui să fie un actor global mai asertiv pentru pace și securitate umană; observă că o cooperare eficace pentru dezvoltare și o politică comercială ambițioasă, sunt, de asemenea, esențiale pentru abordarea cauzelor profunde ale migrației în masă și a altor provocări cu care se confruntă Uniunea;

48.invită Comisia să utilizeze în mod eficient și rapid strategia Global Gateway ca alternativă sustenabilă la inițiativa „O centură, un drum” a Chinei și ca instrument de creștere a prezenței și vizibilității UE la nivel mondial prin intermediul investițiilor în infrastructură și telecomunicații care creează valoare națională în țările partenere și permit dezvoltarea socioeconomică a acestora, în conformitate cu Obiectivele de dezvoltare durabilă și cu Acordul de la Paris, urmărind, în același timp, prosperitatea și interesele de securitate ale UE; reamintește că strategia Global Gateway trebuie înțeleasă ca un concept strategic care integrează politica externă, economică și de dezvoltare; subliniază, în acest context, că coordonarea cu instituțiile financiare internaționale, implicarea bine definită a sectorului privat și comunicările strategice adaptate sunt esențiale pentru ca instrumentul să atingă amploarea dorită; salută, în acest context, primul Forum la nivel înalt „Global Gateway” găzduit de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în octombrie 2023; insistă asupra faptului că Parlamentul ar trebui să fie implicat mai îndeaproape în procesul decizional pentru a garanta o guvernare transparentă și a asigura că Global Gateway este bine coordonată cu Parteneriatul G7 pentru investiții în infrastructură la nivel mondial;

49.ia act de faptul că investițiile și asistența UE ar trebui să se concentreze pe obiective comune la cel mai adecvat nivel de acțiune, cu o vizibilitate clară în țările gazdă, și pe investiții adaptate care să răspundă nevoilor partenerilor noștri, astfel cum sunt definite printr-un angajament mai proactiv și constructiv cu aceștia;

50.solicită soluții multilaterale la noile provocări și realități, cum ar fi securitatea cibernetică, biotehnologia și inteligența artificială; insistă asupra caracterului central al multilateralismului de menținere efectivă a ordinii în spațiul cosmic și asupra necesității de a aprofunda inițiativele actuale și de a lansa altele noi pentru a menține utilizările pașnice ale spațiului cosmic;

51.subliniază necesitatea de a construi solidaritatea strategică între partenerii care împărtășesc aceeași viziune, ca cel mai bun răspuns la un mediu de securitate mai periculos și imprevizibil; subliniază necesitatea de a consolida parteneriatele existente cu țările care ne împărtășesc valorile, în special în ceea ce privește aspecte precum dependențele strategice, constrângerea economică, ingerința politică și dezinformarea, și evidențiază importanța constituirii de noi alianțe, printre altele în sudul global, ținând seama de nevoile și interesele reciproce pentru a promova parteneriate reale și echilibrate; consideră că principiul „mai mult pentru mai mult” ar trebui integrat pe deplin în relațiile cu țările terțe, prin care UE va dezvolta parteneriate mai puternice cu țările care împărtășesc principiile PESC și PSAC și valorile fundamentale ale Uniunii; consideră, în schimb, că principiul „mai puțin pentru mai puțin” ar trebui să se aplice în ceea ce privește țările terțe care încalcă în mod vădit drepturile omului și dreptul internațional, precum și cele care permit altor țări terțe să comită aceste încălcări; reamintește că nivelul și intensitatea angajamentului UE ar trebui adaptate în consecință, în special în ceea ce privește cooperarea pentru dezvoltare, beneficiile comerciale și accesul la programele UE;

52.subliniază importanța unei cooperări transatlantice puternice și strategice, inclusiv cea dintre NATO și UE, bazată pe valori, interese și obiective comune și pe principiul parteneriatului între egali; invită Comisia să promoveze legături mai strânse cu parteneri-cheie atât din SUA, cât și din Canada, pentru a contracara provocările la nivel mondial care ne afectează valorile, interesele, securitatea și prosperitatea comune; îndeamnă Comisia și VP/ÎR să colaboreze îndeaproape cu ambii parteneri prin intensificarea și consolidarea mecanismelor de cooperare deja instituite, inclusiv a Consiliului UE-SUA pentru comerț și tehnologie; subliniază, în special, nevoia de a se realiza progrese în ceea ce privește principalele dosare de politică externă, inclusiv în ceea ce privește relațiile noastre respective cu China, cu vecinătatea estică și sudică a Europei, cu Africa, America Latină și zona Caraibilor, precum și cu regiunea indo-pacifică; subliniază, în ceea ce privește acest ultim aspect, dialogul specific SUA-UE privind securitatea și apărarea și regiunea indo-pacifică în vederea dezvoltării unei cooperări mai strânse și mai ambițioase și evidențiază primul exercițiu naval comun UE-SUA desfășurat vreodată în nord-vestul Oceanului Indian, în martie 2023; solicită o cooperare transatlantică mai strânsă în domeniul comerțului și în combaterea provocărilor cauzate de schimbările tehnologice rapide și de amenințările cibernetice tot mai mari;

53.reamintește că SUA sunt cel mai important aliat al UE; își reiterează solicitarea ca reuniunile la nivel înalt între UE și SUA să fie organizate în mod periodic pentru a oferi un impuls continuu naturii indispensabile a cooperării transatlantice; își reiterează sprijinul pentru înființarea unui Consiliu politic transatlantic, care să servească drept forum pentru un dialog instituțional periodic și eficace privind politica externă și de securitate între UE și SUA; invită Camera Reprezentanților să înființeze o delegație permanentă a Congresului pentru Dialogul transatlantic al legislatorilor (TLD), în conformitate cu declarația comună din 1999 privind instituirea TLD între Congresul SUA și Parlamentul European, având în vedere că aceasta ar consolida capacitatea noastră de dialog politic și de cooperare;

54.solicită UE și SUA să înregistreze progrese decisive în cadrul negocierilor privind consolidarea lanțurilor internaționale de aprovizionare cu minerale esențiale în vederea găsirii unor soluții reciproc acceptabile pentru a corecta impactul discriminatoriu al Legii americane privind reducerea inflației;

55.salută încheierea Cadrului Windsor și reamintește importanța Acordului comercial și de cooperare dintre UE și Regatul Unit pentru un parteneriat puternic și constructiv cu Regatul Unit; subliniază importanța crucială și pe mai multe niveluri a Protocolului privind Irlanda de Nord și a Cadrului Windsor pentru relații de lungă durată cu Regatul Unit;

56.regretă că Acordul comercial și de cooperare UE-Regatul Unit nu include dispoziții privind cooperarea în domeniul politicii externe și al apărării; solicită, în acest context, o mai mare implicare a Regatului Unit în proiectele europene de securitate și apărare și un dialog mai structurat și regulat cu Regatul Unit în domeniul afacerilor externe, pe baza experienței constructive a cooperării dintre UE și Regatul Unit în combaterea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv adoptarea și monitorizarea sancțiunilor; salută misiunile comune în țări terțe efectuate de reprezentanți ai UE și ai Regatului Unit pentru a împiedica eludarea sancțiunilor; subliniază interesele comune și responsabilitățile colective și solicită forme mai permanente de coordonare în domeniul politicii externe și de securitate în diferite regiuni; salută participarea Regatului Unit la Comunitatea Politică Europeană și găzduirea de către acesta a celui de-al patrulea summit; este convins că comunitatea politică europeană poate facilita încrederea între Regatul Unit și UE, poate promova un dialog mai strâns cu privire la provocările comune, în special în materie de securitate, și poate servi drept incubator pentru proiecte concrete de cooperare;

57.salută atât lansarea grupului consultativ Belarus-UE pentru a permite un dialog continuu între UE și forțele democratice din Belarus, cât și sprijinul continuu acordat apărătorilor drepturilor omului din Rusia și mass-mediei independente din Rusia și din afara acesteia; este șocat de moartea laureatului Premiului Saharov din 2021 Alexei Navalnîi, care a fost arestat și condamnat din motive îndoielnice și politice și care și-a sacrificat viața pentru a apăra democrația și a se opune oprimării și corupției în Rusia; solicită regimului rus să clarifice fără întârziere circumstanțele decesului lui Alexei Navalnîi; își reiterează sprijinul pentru opoziția democratică belarusă, pentru toți prizonierii politici și pentru activiștii și jurnaliștii curajoși din Belarus care continuă să reziste regimului liderului nelegitim și complicității regimului la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, în pofida represiunilor în curs, și care și-au exprimat dorința de a realiza dezvoltarea democratică a Belarusului și aderarea sa la UE, printre altele la Conferința privind Noul Belarus care a avut loc la Varșovia în august 2023; subliniază că aceste eforturi demonstrează rolul fundamental al societății civile în consolidarea democrației;

58.condamnă rolul activ al regimului Lukașenko în sprijinirea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; subliniază necesitatea urgentă de a aplica sancțiuni echivalente Belarusului și Rusiei, regimul lui Lukașenko fiind pe deplin complice la crimele de război comise, cum ar fi răpirea a mii de copii ucraineni;

59.este șocat și consternat de uciderea lui Alexei Navalnîi, laureatul al Premiului Saharov din 2021 și politician rus de opoziție, care și-a sacrificat viața pentru a apăra democrația și a se opune oprimării și corupției din Rusia;

