<?xml version="1.0" encoding="UTF-8" standalone="no"?><SDOCTA xmlns:xsi="http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance" STATUS="DEF1" xsi:noNamespaceSchemaLocation="TA.xsd"><IDENT><STRING BOLD="on">P9_TA(2024)0106</STRING></IDENT><TI><STRING BOLD="on">Drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în acest domeniu – raport anual pe 2023</STRING></TI><HIDDEN><STRING HIDDEN="on" ITALIC="on">(A9-0424/2023 - Raportor: Nacho Sánchez Amor)</STRING></HIDDEN><TXTLST><RESOL><TI><STRING BOLD="on">Rezoluția Parlamentului European din 28 februarie 2024 referitor la drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în acest domeniu - raport anual pe 2023 (2023/2118(INI))</STRING></TI><TEXT><PREAMBLE><PRINIT><STRING ITALIC="on">Parlamentul European,</STRING></PRINIT><GRVISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere articolele 2, 3, 8, 21 și 23 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere articolele 17 și 207 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului și alte tratate și instrumente ale ONU în domeniul drepturilor omului,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite din 1951 privind statutul refugiaților și Protocolul din 1967 la aceasta,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite din 1948 pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid și rezoluția 43/29 a Consiliului pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite din 22 iunie 2020 referitoare la prevenirea genocidului,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Convenția internațională din 1976 asupra eliminării și reprimării crimei de apartheid,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva torturii și altor pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante (UNCAT), adoptată la 10 decembrie 1984,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei din 18 decembrie 1979,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CNUDPH),</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Declarația privind eliminarea tuturor formelor de intoleranță și de discriminare bazate pe religie sau convingere, proclamată prin rezoluția 36/55 a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite din 25 noiembrie 1981,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Declarația Organizației Națiunilor Unite din 18 decembrie 1992 privind drepturile persoanelor care aparțin minorităților naționale, etnice, religioase sau lingvistice,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Declarația Organizației Națiunilor Unite privind apărătorii drepturilor omului, adoptată prin consens prin rezoluția 53/144 a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite din 9 decembrie 1998,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite din 20 noiembrie 1989 cu privire la drepturile copilului și cele două protocoale opționale la aceasta, adoptate la 25 mai 2000,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere rezoluția 55/25 din 15 noiembrie 2000 privind Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate (Protocolul de la Palermo) și Protocolul la aceasta privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane, în special de femei și copii, care a intrat în vigoare la 25 decembrie 2003),</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Tratatul Organizației Națiunilor Unite privind comerțul cu arme, care a intrat în vigoare la 24 decembrie 2014, și Codul de conduită al UE privind exporturile de arme din 5 iunie 1998,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Declarația de la Beijing a Organizației Națiunilor Unite din septembrie 1995,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite, adoptată la 25 septembrie 2015, în special obiectivele 1, 4, 5, 8, 10 și 16,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Pactul mondial pentru asigurarea unei migrații legale, desfășurate în condiții de siguranță și de ordine adoptat la 19 decembrie 2018 și Pactul mondial privind refugiații din 17 decembrie 2018,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere cea de a opta revizuire a Strategiei globale a Organizației Națiunilor Unite de combatere a terorismului, adoptată la 22 iunie 2023,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Convențiile Consiliului Europei din 4 aprilie 1997 pentru protecția drepturilor omului și a demnității ființei umane în ceea ce privește aplicarea biologiei și medicinei și protocoalele adiționale la acestea, din 16 mai 2005 privind lupta împotriva traficului de ființe umane și din 25 octombrie 2007 privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Convenția Consiliului Europei din 11 mai 2011 privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul), care nu a fost ratificată de toate statele membre,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Protocoalele nr. 6 și nr. 13 la Convenția Consiliului Europei din 28 aprilie 1983 pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitor la abolirea pedepsei cu moartea,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Regulamentul (UE) 2020/1998 al Consiliului din 7 decembrie 2020 privind măsuri restrictive împotriva încălcărilor grave ale drepturilor omului și a abuzurilor grave împotriva drepturilor omului<FOOTNOTE><FIELD> JO L 410 I, 7.12.2020, p. 1.</FIELD></FOOTNOTE>,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iunie 2021 de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională - „Europa globală”, de modificare și abrogare a Deciziei nr. 466/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) 2017/1601 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului<FOOTNOTE><FIELD> JO L 209, 14.6.2021, p. 1.</FIELD></FOOTNOTE>,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Planul de acțiune privind drepturile omului și democrația pentru perioada 2020-2024, adoptat de Consiliu la 17 noiembrie 2020, și evaluarea sa la jumătatea perioadei, adoptată la 9 iunie 2023,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 25 noiembrie 2020 intitulată „Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen (GAP) III - O agendă ambițioasă pentru egalitatea de gen și emanciparea femeilor în acțiunile externe ale UE” (JOIN(2020)0017),</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere comunicarea Comisiei din 18 septembrie 2020 intitulată „O Uniune a egalității: Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025” (COM(2020)0565),</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Comunicarea Comisiei din 24 martie 2021 referitoare la Strategia UE privind drepturile copilului (COM(2021)0142),</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere comunicarea Comisiei din 3 martie 2021 intitulată „O Uniune a egalității: Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030” (COM(2021)0101),</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere comunicarea Comisiei din 12 noiembrie 2020 intitulată „O Uniune a egalității: strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025” (COM(2020)0698),</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Orientările UE cu privire la apărătorii drepturilor omului, adoptate de Consiliu la 14 iunie 2004 și revizuite în 2008, și având în vedere a doua notă de orientare privind punerea în aplicare a orientărilor, aprobată în 2020,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Orientările UE privind promovarea respectării dreptului internațional umanitar din 2005, actualizate în 2009<FOOTNOTE><FIELD> JO C 303, 15.12.2009, p. 12.</FIELD></FOOTNOTE>,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Orientările UE privind pedeapsa cu moartea, adoptate de Consiliu la 12 aprilie 2013,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Orientările UE privind promovarea și protecția libertății de religie sau de convingere, adoptate de Consiliu la 24 iunie 2013,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Orientările UE pentru promovarea și protejarea exercitării tuturor drepturilor omului de către persoanele lesbiene, gay, bisexuale, transgen și intersexuale (LGBTI), adoptate de Consiliu la 24 iunie 2013,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Orientările UE în domeniul drepturilor omului privind libertatea de exprimare online și offline, adoptate de Consiliu la 12 mai 2014,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Orientările UE în domeniul drepturilor omului privind nediscriminarea în acțiunea externă, adoptate de Consiliu la 18 martie 2019,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Orientările UE în domeniul drepturilor omului privind apa potabilă sigură și salubritatea, adoptate de Consiliu la 17 iunie 2019,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Orientările revizuite ale politicii UE față de țările terțe în ceea ce privește tortura și alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, adoptate de Consiliu la 16 septembrie 2019,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Orientările revizuite ale UE privind dialogurile pe tema drepturilor omului cu țările partenere/terțe, aprobate de Consiliu la 22 februarie 2021,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere comunicarea Comisiei din 12 septembrie 2012 intitulată „Rădăcinile democrației și ale dezvoltării durabile: angajamentul Europei față de societatea civilă în ceea ce privește relațiile externe” (COM(2012)0492),</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere concluziile Consiliului din 10 martie 2023 privind rolul spațiului civic în protejarea și promovarea drepturilor fundamentale în UE,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Concluziile Consiliului din 20 februarie 2023 privind prioritățile UE pentru 2023 în cadrul forurilor ONU însărcinate cu apărarea drepturilor omului,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere propunerea prezentată de Comisie la 23 februarie 2022 pentru o directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 (COM(2022)0071),</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere propunerea Comisiei din 14 septembrie 2022 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind interzicerea produselor fabricate prin muncă forțată pe piața Uniunii (COM(2022)0453),</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere propunerea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 3 mai 2023 de regulament al Consiliului privind măsuri restrictive împotriva actelor grave de corupție (JOIN(2023)0013),</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Declarația de la Reykjavik a Consiliului Europei, „Uniți în jurul valorilor noastre”, din 16-17 mai 2023,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere raportul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene intitulat „Protecția apărătorilor drepturilor omului aflați în situații de risc: intrarea și șederea în UE și sprijinul Uniunii” din 11 iulie 2023,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Raportul anual pe 2022 al UE privind drepturile omului și democrația în lume,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere foaia de parcurs comună din 7 septembrie 2022 a Parlamentului European și a președințiilor prin rotație ale Consiliului privind organizarea, coordonarea și punerea în aplicare a calendarului negocierilor dintre colegiuitori privind sistemul european comun de azil (SECA) și noul Pact european privind migrația și azilul,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere Premiul Saharov pentru libertatea de gândire și laureatele lui, acesta fiind decernat în 2023 Jinei Mahsa Amini și mișcării „Femeie, Viață, Libertate” din Iran,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere rezoluția sa din 15 ianuarie 2019 referitoare la Orientările UE și mandatul trimisului special al UE pentru promovarea libertății religioase sau de convingere în afara UE<FOOTNOTE><FIELD> JO C 411, 27.11.2020, p. 30.</FIELD></FOOTNOTE>,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere rezoluția sa din 23 octombrie 2020 referitoare la egalitatea de gen în politica externă și de securitate a UE<FOOTNOTE><FIELD> JO C 404, 6.10.2021, p. 202.</FIELD></FOOTNOTE>,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere rezoluția sa din 19 mai 2021 referitoare la protecția drepturilor omului și politica externă a UE în domeniul migrației<FOOTNOTE><FIELD> JO C 15, 12.1.2022, p. 70.</FIELD></FOOTNOTE>,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere rezoluția sa din 19 mai 2021 referitoare la efectele schimbărilor climatice asupra drepturilor omului și rolul activiștilor de mediu în această chestiune<FOOTNOTE><FIELD> JO C 15, 12.1.2022, p. 111.</FIELD></FOOTNOTE>,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere rezoluția sa din 8 iulie 2021 referitoare la regimul mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului (Legea Magnițki a UE)<FOOTNOTE><FIELD> JO C 99, 1.3.2022, p. 152.</FIELD></FOOTNOTE>,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere rezoluția sa din 16 septembrie 2021 conținând recomandări adresate Comisiei privind identificarea violenței de gen ca un nou domeniu al criminalității enumerat la articolul 83 alineatul (1) din TFUE<FOOTNOTE><FIELD> JO C 117, 11.3.2022, p. 88.</FIELD></FOOTNOTE>,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere rezoluția sa din 16 martie 2023 referitoare la Orientările UE cu privire la apărătorii drepturilor omului<FOOTNOTE><FIELD> JO C, C/2023/409, 23.11.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2023/409/oj.</FIELD></FOOTNOTE>,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere recomandarea sa din 17 februarie 2022 adresată Consiliului și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind corupția și drepturile omului<FOOTNOTE><FIELD> JO C 342, 6.9.2022, p. 295.</FIELD></FOOTNOTE>,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere rezoluția sa din 18 ianuarie 2023 referitoare la drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință - raport anual pe 2022<FOOTNOTE><FIELD> JO C 214, 16.6.2023, p. 77.</FIELD></FOOTNOTE> și rezoluțiile sale anterioare referitoare la rapoartele anuale precedente,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere toate rezoluțiile sale referitoare la încălcări ale drepturilor omului, ale democrației și ale statului de drept (cunoscute sub denumirea de rezoluții de urgență), adoptate în conformitate cu articolul 144 din Regulamentul său de procedură începând din 2019, în special cele adoptate în 2022 și 2023,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere rezoluția sa din 3 mai 2022 referitoare la persecutarea minorităților pe motive de convingeri sau religie<FOOTNOTE><FIELD> JO C 465, 6.12.2022, p. 33.</FIELD></FOOTNOTE>,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere scrisoarea din partea Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0424/2023),</P></VISA></GRVISA><GRCONS><CONS><P><NO.P>A.</NO.P>întrucât 2023 marchează cea de a 75-a aniversare a Declarației Universale a Drepturilor Omului, cea de a 30-a aniversare a Declarației și a Programului de acțiune de la Viena, cea de a 25-a aniversare a Declarației Organizației Națiunilor Unite privind apărătorii drepturilor omului și a Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI);</P></CONS><CONS><P><NO.P>B.</NO.P>întrucât, în acțiunea sa externă, Uniunea Europeană este ghidată de valorile și principiile consacrate la articolul 2, la articolul 3 alineatul (5) și la articolul 21 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care au inspirat crearea, dezvoltarea și extinderea UE; întrucât aceste valori includ, în primul rând, respectarea demnității umane, libertățile fundamentale, statul de drept și universalitatea și indivizibilitatea drepturilor omului, principiile egalității, solidarității și nediscriminării și respectarea principiilor prevăzute de Carta Organizației Națiunilor Unite și de dreptul internațional;</P></CONS><CONS><P><NO.P>C.</NO.P>întrucât în acțiunea sa externă, Uniunea trebuie să definească și să desfășoare politici și acțiuni comune în scopul consolidării și sprijinirii democrației și a drepturilor omului, în conformitate cu articolul 21 alineatul (2) din TUE; întrucât acest lucru poate fi realizat doar plasând cu succes democrația și drepturile omului în centrul tuturor politicilor și al instrumentelor UE, inclusiv al celor care vizează comerțul, dezvoltarea, securitatea și apărarea și extinderea, printre altele;</P></CONS><CONS><P><NO.P>D.