1.reamintește că un sistem judiciar independent este coloana vertebrală a statului de drept, deoarece reprezintă o condiție prealabilă pentru o cale de atac eficientă atunci când legile, drepturile, libertățile și principiile democratice sunt refuzate sau încălcate; subliniază că un sistem judiciar independent și eficace este esențial nu numai pentru menținerea statului de drept și a democrației în statele membre și în Uniune, ci și pentru punerea în aplicare a dreptului UE, având în vedere că Comisia se bazează pe autoritățile judiciare naționale pentru a asigura respectarea dreptului UE; exprimă importanța încrederii reciproce, subliniind, în același timp, că Comisia nu poate ignora deficiențele autorităților judiciare naționale din unele state membre și nici nu poate presupune că toate sunt în măsură să ofere căi de atac eficiente; constată cu îngrijorare că, deși unele sisteme judiciare pot părea solide și satisfăcătoare pe hârtie, în unele cazuri nu sunt imune la acapararea statului, la ingerințe politice sau la nepotism; este conștient că acest lucru este dificil de detectat prin simpla evaluare a structurilor formale; îndeamnă, prin urmare, Comisia să efectueze o analiză bazată mai mult pe aspecte calitative, care să includă elemente contextuale, în special cu privire la punerea în aplicare pe termen lung;

2.observă că Comisia constată disparități mari între statele membre ale UE în ceea ce privește independența și garanțiile sistemului judiciar; constată că raportorul menționează o serie de inițiative pozitive și evoluții în curs în ceea ce privește consiliile judiciare, mai ales în Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, Italia, Suedia, Finlanda și Ungaria Comitetul Helsinki din Ungaria, „Fundamental deficiencies of the Hungarian judicial reform” (Deficiențe fundamentale ale reformei judiciare din Ungaria), 31 octombrie 2023.; menționează că, potrivit constatărilor Comisiei, în Polonia, Slovacia, Bulgaria, Spania și Cipru încă nu s-a răspuns îngrijorărilor cu privire la consiliile judiciare; constată cu îngrijorare că procedurile disciplinare pot fi folosite ca mijloc de reducere a independenței sistemului judiciar, așa cum este cazul în Bulgaria și a fost cazul în Polonia în timpul guvernării Partidului pentru Lege și Dreptate; constată că, într-un final, Comisia a trimis Polonia în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru încălcarea dreptului UE de către curtea sa constituțională; ia act de faptul că actualul ministru al justiției al Republicii Polone s-a angajat să pună capăt regimului disciplinar ilegal aplicat judecătorilor din Polonia, în conformitate cu hotărârile CJUE și ale Curții Europene a Drepturilor Omului;

3.ia act de constatarea Comisiei potrivit căreia, deși anumite state membre, printre care Finlanda, Austria, Slovenia, Cipru, Suedia și Ungaria, au avut sau au anunțat inițiative de îmbunătățire a proceselor de numire a judecătorilor și a funcționării curților superioare, persistă dificultăți în ceea ce privește numirea judecătorilor de înalt nivel în Malta, Grecia, Lituania, Letonia și Irlanda; evidențiază că, în opinia Comisiei, persistă îngrijorări serioase în Polonia în ceea ce privește judecătorii de la Curtea Supremă numiți anterior, inclusiv prim-președintele său, și nepunerea în aplicare în continuare a unei hotărâri preliminare a CJUE privind numirea unui judecător în Camera de control extraordinar; observă constatarea Comisiei potrivit căreia în Slovacia, infracțiunea de abuz de drept introdusă pentru judecători în ceea ce privește hotărârile judecătorești pe care le pronunță continuă să suscite îngrijorări, deoarece are un impact psihologic negativ asupra judecătorilor și este împovărătoare pentru autoritățile de anchetă; subliniază că persistă preocupări serioase în Ungaria în ceea ce privește independența sistemului judiciar, ceea ce contravine obiectivelor de etapă esențiale ale Comisiei, inclusiv persistența obstacolelor în calea trimiterilor preliminare, problemele legate de alocarea cauzelor în Kúria și sistemul deficitar de numire a președintelui Kúria;

4.subliniază faptul că sistemului judiciar ar trebui să i se aloce mijloace suficiente pentru a fi cu adevărat accesibil și capabil să ofere cetățenilor o cale de atac eficientă; constată că, potrivit Comisiei, resursele sporite pentru sistemul judiciar și alte măsuri luate de Malta, Cipru și Grecia încă nu au dus la o reducere a duratei procedurilor, întârzierile în soluționarea cauzelor rămânând o provocare serioasă; în timp ce în Croația, Italia și Portugalia s-au făcut câțiva pași în direcția cea bună, dar eficacitatea reformelor rămâne de văzut; ia act de faptul că Comisia a solicitat Germaniei să asigure resurse adecvate pentru sistemul de justiție, inclusiv în ceea ce privește nivelul de remunerare a judecătorilor, ținând seama de standardele europene privind resursele și remunerarea sistemului de justiție; solicită Germaniei să continue punerea în aplicare a „Pactului pentru statul de drept” și să asigure resurse suficiente pentru sistemul judiciar prin creșterea numărului de judecători pentru a consolida sistemul de justiție federal; recunoaște că, în opinia Comisiei, se pot observa unele progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandării formulate în Raportul privind statul de drept din 2022 referitor la eficiența sistemului de justiție, în special în Malta și Spania;

5.salută finanțarea prin intermediul programului „Justiție” pentru a sprijini cooperarea judiciară în materie civilă și penală și pentru a contribui la dezvoltarea în continuare a justiției europene;

6.consideră că, pentru ca cetățenii să aibă acces efectiv la justiție, statele membre ar trebui să facă mai mult pentru a oferi asistență juridică gratuită sau la prețuri accesibile, în special celor care nu își permit o astfel de asistență, și ar trebui să faciliteze și mai mult accesul la un avocat; constată că, potrivit Comisiei, în Spania, Franța, Finlanda, Bulgaria, Malta și Lituania se depun eforturi pentru a răspunde preocupărilor legate de accesul la justiție și la asistența juridică, iar în Irlanda, Danemarca, Luxemburg și Ungaria aceste preocupări sunt încă prezente; remarcă totodată că, potrivit Comisiei, în mai multe state membre, printre care Spania, Franța, Finlanda, Bulgaria și Malta, sunt în curs de adoptare măsuri pentru asigurarea dreptului de acces la un avocat, iar în alte state membre, cum ar fi Lituania, Irlanda, Danemarca, Luxemburg și Ungaria, încă se așteaptă îmbunătățiri; invită, în acest context, Comisia să includă în următorul raport privind statul de drept evaluări ale aplicării acquis-ului UE privind asistența judiciară în materie civilă și penală, cum ar fi Directiva 2002/8/CE JO L 26, 31.1.2003, p. 41. a Consiliului din 27 ianuarie 2003 de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară acordată în astfel de litigii, întrucât jurisprudența CJUE arată că există încă întrebări cu privire la interpretarea acesteia;