60.salută pachetul de extindere din 2023 și Planul de creștere pentru Balcanii de Vest, care include un mecanism în valoare de 6 miliarde EUR sub formă de granturi și împrumuturi pentru a accelera convergența socioeconomică cu UE în perioada 2024-2027; confirmă că examinează propunerea privind mecanismul de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest și va coopera cu Consiliul pentru a asigura ratificarea rapidă; invită Consiliul să demonstreze un angajament politic real față de perspectiva aderării la UE a țărilor din Balcanii de Vest; ia act de faptul că acest lucru ar trebui să includă avansarea negocierilor de aderare cu Albania, Muntenegru și Macedonia de Nord; sprijină eforturile de a realiza, în mod prioritar, schimbările constituționale relevante în Macedonia de Nord și invită toate forțele politice să joace un rol constructiv în acest sens; solicită, în special, guvernelor statelor membre care au stabilit această cerință suplimentară pentru Macedonia de Nord să facă tot posibilul pentru a sprijini aceste eforturi; regretă întârzierile nejustificate în procesele de aderare a Macedoniei de Nord și a Albaniei și reamintește că țările candidate ar trebui evaluate pe baza meritelor proprii în ceea ce privește respectarea criteriilor obiective de aderare, inclusiv punerea în aplicare a reformelor legate de UE, precum și alinierea politicilor la PESC, cum ar fi pozițiile și măsurile restrictive adoptate ca reacție la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; salută faptul că majoritatea țărilor din Balcanii de Vest sunt aliniate la PESC, solicitând totodată Belgradului să facă urgent același lucru, în special având în vedere că Serbia este una dintre puținele țări europene care nu sunt încă aliniate la sancțiunile adoptate ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; reamintește că procesul de aderare poate avansa numai în cazul în care țara în cauză se aliniază la sancțiunile UE împotriva Rusiei și înregistrează progrese semnificative în ceea ce privește reformele legate de UE; rămâne foarte preocupat de influența destabilizatoare asupra întregii regiuni a autorităților sârbe;

61.ia act de constatările și concluziile preliminare ale Misiunii internaționale de observare a alegerilor (I-MOA) a Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului cu privire la alegerile parlamentare anticipate din Serbia din 17 decembrie 2023; salută prezența ridicată la vot, dar este preocupat de neregulile și deficiențele procedurale raportate; subliniază că buna funcționare a instituțiilor democratice din Serbia se află în centrul procesului de aderare a țării la UE și invită autoritățile competente să investigheze în mod corespunzător și să dea curs recomandărilor formulate de I-MOA; încurajează conducerea politică a Serbiei să asigure un dialog constructiv și incluziv în întregul spectru politic și să realizeze reformele necesare pentru ca Serbia să avanseze pe calea aderării la UE;

62.își exprimă profunda îngrijorare cu privire la o declarație publică din partea președintelui Vučić din februarie 2024 care aprobă în mod explicit posibile măsuri militare din RPC împotriva Taiwanului, în contradicție cu politica UE de sprijinire a statu-quo-ului în Strâmtoarea Taiwan și de avertizare împotriva măsurilor unilaterale, în special prin forță sau constrângere;

63.regretă faptul că tensiunile politice ridicate și polarizarea din Muntenegru au întârziat progresele în ceea ce privește reformele legate de UE și au împins această țară într-o criză politică și instituțională profundă, blocând procesul de aderare a Muntenegrului la UE; salută formarea unui nou guvern și subliniază importanța capacității și angajamentului guvernului de a continua reformele legate de UE și de a menține ferm Muntenegrul pe calea strategică a UE;

64.regretă faptul că alegerile parlamentare și locale din Serbia care au avut loc la 17 decembrie 2023 s-au abătut de la standardele internaționale și de la angajamentele Serbiei de a organiza alegeri libere și corecte, din cauza abuzului persistent și sistematic al instituțiilor și mass-mediei de către politicienii aflați la putere pentru a obține un avantaj inechitabil și necuvenit; consideră că nu se poate spune că aceste alegeri au avut loc în condiții corecte; este alarmat de relatările de fraude sistematice și pe scară largă care au compromis integritatea alegerilor din Serbia; observă că I-MOA a declarat că alegerile s-au desfășurat fără probleme, dar că ziua a fost marcată de numeroase deficiențe procedurale, inclusiv aplicarea inconsecventă a garanțiilor în timpul votării și numărării, cazuri frecvente de supraaglomerare, încălcări ale secretului votului și numeroase cazuri de vot în grup și a fost dominată de implicarea decisivă a președintelui Vučić, alături de avantajele sistemice ale partidului de guvernământ; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la aceste nereguli și la climatul electoral general, care au fost sub standardele preconizate pentru o țară candidată la aderarea la UE; reamintește autorităților sârbe că buna funcționare a instituțiilor democratice ale Serbiei joacă un rol central în procesul de aderare a Serbiei la UE și în metodologia de aderare la UE; solicită efectuarea unei anchete internaționale independente de către experți și instituții juridice internaționale respectate cu privire la neregulile de la alegerile parlamentare, provinciale și municipale, care să pună accentul pe alegerile pentru Adunarea orașului Belgrad, deoarece anumite acuzații, inclusiv cele privind turismul electoral organizat la nivel local, depășesc domeniul acoperit de rapoartele OSCE/ODIHR;

65.salută decizia Consiliului European privind deschiderea negocierilor de aderare cu Bosnia și Herțegovina de îndată ce se atinge nivelul necesar de respectare a criteriilor de aderare; așteaptă cu interes raportul Comisiei privind progresele înregistrate, care este prevăzut pentru cel târziu luna martie 2024; îndeamnă liderii politici ai țării să pună în aplicare setul substanțial de reforme, inclusiv reforme electorale, în conformitate cu deciziile instanțelor naționale și internaționale, pentru a asigura principiile egalității și nediscriminării pentru toți cetățenii și popoarele constitutive, astfel cum sunt consacrate în constituția sa și cu respectarea deplină a hotărârilor instanțelor naționale și internaționale, inclusiv a tuturor hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la Bosnia și Herțegovina; condamnă retorica incendiară repetată și legile și politicile secesioniste la care apelează conducerea entității Republika Srpska (RS), inclusiv sărbătorirea Zilei naționale a RS, care este neconstituțională, la 9 ianuarie 2024; invită statele membre și reprezentanții comunității internaționale din Bosnia și Herțegovina să promoveze și să sprijine punerea în aplicare a acestor hotărâri; își reiterează apelul pentru adoptarea de sancțiuni specifice împotriva actorilor destabilizatori din Bosnia și Herțegovina, în special împotriva lui Milorad Dodik, precum și a altor oficialități de rang înalt din RS și Serbia care oferă sprijin politic și material politicilor secesioniste; invită toate statele membre ale UE să se asigure că Consiliul poate adopta astfel de sancțiuni și să le impună bilateral sau în colaborare cu alte state membre în cazul în care adoptarea lor în Consiliu nu este posibilă; salută acordul la care s-a ajuns în vederea prelungirii mandatului Forței UE în Bosnia și Herțegovina (Operațiunea Althea) până la 2 noiembrie 2024 și reamintește că această misiune joacă în continuare un rol esențial în securitatea și stabilitatea Bosniei și Herțegovinei; invită insistent misiunea militară a UE să împiedice activ paradele ilegale și alte provocări, precum și amenințările la adresa persoanelor care ajută victimele genocidului și investesc în reconcilierea interetnică și într-un viitor pașnic al acestei țări;

66.salută faptul că războiul de agresiune neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei a determinat UE să redefinească prioritățile politicii de extindere; reafirmă că ritmul procesului de extindere depinde atât de capacitatea fiecărei țări de a îndeplini criteriile de aderare, cât și de angajamentul liderilor politici ai țărilor din Balcanii de Vest și din statele membre ale UE; este preocupat de ascensiunea etnonaționalismului în Balcanii de Vest; invită SEAE să monitorizeze îndeaproape situația pentru a preveni tensiunile; subliniază importanța activităților de sprijinire a democrației facilitate de Parlament, cum ar fi dialogul Jean Monnet și procesul de dialog parlamentar;

67.salută semnalele recente privind calendarul accelerat pentru țările candidate; solicită să se garanteze că negocierile de aderare în curs și viitoare nu vor fi amânate din cauza intereselor naționale specifice sau a necesității de a reforma tratatele; reiterează necesitatea de a continua lucrările privind aderarea unor noi state membre și aprofundarea UE în paralel; subliniază importanța instrumentelor financiare precum Instrumentul de asistență pentru preaderare III pentru consolidarea parteneriatului dintre UE și țările candidate; solicită elaborarea unei strategii coerente pentru integrarea treptată a tuturor țărilor candidate, inclusiv în politicile sectoriale și în calitate de observatori în diferitele instituții ale Uniunii; este în continuare profund îngrijorat de rapoartele potrivit cărora comisarul pentru vecinătate și extindere încearcă în mod deliberat să eludeze și să submineze caracterul central al reformelor democratice și ale statului de drept în țările în curs de aderare la UE; îndeamnă Comisia să inițieze o anchetă independentă și imparțială pentru a stabili dacă conduita afișată și politicile promovate de comisarul pentru vecinătate și extindere constituie o încălcare a codului de conduită al membrilor Comisiei și a obligațiilor care îi revin în temeiul tratatelor;

68.ia act de importanța strategică a Balcanilor de Vest în contextul geopolitic actual, precum și pentru securitatea și stabilitatea UE în ansamblu; reiterează necesitatea unei prezențe și vizibilități europene mai mari în regiune pentru a deturna influențele forțelor străine răuvoitoare și activitățile hibride ale acestora;

69.condamnă atacul terorist din 24 septembrie 2023 împotriva ofițerilor poliției kosovare din Banjska, în nordul Republicii Kosovo, precum și alte provocări; își reiterează poziția adoptată în rezoluția sa din 19 octombrie 2023 Rezoluția Parlamentului European din 19 octombrie 2023 referitoare la evoluțiile recente în cadrul dialogului dintre Serbia și Kosovo, inclusiv situația din municipalitățile din nordul Kosovo (Texte adoptate, P9_TA(2023)0372).; îndeamnă toate părțile, în acest context, să depună eforturi pentru a dezamorsa situația și pentru a evita orice retorică sau acțiune care ar putea duce la tensiuni suplimentare; urmărește îndeaproape anchetele în curs și reiterează faptul că făptașii responsabili trebuie trași la răspundere și aduși în fața justiției; invită Comisia și Consiliul să ia măsuri împotriva guvernului sârb în cazul în care anchetele arată că statul sârb a fost direct implicat în atacul menționat mai sus sau în atacurile violente care au avut loc în nordul Kosovo în mai 2023 sau în cazul în care autoritățile sârbe nu doresc să coopereze pe deplin;