</NO.P>întrucât consecvența și coerența între politicile interne și externe ale UE bazate pe principiile și valorile pe care se întemeiază Uniunea sunt esențiale pentru realizarea unor politici eficace și credibile ale UE de sprijinire a drepturilor omului și democrației;</P></CONS><CONS><P><NO.P>E.</NO.P>întrucât țările democratice trebuie să garanteze fiecărei persoane capacitatea de a se bucura de drepturile omului și de libertățile fundamentale; întrucât UE își menține pe deplin angajamentul de a apăra multilateralismul și valorile, principiile și normele universale care ghidează statele membre ale ONU; întrucât UE și partenerii săi ar trebui să susțină apărarea universalității drepturilor omului ca prioritate;</P></CONS><CONS><P><NO.P>F.</NO.P>întrucât ordinea internațională bazată pe norme este contestată din ce în ce mai mult de diferiți actori care încearcă, pe cont propriu sau prin acțiuni concertate, să submineze organizațiile multilaterale și să saboteze, să eludeze sau să împiedice punerea în aplicare a dreptului internațional umanitar și a dreptului internațional al drepturilor omului; întrucât manipularea informațiilor și interferența au devenit o parte integrantă a arsenalului utilizat de actorii autocrați pentru a exercita presiuni asupra valorilor și normelor democratice, slăbind controalele privind abuzul de putere, crescând incidența și gravitatea încălcărilor drepturilor omului și restrângând spațiile pentru societatea civilă, pentru mass-media independentă și pentru mișcările de opoziție democratice;</P></CONS><CONS><P><NO.P>G.</NO.P>întrucât numărul autocrațiilor a crescut, 70 % din populația lumii trăind în prezent sub un regim autoritar, potrivit Universității din Göteborg<FOOTNOTE><FIELD> Universitatea din Göteborg, „The world is becoming increasingly authoritarian - but there is hope” („Lumea devine din ce în ce mai autoritară - dar există speranță”), 2 martie 2023 https://www.gu.se/en/news/the-world-is-becoming-increasingly-authoritarian-but-there-is-hope.</FIELD></FOOTNOTE>; întrucât regresele înregistrate în ceea ce privește democrația au devenit o tendință globală definitorie în politică și vizează țările cu o lungă tradiție democratică, care încă se confruntă cu probleme legate de polarizarea politică, de disfuncționalitățile instituționale și de amenințările la adresa libertăților civile; întrucât această creștere a autoritarismului, a iliberalismului și a tendințelor reacționare la nivel mondial, inclusiv în Uniunea Europeană, amenință ordinea mondială bazată pe norme, protecția și promovarea drepturilor omului și a democrației în lume, precum și valorile și principiile pe care se întemeiază Uniunea Europeană;</P></CONS><CONS><P><NO.P>H.</NO.P>întrucât evaluarea la jumătatea perioadei din acest an a Planului de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația 2020-2024 arătă că, în pofida progreselor înregistrate până în prezent, nici UE, nici partenerii săi care împărtășesc aceeași viziune nu se pot declara mulțumiți, în special în contextul provocărilor fără precedent la adresa drepturilor omului, a libertății și a democrației în întreaga lume;</P></CONS><CONS><P><NO.P>I.</NO.P>întrucât încălcarea drepturilor legate de libertatea de gândire, de conștiință și de religie continuă în lumea întreagă și creează situații de opresiune, de conflict și de război și încălcări ale dreptului internațional;</P></CONS><CONS><P><NO.P>J.</NO.P>întrucât, în raportul din 2010 către Consiliul pentru Drepturile Omului, expertul independent în domeniul drepturilor culturale a identificat totuși drepturile culturale ca fiind drepturi care vizează o gamă largă de aspecte, cum ar fi dreptul de a participa la viața culturală și la educație, printre altele, precum și prezența drepturilor culturale în diferite instrumente internaționale de drepturile omului;</P></CONS><CONS><P><NO.P>K.</NO.P>întrucât egalitatea de gen este o valoare fundamentală a UE; întrucât drepturile fundamentale ale femeilor și ale fetelor, inclusiv drepturile lor sexuale și reproductive, sunt în continuare încălcate în întreaga lume; întrucât apărătorii drepturilor omului în cazul femeilor și organizațiile societății civile care își desfășoară activitatea în domeniul egalității de gen, al drepturilor femeilor și al sănătății sexuale și reproductive, precum și al drepturilor aferente se confruntă în continuare cu o restrângere a spațiului necesar pentru activitățile lor esențiale, precum și cu amenințări cu violența, cu hărțuirea și cu intimidarea; întrucât ar trebui, prin urmare, ca integrarea dimensiunii de gen și abordarea intersecțională să fie implementate și incluse ca principiu orizontal în toate activitățile și politicile UE;</P></CONS><CONS><P><NO.P>L.</NO.P>întrucât criza energetică, combinată cu criza producției alimentare, conduce la creșterea sărăciei și a vulnerabilității în lume, cu un impact care subminează drepturile omului;</P></CONS><CONS><P><NO.P>M.</NO.P>întrucât conduita responsabilă în afaceri a întreprinderilor cu sediul în UE joacă un rol esențial în asigurarea punerii eficace în aplicare a politicilor UE privind drepturile omului atât în UE, cât și în afara acesteia, inclusiv în ceea ce privește munca; întrucât UE s-a angajat să promoveze adoptarea unei conduite responsabile în afaceri în toate sectoarele de producție și la toate nivelurile lanțului valoric, precum și protejarea victimelor încălcărilor și a abuzurilor asupra drepturilor omului în domeniul afacerilor;</P></CONS><CONS><P><NO.P>N.</NO.P>întrucât urgențele de mediu, inclusiv cele apărute ca urmare a despăduririlor provocate de schimbările climatice, precum și operațiunile extractive cu caracter comercial pot conduce la încălcări ale drepturilor omului și afectează nu numai persoanele și comunitățile din imediata vecinătate, dar și întreaga omenire; întrucât în ultimii ani s-a înregistrat o creștere a numărului de asasinate, de agresiuni și de alte forme de violență împotriva persoanelor care apără drepturile în domeniul mediului, inclusiv din rândul populațiilor indigene; întrucât schimbările climatice și degradarea mediului sunt două provocări urgente și interconectate care subminează atât dezvoltarea durabilă, cât și exercitarea drepturilor omului la nivel mondial; întrucât prejudiciile aduse mediului și efectele schimbărilor climatice exacerbează precaritatea, marginalizarea și inegalitatea, forțând din ce în ce mai mult oamenii să își părăsească casele sau obligându-i să rămână în locuri nesigure, în care vulnerabilitatea lor este mărită;</P></CONS><CONS><P><NO.P>O.</NO.P>întrucât organizațiile de apărare a drepturilor omului și apărătorii drepturilor omului, precum și organizațiile societății civile (OSC) sunt aliați esențiali ai UE în eforturile acesteia de a proteja și a promova drepturile omului, democrația și statul de drept și de a preveni conflictele la nivel mondial; întrucât, prin urmare, este în interesul fundamental al UE și al statelor sale membre să sprijine activitatea acestor organizații și să le protejeze pe ele, precum și spațiul în care își desfășoară activitatea; întrucât guvernele din întreaga lume adoptă tot mai des noi tipuri de tactici și măsuri restrictive împotriva apărătorilor drepturilor omului pentru a le cenzura activitatea și a-i reduce la tăcere și a-i hărțui; întrucât astfel de măsuri includ acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice (SLAPP), politici guvernamentale restrictive, campanii de defăimare, discriminare și intimidare sau violență, inclusiv execuții extrajudiciare, răpiri și arestări și detenții arbitrare; întrucât atacurile împotriva apărătorilor drepturilor omului vizează tot mai mult și familiile și comunitățile acestora; întrucât spațiul pentru societatea civilă se diminuează, inclusiv ca rezultat al adoptării de către statele din întreaga lume a unor proceduri de acordare a licențelor din ce în ce mai stricte pentru OSC, a interdicțiilor sau a plafoanelor pentru finanțarea pe care OSC-urile o pot primi de la donatori, precum și din cauza stigmatului de „agent străin” atașat OSC-urilor; întrucât un climat de impunitate pentru actele comise împotriva apărătorilor drepturilor omului predomină în numeroase țări din lume;</P></CONS><CONS><P><NO.P>P.</NO.P>întrucât terorismul rămâne una dintre cele mai grave amenințări la adresa păcii și a securității internaționale și constituie o încălcare clară a drepturilor omului și a libertăților fundamentale;</P></CONS><CONS><P><NO.P>Q.</NO.P>întrucât Premiul Saharov pentru libertatea de gândire din 2021 a fost decernat lui Alexei Navalnîi; întrucât Navalnîi a fost încarcerat din februarie 2021 în condiții inumane; întrucât ultimul său loc de detenție a fost la Yamalo-Nenets în Siberia de Vest, unde a fost ucis la 16 februarie 2024;</P></CONS></GRCONS></PREAMBLE><DISPOSITIF><ACTLST><ACTINIT><STRING BOLD="on"><STRING ITALIC="on">Abordarea tendințelor globale și a provocărilor majore</STRING></STRING></ACTINIT><ACTION><P><NO.P>1.</NO.P>reafirmă universalitatea, interdependența, interconectarea și indivizibilitatea drepturilor omului, precum și demnitatea inerentă fiecărei ființe umane; reafirmă datoria UE și a statelor sale membre de a promova și proteja democrația, statul de drept și caracterul inalienabil și universal al drepturilor omului în întreaga lume într-un mod hotărât, coerent și consecvent; solicită UE și statelor sale membre să promoveze unirea forțelor între democrații și organizațiile internaționale și regionale relevante pentru a aborda amenințările și a promova drepturile omului la nivel mondial, inclusiv printr-o poziție solidă și publică care să reafirme angajamentul nostru de a apăra universalitatea drepturilor omului și statul de drept;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>2.</NO.P>regretă faptul că regimurile totalitare și autoritare comit abuzuri la adresa instituțiilor multilaterale, în special a Consiliului pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite, prin care încearcă să neutralizeze capacitatea mecanismelor în domeniul drepturilor omului de a trage la răspundere statele pentru încălcările drepturilor omului, precum și să submineze și/sau să rescrie normele internaționale astfel încât să corespundă agendei lor autoritare; invită Consiliul și statele membre să colaboreze cu aliați democratici care împărtășesc o viziune similară pentru a sprijini o reformă a instituțiilor multilaterale, astfel încât acestea să devină mai reziliente la influența nefastă a regimurilor autoritare;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>3.</NO.P>subliniază că UE trebuie să fie pe deplin pregătită să contracareze ascensiunea și influența nocivă a autoritarismului, a iliberalismului și a extremismului, precum și amenințările la adresa protecției drepturilor omului și atacurile tot mai frecvente la adresa universalității drepturilor omului, a democrației, a statului de drept și a dreptului internațional umanitar;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>4.</NO.P>subliniază că angajamentul ambițios și retorica politicii externe a UE privind drepturile omului impun ca aceasta să fie consecventă și exemplară în ceea ce privește angajamentul față de drepturile universale ale omului și de democrație; regretă deteriorarea situației drepturilor omului și a statului de drept în întreaga lume, inclusiv în UE, ceea ce subminează credibilitatea UE atunci când se opune declinului democrației la nivel mondial și regreselor în ceea ce privește situația drepturilor omului; invită UE și statele sale membre să conducă prin puterea exemplului și să respecte cu strictețe drepturile omului, să asigure un mediu favorabil pentru societatea civilă și să abordeze eventualele tendințe negative în acest domeniu;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>5.</NO.P>condamnă tendința tot mai pronunțată de încălcare a drepturilor omului și a principiilor și valorilor democratice în întreaga lume, cum ar fi adâncirea nivelurilor de inegalitate socială, economică și politică, inversarea drepturilor, în special pentru femei, excluderea persistentă și sistematică și discriminarea împotriva unor grupuri sociale întregi, execuțiile, execuțiile extrajudiciare, tortura, violența de gen, discriminarea și apartheidul de gen, arestările și detențiile arbitrare, discriminarea sistematică și structurală și inegalitatea, măsurile de combatere a persoanelor și grupurilor marginalizate și vulnerabile, a societății civile, a oponenților politici și a minorităților etnice și religioase, sclavia și munca forțată, deportările forțate, utilizarea excesivă a violenței de către autoritățile publice, cenzura și amenințările a adresa mass-mediei și a jurnaliștilor independenți, precum și amenințările din sfera digitală, cum ar fi supravegherea online și închiderea internetului, printre altele; condamnă practicile de represiune transnațională ale regimurilor autocratice; regretă slăbirea protecției instituțiilor democratice și reducerea spațiului de acțiune pentru societățile civile din întreaga lume, care conduc la impunitate pentru încălcările drepturilor omului; observă că numărul democrațiilor a continuat să scadă, în timp ce numărul regimurilor autoritare a crescut;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>6.</NO.P>denunță discursurile adaptate pe care regimurile autoritare și iliberale le elaborează pentru a ataca universalitatea drepturilor omului și a statului de drept; avertizează că discursurile menționate mai sus sunt diseminate de aceste regimuri în forurile internaționale, cum ar fi Consiliul pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite; solicită UE și statelor sale membre să combată aceste discursuri ostile, adesea bazate pe afirmații de relativism cultural pentru a ascunde abuzurile de putere, printre altele, precum și dezinformarea și ingerințele străine în UE; solicită UE și statelor membre să utilizeze toate instrumentele de care dispun, inclusiv prin exploatarea deplină a potențialului relațiilor culturale internaționale ale UE;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>7.</NO.P>este îngrijorat de organizarea unor conferințe internaționale și a unor evenimente extrem de mediatizate în țări autoritare și iliberale în care apărătorii drepturilor omului sunt persecutați sau hărțuiți, precum și de utilizarea de către aceste țări a unor astfel de evenimente drept ocazii pentru a-și face publicitate și pentru a prezenta o imagine denaturată pe scena globală în ceea ce privește situația drepturilor omului pe teritoriul lor;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>8.</NO.P>atrage atenția asupra unui set din ce în ce mai mare de instrumente utilizate de regimurile autoritare, totalitare și iliberale, care construiesc un cadru de erodare a drepturilor omului prin dispoziții legislative și nelegislative care sunt folosite pentru a manipula alegerile, a reduce la tăcere și a amenința societatea civilă, persoanele și grupurile marginalizate și vulnerabile, minoritățile, oponenții politici, mass-media independentă și vocile critice, pentru a controla sistemul judiciar și a-i persecuta pe apărătorii drepturilor omului, jurnaliști, avocați, artiști și activiști, precum și pe alții care critică practicile acestor regimuri;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>9.</NO.P>condamnă nerespectarea tot mai frecventă a dreptului internațional al drepturilor omului de către regimurile autoritare și iliberale, în special cele care creează și extind conflictele interne și internaționale existente și provoacă altele noi, cu consecințe devastatoare pentru drepturile omului; constată că aceste regimuri încearcă să submineze legitimitatea dreptului internațional al drepturilor omului, pentru a evita obligația pe care o au de a-l aplica;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>10.</NO.P>solicită să fie evaluată eficacitatea strategiei „diplomației tăcute” sau „discrete” și solicită ca UE să își facă auzită vocea atunci când apără drepturile omului;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>11.