7.subliniază rolul important al consiliilor judiciare în garantarea independenței judiciare; consideră că reformele în curs de adoptare în diferite state trebuie evaluate și încurajează adaptarea componenței și funcționării acestor organisme la standardele stabilite de Comisie și de Consiliul Europei, care au fost aprobate de CJUE;

8.subliniază că parchetul este un element-cheie pentru capacitatea sistemului judiciar de a combate criminalitatea și corupția; evidențiază importanța garantării autonomiei și responsabilizării parchetului; subliniază că trebuie instituite garanții care să contribuie la menținerea autonomiei și responsabilizării parchetelor, inclusiv prin asigurarea faptului că acestea nu sunt supuse unor presiuni politice nejustificate, în special din partea guvernului;

9.invită toate statele membre să adopte un cod de conduită pentru judecători, urmând recomandările Grupului de state împotriva corupției (GRECO) și ținând seama de astfel de coduri aplicabile la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) și la CJUE, să creeze mecanisme independente de investigare a presupuselor încălcări ale codului de conduită și ale altor legi, să îmbunătățească obligația de informare și transparența conflictelor de interese și a cadourilor primite de sistemul judiciar, să abordeze problema ușilor turnante și să solicite judecătorilor să își motiveze public recuzarea;

10.își exprimă îngrijorarea cu privire la schimbările substanțiale de personal și la schimbările structurale și organizaționale semnificative anunțate în poliția slovacă și în alte instituții democratice independente, inclusiv în ceea ce privește anchetatorii care lucrează la cazuri penale grave și de corupție la nivel înalt în cadrul Agenției Naționale de Combatere a Criminalității din Slovacia, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la motivațiile care stau la baza unor astfel de schimbări; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la procesul legislativ accelerat nejustificat al guvernului slovac, în special în ceea ce privește modificările propuse la Codul penal și dizolvarea Parchetului Special, care amenință integritatea proceselor judiciare, subminează lupta UE împotriva fraudei și pune în pericol protecția intereselor financiare europene și a naturii din Slovacia; solicită guvernului slovac să reexamineze aceste modificări, având în vedere consecințele lor potențiale pentru statul de drept și interesele financiare ale Uniunii, precum și pentru cadrul anticorupție al UE; reamintește că orice reformă penală trebuie să conțină garanții suficiente și adecvate pentru a asigura continuarea și eficacitatea cauzelor penale noi și în curs, în special în ceea ce privește corupția la nivel înalt, și pentru a garanta independența sistemului judiciar și autonomia parchetelor, în conformitate cu recomandările Comisiei din rapoartele succesive privind statul de drept; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că reatribuirea cazurilor procurorului special va duce la întârzieri considerabile și că unele cazuri vor fi abandonate, având în vedere termenele de prescripție;

11.ia act de acțiunile guvernului spaniol legate de faptul că acesta a fost învestit recent în funcție, inclusiv de adoptarea viitoare a unei legi privind amnistia; ia act de întrebările, opiniile și preocupările exprimate de diferite părți interesate ca răspuns la aceste evoluții, inclusiv de asociațiile de judecători, procurori, avocați, cadre universitare, societatea civilă și publicul larg; ia act de faptul că Comisia s-a adresat, de asemenea, guvernului spaniol pentru a solicita explicații; subliniază că acest lucru necesită o evaluare independentă; invită, în acest sens, guvernul spaniol să ofere transparență deplină instituțiilor europene cu privire la această lege privind amnistia și ia act de faptul că senatul Spaniei a solicitat un aviz din partea Comisiei de la Veneția cu privire la constituționalitatea sa și la respectarea normelor și standardelor europene; regretă, de asemenea, situația de blocaj de lungă durată a Consiliului Superior al Magistraturii, cu privire la care Comisia a făcut recomandări specifice autorităților spaniole în raportul său privind statul de drept;

12.reafirmă că corupția reprezintă o amenințare gravă la adresa statului de drept și subminează grav încrederea în democrație și egalitatea în fața legii; invită statele membre și Comisia să depună mult mai multe eforturi pentru a eradica corupția;

13.subliniază că studiul Eurobarometru din 2022 privind corupția arată că corupția rămâne o preocupare serioasă pentru cetățenii și întreprinderile din UE, o proporție ridicată a cetățenilor europeni fiind de părere că în țara lor corupția este larg răspândită (68 %) și că nivelul corupției a crescut (41 %); apreciază faptul că toate statele membre dispun în prezent de strategii anticorupție, care sunt evaluate și revizuite periodic; reamintește că este nevoie nu numai de un cadru juridic solid, ci și de o punere în aplicare eficace pentru a eradica practicile de corupție și că prevenirea unor astfel de practici necesită, de asemenea, cadre de guvernanță și integritate transparente și responsabile;

14.regretă că, deși toate statele membre au instituit strategii anticorupție, percepțiile despre corupție variază foarte mult în întreaga UE, Danemarca, Finlanda, Suedia și Țările de Jos fiind considerate printre cele mai puțin corupte, în timp ce nivelurile percepute ale corupției în Bulgaria, Malta, Ungaria, Grecia și Slovenia sunt îngrijorătoare29; constată cu îngrijorare și că Comisia a constatat că unele state membre, cum ar fi Bulgaria, Malta, Ungaria, Grecia și Slovenia, nu au înregistrat încă rezultate solide în anchetarea și urmărirea penală a cazurilor de corupție la nivel înalt care conduc la condamnări definitive cu efect disuasiv; constată că GRECO a publicat recent un raport privind Ciprul, în care subliniază lipsa de eficacitate reală a legislației anticorupție și evidențiază riscurile specifice legate de asigurarea respectării legii GRECO, Runda a cincea de evaluare - Prevenirea corupției și promovarea integrității la nivel central (funcții executive de conducere) și la nivelul instituțiilor de punere în aplicare a legii - Raport de evaluare Cipru, 2 octombrie 2023.;

15.subliniază că guvernele statelor membre și funcționarii, politicienii, reprezentanții aleși și liderii UE ar trebui să dea un exemplu abținându-se de la orice practici de corupție și că nu ar trebui să existe nicio ingerință guvernamentală sau politică în anchetele legate de corupție; invită DRFMG să dea curs rezoluțiilor Parlamentului privind statul de drept pentru a contribui la combaterea impunității infracțiunilor de corupție; subliniază că funcționarii, politicienii, reprezentanții aleși și liderii UE pot fi, de asemenea, implicați în corupție, după cum a demonstrat Qatargate; își reiterează, prin urmare, solicitarea ca raportul anual să acopere și instituțiile UE; își reiterează apelul adresat Comisiei de a finaliza cât mai curând posibil negocierile privind aderarea deplină a UE la GRECO;