70.sprijină normalizarea relațiilor dintre Kosovo și Serbia și dezvoltarea dialogului facilitat de UE între Belgrad și Priștina; invită Kosovo și Serbia să se angajeze fără întârziere în dialog cu bună credință și în spiritul compromisului pentru a ajunge fără întârziere la un acord cuprinzător și obligatoriu din punct de vedere juridic privind normalizarea relațiilor lor, pe baza recunoașterii reciproce, în conformitate cu dreptul internațional; reamintește că lipsa de progrese în ceea ce privește normalizarea relațiilor va avea consecințe negative asupra integrării în UE a ambelor țări; regretă măsurile restrictive impuse de Consiliu împotriva Kosovo și solicită ridicarea imediată a acestora; invită UE să adopte o abordare echilibrată a medierii între părți, cu scopul de a depăși impasul actual; reamintește că eșecul dialogului ar avea, de asemenea, consecințe asupra rolului UE ca actor credibil în politica externă;

71.regretă că observatorii au transmis că s-au produs numeroase nereguli pe durata alegerilor parlamentare anticipate din Serbia, care au avut loc la 17 decembrie 2023, inclusiv deturnarea de resurse publice, exercitarea de presiuni asupra angajaților din sectorul public, intimidarea alegătorilor și exercitarea de presiuni asupra acestora, cumpărarea de voturi și acapararea mass-mediei, dar fără a se limita la acestea; cere ca aceste nereguli să fie anchetate de îndată și de către părți independente; în acest context, invită autoritățile din Serbia să dea curs recomandărilor misiunii internaționale de observare a alegerilor; este îngrijorat de polarizarea profundă din societatea sârbă și de recentele evenimente violente, inclusiv de relatarea privind bătaia administrată unui politician de opoziție de serviciile secrete sârbe;

72.salută decizia Consiliului European de a începe negocierile de aderare cu Ucraina și cu Republica Moldova; invită Consiliul să adopte cadrele de negociere aferente odată ce sunt luați pașii relevanți prevăzuți în recomandările aferente ale Comisiei din 8 noiembrie 2023; salută recomandarea privind deschiderea negocierilor de aderare la UE și cu Bosnia și Herțegovina, de îndată ce se atinge nivelul necesar de respectare a criteriilor de aderare; salută cererea Kosovo de aderare la UE și solicită Comisiei să răspundă la aceasta; reamintește că cererea Kosovo de a primi statutul de țară candidată va fi evaluată pe baza propriilor merite și a succesului său în îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga pentru aderarea la UE; salută, cu toate acestea, eliminarea obligativității vizelor pentru cetățenii kosovari;

73.ia act cu satisfacție de decizia Consiliului European de a acorda Georgiei statutul de țară candidată, înțelegând că sunt luați pașii relevanți prevăzuți în recomandarea Comisiei din 8 noiembrie 2023, inclusiv cei privind combaterea dezinformării, alinierea la PESC, îmbunătățirea punerii în aplicare a supravegherii parlamentare și abordarea polarizării politice, a dezoligarhizării și a combaterii corupției; își reiterează apelul de a-l elibera pe fostul președinte Mihail Saakașvili din motive umanitare și o încurajează pe președinta Salome Zurabișvili să își exercite dreptul constituțional de a-l grația, ceea ce ar contribui la reducerea polarizării politice din țară; subliniază aspirațiile europene legitime ale poporului georgian și, în consecință, subliniază importanța sprijinului UE pentru această țară, cu accent pe actorii societății civile care depun eforturi pentru integrarea Georgiei în UE; subliniază potențialul rol stabilizator pe care Georgia îl poate juca în Caucazul de Sud;

74.cere instituțiilor UE și statelor membre să ia măsuri hotărâtoare pentru a se asigura că Rusia își îndeplinește obligațiile care îi revin în temeiul Acordului de încetare a focului din 12 august 2008 mediat de UE, în special să își retragă toate forțele militare și de securitate din teritoriile ocupate ale Georgiei, să permită desfășurarea de mecanisme internaționale de securitate pe teren și să acorde acces neîngrădit misiunii de monitorizare a UE în regiunile georgiene Abhazia și Țhinvali/Osetia de Sud, ocupate de Rusia; încurajează instituțiile UE și statele membre să consolideze în continuare capacitățile misiunii de monitorizare a UE și să extindă și mai mult mandatul acesteia; invită în plus instituțiile UE și statele membre să utilizeze termenul de „ocupație” referitor la regiunile georgiene Abhazia și Țhinvali/Osetia de Sud, care sunt ocupate ilegal de Rusia și controlate efectiv de ea, așa cum au stabilit hotărârile pertinente ale Curții Europene a Drepturilor Omului și ancheta Curții Penale Internaționale;

75.consideră că aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova la UE ar fi o investiție geostrategică într-o Europă unită și puternică; salută pachetul de sprijin și lansarea misiunii civile de parteneriat a UE în Republica Moldova; salută progresele înregistrate deja în ceea ce privește reformele și îndeamnă Comisia să prezinte o foaie de parcurs ambițioasă pentru negocierile de aderare care să înceapă cât mai curând posibil, precum și pentru integrarea treptată a Ucrainei și a Moldovei în politicile și programele UE; subliniază complexitatea și natura bazată pe merit a procesului de extindere, care necesită luarea de măsuri în mod constant și în timp util; insistă și asupra faptului că trebuie depuse eforturi continue pentru a adapta instrumentele de aderare existente și pentru a construi temeiul juridic pentru Instrumentul de asistență pentru preaderare III; așteaptă cu interes ca la reuniunile sale viitoare Consiliul European să trateze chestiunea reformelor interne referitoare la extindere, în vederea adoptării, până în vara anului 2024, a concluziilor privind o foaie de parcurs pentru lucrările viitoare;

76.reiterează necesitatea de a regândi politica multilaterală a Parteneriatului estic pentru a restabili angajamentul regional și agenda de reformă democratică regională, inclusiv prin intermediul Adunării Parlamentare EuroNest;

77.regretă că Azerbaidjanul a ales o soluție militară în locul diplomației în ceea ce privește Nagorno-Karabah, recunoscând, în același timp, că Nagorno-Karabah este recunoscută la nivel internațional ca teritoriu azer; condamnă în termenii cei mai fermi atacul planificat în prealabil și nejustificat al Azerbaidjanului împotriva armenilor din Nagorno-Karabah și a populației care a rămas în regiune; invită autoritățile azere să permită întoarcerea în condiții de siguranță a populației armene în Nagorno-Karabah și să ofere garanții solide în ceea ce privește protecția drepturilor acesteia; solicită protejarea patrimoniului cultural, istoric și religios armean din Nagorno-Karabah în conformitate cu standardele UNESCO și cu angajamentele internaționale ale Azerbaidjanului; regretă faptul că ofensiva condusă de Baku a reprezentat o încălcare gravă a dreptului internațional și a drepturilor omului și o încălcare clară a declarației trilaterale de încetare a focului din 9 noiembrie 2020 și a angajamentelor asumate de Azerbaidjan în cadrul negocierilor mediate de UE; consideră că un dialog veritabil între Azerbaidjan și Armenia este singura cale sustenabilă de urmat și solicită UE și statelor sale membre să sprijine astfel de eforturi; sprijină negocierile de pace în curs dintre Armenia și Azerbaidjan, care au fost grav afectate de recenta operațiune militară împotriva Nagorno-Karabah, care a produs exodul populației armene; subliniază că o pace regională demnă și durabilă, care să mențină suveranitatea, independența și integritatea teritorială a ambelor țări, este indispensabilă pentru stabilitatea regiunii; este îngrijorat de încercările unor lideri și puteri regionale de a exploata situația actuală într-un mod care ar putea amenința perspectivele fragile de pace; avertizează că orice efort de a atinge obiective prin utilizarea forței și prin încălcarea integrității teritoriale a țărilor vecine ar trebui să fie întâmpinat cu un răspuns decisiv din partea UE și a comunității internaționale;

78.invită misiunea civilă a UE în Armenia (EUMA) să monitorizeze îndeaproape evoluția situației securității pe teren, să prezinte rapoarte transparente Parlamentului și să contribuie activ la eforturile de soluționare a conflictelor; invită UE și statele sale membre să consolideze mandatul EUMA, să îi mărească personalul, să îi prelungească durata și, de asemenea, să plaseze observatori de-a lungul frontierei cu Turcia; invită Azerbaidjanul să permită prezența EUMA de partea sa a frontierei și în Nagorno-Karabah;

79.invită VP/ÎR și SEAE să sprijine în continuare Armenia prin intermediul Instrumentului european pentru pace, în special în vederea consolidării capabilităților sale de apărare împotriva amenințărilor hibride, pentru a-și extinde spațiul de securitate dincolo de Organizația Tratatului de Securitate Colectivă; salută instituirea dialogului politic și de securitate UE-Armenia și a doua sa reuniune din 15 noiembrie 2023;