</NO.P>condamnă cu fermitate și este profund îngrijorat de atrocitățile, crimele de război și încălcările grave ale dreptului internațional umanitar, inclusiv violența sexuală, violența de gen, deportarea copiilor și tortura și uciderea civililor și prizonierilor de război, comise de forțele armate ruse și de reprezentanții acestora în războiul de agresiune ilegal, nejustificat și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei; reamintește că sprijinirea Ucrainei în războiul său împotriva Rusiei are o importanță vitală pentru a proteja o ordine internațională bazată pe norme; îndeamnă să se ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că persoanele care au comis crime de război și încălcări ale drepturilor omului în Ucraina sunt identificate și trase la răspundere; solicită UE și statelor sale membre să continue să ofere sprijin deplin părților interesate, măsurilor și mecanismelor relevante în acest domeniu, inclusiv procurorilor, anchetatorilor și sistemului judiciar din Ucraina, CPI, Comisiei de anchetă a Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU și investigațiilor naționale în temeiul principiului jurisdicției universale; remarcă că este important să se strângă rapid și să se păstreze dovezi ale crimelor de război și ale crimelor împotriva umanității și salută eforturile societății civile în acest scop;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>12.</NO.P>este șocat și consternat de asasinarea laureatului Premiului Saharov din 2021 Alexei Navalnîi, care și-a sacrificat viața pentru a apăra democrația și a se opune oprimării și corupției din Rusia;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>13.</NO.P>solicită încetarea imediată a focului în Fâșia Gaza;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>14.</NO.P>constată cu satisfacție că există, de asemenea, „zone luminoase”, care reflectă anumite progrese în materie de drepturile omului în acest context de provocări majore la adresa drepturilor omului la nivel mondial; sprijină cu fermitate activitatea desfășurată de ONU, de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), de Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al OSCE (ODIHR) și de Consiliul Europei (CoE), precum și de apărătorii drepturilor omului și de OSC, printre altele, în vederea transpunerii angajamentelor internaționale în acțiuni concrete pentru respectarea drepturilor omului; accentuează necesitatea unei comunicări mai strategice privind drepturile omului și democrația, care să demonstreze angajamentul UE prin partajarea de evoluții pozitive, politici și bune practici și invită delegațiile UE și misiunile diplomatice ale statelor membre ale UE să desfășoare acțiuni în acest sens și în țările terțe; sprijină campania organizată de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) în 2023 pentru a marca cea de a 75-a aniversare a Declarației Universale a Drepturilor Omului în sprijinul Inițiativei 75 pentru Drepturile Omului a Organizației Națiunilor Unite și inițiativa „Good Human Rights Stories”<FOOTNOTE><FIELD> https://goodhumanrightsstories.net/.</FIELD></FOOTNOTE> („Povești de succes în domeniul drepturilor omului”) ca modalitate de promovare a unor relatări pozitive despre drepturile omului;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>15.</NO.P>subliniază faptul că UNRWA joacă un rol de neînlocuit în furnizarea de ajutoare esențiale pentru a asigura supraviețuirea zilnică a 2,2 milioane de civili în Gaza, care se confruntă cu o amenințare groaznică la adresa vieților lor și a celor mai elementare drepturi; respinge suspendarea finanțării UNRWA de către 18 state și reamintește că, în cazul în care această decizie nu este revocată, UNRWA va epuiza toate fondurile în lunile următoare; solicită, prin urmare, UE și statelor sale membre să acorde sprijin UNRWA cu o finanțare adecvată pentru a-și continua și a-și îmbunătăți activitatea umanitară salvatoare de vieți;</P></ACTION></ACTLST><ACTLST><ACTINIT><STRING BOLD="on"><STRING ITALIC="on">Răspunsul acordat provocărilor la adresa drepturilor omului și democrației universale</STRING></STRING></ACTINIT><ACTINIT><STRING ITALIC="on">Apărarea drepturilor omului și a dreptului internațional umanitar</STRING></ACTINIT><ACTION><P><NO.P>16.</NO.P>subliniază legătura dintre încălcările drepturilor omului și impunitatea larg răspândită și lipsa de răspundere din regiunile și țările afectate de conflicte; reliefează necesitatea de a respecta drepturile internaționale ale omului și dreptul internațional umanitar, în special Convențiile de la Geneva; condamnă cu fermitate încălcările dreptului internațional umanitar și încălcările drepturilor omului de către forțele guvernamentale și grupurile armate din întreaga lume, care au reprezentat, în unele cazuri, crime de război și crime împotriva umanității; solicită garantarea efectivă a trecerii rapide și neîngrădite a ajutorului umanitar în timpul conflictelor armate și al dezastrelor naturale și crearea sistematică de coridoare umanitare atunci când și acolo unde este necesar în situații de conflict armat și război; condamnă încercările guvernelor autoritare de a interveni în activitățile organizațiilor de ajutor umanitar și de a restricționa activitățile acestora; reamintește, în acest context, importanța coordonării dintre actorii civili și militari; condamnă consecințele umanitare dezastruoase și încălcările drepturilor omului cauzate de războiul și conflictele moderne din întreaga lume, inclusiv bombardarea țintelor civile, violul și tortura, strămutările forțate și deportările ilegale, printre altele; subliniază impactul de gen al conflictelor armate, inclusiv utilizarea violenței sexuale împotriva femeilor și fetelor ca tactică de război, impactul asupra copiilor și minorităților, precum și consecințele sale asupra mediului;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>17.</NO.P>invită UE și statele sale membre să își intensifice eforturile pentru a promova respectarea dreptului internațional umanitar și pentru a oferi asistență victimelor, ca să aibă acces la justiția internațională și să obțină reparații și despăgubiri; subliniază că atacurile care vizează civili și obiecte indispensabile supraviețuirii civililor sunt interzise de dreptul internațional umanitar; solicită UE și partenerilor săi internaționali să utilizeze pe deplin toate instrumentele relevante pentru a combate crimele internaționale, inclusiv aplicarea principiului jurisdicției universale, tribunalele speciale la nivel național și internațional, de asemenea împotriva crimei de agresiune, precum și pentru a institui mecanisme de cooperare și de finanțare flexibile cu scopul de a colecta și a analiza rapid dovezi ale crimelor; invită Comisia să se asigure că aceste instrumente sunt aplicate într-o manieră coordonată și complementară cu alte instrumente relevante ale UE și ale statelor membre;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>18.</NO.P>este profund îngrijorat de persistența ocupațiilor prelungite și a anexărilor de teritorii; solicită să se acorde o atenție deosebită situației drepturilor omului în teritoriile ocupate ilegal, inclusiv în cazurile de ocupație prelungită și al numeroaselor conflicte înghețate, și să se ia măsuri eficiente pentru a preveni încălcările grave ale drepturilor omului, inclusiv încălcarea dreptului la viață, restricționarea libertății de circulație și discriminarea;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>19.</NO.P>își reiterează apelul adresat statelor membre de a contribui la limitarea conflictelor armate și a încălcărilor grave ale drepturilor omului sau ale dreptului umanitar internațional prin respectarea strictă a dispozițiilor articolului 7 din Tratatul ONU privind comerțul cu arme referitor la exporturi și evaluarea exporturilor și a poziției comune a Consiliului 2008/944/PESC privind exporturile de arme<FOOTNOTE><FIELD> Poziția comună 2008/944/PESC a Consiliului din 8 decembrie 2008 de definire a normelor comune care reglementează controlul exporturilor de tehnologie și echipament militar (JO L 335, 13.12.2008, p. 99).</FIELD></FOOTNOTE> și a Regulamentului UE privind produsele cu dublă utilizare<FOOTNOTE><FIELD> Regulamentul (UE) 2021/821 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a unui regim al Uniunii pentru controlul exporturilor, serviciilor de intermediere, asistenței tehnice, tranzitului și transferului de produse cu dublă utilizare (JO L 206, 11.6.2021, p. 1).</FIELD></FOOTNOTE>; îndeamnă UE să evalueze utilizarea rău intenționată a programelor de spionaj până la punerea în aplicare a unor reglementări solide care să garanteze utilizarea acestora în conformitate cu standardele internaționale privind drepturile omului; își exprimă în continuare îngrijorarea cu privire la utilizarea dronelor armate în afara cadrului juridic internațional și solicită evaluări ale impactului asupra drepturilor omului în ceea ce privește proiectele de dezvoltare a dronelor armate; invită UE să adopte o inițiativă de crearea a unui instrument obligatoriu din punct de vedere juridic care să interzică armele autonome letale aflate în afara unui control uman semnificativ;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>20.</NO.P>insistă asupra importanței asigurării coerenței politicii UE în ceea ce privește situațiile de ocupare sau de anexare a teritoriului, care ar trebui să fie ghidată de dreptul internațional umanitar pentru a preveni încălcări grave ale drepturilor omului pe teren; subliniază responsabilitatea corporațiilor cu sediul în UE de a aplica cea mai strictă politică de diligență necesară cu privire la orice activitate economică sau financiară în sau cu aceste teritorii și de a asigura respectarea strictă a dreptului internațional, precum și a politicii de sancțiuni a UE, atunci când se aplică în aceste situații; în acest context, invită Comisia să clarifice normele aplicabile în ceea ce privește comerțul UE cu astfel de teritorii;</P></ACTION></ACTLST><ACTLST><ACTINIT><STRING ITALIC="on">Dreptul la viață: progrese către abolirea universală a pedepsei cu moartea</STRING></ACTINIT><ACTION><P><NO.P>21.</NO.P>își reiterează opoziția de principiu față de pedeapsa cu moartea, care este o pedeapsă crudă, inumană, degradantă și ireversibilă; regretă faptul că, în pofida tendinței din unele țări din afara UE de a lua măsuri în vederea abolirii pedepsei cu moartea, există în continuare provocări semnificative în acest sens; regretă faptul că, în alte țări din afara UE, aceasta este din ce în ce mai folosită și numărul sentințelor de condamnare la moarte care au fost executate a atins cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani; își reiterează apelul ca toate țările să abolească complet pedeapsa cu moartea sau să instituie un moratoriu imediat ca prim pas către abolirea sa; încurajează UE și statele membre să utilizeze toate instrumentele de care dispun, inclusiv acordurile comerciale și de asociere cu țări terțe, pentru a acționa în direcția unui moratoriu privind utilizarea pedepsei cu moartea în vederea abolirii acesteia;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>22.</NO.P>subliniază că UE trebuie să urmărească în mod asiduu abolirea universală a pedepsei cu moartea ca obiectiv major al politicii sale externe în domeniul drepturilor omului; invită UE și statele sale membre să apere abolirea în forurile internaționale relevante și să pledeze pentru un sprijin cât mai larg pentru această poziție; încurajează eforturile continue ale organismelor ONU privind abolirea universală a pedepsei cu moartea, în conformitate cu rezoluțiile Adunării Generale a ONU; solicită, în plus, țărilor în cauză să reducă lista infracțiunilor sau a delictelor pasibile de pedeapsa cu moartea, ca un prim pas; solicită transparență în ceea ce privește condamnările la moarte și execuțiile în țările care nu publică aceste statistici; sprijină procesul de adoptare de către Uniunea Africană a proiectului de protocol la Carta africană a drepturilor omului și ale popoarelor privind abolirea pedepsei cu moartea în Africa; încurajează alte țări terțe și organizații regionale să demareze procese similare, inclusiv prin includerea semnificativă a OSC-urilor; subliniază că este important să se sprijine eforturile depuse la nivel local și regional în vederea abolirii acesteia;</P></ACTION></ACTLST><ACTLST><ACTINIT><STRING ITALIC="on">Dreptul la libertatea de exprimare, libertatea mass-mediei, libertatea academică și dreptul la informare</STRING></ACTINIT><ACTION><P><NO.P>23.</NO.P>este profund îngrijorat de regresele tot mai mari în ceea ce privește libertatea de exprimare, inclusiv de exprimare artistică, și libertatea mass-mediei în întreaga lume, în special pentru jurnaliști; condamnă cenzurarea jurnaliștilor, a apărătorilor drepturilor omului și a OSC, a „câinilor de pază” publici, a avertizorilor și a artiștilor, prin aplicarea așa-numitelor legi privind „agenții străini”, precum și a altor măsuri legislative și nelegislative adoptate de regimurile autoritare, totalitare și neliberale, cum ar fi creșterea sarcinilor administrative, amenzile, amenințările, limbajul defăimător și denigrator; își reiterează profunda îngrijorare cu privire la utilizarea SLAPP pentru a-i reduce la tăcere și îndeamnă atât statele membre, cât și țările terțe să pună capăt unor astfel de practici; constată că unele dintre aceste practici pot apărea și într-o serie de țări cu o lungă tradiție democratică din întreaga lume; salută, în acest context, eforturile depuse în vederea consolidării protecției jurnaliștilor și a activiștilor, și în UE împotriva acțiunilor în justiție nefondate și abuzive menite să îi reducă la tăcere;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>24.</NO.P>recunoaște importanța esențială a sprijinirii jurnaliștilor care se confruntă cu persecuții și cu amenințări la adresa siguranței lor și solicită instituirea unor programe de protecție a jurnaliștilor care să faciliteze relocarea și transferul celor aflați în pericol imediat; regretă practica supravegherii direcționate și a utilizării programelor spion, precum și a altor amenințări digitale, împotriva jurnaliștilor și condamnă încălcările drepturilor acestora la viață privată, la libertatea de exprimare, la libertatea de gândire, la libertatea de informare și la libertatea de asociere impuse de actorii statali și nestatali; reafirmă că accesul la informații credibile și fiabile, atât online, cât și offline, este un drept esențial într-o societate democratică;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>25.</NO.P>invită țările terțe să adopte măsuri urgente pentru a preveni orice utilizare inutilă sau excesivă a forței, a hărțuirii sau a detențiilor arbitrare în timpul protestelor, precum și să abroge sau să modifice orice acte legislative și administrative care încalcă dreptul la libertatea de exprimare și de întrunire;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>26.</NO.P>îndeamnă UE și statele sale membre să își intensifice eforturile diplomatice prin implicarea bilaterală și multilaterală în ceea ce privește cenzura, amenințările sau atacurile la adresa libertății academice, în special încarcerarea cercetătorilor din întreaga lume de către actori statali și nestatali, care au consecințe importante pentru dreptul la educație, pentru a beneficia de avantajele progresului științific și pentru libertatea de opinie și de exprimare; invită SEAE și Comisia să revizuiască mecanismele existente de sprijin și protecție pentru ca apărătorii drepturilor omului să dezvolte capacitatea de a identifica și a asigura asistență, inclusiv protecție și sprijin în situații de urgență, în astfel de cazuri; salută includerea cadrelor universitare expuse riscului în Mecanismul UE pentru apărătorii drepturilor omului;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>27.</NO.P>invită Comisia să asigure un sprijin continuu la nivel înalt pentru Campusul mondial al drepturilor omului și democrației, care a oferit un spațiu sigur studenților și cercetătorilor care au trebuit să fugă din țările lor pentru apărarea democrației și a drepturilor omului și este un element emblematic al sprijinului UE pentru educația în domeniul drepturilor omului la nivel mondial; sprijină Declarația comună privind libertatea academică, susținută de toate statele membre și emisă în cadrul celei de a 52-a sesiuni a Consiliului pentru Drepturile Omului; invită delegațiile statelor membre și ale UE să își asume un rol-cheie în monitorizarea și raportarea încălcărilor la adresa libertății academice în țările terțe; sprijină elaborarea proiectului de principii pentru punerea în aplicare a dreptului la libertatea academică și solicită UE să promoveze adoptarea unor orientări privind libertatea academică în cadrul sistemului ONU;</P></ACTION></ACTLST><ACTLST><ACTINIT><STRING ITALIC="on">Dreptul la libertatea de gândire, de conștiință, religioasă și de convingere</STRING></ACTINIT><ACTION><P><NO.P>28.