16.subliniază că cetățenii și întreprinderile ar trebui să poată sesiza în siguranță cazurile de corupție, în special prin avertizarea în interes public; constată că, potrivit Comisiei, încă există obstacole majore în calea avertizării în interes public în întreaga UE, deși unele state membre, precum Slovacia, Cipru, Danemarca și Malta, au luat măsuri pentru a încerca să îmbunătățească această situație; solicită guvernului slovac să respecte principiile obligatorii ale Directivei UE privind avertizorii Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (JO L 305, 26.11.2019, p. 17.). și să reexamineze modificările propuse în ceea ce privește protecția avertizorilor în Slovacia; își exprimă îngrijorarea în special cu privire la faptul că avertizorii sunt privați retroactiv de protecția lor, ceea ce duce la o lipsă de securitate juridică; ia act de faptul că Oficiul pentru protecția avertizorilor a semnalat aceste probleme Comisiei;

17.condamnă faptul că Malta continuă să aplice programul de dobândire a cetățeniei prin investiții (CBI), care prezintă un risc major de corupție și alte infracțiuni, în special având în vedere măsurile luate de alte câteva state membre pentru a se asigura că programele de acordare a cetățeniei pentru investitori sunt eliminate; ia act de acțiunea pendinte introdusă la CJUE de către Comisie împotriva Maltei pentru programul său CBI și își reafirmă poziția potrivit căreia Comisia ar trebui să facă uz de prerogativa sa de a propune acte legislative și să inițieze o interdicție legislativă la nivelul UE pentru toate programele CBI din UE;

18.recunoaște rolul important al Parchetului European (EPPO) în protejarea statului de drept și în combaterea corupției în Uniune și încurajează Comisia să monitorizeze îndeaproape nivelul de cooperare dintre statele membre și EPPO în rapoartele ulterioare; invită statele membre care încă nu participă la EPPO să facă acest lucru; salută faptul că Polonia a inițiat procedura de aderare la EPPO, ceea ce demonstrează angajamentul ferm al noului guvern de a proteja interesele financiare ale UE și de a combate efectiv corupția; consideră că participarea la EPPO ar trebui să fie o condiție prealabilă pentru primirea fondurilor UE; își reia apelul privind extinderea mandatului EPPO;

19.consideră că organismele europene, precum Europol, Eurojust, Curtea de Conturi Europeană, EPPO și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), ar trebui să își îmbunătățească colaborarea pentru a preveni corupția atât în statele membre ale UE, cât și în instituțiile europene; solicită, de asemenea, în acest context, crearea unui organism european de etică eficace;

20.menționează că corupția poate implica autorități naționale, inclusiv autorități judiciare și polițienești, care sunt chiar autoritățile care ar trebui să o combată; este în continuare îngrijorat, în această privință, că s-au înregistrat progrese lente și limitate în ceea ce privește eliminarea culturii impunității la cel mai înalt nivel în Malta, identificată de ancheta publică independentă privind asasinarea lui Daphne Caruana Galizia; consideră că organismele UE, cum ar fi Europol, joacă un rol important în anchetarea corupției și în colectarea probelor, dar că cerința privind aprobarea la nivel național a implicării Europol reprezintă un obstacol; solicită consolidarea mandatului Europol pentru a-i permite să investigheze cazurile de corupție de tipul celor descrise mai sus; subliniază importanța garantării supravegherii Europol la nivelul UE, a consolidării mecanismelor, organismelor și agențiilor de tragere la răspundere independente ale UE și a îmbunătățirii controlului democratic al activităților Europol, inclusiv de către grupul mixt de control parlamentar specializat, care să cuprindă o evaluare sistematică a tuturor activităților agenției și a respectării mandatului său, precum și a obligației de a da curs recomandărilor adresate de Parlament agenției;

21.salută propunerile Comisiei de combatere a corupției, care răspund solicitărilor Parlamentului de intensificare a luptei împotriva corupției; ia act de faptul că Comisia intenționează să integreze prevenirea corupției în dezvoltarea politicilor și programelor UE și să sprijine activ eforturile statelor membre de a pune în aplicare politici și acte legislative solide în materie de combatere a corupției; salută disponibilitatea de a aborda dimensiunea transfrontalieră a corupției prin incriminarea infracțiunilor de corupție și armonizarea sancțiunilor în întreaga UE;

22.subliniază că corupția și spălarea banilor sunt intrinsec legate și că spălarea banilor este unul dintre cei mai importanți factori favorizanți ai activităților ilegale ale crimei organizate și, prin urmare, un atac la adresa statului de drept prin care infractorii transferă produsele infracțiunii în economia legală; este conștient de faptul că frauda împotriva bugetului UE poate fi, de asemenea, un precursor al spălării banilor; își reafirmă convingerea fermă că numai prin consolidarea arhitecturii antifraudă a UE și creșterea transparenței în instituțiile europene poate fi urmărită și consolidată în mod eficace și eficient protecția intereselor financiare ale UE, depășind limitele inerente ale sistemelor naționale care nu sunt suficiente pentru a contracara atacurile din ce în ce mai transnaționale împotriva intereselor financiare ale Uniunii;

23.evidențiază că echilibrul puterilor poate funcționa numai atunci când curțile constituționale, avocații poporului, instituțiile naționale pentru drepturile omului, firmele de audit, organismele de promovare a egalității și toate celelalte autorități independente pot funcționa și au mandate suficient de extinse, independență, integritate și finanțare adecvată;

24.menționează că Comisia consideră că situația avocaților poporului, a instituțiilor naționale pentru drepturile omului, a organismelor de promovare a egalității și a altor autorități independente variază foarte mult de la un stat membru la altul: s-au înregistrat unele evoluții în direcția cea bună în Cipru, Slovacia, Luxemburg, Portugalia, Slovenia și Polonia, persistă probleme în Lituania, Ungaria și Croația, încă nu a fost înființată nicio instituție națională pentru drepturile omului în conformitate cu Principiile ONU de la Paris în Italia, Cehia, Malta și România, s-au constatat întârzieri în ceea ce privește numirile în cadrul mai multor autorități independente în Bulgaria, Spania și Austria, iar Polonia pune în pericol funcționarea eficace a Biroului Suprem de Audit; constată cu mare îngrijorare evoluțiile recente din Grecia, unde autorități independente precum Autoritatea elenă pentru securitatea și confidențialitatea comunicațiilor (ADAE) și Autoritatea elenă pentru protecția datelor au fost supuse unei presiuni din ce în ce mai mari din cauza activității lor de utilizare nelegitimă a programelor de spionaj, membrii consiliului de administrație al ADAE fiind recent înlocuiți în grabă de parlamentul elen, aparent din cauza deciziei iminente a ADAE de a impune o amendă agenției elene de informații;

25.evidențiază că fără pluralismul și libertatea mass-mediei, viața democratică și statul de drept nu pot supraviețui;