80.subliniază că multiplele avertismente ale Parlamentului cu privire la această situație nu au dus la nicio modificare a politicii UE față de Azerbaidjan; insistă asupra faptului că orice aprofundare a relațiilor UE cu Azerbaidjanul trebuie să rămână condiționată de realizarea de progrese substanțiale în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, a statului de drept, a democrației și a libertăților fundamentale, inclusiv protejarea minorităților etnice; își exprimă, în această privință, profunda îngrijorare referitoare la recenta înăsprire a represiunii împotriva jurnaliștilor independenți și a apărătorilor drepturilor omului din Azerbaidjan; invită, de asemenea, UE să impună imediat sancțiuni Azerbaidjanului și să suspende Memorandumul de înțelegere privind un parteneriat strategic în domeniul energiei; în plus, pune la îndoială faptul că Azerbaidjanul este potrivit pentru a găzdui COP29 în 2024, în condițiile în care această țară intenționează să își mărească producția de combustibili fosili cu o treime în următorul deceniu;

81.își reiterează sprijinul pentru guvernul Armeniei ales în mod democratic și pentru respectarea deplină a suveranității, democrației și integrității teritoriale a țării; salută declarația prim-ministrului Nikol Pașinian potrivit căreia Armenia nu va fi atrasă într-un nou război cu Azerbaidjanul și apelurile sale recente de reluare a negocierilor de pace la cel mai înalt nivel cu Azerbaidjanul; condamnă ingerința Rusiei în Armenia, care vizează răspândirea dezordinii; solicită UE să își consolideze implicarea în Caucazul de Sud; salută ratificarea de către Armenia a Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale;

82.rămâne îngrijorat de faptul că guvernul Turciei nu a remediat tendința negativă în ceea ce privește deteriorarea democrației, a statului de drept, a drepturilor fundamentale și a independenței sistemului judiciar, că politica externă a Turciei continuă să contravină priorităților UE în cadrul PESC și că Turcia nu s-a aliniat la sancțiunile UE împotriva Rusiei; își exprimă dezacordul ferm și dezamăgirea cu privire la recentele declarații ale președintelui Turciei, în care acesta a susținut că Hamas nu este o organizație teroristă;

83.susține că, în absența unei schimbări radicale de direcție din partea guvernului Turciei, procesul de aderare al Turciei la UE nu poate fi reluat; solicită UE și guvernului turc să avanseze către un parteneriat mai strâns, mai dinamic și strategic, având în vedere rolul-cheie jucat de Turcia în regiune și importanța sa ca aliat în cadrul NATO; recomandă inițierea unui proces de reflecție pentru a găsi un cadru paralel și realist pentru relațiile UE-Turcia, care să înglobeze interesele tuturor părților implicate, care ar urma să ancoreze Turcia în UE în loc să o direcționeze către Rusia sau Iran;

84.salută reducerea parțială a tensiunilor din estul Mării Mediterane și din Marea Egee și invită Turcia să lucreze la o abordare constructivă, și nu asertivă sau agresivă cu partenerii săi din aceste regiuni; salută, în acest sens, decizia mult întârziată a Turciei și a Ungariei de a aproba, în sfârșit, aderarea Suediei la NATO și îndeamnă autoritățile naționale turce să coopereze îndeaproape cu trimisul UE pentru sancțiuni;

85.condamnă începerea unor lucrări ilegale de construcție de către partea cipriotă turcă în zona tampon din apropierea satului bicomunitar Pyla/Pile din Cipru, precum și atacurile împotriva forțelor ONU de menținere a păcii și daunele provocate vehiculelor ONU la 18 august 2023; solicită respectarea statutului zonei-tampon și a mandatului forței ONU de menținere a păcii în Cipru; reamintește că amenințările la adresa siguranței forțelor ONU de menținere a păcii și daunele provocate bunurilor ONU constituie infracțiuni în temeiul dreptului internațional; îndeamnă Turcia și conducerea cipriotă turcă să pună capăt tuturor acestor activități unilaterale și să le anuleze și să evite orice alte acțiuni și provocări care nu duc la reluarea negocierilor conduse de ONU; salută înțelegerea la care au ajuns părțile de a găsi o cale de urmat în ceea ce privește Pyla/Pile în Cipru și de a stabiliza situația și solicită implicarea în negocieri pașnice și într-un proces real de dialog;

86.regretă că, la peste 25 de ani de la începerea Procesului de la Barcelona, nu s-a reușit crearea unei zone comune de prosperitate, stabilitate și libertate cu țările mediteraneene din vecinătatea sudică; încurajează VP/ÎR și Comisia să întărească dimensiunea sudică a vecinătății UE, inclusiv prin intensificarea dialogului și consolidarea condiționalității legate de plata fondurilor, și să asigure resurse adecvate pentru punerea în aplicare la timp și eficace a noii ordini de zi pentru Mediterana; subliniază rolul important pe care îl au țările din vecinătatea sudică în gestionarea migrației pe baza principiilor drepturilor omului ale refugiaților și migranților, consacrate în dreptul internațional, regional și național, ale solidarității, echilibrului și partajării responsabilității între țări; subliniază importanța cooperării cu aceste țări pentru a atenua cauzele care stau la baza migrației, consecințele migrației neregulamentare, ale traficului de ființe umane și ale contrabandei cu arme și bunuri culturale ilicite; observă că multe țări din vecinătatea sudică dispun de resurse energetice bogate și pot contribui mai mult la diversificarea aprovizionării cu energie a țărilor europene;

87.ia act de acordul politic privind un pachet cuprinzător de parteneriat cu Tunisia; reamintește că acest memorandum de înțelegere este însoțit de condiții și îndeamnă Comisia să asigure respectarea acestora; regretă, cu toate acestea, faptul că memorandumul de înțelegere nu a inclus obligațiile privind drepturile omului așteptate de UE în acordurile sale cu țările terțe; consideră, de asemenea, că relațiile UE-Tunisia ar trebui să se bazeze pe cadrul Acordului de asociere UE-Tunisia și pe respectarea democrației, a drepturilor omului și a statului de drept, cu un control parlamentar deplin în ceea ce privește punerea în aplicare a Acordului de asociere și plata fondurilor UE către Tunisia; este ferm convins că transferul fondurilor UE ar trebui să fie condiționat de respectarea de către Tunisia a standardelor privind drepturile omului și să includă dispoziții privind condiționalitatea și responsabilitatea; invită Comisia să prezinte un mecanism care să asigure respectarea acestor standarde, analizând toate opțiunile relevante;

88.este extrem de preocupat de deriva autoritară a conducerii tunisiene, de detenția unor personalități din opoziție și din societatea civilă și de persecutarea refugiaților și a solicitanților de azil și îndeamnă autoritățile tunisiene să respecte dreptul internațional al drepturilor umanitare și drepturile migranților; condamnă, de asemenea, decizia autorităților tunisiene de a refuza intrarea delegației Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului și îndeamnă autoritățile tunisiene să permită un dialog politic deschis;

89.subliniază necesitatea unei colaborări mai strategice cu țările din Golf, în special în ceea ce privește promovarea cooperării în domeniul securității regionale, a acțiunilor climatice, a drepturilor omului și a combaterii corupției; salută reluarea relațiilor diplomatice dintre Regatul Arabiei Saudite și Republica Islamică Iran; salută, de asemenea, propunerea de instituire a unui dialog structurat privind securitatea între UE și Consiliul de Cooperare al Golfului; reamintește, în acest sens, necesitatea unei transparențe și a unei răspunderi depline în cadrul parteneriatului strategic dintre UE și țările din Golf; invită UE și statele membre să continue să pună accent pe respectarea drepturilor omului și a egalității de gen, precum și pe alinierea progresivă a valorilor, în special în ceea ce privește reacțiile la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și la consecințele acestuia;

90.subliniază că PESC vizează dezvoltarea și consolidarea democrației, a statului de drept și a respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale și că aceste obiective nu sunt împărtășite de Regatul Arabiei Saudite; ia act de faptul că Regatul Arabiei Saudite continuă să colaboreze cu UE în cadrul unui dialog periodic privind drepturile omului; condamnă, cu toate acestea, încălcarea persistentă de către această țară a drepturilor omului, în special aplicarea sentințelor de condamnare la moarte și a execuțiilor și restricțiile privind drepturile civile și politice, precum și libertatea de exprimare, și solicită abolirea pedepsei cu moartea;

91.condamnă represiunea brutală de către forțele de poliție și de securitate iraniene, inclusiv de către Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), împotriva demonstrațiilor care au avut loc în urma uciderii Jinei Mahsa Amini și torturarea și uciderea multor altor persoane care s-au opus regimului; solicită măsuri restrictive suplimentare împotriva IRGC, a forțelor sale subsidiare și a tuturor celor responsabili de încălcări ale drepturilor omului împotriva unor proteste pașnice, inclusiv înalții funcționari; invită Consiliul să declare IRGC și forțele sale subsidiare, inclusiv poliția moravurilor din Iran, miliția paramilitară Basij și Forța Quds, drept entități teroriste;

92.își reiterează sprijinul pentru mișcarea de opoziție pașnică din Iran care protestează împotriva oprimării sistemice și crescânde a femeilor și împotriva încălcărilor grave și în masă ale drepturilor omului și ale libertăților fundamentale; condamnă regimul iranian pentru campania sa de hărțuire, supraveghere, răpire și amenințări cu moartea împotriva activiștilor iranieni și pentru discriminarea sistematică a femeilor prin legi și reglementări care le restricționează grav libertățile; solicită să se creeze un mecanism internațional care să ancheteze și să tragă la răspundere pentru încălcările drepturilor omului comise de guvernul iranian;