</NO.P>își reiterează îngrijorarea cu privire la încălcarea dreptului la libertatea de gândire, de conștiință, religioasă și de convingere, precum și la infracțiunile motivate de ură aferente; subliniază că astfel de încălcări au loc dincolo de granițele geografice și culturale; regretă instrumentalizarea identităților religioase sau de convingeri în scopuri politice, inclusiv excluderea minorităților religioase și de convingeri și a comunităților religioase din anumite țări; condamnă escaladarea constrângerii, discriminării, hărțuirii și a violențelor perpetuate împotriva membrilor minorităților de gândire, religioase sau de convingeri, a proprietăților și a lăcașurilor de cult ale acestora; denunță recurgerea la blasfemie, la apostazie sau la alte acuzații pe motive religioase, inclusiv posibilitatea pedepsei cu moartea pentru cei condamnați pentru a reprima minoritățile religioase și activitățile legitime în domeniul drepturilor omului, inclusiv pe internet și pe platformele de comunicare socială, și, în sens mai larg, pentru a restricționa spațiul societății civile; condamnă, în termenii cei mai fermi, persecutarea creștinilor din întreaga lume;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>29.</NO.P>sprijină pe deplin dreptul la libertatea de gândire, de conștiință și de religie, la libertatea de a crede sau de a nu crede, precum și dreptul de a-și manifesta și de a-și schimba sau de a-și părăsi religia sau convingerile fără teama de violență și discriminare; denunță atacurile la adresa persoanelor și a OSC pentru că pun în discuție, critică sau satirizează în mod pașnic convingeri religioase; solicită UE și statelor sale membre să își intensifice eforturile de protejare a acestor drepturi, să abordeze aceste chestiuni în cadrul forumurilor ONU privind drepturile omului și să colaboreze cu mecanismele și comitetele ONU relevante, inclusiv să colaboreze cu țările din afara UE pentru a le apăra și pentru a preveni orice încălcare; solicită, de asemenea, să se depună mai multe eforturi și să se colaboreze la nivel multilateral și cu sprijinul CPI pentru a colecta dovezi ale infracțiunilor motivate de ură, pentru a-i aduce pe autorii acestora în fața justiției și pentru a despăgubi victimele;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>30.</NO.P>recunoaște valoarea dialogului între membrii comunităților cu credințe și religii diferite, care conduce la coexistența pașnică și la înțelegerea reciprocă între diferitele grupuri religioase, bazate pe convingeri și etnice și încurajează UE și statele membre să le promoveze; observă că ateismul și populația nereligioasă înregistrează o creștere rapidă în întreaga lume și nu ar trebui ignorate în cadrul de politici ale UE privind libertatea de gândire, de conștiință, de religie și de convingere;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>31.</NO.P>recomandă ca trimisul special al UE pentru promovarea libertății de religie și de convingere în afara UE să colaboreze îndeaproape și în mod complementar cu Reprezentantul Special al UE (RSUE) pentru drepturile omului, cu reprezentanții UE pentru regiuni specifice și cu Grupul de lucru al Consiliului pentru drepturile omului și, în acest scop, consideră că funcția trimisului special ar trebui integrată în SEAE într-un mod similar celorlalți trimiși speciali și reprezentanților speciali ai UE; regretă faptul că mandatul trimisului special a fost reînnoit de către Comisie fără o evaluare prealabilă a eficacității și a valorii adăugate a acestei poziții, astfel cum a solicitat Parlamentul în repetate rânduri; solicită ca această evaluare să fie efectuată și, pe această bază, să se aloce resurse financiare și umane adecvate pentru a le permite să își execute efectiv mandatul; reamintește că anul acesta s-au împlinit 10 ani de la emiterea Orientărilor UE privind promovarea și protecția libertății de religie sau de convingere; regretă că, deși orientările prevăd propria lor evaluare la trei ani de către Consiliu, până în prezent nu a fost pusă la dispoziția publicului nicio evaluare; invită Consiliul să efectueze această evaluare și să comunice rezultatele acesteia Parlamentului; sprijină pe deplin practica UE de a elabora rezoluții tematice în cadrul Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU și al Adunării Generale a ONU; invită SEAE și delegațiile UE, după caz, să ridice în mod constant problemele generale și cazurile particulare legate de persecutarea sau discriminarea împotriva minorităților religioase sau bazate pe convingeri în cadrul dialogurilor privind drepturile omului cu țările partenere și în cadrul forurilor ONU pentru drepturile omului, urmând, în același timp, o abordare orientată spre rezultate și incluzând o perspectivă de gen;</P></ACTION></ACTLST><ACTLST><ACTINIT><STRING ITALIC="on">Dreptul la egalitate și nediscriminare</STRING></ACTINIT><ACTION><P><NO.P>32.</NO.P>condamnă din nou toate formele de rasism, intoleranță, xenofobie și discriminare pe motive de rasă, etnie, naționalitate, clasă socială, handicap, castă, religie, convingeri, vârstă, sex, orientare sexuală sau identitate de gen; subliniază că este important să se adopte o abordare intersecțională atunci când se analizează problemele legate de discriminare; subliniază că rasismul, discriminarea, xenofobia, antisemitismul și islamofobia, printre altele, precum și persecuția religioasă și intoleranța aferentă, continuă să fie o problemă majoră la nivel mondial și că aceste probleme au fost exacerbate și mai mult de pandemia de COVID-19;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>33.</NO.P>condamnă amenințarea internațională tot mai mare pe care o reprezintă discursurile de incitare la ură, inclusiv online; constată că în cazul femeilor există o probabilitate mai mare de a fi vizate online, ceea ce are un impact negativ asupra participării lor la viața politică și asupra egalității de gen în procesul de luare a deciziilor; solicită adoptarea unor măsuri eficiente pentru a răspunde comportamentelor discriminatorii și a pune capăt impunității și pentru a elabora, în colaborare cu statele membre și cu contribuția Parlamentului, strategii locale specifice pentru a contribui la combaterea discriminării în țările din afara UE, în consultare cu reprezentanții locali și cu organizațiile societății civile; reiterează rolul esențial al educației și al dialogului în promovarea toleranței, a înțelegerii și a diversității;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>34.</NO.P>ia act cu profundă îngrijorare de amploarea și de consecințele ierarhiilor bazate pe caste, ale discriminării și ale încălcărilor drepturilor omului, inclusiv refuzul accesului la sistemul judiciar sau la încadrarea în muncă, segregarea continuă, sărăcia și stigmatizarea, precum și barierele de castă în calea exercitării drepturilor de bază ale omului și a dezvoltării umane; își reiterează apelul pentru elaborarea unei politici a UE privind discriminarea pe criterii de castă și a unor strategii locale specifice pentru a contribui la combaterea discriminării pe criterii de castă în țările cele mai afectate de aceasta; recomandă ca Parlamentul European să abordeze discriminarea pe criterii de castă în toate comisiile și delegațiile sale relevante, să desemneze un punct de contact privind discriminarea pe criterii de castă și, atunci când vizitează țările terțe vizate de această chestiune, să se consulte cu organizațiile relevante și să abordeze problema discriminării pe criterii de castă cu autoritățile locale și cu alți omologi și să organizeze o audiere anuală pentru a analiza acțiunile și progresele UE cu ocazia Zilei internaționale împotriva discriminării rasiale;</P></ACTION></ACTLST><ACTLST><ACTINIT><STRING ITALIC="on">Dreptul de a nu fi supus torturii și tratamentelor crude, inumane sau degradante</STRING></ACTINIT><ACTION><P><NO.P>35.</NO.P>condamnă orice acțiune sau încercare de instigare, autorizare, sistematizare sau consimțământ sau acceptare a torturii și a altor metode de tratament sau pedepse crude, inumane sau degradante, disparițiile forțate, detențiile arbitrare și execuțiile extrajudiciare, indiferent de circumstanțe, inclusiv din partea forțelor de ordine; invită toate țările să adopte și să pună în aplicare măsuri eficace, cu o abordare orientată spre victimă, pentru a preveni tortura și alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, asigurându-se în același timp că autorii acestor fapte sunt trași la răspundere și regretă că acestea continuă să fie folosite în mod obișnuit în numeroase țări; ia act cu mare îngrijorare de tendința de înmulțire a cazurilor de tortură la nivel mondial și de impunitatea pe scară largă a autorilor săi; invită toate țările să își revizuiască în mod sistematic normele de interogare și protocoalele de conduită pentru aplicarea legii, în conformitate cu standardele internaționale privind drepturile omului;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>36.</NO.P>regretă existența prizonierilor de conștiință în întreaga lume și invită SEAE și statele membre să își intensifice eforturile pentru a le asigura eliberarea necondiționată; invită SEAE și Comisia să sprijine instituirea și funcționarea mecanismelor naționale de prevenire în țările terțe, precum și OSC care activează în acest domeniu; invită UE să se angajeze într-un dialog cu țările terțe pentru ca îmbunătățirea condițiilor din penitenciare să fie considerată o chestiune majoră de politică publică, în special prin soluționarea problemei supraaglomerării penitenciarelor prin utilizarea unor alternative la detenție; recunoaște rolul important al OSC și al apărătorilor drepturilor omului în lupta împotriva torturii și a altor forme de rele tratamente și îndeamnă UE să le sprijine în monitorizarea locurilor de privare de libertate, în conformitate cu orientările revizuite ale UE privind tortura;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>37.</NO.P>reamintește că între 500 și 700 de copii palestinieni cu vârsta de până la 12 ani sunt reținuți și urmăriți penal de instanțele militare israeliene; ia act de faptul că unii dintre ei sunt reținuți fără a fi inculpați, în timp ce alții sunt acuzați că au aruncat pietre; condamnă ferm această încarcerare ilegală și imorală de către statul israelian și solicită eliberarea tuturor copiilor palestinieni din închisorile israeliene;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>38.</NO.P>invită UE să încurajeze țările terțe să își alinieze dispozițiile naționale privind garanțiile judiciare la angajamentele lor internaționale (de exemplu, incriminarea torturii în concordanță cu UNCAT); condamnă toate formele de trafic de persoane și de muncă forțată, inclusiv cele sponsorizate de state, precum și toate formele de sclavie modernă; solicită UE și statelor sale membre să preia inițiativa în ceea ce privește eradicarea acestora și să includă, după caz, o trimitere specifică în acest sens în acordurile UE cu țările terțe;</P></ACTION></ACTLST><ACTLST><ACTINIT><STRING ITALIC="on">Dreptul de participare al publicului</STRING></ACTINIT><ACTION><P><NO.P>39.</NO.P>constată că dreptul de a participa activ și pasiv la alegeri libere, transparente și corecte nu este respectat în regimurile autoritare, totalitare și iliberale, dar există din ce în ce mai multe obstacole în calea exercitării depline a acestor drepturi într-o serie de țări democratice; subliniază că aceste regimuri organizează alegeri false cu scopul de a-și consolida puterea, deoarece nu au o adevărată contestație politică, legitimitate și pluralism; solicită să se consolideze eforturile depuse în vederea garantării participării publice a minorităților, precum și a creșterii nivelului de reprezentare a femeilor și a tinerilor în procesele electorale; subliniază rolul pe care îl au misiunile Uniunii Europene de observare a alegerilor în evaluarea independentă și imparțială a proceselor electorale pe care le supraveghează; solicită măsuri subsecvente adoptării și punerii în aplicare a recomandărilor acestor misiuni de observare electorală în state terțe și solicită ca acestea să fie incluse ca element esențial în cadrul relațiilor dintre Uniune și țara terță vizată; ia act de faptul că există un scenariu din ce în ce mai frecvent în care țările refuză să invite UE să le observe alegerile și invită SEAE să soluționeze situația;</P></ACTION></ACTLST><ACTLST><ACTINIT><STRING ITALIC="on">Drepturile culturale</STRING></ACTINIT><ACTION><P><NO.P>40.</NO.P>afirmă universalitatea drepturilor culturale ca formă a drepturilor omului care permite indivizilor, precum și grupurilor de oameni, să se dezvolte și să își exprime umanitatea și identitatea; sprijină mandatul raportorului special al ONU în domeniul drepturilor culturale pentru a conferi o mai mare vizibilitate drepturilor culturale în sistemul drepturilor omului și pentru a promova o mai bună înțelegere a gravității încălcării acestora, precum și a oportunității de realizare a acestora pentru toți, și solicită reînnoirea mandatului raportorului special după 2024; condamnă cu fermitate distrugerea patrimoniului istoric, artistic și cultural în conflicte, ca și distrugerea sistematică și motivată politic sau ideologic a patrimoniului istoric, artistic și cultural și eradicarea identităților și culturilor statelor suverane, popoarelor sau minorităților; condamnă sustragerea și traficul ilegale de bunuri culturale; solicită returnarea operelor și artefactelor culturale în locurile lor de origine; reamintește că distrugerea patrimoniului cultural poate constitui o crimă de război și o încălcare a drepturilor omului, iar în acest context reamintește responsabilitatea de a proteja angajamentele asumate de comunitatea internațională, inclusiv acela de a proteja patrimoniul cultural atât în timpul conflictelor armate, cât și ulterior;</P></ACTION></ACTLST><ACTLST><ACTINIT><STRING ITALIC="on">Drepturile femeilor, inclusiv sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, și egalitatea de gen</STRING></ACTINIT><ACTION><P><NO.P>41.</NO.P>subliniază că drepturile femeilor și egalitatea de gen sunt drepturi ale omului indispensabile și indivizibile, precum și o bază pentru statul de drept și democrațiile reziliente; regretă faptul că milioane de femei și fete continuă să se confrunte cu discriminarea și violența, în special cele mai vulnerabile în contextul conflictelor, al situațiilor postconflict și al strămutării, în special femeile și fetele cu dizabilități, care sunt victimele unei duble discriminări, și că femeilor și fetelor li se refuză demnitatea, autonomia, inclusiv autonomia corporală, și chiar viața; condamnă regresul actual, din ce în ce mai pronunțat, în ceea ce privește egalitatea de gen și drepturile femeilor, inclusiv toate încercările de a anula drepturile și măsurile de protecție existente, în special în legătură cu sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente (SRHR) precum și legislația, politicile și practicile care continuă să nege sau să limiteze aceste drepturi în multe țări, ceea ce poate echivala cu apartheidul de gen; condamnă toate formele de violență bazată pe gen, precum și exploatarea și își exprimă îngrijorarea cu privire la căsătoriile forțate și la abuzurile pe bază de onoare, la violența și la uciderile comise împotriva femeilor și fetelor; invită UE, statele sale membre și partenerii care împărtășesc aceeași viziune să își intensifice eforturile pentru a asigura exercitarea și protecția deplină a drepturilor omului; salută aderarea UE la Convenția de la Istanbul și invită statele membre ale UE care nu au ratificat încă și nu au pus-o în aplicare să facă acest lucru cât mai curând posibil; sprijină rolul ambasadorului UE pentru egalitatea de gen și diversitate și angajamentul RSUE pentru drepturile omului în aceste domenii; solicită elaborarea unei carte a drepturilor femeilor la nivelul UE;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>42.