26.consideră că transparența în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei reprezintă cerință minimă de bază pentru menținerea pluralismului mass-mediei; ia act de constatarea Comisiei conform căreia, de la raportul din 2022 privind statul de drept, în Grecia, Luxemburg și Suedia a fost adoptată o nouă legislație care crește transparența în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei sau îmbunătățește punerea la dispoziția publicului a informațiilor privind aceasta, iar acest tip de legislație a fost consolidat în Cipru; ia act de faptul că modificările încă nu au avut loc în Bulgaria, Cehia și Franța; încurajează instituțiile europene să adopte, în cele din urmă, și să pună în aplicare o lege solidă și ambițioasă privind libertatea mass-mediei pentru a asigura armonizarea transparenței legislației privind proprietatea asupra mass-mediei la nivelul UE;

27.observă că Comisia a constatat că autoritățile de reglementare din domeniul mass-mediei sunt protejate insuficient prin garanții împotriva influenței politice necuvenite, precum în Ungaria, Slovenia și, până recent, Polonia, în perioada guvernării precedente conduse de Partidul pentru Lege și Dreptate, și că autoritățile nu dispun de resurse, în special în Grecia și România; invită Comisia să ia toate măsurile necesare pentru a asigura punerea efectivă în aplicare a articolului 30 din Directiva serviciilor mass-media audiovizuale Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) (JO L 95, 15.4.2010, p. 1)., stipulând cerința garanțiilor pentru independența autorităților de reglementare naționale;

28.accentuează importanța independenței editoriale a mass-mediei publice și datoria tuturor statelor membre de a o respecta; evidențiază necesitatea de a institui garanții împotriva ingerințelor interne și externe; consideră că mass-media publică ar trebui să fie protejată împotriva presiunilor politice, inclusiv a concedierilor nejustificate, și că ar trebui instituite garanții pentru a asigura că deciziile editoriale pot fi luate în mod liber; constată că, potrivit Comisiei, în Luxemburg, Slovenia, Germania, Estonia, Slovacia și Cehia s-au demarat inițiative de consolidare a garanțiilor juridice sau a mijloacelor bugetare în vederea îmbunătățirii independenței serviciilor publice naționale de televiziune și de radiodifuziune, în Cipru, Irlanda și Suedia se discută, de asemenea, despre reforme, în timp ce în România, Malta și Ungaria nu există măsuri în acest sens; ia act de eforturile noului guvern polonez de a restabili independența organismului public de radiodifuziune; constată că cel mai recent Instrument de monitorizare a pluralismului mass-mediei a evaluat riscul pentru autonomia editorială și independența politică ca fiind „ridicat” și a reevaluat riscul general pentru pluralismul mass-mediei în Malta, schimbându-l de la „mediu” la „ridicat”;

29.ia act cu îngrijorare de restructurarea planificată a Radioteleviziunii slovace (RTVS), principalul organism public de radiodifuziune din această țară; subliniază importanța menținerii unei mass-media libere și independente ca piatră de temelie a unei societăți democratice; regretă decizia primului-ministrului slovac și a mai multor funcționari guvernamentali de a opri comunicarea cu principalele organe de presă, recunoscând că acest lucru reprezintă un obstacol semnificativ în calea dreptului publicului de a primi informații guvernamentale relevante; subliniază că astfel de acțiuni limitează libertatea și transparența mass-mediei și contribuie la răspândirea dezinformării manipulatoare în spațiul public;

30.invită Consiliul și Comisia să asigure finanțare adecvată pentru jurnalismul de calitate independent din întreaga Europă, la nivel național, regional și local;

31.reamintește că jurnalismul independent este un element vital al statului de drept democratic, fiind o parte a sistemului esențial de echilibru al puterilor și un element de control public; își exprimă îngrijorarea cu privire la încercările deliberate ale mai multor guverne și puteri economice de a reduce la tăcere jurnaliștii care dezvăluie fapte ilegale; subliniază că ingerințele și presiunile nejustificate, frica și autocenzura au un efect de intimidare asupra exercitării libertății de exprimare a jurnaliștilor;

32.regretă tendințele îngrijorătoare în ceea ce privește siguranța jurnaliștilor din mai multe state membre; constată că pe platforma Consiliului Europei pentru promovarea protejării jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor au fost înregistrate peste 1 600 de alerte de amenințări din 2015 încoace; regretă intimidarea jurnaliștilor în timpul campaniilor electorale, așa cum s-a întâmplat recent la alegerile din Slovacia; regretă că Malta nu a reușit să îmbunătățească condițiile de muncă ale jurnaliștilor de la asasinarea lui Daphne Caruana Galizia, inclusiv prin lipsa punerii efective în aplicare a tuturor recomandărilor din raportul anchetei publice din 29 iulie 2021; invită funcționarii guvernamentali slovaci să se abțină de la atacuri verbale asupra persoanelor fizice; subliniază datoria funcționarilor publici și guvernamentali de a deservi toți cetățenii, în special într-o țară cu antecedente de infracțiuni motivate de ură și de ucidere a unui jurnalist;

33.este îngrijorat de persistența acțiunilor strategice în justiție împotriva mobilizării publice (SLAPP) în Uniunea Europeană; invită statele membre să pună în aplicare Recomandarea (UE) 2022/758 a Comisiei Recomandarea (UE) 2022/758 a Comisiei din 27 aprilie 2022 privind protecția jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului implicați în acțiuni de mobilizare publică împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive („acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice”), JO L 138, 17.5.2022, p. 30. și să adopte măsuri naționale împotriva SLAPP pentru a proteja jurnaliștii și apărătorii drepturilor omului implicați în acțiuni de mobilizare publică împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive; remarcă faptul că acest lucru poate fi realizat prin eliminarea pedepselor cu închisoarea pentru cazurile de defăimare, prin dezincriminarea defăimării și prin favorizarea în schimb a procedurilor civile sau administrative; salută acordul politic dintre colegiuitorii UE cu privire la Directiva anti-SLAPP Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive („Acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice”), COM(2022)0177.; invită Comisia să analizeze posibilitatea de a propune adoptarea unor acte legislative suplimentare pentru a acoperi toate cazurile de SLAPP, inclusiv cazurile naționale; regretă că, în pofida îngrijorărilor exprimate de diferite organizații internaționale, prevederile împotriva SLAPP propuse de Malta nu sunt considerate suficiente pentru a proteja activitatea jurnaliștilor Comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului, „Scrisoare către președintele Parlamentului Maltei”, 26 septembrie 2023.; își reiterează apelul adresat unor politicieni maltezi, inclusiv fostului prim-ministru maltez, de a retrage acțiunile în justiție pentru calomnie moștenite de urmașii lui Daphne Caruana Galizia, care sunt încă în curs după mai mulți ani de la asasinarea acesteia;