93.condamnă regimul iranian pentru furnizarea de echipamente militare Rusiei în agresiunea brutală și ilegală a acesteia împotriva Ucrainei; subliniază că Republica Islamică contribuie la crimele de război din Ucraina, deoarece echipamentele sunt folosite pentru a ținti civili și infrastructura civilă și solicită un răspuns ferm al UE la implicarea Iranului în războiul Rusiei; condamnă sponsorizarea de către Iran a unor grupuri desemnate ca fiind teroriste, printre care Hezbollah, Hamas , Jihadul Islamic Palestinian și mișcarea houthi; condamnă atacurile ilegale, inacceptabile și profund destabilizatoare ale rebelilor houthi împotriva navelor comerciale care tranzitează Marea Roșie, utilizând rachete, ambarcațiuni mici și tentativele de deturnare; subliniază că acestea au cauzat perturbări semnificative ale comerțului mondial, deoarece companiile de transport maritim sunt obligate să redirecționeze o mare parte din traficul Mării Roșii în jurul vârfului sudic al Africii; solicită acțiuni colective și încurajează implicarea sporită a UE și cooperarea internațională; salută, în acest context, decizia statelor membre de a lansa o operațiune PSAC maritimă, sub denumirea ASPIDES, pentru a proteja navele comerciale, prin consolidarea conștientizării situației maritime și a navelor însoțitoare pentru a descuraja atacurile și a asigura libertatea de navigație pe una dintre cele mai critice căi navigabile din lume; solicită încetarea imediată a acestor atacuri ilegale și eliberarea navelor și echipajelor reținute ilegal; își exprimă îngrijorarea cu privire la efectul destabilizator pe care îl au activitățile Iranului asupra Orientului Mijlociu și asupra perspectivelor de pace israeliano-palestiniene; subliniază necesitatea de a aborda și a contracara activitățile nocive și destabilizatoare mai ample ale Iranului în Orientul Mijlociu și nu numai; se opune cu fermitate diplomației ostaticilor practicată de Iran; cere eliberarea tuturor cetățenilor europeni reținuți în Iran și cere ca acestora să li se permită să părăsească țara; invită regimul de la Teheran să înceteze campania de intimidare și represiune împotriva grupărilor iraniene ale diasporei din UE și din întreaga lume; invită guvernele statelor membre să fie conștiente de tacticile de represiune transnaționale specifice utilizate de Iran;

94.își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că Republica Islamică continuă să îmbogățească uraniu cu o puritate de până la 60 % și cu privire la încălcările repetate ale Planului comun de acțiune cuprinzător (JCPOA); încurajează reluarea negocierilor privind Tratatul JCPOA;

95.condamnă în termenii cei mai fermi atacurile teroriste îngrozitoare comise de Hamas împotriva Israelului; solicită eliberarea imediată și necondiționată a tuturor ostaticilor luați de gruparea teroristă Hamas și înapoierea rămășițelor ostaticilor decedați; recunoaște dreptul Israelului la autoapărare, consacrat în dreptul internațional și limitat de acesta, și subliniază că acțiunile Israelului trebuie, prin urmare, să respecte cu strictețe prevederile dreptului internațional umanitar, care prevede că toate părțile la un conflict trebuie întotdeauna să facă distincție între luptători și civili, că atacurile trebuie îndreptate numai către ținte militare și că civilii și infrastructura civilă nu trebuie să constituie ținte ale atacurilor; condamnă reacția disproporționată a armatei israeliene, care a cauzat un număr de decese de o amploare nemaivăzută în rândul civililor; este foarte preocupat de situația umanitară extrem de deteriorată din Fâșia Gaza și solicită încetarea permanentă a focului pentru a se putea acorda ajutor civililor din Fâșia Gaza; îndeamnă comunitatea internațională să continue și să își sporească asistența umanitară acordată populației civile din zonă și reiterează faptul că ajutorul umanitar al UE trebuie să fie furnizat în continuare; îndeamnă autoritățile israeliene să asigure acces continuu la ajutor umanitar în Fâșia Gaza, punând accentul pe livrarea neîntreruptă de produse esențiale, cum ar fi combustibil, alimente, apă, materiale medicale și adăpost, în conformitate cu dreptul internațional; regretă faptul că Autoritatea Palestiniană nu a mai organizat alegeri din 2005, ceea ce îi afectează credibilitatea, și se așteaptă ca alegerile să aibă loc în curând;

96.invită statele membre să sprijine CIJ și să solicite Israelului să respecte imediat ordinele obligatorii din punct de vedere juridic emise de curte;

97.regretă faptul că Hamas și aliații săi încearcă din ce în ce mai mult să ducă conflictul pe o arenă mult mai largă pentru a exercita presiuni asupra Israelului, pe măsură ce ofensiva terestră din Gaza se intensifică; prin urmare, este preocupat de faptul că Iranul și aliații săi militează pentru un război regional; este extrem de îngrijorat de potențialul de escaladare al războiului, precum și de impactul acestuia asupra întregii regiuni, în special cu privire la situația de la frontiera israeliano-libaneză, întrucât luptătorii loiali Hezbollah lansează rachete în Israel; subliniază importanța dezamorsării tensiunilor din regiune;

98.își reiterează sprijinul ferm pentru o soluție negociată bazată pe coexistența a două state pentru Israel și Palestina, pe baza frontierelor din 1967, cu două state suverane și democratice ca vecini pașnici și cu capitala comună la Ierusalim; încurajează SEAE și statele membre să adopte o inițiativă europeană pentru a relua calea către o soluție bazată pe coexistența a două state; invită, în acest context, VP/ÎR și reprezentantul Special pentru procesul de pace din Orientul Mijlociu să obțină sprijin internațional pentru „Efortul pentru ziua păcii” pentru pacea în Orientul Mijlociu, lansat la New York în cadrul Adunării Generale a ONU din septembrie 2023; este conștient de faptul că, pentru reluarea negocierilor, părțile interesate de la nivel internațional, inclusiv SUA, Organizația Națiunilor Unite, UE și statele arabe, trebuie să se completeze reciproc pentru ca acestea să fie constructive; reamintește că coloniile din teritoriile palestiniene ocupate sunt ilegale conform dreptului internațional; condamnă cu fermitate amplificarea actelor de violență comise de coloniștii extremiști împotriva palestinienilor; solicită încetarea imediată a politicii de colonizare, precum și a ocupării teritoriilor palestiniene, care reprezintă impedimente majore în calea viabilității soluției bazate pe coexistența a două state; solicită impunerea de măsuri restrictive coloniștilor extremiști care încalcă drepturile omului și dreptul internațional; sprijină o soluție justă, viabilă și de comun acord la problema refugiaților palestinieni; subliniază că sprijinul continuu acordat Agenției Organizației Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat rămâne un element-cheie al strategiei UE de a contribui la stabilitate și pace în Orientul Mijlociu; ia act cu îngrijorare de acuzațiile recente formulate de Israel împotriva a 12 membri ai personalului Agenției Organizației Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA); consideră binevenită reacția imediată și hotărâtă a ONU la aceste acuzații, inclusiv concedierea imediată a angajaților în cauză și lansarea a două anchete separate în acest sens de către Oficiul pentru servicii de supraveghere internă din cadrul ONU (OIOS) și de către grupul independent de evaluare condus de fosta ministră franceză Catherine Colonna și de trei organizații europene; invită Israelul ca în această problemă să coopereze îndeaproape cu OIOS și cu grupul independent de evaluare și să le pună la dispoziție toate dovezile necesare; felicită Comisia pentru că a decis să nu suspende finanțarea acordată UNRWA înainte ca ONU să anunțe rezultatul anchetelor și acțiunile pe care le va întreprinde; invită insistent toate țările donatoare care și-au suspendat finanțarea către UNRWA din cauza acuzațiilor să își reanalizeze această decizie, având în vedere răspunsul imediat al UNRWA la acuzații și rolul său fundamental ce constă în acordarea de asistență pentru salvarea de vieți omenești celor două milioane de persoane din Fâșia Gaza, a căror supraviețuire depinde de aceasta în mijlocul unei crize umanitare dintre cele mai mari și mai complexe din lume;

99.reiterează sprijinul ferm al UE pentru activitatea Curții Penale Internaționale și a Curții Internaționale de Justiție; solicită tragerea la răspundere a celor responsabili de acte de terorism și de încălcări ale dreptului internațional și solicită, în acest scop, anchetarea tuturor crimelor de război posibile; reiterează faptul că atacurile deliberate asupra civililor reprezintă încălcări grave ale dreptului internațional, la fel ca și transferul forțat al populațiilor; cere să li se facă dreptate victimelor atacurilor teroriste comise de Hamas, printre care se numără crime în masă și acte de tortură sexuală, atât la 7 octombrie 2023, cât și ulterior; ia act de procedura înaintată de Africa de Sud împotriva Israelului la Curtea Internațională de Justiție;

100.recunoaște că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei prezintă atât provocări, cât și oportunități pentru statele din Asia Centrală, care au întreținut în mod tradițional relații strânse cu Rusia; este preocupat de presiunea rusă și chineză exercitată în regiune și subliniază necesitatea de a intensifica prezența UE în Asia Centrală ca răspuns; subliniază interesul UE de a intensifica relațiile economice și legăturile politice cu țările din Asia Centrală, în parte pentru a combate eludarea sancțiunilor împotriva Rusiei și Belarusului; invită autoritățile naționale din aceste țări, în special cele din Kazahstan, Kârgâzstan și Uzbekistan, să coopereze îndeaproape cu UE, în special cu trimisul său pentru sancțiuni, și reamintește, în acest sens, relevanța unor relații de lucru mai strânse cu OSCE;

101.încurajează Comisia și statele membre să continue promovarea reformelor politice și economice care consolidează statul de drept, democrația, buna guvernanță și respectarea drepturilor omului, inclusiv în contextul sistemului generalizat de preferințe (SGP) și SGP+, după caz, și să încurajeze relațiile de bună vecinătate; reiterează că toate țările din regiunea Asiei Centrale trebuie să se angajeze să respecte Carta ONU, în special principiile respectării independenței, suveranității și integrității teritoriale a tuturor țărilor;