</NO.P>recunoaște că promovarea și protecția SRHR sunt esențiale pentru realizarea egalității de gen și afirmă dreptul de a avea acces la servicii complete de SRHR, inclusiv la metode contraceptive moderne, la avort legal și în condiții de siguranță, la asistență medicală maternă, prenatală și postnatală, la reproducere asistată, și acces la educație și informații în domeniul SRHR, inclusiv la o educație sexuală cuprinzătoare, fără nicio formă de discriminare, constrângere sau violență; invită UE, SEAE și statele sale membre să ia măsuri ferme pentru a trata cu prioritate și a promova SRHR, inclusiv accesul la avort sigur și legal, în cadrul relațiilor multilaterale și bilaterale, în conformitate cu legislația și standardele internaționale privind drepturile omului și cu orientările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS);</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>43.</NO.P>recunoaște vulnerabilitatea sporită a femeilor care aparțin minorităților, cum ar fi comunitățile etnice, religioase sau de credință, în special în locurile în care sunt prezente grupuri radicalizate și miliții violente; condamnă cu fermitate toate actele de violență în toate formele, inclusiv violența sexuală, răpirea, strămutare forțată, trafic de persoane sau ucidere a femeilor, săvârșite pe motive de etnie, religie sau convingere ori determinate de agende radicale și extremiste; condamnă cu fermitate discriminarea și încălcările drepturilor omului în cazul femeilor cu identități intersecționale, inclusiv a celor aparținând minorităților etnice; invită din nou statele membre să adopte și să pună în aplicare strategii, politici și programe de promovare a SRHR pentru grupurile marginalizate de femei, să elimine barierele sistemice, financiare, juridice, practice și sociale cu care se confruntă acestea și să asigure faptul că SRHR sunt respectate și protejate pretutindeni;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>44.</NO.P>condamnă din nou practica comercială a maternității de substituție, un fenomen global, care expune femeile din întreaga lume la exploatare și trafic de ființe umane, fiind vizate mai ales femeile vulnerabile din punct de vedere financiar și social; evidențiază impactul puternic al acestei practici asupra femeilor, asupra drepturilor femeilor și asupra sănătății femeilor și subliniază implicațiile sale transfrontaliere;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>45.</NO.P>solicită UE ca, în punerea în aplicare a Planului de acțiune pentru egalitatea de gen III, în elaborarea strategiei locale a UE de combatere a discriminării bazate pe gen și în activitatea sectorială relevantă, să abordeze intersecționalitatea prin elaborarea unei politici de combatere a multiplelor forme de discriminare cu care se confruntă milioanele de femei și fete care sunt victime ale încălcărilor drepturilor omului, inclusiv abuzul sexual și violența sexuală, strămutarea, munca forțată și/sau legată de muncă, prostituția și traficul, inclusiv egalitatea de gen și capacitarea femeilor și fetelor în toate aspectele relațiilor externe și ale cooperării pentru dezvoltare, și anume adoptarea unei politici externe, de dezvoltare și de apărare feministe a UE, în conformitate cu angajamentele sale globale;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>46.</NO.P>solicită eforturi mai concertate pentru a elimina utilizarea violenței sexuale ca armă de război și pentru a lupta împotriva impunității autorilor unor astfel de violențe; invită Comisia să continue eforturile de eradicare totală a practicii de mutilare genitală a femeilor, a sterilizării în masă și a avortului forțat în întreaga lume;</P></ACTION></ACTLST><ACTLST><ACTINIT><STRING ITALIC="on">Drepturile minorităților</STRING></ACTINIT><ACTION><P><NO.P>47.</NO.P>reamintește că printre factorii determinanți ai conflictelor violente la nivel mondial se numără, într-o proporție majoritară, plângerile minorităților privind excluderea, discriminarea și inegalitățile legate de încălcarea drepturilor omului în cazul lor, astfel cum a observat raportorul special al ONU pentru problemele minorităților; subliniază că este necesar ca aspectele legate de protecția drepturilor minorităților și de dezvoltarea mecanismelor de protecție să fie integrate la nivelul Organizației Națiunilor Unite; reamintește obligațiile statelor de a proteja drepturile minorităților naționale, etnice, culturale, religioase sau lingvistice de pe teritoriile lor; regretă cazurile din lumea întreagă, în pofida obligațiilor și angajamentelor internaționale de a proteja minoritățile, de politici de asimilare forțată a minorităților naționale, etnice și lingvistice fără a ține seama de drepturile lor fundamentale și de drepturile omului; solicită UE și statelor sale membre să ofere sprijin activ țărilor terțe pentru a respecta drepturile fundamentale ale omului în cazul minorităților naționale, etnice și lingvistice în toate domeniile; invită Comisia să sprijine protejarea drepturilor minorităților, inclusiv ca o prioritate a programului tematic privind drepturile omului și democrația din cadrul Instrumentului UE de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională - (IVCDCI) - Europa Globală;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>48.</NO.P>evidențiază dimensiunea externă a planului de acțiune al UE de combatere a rasismului și invită Comisia, SEAE și delegațiile UE să coopereze cu partenerii din țările terțe pentru a sprijini elaborarea unor strategii și a unor politici similare, prin dialog cu reprezentanții OSC-urilor și cu membrii comunităților marginalizate și vulnerabile, luând în considerare abordarea prezentată în instrumentul de orientare privind discriminarea bazată pe ascendență al Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, și care ar trebui să acopere gama de acțiuni posibile ale UE, cum ar fi promovarea modificărilor legislative și punerea în aplicare, planurile de vizibilitate și programele de sprijin;</P></ACTION></ACTLST><ACTLST><ACTINIT><STRING ITALIC="on">Drepturile migranților și ale refugiaților </STRING></ACTINIT><ACTION><P><NO.P>49.</NO.P>denunță erodarea drepturilor omului și a siguranței migranților, a refugiaților și a persoanelor strămutate forțat; reafirmă drepturile inalienabile ale omului și reamintește obligația statelor de a le proteja în conformitate cu dreptul internațional pertinent; invită UE și statele sale membre să apere în mod eficace aceste drepturi în cadrul politicilor UE în domeniul migrației și al azilului, precum și în cadrul cooperării lor cu țările partenere în acest sens; regretă tendința tot mai accentuată de xenofobie, rasism și discriminare față de migranți; subliniază că refugiații și migranții, în special cei fără forme legale, se confruntă cu diferite forme de violență, inclusiv în timpul strămutărilor, cum ar fi violența sexuală și de gen, precum și cu numeroase obstacole, cum ar fi accesul la educație, asistență medicală și alte servicii de bază; este extrem de preocupat de numărul fără precedent de persoane strămutate forțat ca urmare a încălcării drepturilor omului, care s-a dublat în ultimii 10 ani; salută activarea Directivei privind protecția temporară<FOOTNOTE><FIELD> Directiva 2001/55/CE a Consiliului din 20 iulie 2001 privind standardele minime pentru acordarea protecției temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate, și măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile statelor membre pentru primirea acestor persoane și suportarea consecințelor acestei primiri (JO L 212, 7.8.2001, p. 12).</FIELD></FOOTNOTE> și solicită ca aceasta să fie utilizată atunci când este necesar; solicită consolidarea eforturilor de protecție a dreptului migranților și garantarea accesului acestora la toate serviciile de bază, inclusiv în timpul tranzitului, și să respecte principiul nereturnării; solicită încetarea imediată a practicii ilegale de respingere la frontieră; solicită să se abordeze cauzele profunde ale migrației ilegale și ale strămutărilor forțate;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>50.</NO.P>subliniază importanța principiilor solidarității și responsabilității partajate între statele membre în abordarea fluxurilor migratorii, inclusiv pentru a atenua provocările cu care se confruntă statele membre de primă sosire; își reafirmă sprijinul pentru Foaia de parcurs referitoare la Pactul privind migrația și azilul; îndeamnă colegiuitorii să își intensifice eforturile în vederea încheierii reformei cadrului legislativ privind azilul și migrația înainte de încheierea actualei legislaturi;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>51.</NO.P>insistă ca toate acordurile de cooperare ale UE și ale statelor membre în materie de migrație și de readmisie încheiate cu statele din afara UE să respecte cu strictețe dreptul internațional al drepturilor omului, legislația privind refugiații și dreptul maritim internațional, în special Convenția privind statutul refugiaților; invită Comisia și statele membre să integreze mecanisme de evaluare preliminară și de monitorizare, pentru a vedea impactul cooperării cu țările terțe în domeniul migrației asupra drepturilor omului și să comunice rezultatele Parlamentului; este profund îngrijorat de practica încheierii de acorduri informale cu țările terțe în ceea ce privește cooperarea în domeniul migrației, asupra cărora Parlamentul nu are niciun control; invită statele membre să asigure transparența și să permită controlul parlamentar și controlul democratic, în special în ceea ce privește cooperarea cu părțile despre care se știe că au comis încălcări ale drepturilor omului; insistă asupra faptului că drepturile omului trebuie integrate și monitorizate în toate activitățile desfășurate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) și de Agenția Uniunii Europene pentru Azil (EASO);</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>52.</NO.P>invită UE și statele sale membre să asigure transparența deplină privind fondurile UE legate de migrație pentru țările terțe și să garanteze că ele nu facilitează direct sau indirect comiterea de încălcări ale drepturilor omului sau impunitatea pentru astfel de încălcări; solicită ca operațiunile umanitare finanțate de UE să ia în considerare nevoile specifice ale copiilor și ale altor grupuri vulnerabile și să asigure protecția acestora în timpul strămutărilor; condamnă, în acest context, plasarea copiilor migranți în centre de cazare, în special atunci când aceștia sunt separați de părinții lor sau de tutorii lor legali;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>53.</NO.P>condamnă cu fermitate rețelele de introducere ilegală de migranți implicate în introducerea ilegală de migranți și în traficul de persoane și solicită UE și statelor sale membre să își intensifice eforturile de combatere a acestor rețele și de prevenire a introducerii ilegale de migranți, inclusiv prin colaborarea cu țările terțe, în conformitate cu standardele europene și internaționale privind drepturile omului; subliniază că, din cauza lipsei unor rute de migrație sigure și legale, rețelele de introducere ilegală de migranți profită și sunt responsabile pentru pierderile tragice de vieți omenești de-a lungul rutelor de migrație; subliniază că este esențial să se difuzeze informații și să se deruleze campanii de conștientizare despre riscurile introducerii ilegale de imigranți;</P></ACTION></ACTLST><ACTLST><ACTINIT><STRING ITALIC="on">Drepturile popoarelor indigene</STRING></ACTINIT><ACTION><P><NO.P>54.</NO.P>constată cu regret că popoarele indigene se confruntă în continuare cu discriminări și persecuții pe scară largă și sistematice la nivel mondial, inclusiv cu strămutări forțate; condamnă arestările arbitrare și uciderea apărătorilor drepturilor omului și ai terenurilor care luptă pentru drepturile popoarelor indigene; subliniază că promovarea drepturilor popoarelor indigene și a practicilor lor tradiționale este esențială pentru realizarea dezvoltării durabile, combaterea schimbărilor climatice și conservarea biodiversității; îndeamnă guvernele să urmeze politici de dezvoltare și de mediu care să respecte drepturile economice, sociale și culturale ale popoarelor indigene și populațiilor locale și care să fie incluzive, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU; invită din nou UE, statele membre și partenerii lor din comunitatea internațională să adopte toate măsurile necesare pentru a recunoaște, a ocroti și a promova drepturile populațiilor indigene, inclusiv în ceea ce privește limbile, terenurile, teritoriile și resursele lor, așa cum se prevede în Declarația ONU privind drepturile popoarelor indigene, în special în legătură cu consimțământul liber, prealabil și în cunoștință de cauză; solicită UE și statelor sale membre să asigure implicarea cu bună credință și respectarea drepturilor menționate mai sus prin intermediul instrumentelor comerciale ale UE și al legislației relevante a UE care se aplică întreprinderilor cu sediul în UE; încurajează ratificarea Convenției nr. 169 a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) referitoare la populațiile indigene și tribale;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>55.</NO.P>invită toate statele, inclusiv statele membre ale UE, să se asigure că populațiile indigene și comunitățile locale sunt incluse în deliberări și în procesele decizionale ale diplomației internaționale în domeniul climei; încurajează Comisia să continue să promoveze dialogul și colaborarea dintre popoarele indigene și UE;</P></ACTION></ACTLST><ACTLST><ACTINIT><STRING ITALIC="on">Drepturile omului, afacerile și comerțul</STRING></ACTINIT><ACTION><P><NO.P>56.</NO.P>subliniază rolul comerțului ca instrument major de promovare și îmbunătățire a situației drepturilor omului în țările partenere ale UE, inclusiv prin sistemul generalizat de preferințe Plus (SGP+); remarcă totuși că îmbunătățirile înregistrate în unele dintre țările în cauză sunt puține sau inexistente; deplânge efectele negative ale activităților comerciale excesive și exploatatoare asupra drepturilor omului și a democrației și condamnă corporațiile care exploatează în mod ilegal resursele naturale, având un impact negativ asupra exercitării drepturilor omului în comunitățile locale;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>57.</NO.P>solicită UE să asigure instrumente europene și internaționale complementare și ambițioase care să stabilească prevederi solide și substanțiale, inclusiv accesul la justiție și căi de atac eficiente pentru persoanele afectate; solicită, în acest sens, un acord final rapid și ambițios cu privire la Directiva privind diligența necesară a întreprinderilor în materie de sustenabilitate, cu norme obligatorii ale UE privind comportamentul responsabil al întreprinderilor în ceea ce privește drepturile omului, drepturile lucrătorilor și drepturile de mediu și o finalizare în timp util a interdicției privind produsele prin muncă forțată, pentru a se asigura că produsele fabricate prin muncă forțată sunt interzise pe piața Uniunii; subliniază că implicarea semnificativă a părților interesate, care include victimele, reprezentanții victimelor, sindicatele și alte părți interesate vizate este o componentă generală și permanentă a procesului de diligență necesară și, de asemenea, o etapă fundamentală pentru identificarea, abordarea și eliminarea muncii forțate; subliniază importanța măsurilor de remediere și de acces la justiție care sunt în conformitate cu Principiile directoare ale Organizației Națiunilor Unite privind afacerile și drepturile omului, inclusiv măsuri financiare și nefinanciare în consultare cu victimele; îndeamnă Comisia să prezinte Consiliului o recomandare pentru obținerea unui mandat ambițios astfel încât UE să se angajeze cât mai curând posibil în negocierile în desfășurare cu privire la instrumentul cu caracter juridic obligatoriu al ONU privind întreprinderile și drepturile omului; invită Comisia, SEAE și delegațiile UE să continue să promoveze responsabilitatea socială a întreprinderilor și răspunderea întreprinderilor și principiile în dialogul cu țările terțe și să le sprijine să își dezvolte propriile lor planuri de acțiune naționale;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>58.