34.invită guvernul elen să răspundă problemelor grave identificate de Răspunsul rapid pentru libertatea mass-mediei, o alianță care urmărește, monitorizează și reacționează la încălcările libertății presei și ale mass-mediei, în special cele legate de supravegherea arbitrară, impunitate sau infracțiunile împotriva jurnaliștilor, acțiunile strategice în justiție împotriva mobilizării publice, independența și pluralismul mass-mediei Institutul Internațional de Presă, „Murdered, surveilled and sued: decisive action needed to protect journalists and salvage press freedom in Greece” (Uciși, supravegheați și trimiși în judecată: este nevoie de măsuri ferme pentru a proteja jurnaliștii și a salva libertatea presei în Grecia), 27 septembrie 2023.; salută crearea unui grup operativ privind „protecția, siguranța și capacitarea jurnaliștilor și a altor profesioniști din domeniul mass-mediei”, cu scopul de a îmbunătăți siguranța și independența jurnaliștilor și a altor profesioniști din domeniul mass-mediei, de a sensibiliza publicul, precum și de a monitoriza siguranța jurnaliștilor, acțiuni inițiate de grupul operativ în conformitate cu Recomandarea (UE) 2021/1534 a Comisiei din 16 septembrie 2021 referitoare la garantarea protecției, a siguranței și a capacitării jurnaliștilor și a celorlalți profesioniști din domeniul mass-mediei în Uniunea Europeană JO L 331, 20.9.2021, p. 8.; observă cu mare îngrijorare recenta reținere a unui reporter de către autoritățile franceze, aparent în scopul descoperirii surselor sale, precum și interceptarea ilegală a comunicațiilor unui jurnalist neerlandez care lucrează pentru „De Correspondent”;

35.condamnă cu fermitate lipsa de rezultate decisive în ancheta privind asasinarea lui Giorgos Karaivaz; observă că cei doi presupuși ucigași au fost arestați la peste doi ani de la comiterea omorului pe baza unor dovezi care se pare că au fost la dispoziția poliției în tot acest timp; consideră că persoana care a pus la cale omorul nu a fost încă identificată; menționează că Karaivaz – ca și Daphne Caruana Galizia și Ján Kuciak – investiga acte de corupție și infracțiuni și este posibil să își fi făcut dușmani sus-puși, inclusiv în cercuri politice; atrage atenția că persoana care se presupune că a pus la cale uciderea lui Daphne Caruana Galizia nu a fost încă condamnată și autoritățile nu s-au ocupat încă așa cum se cuvine de toate cazurile de corupție și infracțiunile pe care jurnalista le investiga;

36.condamnă supravegherea ilegală a jurnaliștilor, în special prin intermediul programelor spion; este consternat de refuzul Comisiei de a pune în aplicare toate recomandările Comisiei de anchetă pentru examinarea utilizării Pegasus și consideră că este vorba despre o abținere de a acționa; reamintește solicitarea sa adresată Comisiei de a evalua îndeplinirea condițiilor specifice de Cipru, Grecia, Ungaria, Polonia și Spania, menționate în recomandare, pentru care termenul a fost 30 noiembrie 2023; salută crearea comisiei speciale de anchetă cu competențe de investigare în Seim, camera inferioară a Parlamentului polonez; solicită o anchetă amănunțită a presupuselor încălcări grave ale legislației naționale și ale UE legate de supravegherea ilegală în scopuri politice de către guvernul condus de partidul Lege și Justiție; este alarmat de faptul că presupusa listă a victimelor este foarte lungă și include mai mulți politicieni, avocați, procurori, jurnaliști, oameni de afaceri, activiști și alte persoane; atrage atenția că nu s-a făcut dreptate în niciunul dintre multele cazuri de utilizare abuzivă a programelor spion împotriva jurnaliștilor, activiștilor, politicienilor, avocaților și a altor ținte politice; concluzionează, prin urmare, că, în contradicție cu prezumția Comisiei, multe autorități naționale nu sunt nici dispuse, nici capabile să se ocupe de această problemă, lăsând victimele fără căi de atac efective și democrația neprotejată; este profund îngrijorat de efectul de intimidare al impunității în cazul utilizării abuzive a programelor spion asupra jurnaliștilor și a surselor acestora; subliniază că utilizarea ilegitimă a programelor spion de către guvernele naționale afectează direct și indirect integritatea procesului decizional, subminând astfel democrația Uniunii Europene, și evidențiază că trebuie să se asigure urgent o mai mare transparență și o mai mare responsabilitate juridică a industriei de supraveghere;

37.reamintește că comerțul cu programe spion și utilizarea acestora trebuie să fie strict reglementate, că utilizarea programelor spion de către statele membre trebuie să fie proporțională și nu trebuie să fie arbitrară și că supravegherea trebuie să fie autorizată numai în circumstanțe strict prestabilite; consideră că mecanismele ex-ante eficace de asigurare a supravegherii judiciare sunt esențiale pentru protejarea libertăților individuale; reafirmă că drepturile individuale nu pot fi expuse riscurilor prin permiterea accesului neîngrădit la supraveghere; evidențiază că capacitatea sistemului judiciar de a efectua o supraveghere ex-post semnificativă și eficace în domeniul cererilor de supraveghere pentru securitatea națională este, de asemenea, importantă, pentru a se asigura că utilizarea disproporționată a programelor spion de către guverne poate fi contestată;

38.accentuează că impactul utilizării nelegitime a programelor spion este mult mai pronunțat în statele membre în care autoritățile care în mod normal ar avea sarcina de a investiga, de a oferi măsuri reparatorii pentru persoanele vizate și de a asigura tragerea la răspundere sunt controlate de stat și în care există o criză a statului de drept și independența sistemului judiciar este pusă în pericol, astfel încât nu se poate pune baza în autoritățile naționale; invită, prin urmare, Comisia să includă o monitorizare și recomandări specifice pentru fiecare țară în ceea ce privește utilizarea ilegală de către statele membre a programelor spion în raportul privind statul de drept, evaluând capacitatea de reacție a instituțiilor de stat pentru a oferi măsuri reparatorii pentru persoanele vizate;

39.regretă dificultățile persistente cu care se confruntă mulți cetățeni, jurnaliști și parlamentari din multe state membre în ceea ce privește obținerea de informații și accesul la documente; subliniază că, de prea multe ori, autoritățile publice îngreunează în mod deliberat accesul la informații și documente, de exemplu prin întârzierea disproporționată a deciziilor sau prin acordarea doar unui acces artificial, punând informațiile la dispoziție doar parțial; constată că, potrivit Comisiei, mai multe state membre au lansat inițiative pentru a reglementa mai bine accesul la informații, cum ar fi Cehia, Lituania și Slovacia, iar altele depun eforturi pentru a aduce îmbunătățiri în acest domeniu, cum ar fi Germania, Spania, Croația, Ungaria și Luxemburg; constată, cu toate acestea, că unele state membre nu abordează încă pe deplin preocupările, cum ar fi Malta, Austria și Finlanda; invită încă o dată guvernul maltez să-și retragă recursurile împotriva unei serii de cereri privind libertatea de informare depuse de The Shift News;