102.salută rezultatele celui de-al doilea Forum economic UE-Asia Centrală de la Alma-Ata din mai 2023 și ale celei de-a doua reuniuni dintre Președintele Consiliului European și șefii de stat din toate cele cinci țări din Asia Centrală din iunie 2023; solicită ca aceste reuniuni la nivel înalt și declarații să fie urmate de acțiuni concrete; salută, în acest context, faptul că primul summit UE-Asia Centrală este planificat pentru acest an; consideră binevenită aprobarea Foii de parcurs comune pentru aprofundarea legăturilor dintre UE și Asia Centrală, care servește drept model strategic pentru promovarea dialogului și a cooperării în anumite domenii, printre care și îmbunătățirea rezilienței culturale, sociale și economice; îndeamnă Comisia și statele membre să semneze Acordul consolidat de parteneriat și cooperare (APCC) cu Kârgâzstanul, să finalizeze lucrările pregătitoare în vederea semnării APCC cu Uzbekistanul și să înregistreze progrese rapide în negocierile în curs privind un APCC cu Tadjikistanul;

103.reamintește că țările din Asia Centrală sunt furnizori importanți de materii prime și energie; consideră că UE are un interes puternic în revigorarea Coridorului mijlociu nu numai ca zonă economică regională, ci și ca alternativă la Noua punte terestră eurasiatică, care trece prin teritoriul rus și belarus supus sancțiunilor; subliniază importanța promovării integrării regionale de-a lungul Coridorului mijlociu, inclusiv pentru a atrage finanțare pentru proiectele de infrastructură din cadrul Global Gateway;

104.reiterează faptul că nu recunoaște guvernul afgan de facto; este preocupat de situația economică și umanitară dezastruoasă din Afganistan, precum și de încălcarea drepturilor femeilor și fetelor din această țară; denunță reducerea drastică a capacității Programului Alimentar Mondial de a furniza ajutor alimentar populației afgane și invită Comisia și statele membre să se asigure că populația afgană beneficiază de ajutor umanitar esențial și să asigure finanțare suplimentară pentru ajutorul de urgență; invită VP/ÎR să aducă în discuție ideea urmăririi penale a liderilor talibanilor în cadrul CPI pentru crimele comise împotriva femeilor și fetelor;

105.sprijină cele cinci criterii de referință esențiale care au fost adoptate de Consiliu la 21 septembrie 2021 și care servesc drept principii directoare pentru viitorul dialog cu talibanii, dar consideră că este necesar un efort major în definirea unei strategii pe termen lung pentru a gestiona situația de urgență în materie de drepturi ale omului și apartheidul de gen care au loc în prezent în Afganistan; subliniază că programul UE de evacuare din Afganistan a persoanelor care au lucrat în cadrul misiunilor europene, se bazau pe protecția europeană și care se află încă în pericol iminent nu poate fi încheiat atât timp cât persoanele care îndeplinesc criteriile rămân în țară;

106.regretă vetoul Federației Ruse, în cadrul reuniunii Consiliului de Securitate al ONU din 11 iulie 2023, cu privire la reînnoirea Rezoluției 2672 (2023) a Consiliului de Securitate al ONU privind furnizarea transfrontalieră de asistență umanitară persoanelor din nord-vestul Siriei prin Bab al-Hawa, punând în pericol peste patru milioane de persoane care depind de ajutorul umanitar pentru a-și satisface nevoile de bază în materie de alimente, medicamente și alte materiale vitale; ia act de reintegrarea Siriei în Liga Arabă; consideră că nu poate avea loc o normalizare cu actualul regim sirian și subliniază că procesul politic sirian este blocat;

107.reiterează faptul că o regiune indo-pacifică pașnică, liberă, conectată, deschisă, stabilă și bazată pe norme reprezintă un interes european vital; este preocupat de faptul că concurența dintre marile puteri limitează capacitatea UE de a promova multilateralismul în regiune; subliniază, în acest context, că reuniunea Asia-Europa este încă blocată din cauza tensiunilor geopolitice cu Rusia; ia act de eforturile VP/ÎR de a colabora cu regiunea, după cum o demonstrează organizarea celui de-al treilea Forum ministerial UE-Indo-Pacific la 2 februarie 2024 și participarea VP/ÎR la Forumul regional al Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) din 14 iulie 2023; invită UE să sprijine în mod activ Forumul ministerial privind cooperarea în regiunea indo-pacifică, ca eveniment anual;

108.încurajează legături politice mai strânse cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune, în conformitate cu strategia UE pentru cooperare în regiunea indo-pacifică, în special cu Japonia, Republica Coreea, Australia, Noua Zeelandă, Taiwan și statele membre ASEAN, inclusiv în ceea ce privește securitatea maritimă, neproliferarea și reziliența la amenințările hibride; salută eforturile SEAE în ceea ce privește proiectele de consolidare a capacităților în regiunea indo-pacifică care vizează crearea rezilienței împotriva acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și a ingerințelor străine; subliniază necesitatea de a consolida relațiile dintre popoare cu partenerii noștri, în special prin schimburi de tineri și cooperarea civică și a grupurilor de reflecție; subliniază că menținerea păcii, a stabilității și a libertății de navigație în regiunea indo-pacifică are, în continuare, o importanță crucială pentru interesele UE și ale statelor sale membre;

109.invită RPDC să renunțe la programele sale privind armele de distrugere în masă și rachetele balistice, în mod total, verificabil și ireversibil; regretă, în termenii cei mai fermi, crimele împotriva umanității în curs și îndeamnă autoritățile țării să inițieze un proces de reformă prin care toate drepturile omului să fie respectate și protejate; subliniază necesitatea urgentă ca UE și comunitatea internațională să împiedice cooperarea militară și schimburile de arme dintre Rusia și RPDC;

110.ia act de faptul că provocările geopolitice au consolidat interesul comun al Indiei și al UE de a asigura securitatea, prosperitatea și dezvoltarea sustenabilă; subliniază punerea în aplicare deplină a strategiei UE din 2018 privind India și a foii de parcurs UE-India până în 2025, în strânsă coordonare cu acțiunile proprii ale statelor membre de a se implica în mod activ cu India; salută instituirea Consiliului pentru comerț și tehnologie UE-India; încurajează aprofundarea relațiilor dintre India și UE ca parteneri strategici; solicită, în acest context, ca angajamentul față de dialogurile și summiturile periodice pe mai multe niveluri să fie respectat pentru a menține relațiile bilaterale printre prioritățile agendei; încurajează, în plus, un dialog interparlamentar mai structurat între Parlamentul European și omologul său indian; consideră că un astfel de dialog ar contribui la coordonarea pozițiilor și inițiativelor în forurile multilaterale, în special ONU, Organizația Mondială a Comerțului și G20; subliniază importanța încheierii cu succes a negocierilor privind acordul de liber schimb UE-India, ținând seama de sensibilitățile ambelor părți; își exprimă speranța că India își va alinia poziția privind invadarea Ucrainei de către Rusia la poziția pe care o are comunitatea transatlantică și invită Consiliul și VP/ÎR să depună eforturi diplomatice în acest sens; reamintește, în acest context, că orice aprofundare a parteneriatului ar trebui să se bazeze pe valorile libertății, democrației, pluralismului, statului de drept, egalității, respectului pentru drepturile omului, dezvoltării sustenabile și pe angajamentul de a promova o ordine globală incluzivă, bazată pe reguli;

111.își exprimă profunda îngrijorare cu privire la cele mai recente schimbări ale poziției interne și militare a Chinei de la cel de al 20-lea Congres Național al Partidului Comunist Chinez; consideră că asertivitatea tot mai mare a Chinei, în parte printr-o politică de constrângere economică, rămâne una dintre principalele provocări geopolitice ale secolului 21; consideră că China demonstrează că are atât intenția, cât și, din ce în ce mai mult, puterea economică, diplomatică, militară și tehnologică de a dezechilibra ordinea internațională bazată pe norme; insistă asupra faptului că acest lucru necesită un răspuns multidimensional prin care UE își menține colaborarea selectivă cu China cu privire la o serie de aspecte-cheie, reducând în același timp riscurile din această relație prin reducerea tot mai mare a dependenței economice în sectoarele critice, în conformitate cu strategia de securitate economică a UE; ia act de faptul că o implicare substanțială în relația cu China este din ce în ce mai dificilă din cauza concurenței mai proeminente și a dimensiunilor rivalității sistemice; subliniază că China rămâne importantă în multe domenii de politică, inclusiv în ceea ce privește schimbările climatice; avertizează că dezvoltarea continuă a parteneriatului strategic sino-rus, inclusiv în domeniul transferurilor de tehnologie și de capabilități militare și al cooperării în regiunea arctică, poate spori capacitatea Chinei de a constrânge partenerii UE din Asia și din întreaga lume; își reiterează apelul privind o strategie UE-China mai asertivă, care să modeleze relațiile cu China în interesul UE și să țină seama pe deplin de provocările generate de ascensiunea Chinei ca actor mondial;

112.condamnă actele de război hibrid, cum ar fi atacurile cibernetice, campaniile de dezinformare și supravegherea sau spionajul cetățenilor chinezi în UE; îndeamnă China să pună capăt imediat acestor acte răuvoitoare și manipulării informațiilor și ingerințelor sale electorale și invită Comisia și statele membre să pună în aplicare de urgență inițiative legate de ingerințele externe în toate procesele democratice din UE, inclusiv dezinformarea, astfel cum a sugerat Parlamentul; condamnă sancțiunile împotriva deputaților din Parlamentul European și din parlamentele naționale (și a oficialilor altor entități ale UE), a grupurilor de reflecție și cercetătorilor din Europa și solicită ridicarea imediată și necondiționată a acestora;