</NO.P>reamintește că întreprinderile au responsabilitatea de a se asigura că operațiunile și lanțurile lor de aprovizionare nu sunt implicate în încălcări ale drepturilor omului, inclusiv ale drepturilor de mediu, ale drepturilor indigenilor și ale apărătorilor drepturilor omului; subliniază obligațiile și responsabilitățile esențiale care le revin statelor și altor actori, precum corporațiile și întreprinderile, de a atenua efectele schimbărilor climatice, de a preveni efectul negativ al acestora asupra drepturilor omului și de a promova politici corespunzătoare în conformitate cu obligațiile lor de a respecta drepturile omului;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>59.</NO.P>reamintește că dreptul la muncă este consacrat la articolul 23 din Declarația universală a drepturilor omului și subliniază, în acest sens, că întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) oferă peste două treimi din locurile de muncă la nivel mondial și pot sprijini promovarea drepturilor sociale și economice; reiterează că este important să se asigure condiții echitabile și adecvate pentru IMM-uri;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>60.</NO.P>subliniază că libertatea de a desfășura o activitate comercială este un drept consacrat la articolul 16 din Carta drepturilor fundamentale; încurajează UE și statele membre să coordoneze dezbaterile în cadrul Organizației Națiunilor Unite și al altor forumuri multilaterale în vederea recunoașterii la nivel mondial a dreptului omului la libertatea de a desfășura o activitate comercială;</P></ACTION></ACTLST><ACTLST><ACTINIT><STRING ITALIC="on">Drepturile persoanelor LGBTIQ+</STRING></ACTINIT><ACTION><P><NO.P>61.</NO.P>regretă încălcările drepturilor omului, inclusiv discriminarea, stigmatizarea, segregarea, persecuția, violența și uciderea persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgen, non-binare, intersexuale și queer (LGBTIQ+) din întreaga lume, precum și a apărătorilor drepturilor lor; recunoaște importanța unei educații incluzive pentru a combate discriminarea încă din fazele sale timpurii; este extrem de preocupat de răspândirea discursurilor și a legislației privind ura și persoanele LGBTIQ+, care vizează persoanele LGBTIQ+ și apărătorii drepturilor omului; solicită țărilor terțe să adopte politici specifice de protecție a persoanelor LGBTIQ+ și să le ofere instrumentele necesare pentru a raporta în siguranță o încălcare a drepturilor lor; solicită țărilor terțe să elimine dispozițiile legislative care se traduc direct sau indirect prin discriminare, hărțuire și persecuție împotriva persoanelor LGTBIQ+; își reiterează apelul privind punerea în aplicare pe deplin a Strategiei privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025 ca instrument al UE de îmbunătățire a situației persoanelor LGBTIQ+ din întreaga lume; își exprimă preocuparea deosebită cu privire la persoanele LGBTIQ+ care trăiesc sub regimuri nedemocratice și solicită mecanisme flexibile pentru a le proteja pe acestea, precum și pe apărătorii drepturilor lor; invită UE și statele membre să aplice în mod aprofundat și coerent Orientările UE privind promovarea, protejarea și exercitarea tuturor drepturilor omului pentru persoanele LGBTIQ în politica sa externă;</P></ACTION></ACTLST><ACTLST><ACTINIT><STRING ITALIC="on">Drepturile copilului</STRING></ACTINIT><ACTION><P><NO.P>62.</NO.P>condamnă cu fermitate declinul în ceea ce privește respectarea drepturilor copilului și încălcările tot mai mari ale acestor drepturi, inclusiv prin violență, căsătoriile timpurii și forțate, abuzurile sexuale și exploatarea, mutilarea genitală, traficul, munca copiilor, inclusiv munca forțată a copiilor, recrutarea copiilor-soldați, inclusiv de către grupuri infracționale, lipsa accesului la educație, inclusiv dreptul de a învăța despre propria lor cultură, tradiții și limbă și asistență medicală, malnutriția, segregarea și sărăcia extremă; condamnă răpirea, separarea forțată sau deportarea, adopția și asimilarea forțată a copiilor, inclusiv a minorităților etnice, în special în caz de război și conflict; subliniază numărul încă ridicat de copii la nivel mondial obligați să muncească, cel mai adesea în condiții nesigure; își reiterează apelul privind o abordare sistematică și coerentă a promovării și a apărării drepturilor copiilor în toate politicile UE; solicită includerea unei abordări specifice privind drepturile copilului în procesele de justiție care să îmbunătățească accesul copiilor la justiție și la căi de atac eficiente și să asigure tragerea la răspundere a autorilor; subliniază necesitatea de a crea modalități sustenabile de reintegrare și reparare a copiilor cărora li s-au încălcat drepturile în conflictele din întreaga lume; solicită ratificarea deplină și universală urgentă a Convenției ONU cu privire la drepturile copilului;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>63.</NO.P>evidențiază rolul educației în dezvoltarea copiilor și tinerilor din întreaga lume; subliniază că accesul la o educație universală, incluzivă și de calitate este un drept al omului care ar trebui să includă sensibilizarea cu privire la drepturile omului, precum și la ceea ce constituie o încălcare a drepturilor lor și la modul de raportare a acesteia; observă că, potrivit articolului 26 din Declarația universală a drepturilor omului, părinții au dreptul de a alege primii tipul de educație de care trebuie să beneficieze copiii lor; solicită UE și statelor membre să facă tot posibilul pentru a se asigura că dreptul la educație este respectat în întreaga lume, inclusiv în tabere și centre de refugiați; invită Comisia și SEAE să mențină o finanțare solidă pentru educație prin intermediul instrumentelor de finanțare externă ale Uniunii și să sprijine țările din afara UE în crearea și dezvoltarea unor sisteme educaționale de calitate; subliniază că toate materialele educative și școlare trebuie să adere la standardele UNESCO în materie de educație;</P></ACTION></ACTLST><ACTLST><ACTINIT><STRING ITALIC="on">Drepturile persoanelor cu dizabilități</STRING></ACTINIT><ACTION><P><NO.P>64.</NO.P>este preocupat de provocările legate de exercitarea deplină a drepturilor persoanelor cu dizabilități, cum ar fi accesul la educație, asistență medicală și locuri de muncă incluzive și de bună calitate, precum și participarea la viața politică; solicită din nou UE să ofere asistență pentru elaborarea de politici de sprijinire a îngrijitorilor persoanelor cu dizabilități în întreaga lume; invită toate părțile interesate să sensibilizeze societatea și să combată comportamentele discriminatorii împotriva persoanelor cu dizabilități; solicită din nou Comisiei și statelor membre să își intensifice eforturile de promovare a drepturilor egale pentru persoanele cu dizabilități prin acțiunea externă a UE, inclusiv în ceea ce privește țările candidate, în conformitate cu obligațiile existente în calitate de state părți la CNUDPH; subliniază că trebuie să se asigure un dialog sistematic și structurat cu organizațiile care reprezintă persoanele cu dizabilități din țările partenere și să se pună în aplicare politici care să garanteze exercitarea deplină a dreptului lor uman de a participa în mod egal în societate, inclusiv în exercitarea dreptului lor de vot, ținând seama de nevoile și perspectivele lor specifice; solicită din nou UE să sprijine țările partenere în elaborarea de politici de sprijin pentru servicii de îngrijire de înaltă calitate și accesibile, inclusiv din punct de vedere financiar; solicită adoptarea rapidă a propunerii de directivă a Consiliului cu privire la punerea în aplicare a principiului tratamentului egal al persoanelor indiferent de religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală;</P></ACTION></ACTLST><ACTLST><ACTINIT><STRING ITALIC="on">Drepturile persoanelor în vârstă</STRING></ACTINIT><ACTION><P><NO.P>65.</NO.P>își reiterează apelul adresat UE și statelor sale membre de a dezvolta noi căi de a consolida drepturile persoanelor în vârstă, ținând seama de multiplele provocări cu care se confruntă acestea, cum ar fi discriminarea pe criterii de vârstă, sărăcia, violența, lipsa protecției sociale, singurătatea și excluderea digitală, printre altele; invită țările din afara UE să adopte politici care să faciliteze accesul persoanelor în vârstă la servicii medicale, sociale și juridice de calitate, accesibile și la prețuri abordabile, acordând o atenție deosebită combaterii riscului de sărăcie pentru femeile în vârstă, în special din cauza diferenței de remunerare între femei și bărbați în cursul vieții lor profesionale; subliniază că ar trebui garantată participarea lor autonomă la afacerile publice și că ar trebui să se poată bucura pe deplin și cu demnitate de drepturile omului și de libertățile fundamentale;</P></ACTION></ACTLST><ACTLST><ACTINIT><STRING ITALIC="on">Dreptul la hrană, la apă și la salubrizare</STRING></ACTINIT><ACTION><P><NO.P>66.</NO.P>reamintește că dreptul la hrană, la apă potabilă sigură și la salubritate, inclusiv accesul fizic și economic la alimente sigure și adecvate, la apă și la sisteme de igienă este un drept al omului recunoscut la nivel internațional; este extrem de preocupat de provocările la adresa dreptului la hrană în întreaga lume, în special în situații de război și conflicte, precum și de dezastre naturale și de condiții meteorologice extreme provocate de schimbările climatice; solicită UE și statelor sale membre să promoveze orientări obligatorii privind dreptul la hrană în cadrul sistemului ONU; solicită adoptarea de politici publice de combatere a foametei, în special în rândul copiilor, inclusiv prin consolidarea cooperării internaționale pentru a răspunde la insecuritatea alimentară globală și prin furnizarea de ajutor urgent pentru populațiile expuse riscului de foamete și malnutriție;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>67.</NO.P>solicită UE, statelor sale membre și comunității internaționale să își intensifice imediat eforturile pentru a stopa tendința de apariție a penuriei serioase de alimente; subliniază că securitatea alimentară a fost afectată de numeroase conflicte care au loc în întreaga lume, inclusiv de conflictele actuale din țările care sunt mari exportatoare la nivel mondial de produse alimentare de bază, în special de cereale, cu consecințe enorme în mai multe zone ale lumii; condamnă cu fermitate recurgerea la insecuritatea alimentară sau amenințarea cu aceasta ca instrument politic de război, precum și efectele negative ale speculației cu prețurile alimentelor; solicită, în special, să se înceteze imediat și permanent focul în Fâșia Gaza pentru a permite accesul neîntrerupt la hrană și apă pentru toți locuitorii săi;</P></ACTION></ACTLST><ACTLST><ACTINIT><STRING ITALIC="on">Dreptul la un mediu curat, sănătos și durabil</STRING></ACTINIT><ACTION><P><NO.P>68.</NO.P>subliniază că criza climatică și impactul acesteia asupra mediului și a biodiversității au efecte directe asupra exercitării efective a tuturor drepturilor omului și că aceste chestiuni sunt interconectate și interdependente; solicită adoptarea rapidă a unor politici de îmbunătățire a cooperării internaționale și de consolidare a capacităților în acest sens, astfel cum se prevede în Rezoluția 76/300 a Adunării Generale a ONU; recunoaște activitatea extrem de importantă a OSC, a apărătorilor drepturilor omului din domeniul mediului și a activiștilor indigeni pentru conservarea și protejarea mediului și a biodiversității; regretă riscul cu care se confruntă apărătorii drepturilor omului din domeniul mediului și activiștii indigeni, condamnă toate formele de violență asupra acestora și solicită garantarea protecției lor efective; subliniază necesitatea de a aborda în mod eficient strămutarea oamenilor cauzată de distrugerea mediului și de schimbările climatice, care crește riscul de încălcare a drepturilor omului și vulnerabilitatea la diferite forme de exploatare; invită UE și statele membre să își intensifice eforturile pentru a sprijini mecanismele regionale, cum ar fi raportorul special al ONU privind apărătorii mediului și Acordul de la Escazú<FOOTNOTE><FIELD> Acordul regional privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în America Latină și Caraibe, 4 martie 2018.</FIELD></FOOTNOTE>;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>69.</NO.P>îndeamnă UE, ONU și mecanismele regionale privind drepturile omului să își asume un rol mai important în protejarea ecosistemelor globale și a apărătorilor mediului, în special în cazul în care schimbările climatice au un impact grav asupra comunităților indigene și locale; solicită UE să promoveze o inițiativă la nivelul ONU pentru ca observatorii internaționali să monitorizeze daunele aduse mediului sau crizele de mediu grave sau situațiile în care apărătorii drepturilor de mediu sunt cei mai expuși riscului și să colaboreze cu autoritățile și să le acorde asistență pentru a crea condiții de protecție pentru acești apărători;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>70.</NO.P>încurajează UE și statele membre să promoveze recunoașterea ecocidului ca infracțiune la nivel internațional, în temeiul Statutului de la Roma al CPI;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>71.</NO.P>reamintește că tranziția către energia curată trebuie să fie justă și să respecte drepturile fundamentale ale tuturor; subliniază că elaborarea și punerea în aplicare a politicilor și proiectelor în materie de tranziție energetică ar trebui să se desfășoare într-un mod care să nu exacerbeze încălcările drepturilor omului și să nu dăuneze mediului;</P></ACTION></ACTLST><ACTLST><ACTINIT><STRING ITALIC="on">Drepturile omului și tehnologiile digitale</STRING></ACTINIT><ACTION><P><NO.P>72.</NO.P>este preocupat de amenințarea pe care inteligența artificială (IA) o poate reprezenta pentru democrații și drepturile omului, în special dacă nu este reglementată în mod corespunzător; salută concluziile Consiliului din 26 iunie 2023 privind consolidarea rolului și poziției de lider a UE în guvernanța digitală globală, în special a rolului său în definirea cadrului de reglementare mondial în domeniul digital și, în acest sens, salută propunerea de regulament de armonizare a normelor privind IA care trebuie să protejeze drepturile omului, în special dreptul la viață privată și la nediscriminare, și avantajele pe care IA le poate oferi pentru bunăstarea umană; subliniază că tehnologiile noi și emergente, cum ar fi programele spion, necesită o supraveghere urgentă, o transparență solidă și garanții adecvate; subliniază importanța unei abordări bazate pe drepturile omului față de aceste tehnologii; condamnă utilizarea tehnologiilor noi și emergente ca instrumente coercitive pentru a intensifica hărțuirea, intimidarea și persecutarea apărătorilor drepturilor omului, a activiștilor, a jurnaliștilor, a avocaților și a minorităților; crede cu tărie că exportul de programe de spionaj din Uniune către state terțe în care astfel de instrumente sunt folosite împotriva activiștilor pentru drepturile omului, a jurnaliștilor și a criticilor guvernului, reprezintă o încălcare gravă a drepturilor fundamentale consacrate în cartă și o încălcare flagrantă a normelor Uniunii privind exporturile;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>73.</NO.P>regretă practicile regimurilor autoritare și totalitare care limitează accesul cetățenilor la internet, inclusiv prin întreruperea internetului în timpul întrunirilor publice și al protestelor, printre altele; insistă asupra importanței unui spațiu cibernetic deschis, liber, stabil și sigur, care să susțină valorile fundamentale ale democrației, drepturilor omului și statului de drept; subliniază că este important ca diplomația digitală a UE să promoveze o abordare a tehnologiilor digitale bazată pe drepturile omului;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>74.