40.solicită instituțiilor UE să dea dovadă de un comportament exemplar în ceea ce privește accesul la informații și documente; ia act, în această privință, de recentul raport special al Ombudsmanului European privind timpul de care Comisia Europeană are nevoie pentru a trata cererile de acces public la documente, elaborat în urma anchetei sale strategice privind această chestiune, în care a constatat cazuri de administrare defectuoasă, deoarece Comisia dă dovadă de întârzieri sistemice și semnificative în tratarea cererilor de confirmare Ombudsmanul European, Raport special al Ombudsmanului European în ancheta sa strategică privind timpul de care Comisia Europeană are nevoie pentru a trata cererile de acces public la documente (OI/2/2022/OAM), 18 septembrie 2023.; invită Comisia să abordeze această problemă recurentă o dată pentru totdeauna;

41.încurajează statele membre să reglementeze activitatea de lobby, de exemplu prin introducerea unor registre de transparență naționale obligatorii pentru toți politicienii, membrii și funcționarii guvernului, autorităților și agențiilor; încurajează politicienii, funcționarii guvernamentali și membrii autorităților și agențiilor să facă publică o listă a tuturor reuniunilor lor;

42.solicită să se consolideze principiul statului de drept pe piața internă; subliniază că structurile fiabile și stabile ale statului de drept sunt piloni-cheie pentru investiții și comerț, care sunt esențiale pentru competitivitate și, prin urmare, pentru capacitatea sistemului de protecție socială și a pieței muncii din Uniunea Europeană; regretă măsurile luate de statele membre în acest domeniu care încalcă dreptul Uniunii, cum ar fi anumite măsuri protecționiste;

43.solicită să se intensifice monitorizarea dimensiunii economice a statului de drept; invită Comisia să ia în considerare mai mult dimensiunea economică și să-i acorde o atenție specială în raportul privind statul de drept, printr-o extindere a sferei raportului;

44.condamnă din nou practicile sistemice discriminatorii, netransparente și neloiale raportate împotriva întreprinderilor din anumite sectoare din Ungaria și utilizarea fondurilor UE pentru a îmbogăți aliații politici ai guvernului, contrar normelor UE în materie de concurență și achiziții publice; este profund îngrijorat de concentrarea din ce în ce mai mare a întreprinderilor în mâinile oligarhilor care au legături cu actualul guvern și care și-au manifestat public intenția de a cumpăra în sectoare-cheie, precum și de faptul că sunt vizați concurenții acestor întreprinderi;

45.reamintește că, în domeniul de aplicare al tratatelor, orice discriminare pe motiv de cetățenie sau naționalitate este interzisă în conformitate cu Carta și că libertatea de stabilire, libertatea de a presta servicii și libera circulație a capitalurilor sunt libertăți fundamentale pe piața unică; subliniază că normele privind egalitatea de tratament interzic discriminarea evidentă și disimulată pe motive de naționalitate sau, în cazul unei întreprinderi, de sediul acesteia; subliniază că punerea corespunzătoare în aplicare a normelor privind concurența și achizițiile publice este și în interesul întreprinderilor ungare;

46.invită toate statele membre să își demonstreze angajamentul față de statul de drept în fața comunității internaționale, să pună în aplicare în mod corect și consecvent toate măsurile restrictive adoptate de UE și să prevină eludarea acestora; invită Comisia să monitorizeze îndeaproape acest aspect;

47.recunoaște rolul esențial pe care îl joacă societatea civilă și un spațiu civic sănătos în susținerea și protejarea statului de drept și își repetă solicitarea de a se consacra un capitol separat situației societății civile din statele membre; ia act de constatarea Comisiei potrivit căreia Malta, Irlanda, Bulgaria, Lituania și Germania au anunțat sau au inițiat eforturi de îmbunătățire a cadrului pentru societatea civilă și constată că societatea civilă se confruntă cu dificultăți deosebite în Cipru, Grecia, Spania, Italia și Franța și cu restricții sistemice grave și autoritare continue în Ungaria și Polonia sub guvernul anterior condus de partidul Lege și Justiție; invită toate statele membre să accepte organizațiile societății civile ca părți interesate importante în viața democratică și să creeze un mediu propice pentru societatea civilă;

48.invită Comisia să investească în continuare, prin finanțare specifică, în consolidarea capacității organizațiilor societății civile de a monitoriza situația statului de drept în statele membre și a informa în legătură cu aceasta, cum ar fi prin programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”, precum și să asigure o protecție adecvată a organizațiilor societății civile care se implică în acest proces; este îngrijorat că distribuția părtinitoare a finanțării în anumite țări afectează organizațiile societății civile care promovează drepturile grupurilor vulnerabile sau care acționează, în sens mai general, pentru cauze pe care guvernele nu le sprijină; încurajează o evaluare aprofundată a acestor aspecte în toate țările vizate de raport și subliniază că sunt necesare recomandări specifice fiecărei țări pentru a aborda aceste probleme; îndeamnă Comisia să ia în considerare gestionarea directă a fondurilor UE pentru a se asigura că beneficiarii eligibili, precum organizațiile societății civile, întreprinderile și autoritățile locale, primesc fondurile UE care le-au fost destinate;

49.salută propunerea Comisiei de directivă privind asociațiile transfrontaliere europene (COM(2023)0516) și se angajează să acorde prioritate adoptării acesteia; îndeamnă, în plus, Comisia să instituie o strategie care să prevadă standarde minime de protecție a organizațiilor societății civile în toate statele membre, pentru a promova un mediu politic și de reglementare lipsit de amenințări și atacuri și pentru a le oferi acestora un acces sustenabil și nediscriminatoriu la resurse, sprijinind și încurajând în același timp implicarea lor în dialogul civil și participarea la elaborarea politicilor;

50.este profund îngrijorat de planurile anunțate de guvernul slovac de adoptare a unei legislații care ar submina spațiul civic, inclusiv prin restricționarea activității ONG-urilor și stigmatizarea organizațiilor care primesc finanțare străină;

51.regretă că situația apărătorilor drepturilor omului în UE a continuat să se deterioreze din ce în ce mai mult în ultimii ani; îndeamnă Comisia și statele membre să ia măsurile necesare pentru a se asigura că apărătorii drepturilor omului își pot desfășura activitatea fără piedici și în condiții de siguranță;

52.subliniază că autoritățile de aplicare a legii joacă un rol esențial în menținerea statului de drept, creând un mediu sigur pentru oameni și permițându-le acestora să se bucure de drepturile fundamentale; regretă că, potrivit raportului Comisiei din 2023 privind statul de drept, în multe state membre, inclusiv în Belgia, Cipru, Portugalia și Slovacia, autoritățile de aplicare a legii nu dispun de resurse suficiente pentru a-și îndeplini în mod eficient sarcinile, cum ar fi lupta împotriva corupției; invită statele membre să asigure finanțare, formare și resurse umane adecvate pentru poliție și alte autorități de aplicare a legii;