113.condamnă sistemul de muncă forțată impus de guvernul chinez și încălcările drepturilor omului de către acesta, despre care Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului a declarat că pot constitui crime împotriva umanității, inclusiv un risc ridicat de genocid în Xinjiang și crime împotriva umanității în Tibet și Mongolia Interioară, precum și politicile opresive împotriva altor minorități etnice; reamintește că politica UE „O singură Chină” rămâne o piatră de temelie a relațiilor UE-China; condamnă din nou încălcarea de către China a angajamentelor sale internaționale, încălcările declarațiilor comune sino-britanice și sino-portugheze, ale Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice, ale principiului „o țară, două sisteme” și ale Legii fundamentale a Hong Kong-ului, precum și reprimarea autonomiei regiunii administrative speciale și a personalităților opoziției, inclusiv a membrilor societății civile și a membrilor familiilor acestora; invită Comisia să evalueze statutul autonom al Hong Kong-ului și al Macao, având în vedere încălcarea de către China a Declarațiilor comune sino-britanice și sino-portugheze și reprimarea autonomiei Hong Kong-ului;

114.evidențiază că trebuie să se asigure o abordare europeană unificată atunci când China își utilizează influența economică pentru a reduce la tăcere opoziția împotriva încălcărilor drepturilor omului pe care le comite; îndeamnă China să investigheze și să prevină orice încălcare a drepturilor omului și a dreptului internațional; reamintește că China, în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, are o responsabilitate specială în ceea ce privește Declarația Universală a Drepturilor Omului; este preocupat de situația creștinilor și a altor minorități religioase, inclusiv de libertatea lor de cult în China, deoarece aceștia se confruntă cu persecuții continue;

115.condamnă tendința crescândă de represiune transnațională din partea Chinei și invită statele membre ale UE care nu au făcut încă acest lucru să își suspende tratatele de extrădare cu China și Hong Kong și să închidă toate „secțiile de poliție” chineze ilegale de pe teritoriile lor; se declară îngrijorat de acordul privind „întărirea asigurării respectării legii și a patrulelor comune” semnat de ministrul securității publice din China și ministrul de interne al Ungariei la 16 februarie 2024; cere guvernului ungar să dezvăluie imediat și în întregime toate detaliile acordului și potențialele efecte negative ale acestuia asupra securității comune și a suveranității Uniunii Europene; invită SEAE să monitorizeze îndeaproape procesele deținuților politici din Hong Kong și să solicite eliberarea lor, inclusiv a fondatorului Apple Daily, Jimmy Lai;

116.ia act de cel mai recent summit BRICS care a avut loc la Johannesburg în august 2023 și de obiectivele geopolitice ale Chinei în ceea ce privește BRICS, precum și de discursurile Chinei în contextul inițiativelor sale privind dezvoltarea globală, securitatea globală și civilizația mondială; subliniază necesitatea ca UE și statele sale membre să intensifice dialogul și cooperarea cu unii membri BRICS+ pentru a contracara acțiunile rău intenționate ale Rusiei și influența tot mai mare a Chinei în întreaga lume;

117.îndeamnă UE și China să intensifice dialogul și cooperarea strânsă în lupta împotriva pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat și, în general, în ceea ce privește utilizarea sustenabilă a resurselor biologice marine și guvernanța oceanelor; solicită UE să consolideze cooperarea cu Regatul Unit, Statele Unite, Japonia și cu alți actori-cheie ai politicii privind pescuitul și oceanele, recurgând la instrumente diplomatice pentru a încuraja China să realizeze progrese privind reformele necesare ale cadrului său de guvernanță în domeniul pescuitului;

118.condamnă cu fermitate provocările militare continue ale Chinei împotriva Taiwanului și reafirmă respingerea fermă a oricărei modificări unilaterale a statu-quo-ului în Strâmtoarea Taiwan, care pune în pericol stabilitatea regională; solicită UE și statelor sale membre să se asigure, printr-o atenționare clară și consecventă, că orice încercare de a schimba unilateral statu-quoul din Strâmtoarea Taiwan, în special prin forță sau constrângere, nu poate fi acceptată și va avea costuri ridicate; subliniază că revendicările teritoriale ale Chinei nu au niciun temei în dreptul internațional; denunță, de asemenea, blocarea de către China a participării Taiwanului la organizațiile multilaterale; invită Comisia și statele membre să sprijine participarea semnificativă a Taiwanului în cadrul organizațiilor internaționale relevante, cum ar fi OMS, Organizația Aviației Civile Internaționale și Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice; reiterează faptul că Taiwanul este un partener esențial al UE și un aliat democratic în regiunea indo-pacifică; recunoaște importanța Taiwanului în securizarea lanțurilor de aprovizionare globale, în special în sectorul înaltei tehnologii, și îndeamnă UE și statele sale membre să se angajeze într-o cooperare mai strânsă cu Taiwanul; salută vizitele în Taiwan, începând din 2021, ale delegațiilor oficiale consecutive ale comisiilor Parlamentului și încurajează continuarea schimburilor între UE și Taiwan; invită Comisia să lanseze, fără întârziere, măsuri pregătitoare pentru negocieri privind un acord bilateral de investiții cu Taiwanul;

119.denunță declarațiile președintelui chinez potrivit cărora China nu va renunța niciodată la dreptul de a utiliza forța în ceea ce privește Taiwanul și încurajează conducerea Chinei să dea dovadă de prudență și reținere înaintea alegerilor prezidențiale și parlamentare din Taiwan; ia act de faptul că nici Taiwanul, nici China nu sunt subordonate una celeilalte; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la utilizarea de către China a dezinformării ostile pentru a submina încrederea în democrația și guvernanța Taiwanului; invită UE și statele sale membre să coopereze cu partenerii internaționali pentru a contribui la susținerea democrației în Taiwan, fără ingerințe și amenințări străine, și subliniază că numai guvernul ales în mod democratic al Taiwanului poate reprezenta poporul taiwanez pe scena internațională; ia act de necesitatea de a se concentra, de asemenea, pe diplomația preventivă pentru a evita orice escaladare în Strâmtoarea Taiwan;

120.ia act de faptul că China s-a concentrat pe consolidarea influenței sale în regiunea indo-pacifică prin sporirea ajutorului, a dezvoltării, a diplomației și a cooperării în materie de securitate în ultimul deceniu; subliniază că resursele trebuie să fie puse în comun pentru a consolida în mod eficace amprenta politică a UE și pentru a proiecta UE ca partener fiabil și strategic în zona Pacificului; își exprimă îngrijorarea cu privire la încercările Chinei de a domina regiunea mărilor aflate în apropierea sa, inclusiv Marea Chinei de Sud și Marea Chinei de Est, care ar putea denatura grav echilibrul regional de putere și ar putea afecta negativ interesele economice și politice ale UE; îndeamnă China, în acest sens, să înceteze acțiunile și presiunile militare împotriva marinei filipineze și a insulelor sale ocupate din Marea Chinei de Sud; încurajează statele membre să își unească forțele și să colaboreze la nivel ministerial cu țările insulare din Pacific și cu Organizația Statelor din Africa, Zona Caraibilor și Pacific; subliniază că o aplicare serioasă a deciziilor COP28 reprezintă o preocupare esențială pentru țările din regiune și, prin urmare, îndeamnă SEAE să promoveze sprijinul global pentru o tranziție verde sustenabilă și să își intensifice diplomația în domeniul climei pentru a consolida cooperarea privind măsurile de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a acestora;

121.subliniază că ASEAN este un aliat esențial pentru consolidarea multilateralismului bazat pe norme; solicită o cooperare strânsă în conformitate cu declarația comună a liderilor UE‑ASEAN din 14 decembrie 2022 pentru a modela dinamica regională dincolo de constrângerile binare ale concurenței dintre China și America; subliniază în plus, în acest context, importanța menținerii libertății de navigație în Marea Chinei de Sud și Marea Chinei de Est; reamintește necesitatea de a pune pe deplin în aplicare Planul de acțiune UE-ASEAN pentru perioada 2023-2027;

122.salută semnarea Acordului Samoa și a protocoalelor regionale la acesta, care vor permite o concentrare regională fără precedent asupra țărilor din Africa, zona Caraibilor și Pacific și solicită ratificarea rapidă atât din partea Organizației Statelor din Africa, Zona Caraibilor și Pacific, cât și a UE; îndeamnă Comisia și VP/ÎR să se asigure că summitul UE-Uniunea Africană din februarie 2022 este urmat de măsuri pentru a aprofunda cooperarea cu privire la inițiativele de interes comun și a răspunde nevoilor țărilor partenere din Africa; solicită ca cea de a treia reuniune ministerială UE-Uniunea Africană amânată să aibă loc cât mai curând posibil; subliniază că UE ar trebui să urmărească priorități geografice la nivel bilateral, concentrându-se asupra principalilor parteneri africani, dar și la nivel regional, punând accentul pe punerea în aplicare a strategiilor regionale privind Sahel și țările de coastă, regiunea Marilor Lacuri și Cornul Africii; salută, în acest context, operațiunea Atalanta, care, fiind prima operațiune navală a UE cu obiectivul specific de a proteja navele Programului Alimentar Mondial al ONU, a devenit o operațiune reușită de combatere a pirateriei; încurajează Consiliul și statele membre să ia în considerare extinderea domeniului geografic de aplicare al operațiunii Atalanta;

123.acordă o importanță deosebită consolidării colaborării în materie de securitate cu țările din Golful Guineei, sprijinind integrarea acestora și solidaritatea intraregională; salută, în acest sens, lansarea inițiativei UE pentru securitate și apărare în sprijinul țărilor vest-africane din Golful Guineei, pentru o durată inițială de doi ani, în strânsă coordonare cu Côte d’Ivoire, Ghana, Togo și Benin; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la deteriorarea stabilității în Sahel, exacerbată de puciul militar din Niger și de dizolvarea instituțiilor democratice; nu recunoaște și nu va recunoaște autoritățile rezultate ca urmare a puciului din Niger; își reiterează apelul foarte clar la restabilirea deplină, fără întârziere, a ordinii constituționale și susține pe deplin declarațiile Comunității Economice a Statelor din Africa de Vest și ale partenerilor săi africani și internaționali în această privință;