</NO.P>își exprimă îngrijorarea cu privire la atacurile cibernetice, considerate amenințări hibride, care sunt adesea utilizate pentru a submina serviciile și infrastructurile critice pentru populația civilă; își exprimă îngrijorarea cu privire la extinderea fenomenului, având în vedere că acesta poate implica și încălcarea drepturilor digitale ale populației, precum și intensificarea violenței offline;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>75.</NO.P>invită Comisia și SEAE să promoveze adoptarea legislației privind dezinformarea și discursul instigator la ură în țările terțe, să interzică în mod explicit și să pedepsească discursul care incită la discriminare, ură sau violență pe criterii de rasă, etnie, naționalitate, clasă socială, dizabilitate, castă, religie, credință, vârstă, orientare sexuală și sex sau identitate de gen și să facă presiuni asupra corporațiilor de tehnologie și a platformelor de socializare pentru a promova un mediu online sensibil la drepturile omului;</P></ACTION></ACTLST><ACTLST><ACTINIT><STRING BOLD="on"><STRING ITALIC="on">Îmbunătățirea setului de instrumente al UE pentru promovarea și protecția drepturilor omului și a democrației în întreaga lume</STRING></STRING></ACTINIT><ACTINIT><STRING ITALIC="on">Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația</STRING></ACTINIT><ACTION><P><NO.P>76.</NO.P>observă că, până în prezent, punerea în aplicare a planului de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația de către UE și statele sale membre, deși substanțială, este încă lentă și rămâne dificil de evaluat în absența unor obiective concrete și delimitate în timp; remarcă observația din evaluarea la jumătatea perioadei a planului de acțiune, referitoare la provocările fără precedent cu care s-a confruntat lumea de la adoptarea sa și regresul general al protecției drepturilor omului în ultimii ani, dar subliniază că acest lucru ar trebui să ducă la îmbunătățirea punerii în aplicare a planului de acțiune pentru perioada rămasă, în vederea maximizării sinergiilor și complementarității dintre drepturile omului și democrație la nivel local, național și mondial; salută evaluarea acțiunii UE privind apărătorii drepturilor omului în cadrul revizuirii; solicită ca următorul plan de acțiune al UE să integreze apărarea și promovarea universalității drepturilor omului în cadrul pilonilor săi, acordând o atenție specială discursurilor și instrumentelor utilizate de regimurile autoritare și iliberale în atacurile lor în această privință; evidențiază necesitatea de a reduce decalajul dintre viziunea și obiectivele sale strategice și dimensiunea sa operațională; subliniază că este important ca statele membre să își asume planul de acțiune al UE privind drepturile omului și să prezinte în mod public rapoarte despre acțiunile lor în baza acestui document strategic; încurajează parlamentele naționale și regionale, instituțiile naționale pentru drepturile omului și OSC locale să colaboreze cu autoritățile lor la nivelul statelor membre în ceea ce privește contribuția acestora la realizarea politicii externe a UE în domeniul drepturilor omului;</P></ACTION></ACTLST><ACTLST><ACTINIT><STRING ITALIC="on">Reprezentantul special al UE (RSUE) pentru drepturile omului</STRING></ACTINIT><ACTION><P><NO.P>77.</NO.P>sprijină pe deplin activitatea RSUE pentru drepturile omului în ceea ce privește contribuția la vizibilitatea și coerența acțiunilor UE în domeniul drepturilor omului în relațiile externe ale UE; solicită SEAE să îi consolideze rolul și să îi mărească vizibilitatea în promovarea și protecția drepturilor omului de către UE în colaborarea cu țări terțe și cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune și în orientarea punerii în aplicare a planului de acțiune privind drepturile omului și democrația; solicită o mai mare transparență și vizibilitate a activității din cadrul mandatului, inclusiv prin raportări publice privind vizitele în țările respective, programul de lucru și prioritățile; consideră că domeniul de aplicare al mandatului justifică numirea unui titular de mandat cu normă întreagă; insistă ca numirea viitorului RSUE să fie confirmată numai după o evaluare pozitivă din partea Comisiei pentru afaceri externe și a Subcomisiei pentru drepturile omului din cadrul Parlamentului și ca RSUE să prezinte rapoarte regulate Parlamentului;</P></ACTION></ACTLST><ACTLST><ACTINIT><STRING ITALIC="on">Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională - Europa globală și programul tematic privind drepturile omului și democrația</STRING></ACTINIT><ACTION><P><NO.P>78.</NO.P>reamintește rolul fundamental pe care îl joacă IVCDCI - Europa globală, inclusiv programul său tematic privind drepturile omului și democrația, ca instrument emblematic al UE în promovarea și protejarea drepturilor omului și a democrației în întreaga lume; își reiterează apelul privind sprijinul acordat OSC, activiștilor pro-democrație și organizațiilor mass-media, inclusiv prin intermediul Fondului European pentru Democrație, având în vedere actualele tendințe de regres la nivel mondial; subliniază necesitatea de a colabora cu societatea civilă și cu alți parteneri locali în toate activitățile externe relevante ale UE; reiterează importanța raționalizării unei abordări bazate pe drepturile omului în cadrul instrumentelor de acțiune externă ale UE;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>79.</NO.P>solicită din nou o transparență mai mare a dispozițiilor legate de drepturile omului în acordurile de finanțare în cadrul IVCDCI și o clarificare a mecanismului și a criteriilor de suspendare a acestor acorduri în cazul unei încălcări a drepturilor omului, a principiilor democratice și a statului de drept; subliniază că UE ar trebui să se abțină, în mod strict, de la a acorda sprijin bugetar ca modalitate de a oferi asistență regimurilor care încalcă în mod flagrant standardele internaționale din domeniul drepturilor omului, al democrației și al combaterii corupției; subliniază că, în aceste cazuri, sprijinul ar trebui să fie, în schimb, canalizat prin intermediul societății civile; invită UE să acorde o atenție deosebită evaluării și prevenirii oricăror încălcări legate de politicile, proiectele și finanțările proprii ale Uniunii în țări terțe, inclusiv prin instituirea unui mecanism de tratare a plângerilor pentru persoanele sau grupurile ale căror drepturi ar fi putut fi încălcate de activitățile UE în țările în cauză;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>80.</NO.P>reamintește că UE și-a declarat angajamentul de a sprijini tranziția de la îngrijirea instituțională la îngrijirea bazată pe familie și comunitate în acțiunea sa externă din cadrul IVCDCI; îndeamnă, prin urmare, instituțiile UE să excludă finanțarea acordată centrelor de instituționalizare, inclusiv pentru reabilitare, construire sau renovare, dacă acestea nu fac parte dintr-un proces de dezinstituționalizare;</P></ACTION></ACTLST><ACTLST><ACTINIT><STRING ITALIC="on">Acordurile internaționale ale UE</STRING></ACTINIT><ACTION><P><NO.P>81.</NO.P>subliniază că clauzele privind drepturile omului ar trebui să se aplice în mod coerent tuturor acordurilor internaționale ale UE cu țări terțe, inclusiv acordurilor sectoriale și de investiții, și că acestea ar trebui să fie monitorizate îndeaproape și susținute de un set clar de criterii de referință și proceduri care trebuie respectate în cazul încălcării drepturilor omului și să ofere o bază pentru colaborarea cu o țară terță cu privire la drepturile omului într-un mod practic și flexibil; ia act de faptul că, până în 2014, UE a activat în mod oficial clauzele privind drepturile omului de douăzeci și patru de ori și, de atunci, a adoptat doar o singură dată „măsuri adecvate” în temeiul acestor clauze; reiterează faptul că, în fața încălcărilor grave și persistente ale clauzelor privind drepturile omului de către țările sale partenere, UE ar trebui să reacționeze rapid și decisiv și, în ultimă instanță, să suspende acordurile relevante în cazul în care alte opțiuni se dovedesc ineficiente;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>82.</NO.P>solicită să se pună în aplicare recomandarea Ombudsmanului European privind crearea unui portal de tratare a plângerilor, în cadrul instrumentelor comerciale și financiare ale UE, sau să se adapteze punctul unic de contact al Comisiei pentru a permite depunerea de plângeri referitoare la nerespectarea clauzelor privind drepturile omului, într-un mod accesibil, orientat către cetățeni și transparent; încurajează instituțiile UE și statele membre să colaboreze în continuare cu Ombudsmanul pentru elaborarea de noi strategii și instrumente pentru protejarea și promovarea drepturilor omului prin intermediul comerțului; invită Comisia să își îmbunătățească comunicarea cu Parlamentul cu privire la considerațiile și deciziile sale legate de asigurarea respectării clauzelor privind drepturile omului în acordurile internaționale;</P></ACTION></ACTLST><ACTLST><ACTINIT><STRING ITALIC="on">Dialogurile UE privind drepturile omului</STRING></ACTINIT><ACTION><P><NO.P>83.</NO.P>subliniază rolul important al dialogurilor privind drepturile omului în cadrul setului de instrumente al UE privind drepturile omului și ca vehicul esențial pentru punerea în aplicare a planului de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația; subliniază că aceste dialoguri ar trebui să abordeze situația tuturor drepturilor omului și a democrației cu țările relevante; subliniază rolul OSC independente și necesitatea de a garanta participarea lor legitimă la pregătirea și la cursul dat respectivelor dialoguri; subliniază că nu ar trebui să existe discriminare la participarea societății civile în acest domeniu; ia act de faptul că dialogurile privind drepturile omului ar trebui considerate un element cheie al angajamentului susținut al UE și nu un exercițiu pur demonstrativ sau un instrument de sine stătător; reamintește că aceste dialoguri trebuie utilizate împreună și în sinergie cu alte instrumente și ar trebui să se desfășoare într-o manieră orientată spre rezultate și să fie revizuite periodic; subliniază că absența unor rezultate concrete ar trebui să aibă consecințe asupra relațiilor bilaterale în general; repetă că trebuie aduse în discuție cazuri individuale, inclusiv cele evidențiate în cadrul rezoluțiilor de urgență ale Parlamentului European și cele premiate cu Premiul Saharov, precum și cele finaliste, fiind necesar, de asemenea, să se asigure măsuri subsecvente adecvate; solicită SEAE și delegațiilor Uniunii Europene să crească vizibilitatea acestor dialoguri și a rezultatelor lor, inclusiv prin publicarea unei declarații de presă comune, asigurând, de asemenea, o monitorizare adecvată a acestora;</P></ACTION></ACTLST><ACTLST><ACTINIT><STRING ITALIC="on">Regimul mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului (GHRSR – Legea Magnițki a UE)</STRING></ACTINIT><ACTION><P><NO.P>84.</NO.P>constată utilizarea limitată, până acum, a GHRSR al UE (Legea Magnițki a UE) ca instrument politic esențial în apărarea drepturilor omului și a democrației de către UE în întreaga lume; ia act, cu toate acestea, de provocările pe care le ridică cerința unanimității în adoptarea acestora și își reiterează apelul pentru introducerea votului cu majoritate calificată pentru deciziile privind GHRSR; solicită o utilizare mai dinamică și mai consecventă a acestui instrument, inclusiv în cooperare cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune; solicită Consiliului să se conformeze solicitărilor privind impunerea de sancțiuni, formulate de Parlament prin rezoluțiile sale; sprijină pe deplin posibilitatea de a impune sancțiuni anticorupție specifice în legătură cu încălcări grave ale drepturilor omului, care a fost o prioritate de lungă durată a Parlamentului și salută propunerea Comisiei în acest sens și solicită adoptarea ei rapidă de către Consiliu, fie prin includerea sa în GHRSR, fie printr-un regim diferit;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>85.</NO.P>accentuează că aplicarea consecventă și uniformă a sancțiunilor de către toate statele membre are consecințe privind credibilitatea și eficacitatea acțiunii externe a UE; evidențiază că sancțiunile trebuie aplicate complet și solicită combaterea încălcărilor și eludărilor acestora în mod eficace;</P></ACTION></ACTLST><ACTLST><ACTINIT><STRING ITALIC="on">Activități de sprijinire a democrației</STRING></ACTINIT><ACTION><P><NO.P>86.</NO.P>își reiterează îngrijorarea cu privire la atacurile din ce în ce mai numeroase ale regimurilor autoritare și iliberale asupra instituțiilor și standardelor democratice și a societății civile, precum și cu privire la încercările de rescriere a normelor internaționale; subliniază că apărarea și sprijinirea democrației în întreaga lume devin din ce în ce mai mult de interes geopolitic și strategic; consideră că este necesar să se intensifice eforturile de sensibilizare cu privire la subminarea culturii democratice în țările terțe și reiterează necesitatea de a o consolida; reiterează importanța misiunilor UE de observare a alegerilor și contribuția Parlamentului la dezvoltarea și la îmbunătățirea metodologiei acestora; solicită țărilor terțe să pună în practică recomandările formulate de misiunile UE de observare a alegerilor și de alte entități internaționale recunoscute, pentru a-și îmbunătăți viitoarele procese electorale și pentru a contribui astfel la asigurarea transparenței și a legalității acestora în vederea consolidării nivelurilor democratice ale țării în cauză; salută activitatea Fondului European pentru Democrație și reiterează necesitatea de a consolida în continuare activitățile și resursele acestuia;</P></ACTION></ACTLST><ACTLST><ACTINIT><STRING ITALIC="on">Sprijinul UE pentru apărătorii drepturilor omului și organizațiile societății civile</STRING></ACTINIT><ACTION><P><NO.P>87.</NO.P>este extrem de preocupat de atacurile și hărțuirea apărătorilor drepturilor omului, precum și a familiilor, comunităților și avocaților acestora și consideră că sunt deosebit de îngrijorătoare mijloacele din ce în ce mai sofisticate folosite pentru a-i persecuta; condamnă cu fermitate legile, inclusiv legile antiteroriste, legile privind securitatea națională și legile împotriva defăimării, utilizate pentru a-i viza pe apărătorii drepturilor omului și organizațiile neguvernamentale (ONG-urile), pentru a le incrimina activitatea și pentru a-i stigmatiza; deplânge hărțuirea ONG-urilor prin intermediul dispozițiilor legislative din țările terțe, cum ar fi legile privind agenții străini și altele similare, precum și alte restricții cu care se confruntă acestea în activitatea lor legitimă; sprijină, laudă și mulțumește din toată inima apărătorilor drepturilor omului pentru munca curajoasă și crucială pe care o desfășoară și apreciază acțiunea UE de asigurare a protecției lor la nivel mondial; solicită aplicarea completă și consecventă a Orientărilor UE privind apărătorii drepturilor omului de către UE și statele sale membre, promovând astfel o abordare proactivă, globală și pe termen lung în ceea ce privește protecția apărătorilor drepturilor omului, care anticipează și atenuează problemele grave, cum ar fi agresiunile și amenințările care îi vizează pe aceștia și care au adesea costuri personale mari pentru ei, familiile și comunitățile lor; subliniază necesitatea urgentă a unei revizuiri cuprinzătoare și în timp util a Orientărilor UE cu privire la apărătorii drepturilor omului, în vederea abordării provocărilor și amenințărilor emergente și a asigurării aplicabilității și eficacității acestora în ceea ce privește protecția apărătorilor drepturilor omului la nivel global, integrând în același timp abordări intersectoriale și sensibile la dimensiunea de gen în orientările actualizate, reflectând diversele medii și experiențe ale apărătorilor drepturilor omului și ținând seama de vulnerabilitățile specifice cu care se pot confrunta aceștia;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>88.