53.evidențiază că prerogativa utilizării forței trebuie tratată cu extremă prudență și subliniază că statele membre trebuie să se asigure că poliția utilizează forța numai atunci când este strict necesar și numai în măsura în care este nevoie pentru a îndeplini un obiectiv legitim; reamintește necesitatea ca poliția să își îndeplinească sarcinile în conformitate cu principiul imparțialității și al nediscriminării; invită statele membre să investigheze în detaliu orice caz de utilizare excesivă a forței sau de tratament discriminatoriu din partea forțelor de ordine și să asigure garanții sistemice împotriva unor astfel de abuzuri;

54.invită statele membre să țină seama, în acest sens, de Codul deontologic al poliției al Consiliului Europei; consideră că funcționarii poliției ar trebui să fie instruiți să utilizeze practici alternative pentru menținerea ordinii publice care să nu pună în pericol viețile demonstranților sau ale deținuților; invită statele membre să introducă la nivelul UE orientări pentru un proces transparent, independent și coerent de selecție, testare și încercare a armelor utilizate de agenții de ordine publică, pe baza standardelor, recomandărilor și principiilor directoare ale ONU; precizează că această evaluare ar trebui să stabilească respectarea legislației și a standardelor internaționale privind drepturile omului, înainte de selecție și de utilizare; invită statele membre să colecteze date cu privire la toate cazurile de utilizare a forței, pentru a permite adunarea de probe cu privire la utilizarea, utilizarea abuzivă, consecințele neașteptate, rănirile și decesele și cauzele acestora; își exprimă îngrijorarea cu privire la utilizarea excesivă a forței de către autoritățile de aplicare a legii în întreaga UE; subliniază că poliția franceză este mai înarmată decât majoritatea celorlalte forțe de poliție din alte țări UE; este preocupat de faptul că autoritățile de aplicare a legii din Franța efectuează, de asemenea, arestări arbitrare ale demonstranților, ceea ce constituie o încălcare a dreptului la libertate, deoarece majoritatea persoanelor reținute sunt eliberate în termen de câteva ore fără nicio acuzație;

55.este profund îngrijorat de faptul că în întreaga UE sunt raportate în continuare numeroase cazuri de utilizare disproporționată a forței împotriva demonstranților, inclusiv lovirea acestora; constată că autoritățile de aplicare a legii din unele state membre utilizează din ce în ce mai mult „arme mai puțin letale” pentru a controla sau a dispersa mulțimile de demonstranți, ceea ce a dus, de asemenea, la rănirea gravă a unui număr considerabil de persoane în ultimii ani, ceea ce necesită, prin urmare, orientări clare privind utilizarea acestora;

56.consideră că, în mai multe locuri din întreaga UE, libertatea de exprimare și libertatea de întrunire sunt exercitate în condiții îngrijorătoare; subliniază că restricționările dreptului la întrunire pașnică nu pot fi, în principiu, bazate pe conținutul mesajului pe care participanții la un protest doresc să îl transmită, deoarece dreptul la întrunire pașnică este strâns legat de dreptul la libertatea de exprimare, cu excepția întrunirilor care au ca scop incitarea la violență; insistă ca legile și practicile privind întrunirile să respecte întotdeauna standardele internaționale în materie de drepturi ale omului privind libertatea de întrunire și de organizare a demonstrațiilor, inclusiv prin furnizarea de cursuri de formare temeinice în domeniul drepturilor omului pentru funcționarii poliției; solicită statelor membre să nu adopte legi sau practici care să limiteze preventiv dreptul la întruniri pașnice sau care ar incrimina în prealabil protestatarii, fără supraveghere judiciară;

57.își exprimă profunda îngrijorare cu privire la numeroasele cazuri de utilizare excesivă a forței de către organele de poliție împotriva grupurilor minoritare, cum ar fi romii, în diverse state membre; invită autoritățile statelor membre să investigheze pe deplin și independent toate aceste cazuri; este profund îngrijorat de faptul că trei tineri romi au fost uciși în trei ani în Grecia și de lipsa unei anchete amănunțite în acest sens;

58.constată că regresul democrației și al statului de drept și subminarea drepturilor minorităților merg adesea mână în mână, subliniind încă o dată necesitatea unei abordări cuprinzătoare a monitorizării democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale în viitoarele rapoarte; regretă lipsa de progrese în ceea ce privește protecția minorităților în întreaga UE; condamnă discursul de incitare la ură, inclusiv al funcționarilor guvernamentali sau politici, împotriva grupurilor minoritare;

59.subliniază că trebuie combătute toate tipurile de discriminare, discursul de incitare la ură și infracțiunile care vizează în mod specific grupurile minoritare și pe membrii minorităților naționale, etnice, lingvistice și religioase; invită Comisia să includă un nou pilon specific privind aceste aspecte în următorul raport, care să cartografieze toate formele de xenofobie, rasism, antisemitism, islamofobie, atitudini antirome, fobia față de persoanele LGBTIQ, discursul de incitare la ură și discriminarea în toate statele membre;

60.este alarmat de recenta creștere a antisemitismului, care cuprinde acte de violență, intimidare și simbolurile urii afișate în spațiile publice;

61.este, de asemenea, alarmat de nivelul islamofobiei din UE, inclusiv de campaniile de denigrare și de dezinformare;

62.își exprimă dezamăgirea cu privire la ritmul lent al Comisiei în a răspunde la nerespectarea de către statele membre a legislației și jurisprudenței privind drepturile fundamentale; îndeamnă Comisia, în calitate de gardian al tratatelor, să își îndeplinească responsabilitatea în ceea ce privește asigurarea respectării legislației UE în domeniul drepturilor omului și să nu se bazeze doar pe faptul că cetățenii intentează ei înșiși acțiuni în justiție pentru a asigura aplicarea dreptului UE; recomandă Comisiei, în special, să ia măsuri cu privire la neexecutarea hotărârilor CJUE în temeiul articolului 260 alineatul (2) din TFUE și al Regulamentului privind condiționalitatea în cazurile de nerespectare;

63.invită statele membre ale UE să se asigure că protecția drepturilor persoanelor LGBTIQ+ devine o prioritate reală și transversală în toate domeniile de politică; invită Comisia să folosească toate mijloacele disponibile pentru a se asigura că drepturile persoanelor LGBTIQ+ sunt respectate în întreaga UE, inclusiv făcând uz de procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva statelor membre; invită statele membre să țină seama de cele 12 recomandări ale Comitetului director pentru combaterea discriminării, diversitate și incluziune al Consiliului Europei privind combaterea infracțiunilor motivate de ură împotriva persoanelor LGBTIQ+ și de recomandările Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței Consiliul Europei, Comitetul director pentru combaterea discriminării, diversitate și incluziune, „Revizuire tematică a punerii în aplicare a Recomandării CM/Rec(2010)5”, 14 septembrie 2023; Consiliul Europei, Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței, Recomandarea de politică generală nr. 17 a ECRI privind prevenirea și combaterea intoleranței și a discriminării împotriva persoanelor LGBTI, 28 septembrie 2023.; ia act de proiectul recent de lege din România, care vizează respectarea hotărârii „Coman” Hotărârea Curții de Justiție din 5 iunie 2018, Trimitere preliminară formulată în temeiul articolului 267 din TFUE de Curtea Constituțională (România), ECLI:EU:C:2018:385. a CJUE din 2018, precum și de criticile potrivit cărora proiectul de lege pune în aplicare această hotărâre doar într-un sens foarte restrâns și nu garantează drepturi egale pentru cuplurile de același sex Euractiv, „Romanian LGBTQ+ community wants equal rights, not special conditions” (Comunitatea LGBTQ+ din România vrea drepturi egale, nu condiții speciale), 22 septembrie 2023.; invită toate celelalte state membre care nu prevăd recunoașterea juridică a parteneriatelor între persoane de același sex, cum ar fi Bulgaria, Lituania, Polonia, România și Slovacia, să se asigure că acest drept este stipulat prin lege;