124.denunță ingerința Rusiei în Africa, în special prin creșterea influenței Grupului Wagner pe continent, și condamnă cu fermitate abuzurile și crimele comise de acesta; reamintește că stabilitatea în Sahel are repercusiuni directe asupra securității și stabilității frontierelor externe europene în Marea Mediterană; solicită UE să mărească resursele și să intensifice cooperarea cu partenerii noștri pentru a combate traficul de ființe umane prin Mediterana și Belarus și pentru a dezmembra rețelele infracționale utilizate pentru traficul de ființe umane; consideră că politica UE cu privire la Sahel nu a produs rezultatele scontate și ia act de anunțul VP/ÎR cu privire la revizuirea strategiei UE cu privire la Sahel;

125.subliniază necesitatea de a adapta abordarea actuală pentru a păstra influența și solicită consolidarea angajamentului și sprijinului UE pentru regiune; salută pregătirea de către Comisie a unei „noi abordări strategice” a parteneriatului cu Africa, ținând seama de noua situație geopolitică, și îndeamnă Comisia și Consiliul să dezvolte un parteneriat reciproc avantajos, axat pe chestiuni comune pentru Europa și Africa; salută pachetul de investiții Global Gateway Africa – Europa, în valoare de 150 de miliarde EUR, menit să sprijine partenerii africani în dezvoltarea unei redresări și transformări puternice, favorabile incluziunii, verzi și digitale; consideră că eforturile de combatere a dezinformării și de promovare mai eficientă a sprijinului UE pentru Africa trebuie intensificate și îmbunătățite de urgență;

126.subliniază că accesul la apă potabilă sigură este una dintre provocările majore ale secolului al XXI-lea, mai ales că aproape 60 % din resursele acvifere traversează frontiere teritoriale politice; subliniază că deficitul de apă poate duce la cele mai grave conflicte dacă nu se are în vedere utilizarea fluxurilor într-un mod integrat și partajat; subliniază necesitatea ca UE să adopte o strategie de facilitare a soluțiilor tehnologice și geopolitice în zonele afectate de deficitul de apă, care are un potențial extrem de destabilizator; încurajează țările situate în principalele zone de conflict legat de apă să semneze Convenția de la Helsinki privind apa din 1992 privind protecția și utilizarea căilor navigabile transfrontaliere și a lacurilor internaționale;

127.condamnă acțiunile întreprinse de Nicolas Maduro din Venezuela, care reprezintă o amenințare directă la adresa suveranității Guyanei; invită comunitatea internațională să se angajeze în discuții pentru a stabili o soluție diplomatică care să respecte jurisdicția Curții Internaționale de Justiție (CIJ) cu privire la acest litigiu de lungă durată;

128.condamnă regimul autoritar al lui Daniel Ortega și al Rosario Murillo, care subminează în mod sistematic structurile democratice din Nicaragua, inclusiv separarea puterilor, sistemul electoral și respectarea drepturilor omului; reamintește că regimul din Nicaragua menține legături strânse cu alte autocrații, cum ar fi cele din Iran, Venezuela și Cuba, demonstrându-și în același timp în mod constant sprijinul pentru Kremlin, printre altele, prin autorizarea unei prezențe militare ruse în Nicaragua; solicită eliberarea tuturor prizonierilor politici, printre care se numără mai mulți episcopi și preoți catolici, care au fost arestați în încercarea de a reduce la tăcere dizidenții, pentru a se reveni la statul de drept și a se facilita dialogul dintre regim și opoziție de către UE; condamnă abuzurile psihologice și fizice continue la care sunt supuși toți deținuții de către poliție și autoritățile penitenciare, precum și detenția incommunicado în care sunt ținuți unii dintre aceștia, fără acces la avocați, la contactul cu familia sau la îngrijiri medicale; reamintește regimului nicaraguan că este răspunzător de asigurarea faptului că condițiile de detenție îi respectă obligațiile internaționale în materie de drepturi ale omului și standarde precum regulile minime standard ale ONU privind tratamentul deținuților (regulile Nelson Mandela);

129.consideră că abordarea politică a UE față de Cuba este constructivă, dar critică, astfel cum este consacrată în Acordul de dialog politic și de cooperare din 2016; regretă că regimul cubanez a ignorat și a încălcat în permanență aceste principii și drepturi timp de decenii; condamnă în termenii cei mai fermi încălcările drepturilor omului și abuzurile sistematice, care s-au înmulțit în ultima vreme, împotriva miilor de prizonieri politici, protestatari, disidenți politici, lideri religioși, activiști pentru drepturile omului și artiști independenți, printre alții, comise de regimul cubanez; îndeamnă autoritățile cubaneze să pună imediat capăt politicii de represiune; ia act de faptul că cel de al patrulea dialog privind drepturile omului a avut loc în Cuba în noiembrie 2023, dar condamnă faptul că la acestea nu au participat organizații independente ale societății civile; concluzionează, prin urmare, că acest exercițiu nu a produs rezultate tangibile; are convingerea că UE consideră că dialogul este un scop în sine și nu un instrument de îmbunătățire a condițiilor de viață ale cetățenilor cubanezi care au fost martori la o penurie gravă de alimente și la crize sanitare care au determinat un exod pe scară largă; respinge faptul că regimul cubanez interzice în prezent vizitele la fața locului ca parte a unui mecanism de supraveghere disponibil pentru actori internaționali imparțiali, cum ar fi Uniunea Europeană; condamnă cu fermitate, în acest context, faptul că regimul cubanez a refuzat unei delegații a Parlamentului European să viziteze țara;

130.observă că UE ar trebui să fie deosebit de interesată de revigorarea parteneriatului său cu țările din America Latină și zona Caraibilor; ia act de faptul că angajamentul UE în regiune a scăzut în ultimele decenii, ceea ce a creat un vid pentru actorii străini răuvoitori; îndeamnă țările din America Latină să adopte o atitudine mai fermă de condamnare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei; este preocupat de creșterea criminalității organizate și a traficului de droguri în America Latină, care are, de asemenea, un impact asupra UE; condamnă cu fermitate violența și atacurile infracționale comise de grupările armate implicate în traficul de droguri în Ecuador și din apropierea acestuia; solicită o creștere substanțială a cooperării biregionale pentru combaterea acestui fenomen;

131.ia act de reuniunea la nivel înalt dintre UE și Comunitatea Statelor Latinoamericane și Caraibiene din 17 și 18 iulie 2023 și speră că va îmbunătăți relațiile biregionale, în special având în vedere influența tot mai mare a Chinei și a Rusiei în America Latină și zona Caraibilor; invită statele membre și SEAE să urmărească o diplomație proactivă în regiune, cu un accent puternic pe apărarea ordinii mondiale multilaterale, a dreptului internațional și a respectării democrației și a drepturilor omului; salută semnarea noului Acord-cadru avansat UE-Chile, care constă dintr-o parte politică și de cooperare, precum și dintr-o parte comercială și de investiții, și solicită realizarea de progrese în direcția semnării și ratificării Acordului global de asociere UE-Mexic; invită Comisia și Președinția belgiană a Consiliului să avanseze în mod decisiv și să încheie acordul cu Mercosur înainte de sfârșitul actualei legislaturi, menținând, în același timp, cel mai înalt nivel de ambiție în ceea ce privește punerea în aplicare a dispozițiilor sale în materie de sustenabilitate; salută, de asemenea, finalizarea procesului de ratificare a Acordului de asociere UE-America Centrală;

132.subliniază importanța promovării unor relații și mai strânse cu Norvegia, partenerul asociat cel mai apropiat al UE, prin intermediul Acordului privind Spațiul Economic European; salută încheierea tratativelor explicative cu Elveția și solicită înregistrarea de progrese în negocierile pentru un nou acord; salută rezultatul negocierilor pentru un acord de asociere între UE și Andorra și San Marino; ia act de suspendarea negocierilor privind un acord de asociere cu Monaco;

133.solicită o implicare mai puternică a UE în Arctica, deoarece aceasta are o importanță geostrategică esențială pentru UE, având în vedere consecințele schimbărilor climatice, concurența industrială și economică, amenințările în materie de securitate cauzate, printre altele, de expansiunea militară rusă în Nordul îndepărtat și libertatea și siguranța navigației; ia act de faptul că NATO a subliniat importanța Nordului îndepărtat, în special având în vedere extinderea posibilelor rute maritime, accesul la resursele naturale, conservarea climei și revendicările teritoriale, toate acestea putând duce la creșterea tensiunilor geopolitice; reliefează că implicarea UE în regiune trebuie să presupună cooperarea cu partenerii locali, inclusiv cu popoarele indigene;

134.solicită un sprijin mai puternic pentru strategia UE în materie de securitate maritimă, întrucât libertatea de navigație constituie o provocare din ce în ce mai mare; insistă asupra faptului că libertatea de navigație trebuie respectată în permanență și că trebuie acordată prioritate dezamorsării și prevenirii conflictelor armate și incidentelor militare;

135.subliniază că regiunea polară sudică ar trebui considerată o zonă de interes emergentă, având în vedere schimbările în evoluția dinamicii geopolitice; subliniază importanța cooperării multilaterale în gestionarea zonelor marine protejate; încurajează UE să elaboreze o agendă polară europeană specifică, care să încerce să integreze ambițiile sale regionale în PESC și care să reunească interesele considerabile ale statelor membre în domeniul științei, al conservării oceanelor, al pescuitului, al păcii regionale și al multilateralismului bazat pe norme; solicită intensificarea dialogului UE-China-Antarctica;

136.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei / Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.