</NO.P>subliniază fenomenul tot mai răspândit la nivel global al amenințărilor transnaționale împotriva apărătorilor drepturilor omului din partea autorităților naționale sau a reprezentanților acestora; invită Comisia și statele membre să identifice și să elimine aceste amenințări în UE ca o prioritate și ca parte integrantă a Orientărilor UE cu privire la apărătorii drepturilor omului; încurajează Comisia și statele membre să pună la dispoziția apărătorilor drepturilor omului străini care își au reședința în UE mijloace financiare adecvate și de altă natură pentru a le permite să își continue activitatea în domeniul drepturilor omului de la distanță și fără să se teamă de represalii; subliniază că funcționarii și agenții din țările terțe care îi hărțuiesc pe apărătorii drepturilor omului în UE, precum și cei care facilitează aceste atacuri la nivel local - persoane fizice sau juridice - ar trebui să fie trași la răspundere; subliniază că este important să se ofere formare și resurse autorităților de aplicare a legii pentru a combate aceste atacuri transnaționale;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>89.</NO.P>insistă ca SEAE, Comisia și delegațiile UE să acorde o atenție deosebită situației în care se află laureații și finaliștii vulnerabili ai Premiului Saharov și să ia măsuri ferme pentru a le asigura starea de bine, siguranța sau eliberarea, în coordonare cu statele membre și cu Parlamentul;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>90.</NO.P>solicită să se depună eforturi pentru a consolida vizibilitatea acțiunilor și canalelor UE pentru protecția și sprijinirea apărătorilor drepturilor omului; îndeamnă statele membre să ofere un exemplu și să elaboreze orientări și legi naționale solide și eficiente cu privire la apărătorii drepturilor omului, care să servească drept model de urmat pentru alte națiuni; recunoaște responsabilitatea colectivă a SEAE, a Comisiei și a statelor membre în ceea ce privește asigurarea punerii efective în aplicare a Orientărilor UE cu privire la apărătorii drepturilor omului și invită UE să pună în aplicare o abordare autentică de tipul „Echipa Europa” în ceea ce privește apărătorii drepturilor omului; sprijină pe deplin mecanismele ProtectDefenders.eu și invită UE și statele sale membre să încurajeze crearea unor mecanisme similare în țările care împărtășesc aceeași viziune, precum și activități comune între UE, statele sale membre și țările terțe care vizează protecția apărătorilor drepturilor omului; subliniază că este important ca reprezentanții speciali ai UE să colaboreze cu autoritățile naționale în ceea ce privește protecția drepturilor omului și cazurile individuale; își reiterează apelul adresat Comisiei de a-și asuma un rol proactiv în instituirea unui sistem de vize cu intrări multiple la nivelul UE pentru apărătorii drepturilor omului aflați în pericol; îndeamnă statele membre să realizeze îmbunătățiri procedurale în cadrul misiunilor lor diplomatice, asigurând procese de solicitare a vizelor rapide, inteligibile, accesibile și realizabile; invită, de asemenea, statele membre ale UE să stabilească și să integreze în mod colaborativ o categorie specială în cadrul Codului de vize al Uniunii, simplificând astfel procedurile de acordare a vizelor și promovând uniformitatea procesului de solicitare a vizelor în UE; îl invită pe Vicepreședintele Comisiei / Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate ca, în colaborare cu statele membre și cu Parlamentul, să întocmească o listă anuală a țărilor care prezintă motive serioase de îngrijorare în ceea ce privește apărătorii drepturilor omului, care să permită un răspuns coordonat al Echipei Europa, accesul la resurse, o monitorizare îmbunătățită, strategii specifice și un sprijin sporit la toate nivelurile; încurajează prezentarea și revizuirea transparentă a acestei liste în Parlament pentru a susține responsabilitatea;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>91.</NO.P>regretă că apărătoarele drepturilor omului se confruntă cu violență pe criterii de gen și suferă de pe urma lipsei de acces la resurse și la mecanisme de protecție adecvate; condamnă atacurile continue împotriva apărătoarelor drepturilor omului, inclusiv agresiunile sexuale, amenințările, intimidarea, incriminarea și asasinatele; afirmă că intensificarea discursurilor misogine, sexiste și homofobe ale liderilor politici din ultimii ani a normalizat violența împotriva apărătoarelor drepturilor omului, în special împotriva celor care se ocupă de sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente; subliniază că UE trebuie să sprijine în continuare, politic și financiar, OSC care promovează drepturile femeilor și fetelor;</P></ACTION></ACTLST><ACTLST><ACTINIT><STRING ITALIC="on">Combaterea impunității și a corupției </STRING></ACTINIT><ACTION><P><NO.P>92.</NO.P>subliniază că corupția facilitează, perpetuează și instituționalizează încălcările drepturilor omului, subminează instituțiile democratice și afectează în mod disproporționat persoanele și grupurile cele mai vulnerabile și marginalizate din societate; solicită ca lupta împotriva corupției să facă parte din toate eforturile și politicile UE de promovare a drepturilor omului și a democrației; salută acțiunile anticorupție din cadrul politicilor externe ale UE, inclusiv posibilitatea de a impune sancțiuni țintite anticorupție din comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 3 mai 2023 privind combaterea corupției (JOIN(2023)0012); invită UE și statele sale membre să își intensifice eforturile în ceea ce privește reformele justiției, combaterea impunității, îmbunătățirea transparenței și consolidarea instituțiilor anticorupție din țările terțe și abordarea rolului anumitor actori cu sediul în UE în această privință; sprijină dispozițiile anticorupție incluse în acordurile comerciale ale UE cu țări din afara UE; subliniază că este extrem de important ca UE și statele sale membre să ofere un exemplu prin aplicarea celor mai înalte standarde de transparență în cazul finanțării lor externe și prin intensificarea sprijinului acordat OSC, activiștilor și jurnaliștilor de investigație implicați în lupta împotriva corupției și a impunității, precum și prin promovarea creării unor măsuri globale anticorupție eficace și a unor cadre de reglementare solide, precum și abordarea jurisdicțiilor opace și a paradisurilor fiscale; solicită consolidarea cooperării cu principalii actori internaționali în această privință, cum ar fi Grupul de state împotriva corupției (GRECO), Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC), în vederea îmbunătățirii sinergiilor și a schimbului de bune practici în ceea ce privește măsurile anticorupție;</P></ACTION></ACTLST><ACTLST><ACTINIT><STRING ITALIC="on">Acțiunile UE în cadrul forurilor multilaterale</STRING></ACTINIT><ACTION><P><NO.P>93.</NO.P>reiterează necesitatea ca UE și statele sale membre să se exprime la unison în cadrul ONU și în alte forumuri multilaterale; este extrem de îngrijorat de atacurile tot mai frecvente la adresa instituțiilor multilaterale, cum ar fi organismele ONU și, în special Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU, din partea regimurilor autoritare și iliberale, în încercarea de a le submina activitatea și legitimitatea; salută sprijinul continuu al UE și al statelor sale membre pentru ONU și alte instituții multilaterale, precum și dialogul și cooperarea strategice continue și tot mai intense cu Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului; sprijină cu fermitate susținerea de către UE a rezoluțiilor ONU privind drepturile omului și democrația; invită UE și statele sale membre să ia măsuri concrete pentru a consolida puterea și reziliența arhitecturii internaționale în domeniul drepturilor omului și îndeplinirea consecventă a obligațiilor și punerea în aplicare a instrumentelor internaționale privind drepturile omului; solicită UE și statelor sale membre să pledeze pentru un loc permanent și propriu al Uniunii în forurile multilaterale și să asigure o coordonare mai bună, inclusiv în Consiliul de Securitate al ONU, pe lângă cel existent alocat statelor membre ale UE; solicită ca delegațiile UE să joace un rol mai important în cadrul forumurilor multilaterale, pentru care ar trebui să dispună de resurse adecvate;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>94.</NO.P>subliniază că, pentru a se asigura protecția eficace a drepturilor omului în întreaga lume, este necesară colaborarea internațională la nivel multilateral; evidențiază rolul deosebit de important al ONU și al organismelor sale ca principal forum care trebuie să poată promova în mod eficace inițiativele pentru pace, securitate, dezvoltare durabilă și respectarea drepturilor omului și a dreptului internațional; reamintește obligațiile tuturor statelor membre ale ONU de a promova și de a apăra toate drepturile omului și libertățile fundamentale, astfel cum sunt consacrate în Carta fondatoare a Organizației Națiunilor Unite și în Rezoluția 60/251 a Adunării Generale a ONU; subliniază responsabilitatea Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU de a aborda toate încălcările grave ale drepturilor omului din întreaga lume; regretă că mai mulți membri ai Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU au comis încălcări grave ale drepturilor omului și și-au neglijat obligațiile în materie de drepturile omului; solicită o mai bună aplicare a criteriilor de aderare la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului; invită SEAE să inițieze și să conducă un efort în direcția unei poziții coordonate a UE și a statelor membre cu privire la calitatea de membru al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, ceea ce ar promova o mai mare transparență și o concurență bazată pe merite în procesul electoral; invită instituțiile UE, inclusiv Parlamentul însuși, să consolideze în continuare relațiile și cooperarea strânsă cu aceste organisme ONU;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>95.</NO.P>subliniază activitatea comisiilor de anchetă și a misiunilor de informare mandatate de ONU, care sunt utilizate din ce în ce mai mult pentru a răspunde situațiilor de încălcare gravă a dreptului internațional umanitar și a dreptului internațional al drepturilor omului, precum și pentru a combate impunitatea; solicită UE și statelor sale membre să sprijine în continuare activitatea ONU, atât din punct de vedere politic, cât și financiar, inclusiv procedurile speciale și organismele de monitorizare a tratatelor; condamnă cu fermitate toate atacurile împotriva titularilor de mandat pentru proceduri speciale ai ONU și împotriva independenței mandatelor lor; invită statele membre și partenerii democratici ai UE să contracareze în mod decisiv aceste încercări și să ia toate măsurile posibile pentru a contribui la asigurarea unor spații sigure și deschise de interacțiune între indivizi și OSC și Organizația Națiunilor Unite, reprezentanții și mecanismele acesteia;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>96.</NO.P>invită UE și statele membre să sprijine consolidarea sistemelor regionale de apărare a drepturilor omului, inclusiv prin asistență financiară și schimb de experiență transregională; subliniază, în special, rolul esențial al organismelor de monitorizare și al mecanismelor judiciare instituite în cadrul acestor sisteme regionale și complementaritatea lor cu sistemul ONU privind drepturile omului;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>97.</NO.P>salută sprijinul politic și financiar pe care UE l-a acordat CPI, inclusiv biroului procurorului CPI; solicită UE și statelor sale membre să sprijine în continuare CPI cu mijloacele și resursele necesare, atât umane, cât și financiare, și să utilizeze toate instrumentele de care dispune pentru a consolida lupta împotriva impunității la nivel mondial; salută contribuția CPI la combaterea impunității în întreaga lume; sprijină contribuțiile UE la investigarea crimelor de război și a crimelor împotriva umanității în cadrul CPI; condamnă încercările de subminare a activității CPI și a legitimității sale; invită UE și statele sale membre să își încurajeze partenerii să ratifice Statutul de la Roma și modificările sale și, astfel, să extindă competența Curții;</P></ACTION></ACTLST><ACTLST><ACTINIT><STRING ITALIC="on">Abordarea „Echipa Europa”</STRING></ACTINIT><ACTION><P><NO.P>98.</NO.P>regretă cazurile de abordări diferite ale protecției și promovării drepturilor omului în țările din afara UE, observate în ambasadele statelor membre și în delegațiile UE; subliniază că ambasadele statelor membre ar trebui să acorde prioritate promovării și protejării drepturilor omului, sprijinind totodată societatea civilă din țările terțe; constată că această responsabilitate nu ar trebui să revină în întregime delegațiilor UE; solicită UE și statelor membre să plaseze efectiv drepturile omului în centrul tuturor politicilor și instrumentelor UE; îndeamnă UE și statele sale membre să își intensifice eforturile de promovare și protejare a drepturilor omului și a democrației în întreaga lume; subliniază necesitatea ca UE și statele sale membre să acționeze în mod unitar, la unison și în mod eficient, pentru a face față provocărilor globale în materie de drepturi ale omului și democrație în cadrul forurilor multilaterale; solicită o coordonare deplină în țările terțe între toate delegațiile statelor membre și delegația UE în ceea ce privește chestiunile legate de drepturile omului; invită delegațiile UE și misiunile diplomatice ale statelor membre ale UE să adopte o abordare mai proactivă în ceea ce privește promovarea și apărarea drepturilor omului;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>99.</NO.P>subliniază că este important să se abordeze segmentarea continuă în cadrul relațiilor externe ale UE în ceea ce privește drepturile omului; solicită o mai bună coordonare în domeniul drepturilor omului între Direcția Generală Parteneriate Internaționale a Comisiei și SEAE cu alte direcții generale competente, inclusiv cu Direcția Generală Comerț și Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne, precum și cu agențiile competente ale UE, cum ar fi Frontex și EASO; salută îmbunătățirea coordonării dintre delegațiile UE și sediul SEAE și Direcția Generală Parteneriate Internaționale în ceea ce privește cazurile urgente de apărători ai drepturilor omului;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>100.</NO.P>invită toate delegațiile UE din țările terțe să își intensifice sprijinul pentru apărătorii drepturilor omului, în conformitate cu orientările UE în acest domeniu și să îi viziteze, de asemenea, pe membrii opoziției democratice, pe activiștii și pe membrii societății civile încarcerați în aceste țări, să monitorizeze situația acestora, să participe la procese și să aducă în discuție cazurile lor în dialogurile UE privind drepturile omului cu țările în cauză;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>101.</NO.P>subliniază rolul important al diplomației publice și culturale a UE, precum și al relațiilor culturale internaționale în promovarea drepturilor omului și solicită diviziei Comunicare strategică și analiză prospectivă din cadrul SEAE să își intensifice eforturile în acest sens, pentru care ar trebui să dispună de resursele adecvate; subliniază necesitatea de a comunica pe deplin în țările terțe cu privire la programele privind drepturile omului finanțate sau sprijinite de UE; consideră că este extrem de important să fie puse integral în aplicare Orientările UE privind drepturile omului în cadrul delegațiilor UE și al misiunilor diplomatice ale statelor membre;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>102.</NO.P>invită Comisia, SEAE și statele membre să adopte o veritabilă abordare de tipul „Echipa Europa”, care constă în colaborarea și implicarea periodică și semnificativă a Parlamentului, ori de câte ori au loc reuniuni, vizite sau alte evenimente oficiale și neoficiale, în conformitate cu rolul Parlamentului European ca singurul organism ales în mod direct al UE, care îi reprezintă pe cetățenii UE;</P></ACTION><SEPARATION><P>°</P><P>°	°</P></SEPARATION><ACTION><P><NO.P>103.</NO.P>încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului Special al Uniunii Europene pentru drepturile omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului de Securitate al ONU, Secretarului General al ONU, Președintelui celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, Președintelui Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului și șefilor delegațiilor Uniunii Europene.</P></ACTION></ACTLST></DISPOSITIF></TEXT></RESOL></TXTLST></SDOCTA>