64.regretă profund faptul că recunoașterea juridică a genului printr-o schimbare a stării civile nu este încă posibilă în mai multe state membre; regretă lipsa eforturilor și a voinței guvernului bulgar de a prezenta un plan de acțiune credibil pentru punerea în executare a Hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Y.T. împotriva Bulgariei din 9 iulie 2020; reamintește, de asemenea, faptul că Bulgaria nu a pus încă în aplicare Hotărârea CJUE în cauza „Baby Sara” (C-490/20);

65.solicită includerea motivelor de orientare sexuală, identitate de gen, expresie de gen și caracteristici sexuale în cadrul juridic antidiscriminare al UE, pe baza unei interpretări largi a motivelor de orientare sexuală și sex și a principiului egalității între femei și bărbați prevăzut în tratate; constată că acest lucru va asigura securitatea juridică și caracterul cuprinzător al protecției tuturor cetățenilor Uniunii noastre și că această interpretare a fost deja convenită de colegiuitori în propunerea de directivă de stabilire a standardelor aplicabile organismelor de promovare a egalității de tratament și a egalității de șanse între femei și bărbați în materie de încadrare în muncă și de ocupare a forței de muncă (COM(2022)0688);

66.solicită interzicerea la nivel european a „practicilor de conversie”; solicită interzicerea mutilărilor genitale care afectează și persoanele intersexuale (mutilarea genitală a persoanelor intersexuale – IGM); solicită interzicerea avorturilor forțate și a sterilizărilor forțate, care constituie o formă de violență pe criterii de gen și afectează în special persoanele cu dizabilități; subliniază importanța respectării autodeterminării și autonomiei și a promovării sănătății fizice și mentale a persoanelor LGBTIQ+; subliniază că poziția Parlamentului cu privire la propunerea de directivă privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (COM(2022)0105) include adăugarea pe lista infracțiunilor incriminate de UE a mutilării genitale a femeilor, a mutilării genitale a persoanelor intersexuale și a sterilizării forțate;

67.reafirmă că drepturile femeilor sunt drepturi ale omului și că nimic nu poate justifica un regres în ceea ce privește drepturile și autonomia femeilor; condamnă în special atacul asupra sănătății sexuale și reproductive și a drepturilor aferente ale femeilor și fetelor care are loc în mai multe state membre; consideră că dreptul la avort legal și în condiții de siguranță ar trebui să fie consacrat în Carta ;

68.subliniază că violența pe criterii de gen, atât online, cât și offline, reprezintă o infracțiune deosebit de gravă și o încălcare a drepturilor și libertăților fundamentale răspândită în Uniune, care trebuie abordată cu mai multă eficiență și hotărâre, pe o bază comună; subliniază că violența pe criterii de gen este rezultatul inegalităților structurale de gen societale și sistemice care au o dimensiune transfrontalieră; atrage atenția, în special, asupra intensificării mișcărilor împotriva drepturilor de gen, a persoanelor LGBTIQ+ și a feminismului, care sunt bine organizate și au un caracter transfrontalier; consideră, în plus, că dimensiunea transfrontalieră a violenței cibernetice pe criterii de gen și impactul individual, economic și societal semnificativ al violenței pe criterii de gen în toate statele membre reafirmă necesitatea de a combate acest tip de violență în multiplele sale dimensiuni, pe o bază comună la nivelul Uniunii;

69.subliniază că incapacitatea de a combate violența împotriva femeilor și a fetelor și alte forme de violență de gen pornind de la o bază comună decurge și din lipsa normelor minime privind definirea infracțiunilor și a sancțiunilor; ia act de faptul că aceasta include o definiție comună a violenței de gen, norme minime privind aspectele-cheie legate de prevenire, subraportare, protecția victimelor, sprijin și măsuri reparatorii, precum și urmărirea penală a făptașilor; subliniază că abordările și nivelurile de angajament ale statelor membre în ceea ce privește prevenirea și combaterea violenței pe criterii de gen variază în mod semnificativ și, prin urmare, o abordare pornind de la o bază comună ar contribui și ea la aplicarea legii în operațiunile transfrontaliere;

70.consideră că, cu toate că legile electorale naționale nu intră în competența Uniunii, toate organismele alese în Uniunea Europeană ar trebui să fie reprezentative pentru diferitele voci din cadrul electoratului; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la anumite sisteme electorale din întreaga Uniune care anulează pluralismul, de exemplu prin instituirea unui prag electoral ridicat pentru a fi ales; încurajează reformele electorale naționale în cazurile în care o mare parte a populației rămâne nereprezentată;

71.regretă profund numeroasele decese ale refugiaților și migranților pe mare, aceștia fiind adesea victime ale traficului de persoane și fiind supuși unor tratamente inumane și degradante, fără a se ține seama de siguranța sau de drepturile lor fundamentale; reamintește statelor membre obligația care le revine în temeiul dreptului maritim internațional de a acorda asistență persoanelor aflate în pericol și solicită instituirea unei misiuni cuprinzătoare a UE de căutare și salvare, pusă în aplicare de autoritățile competente ale statelor membre și de Frontex; ia act de activitatea Frontex și a ofițerului său pentru drepturile fundamentale, precum și a Agenției UE pentru Azil; subliniază necesitatea unui sistem eficient de azil al UE, care să respecte drepturile omului; ia act de progresele înregistrate în ceea ce privește noul pact privind azilul și migrația, care permit adoptarea pactului înainte de sfârșitul acestei legislaturi;

72.salută faptul că, la 15 februarie 2024, Grecia a devenit cel de-al 16-lea stat membru care a legiferat egalitatea căsătoriilor prin adoptarea unui proiect de lege istoric de către parlamentul elen care legalizează căsătoria între persoane de același sex și acordă drepturi parentale depline cuplurilor de același sex;

73.își exprimă profunda îngrijorare, având în vedere cele de mai sus, cu privire la erodarea democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale în întreaga UE; accentuează că, deși situația prezentată în raportul Comisiei privind statul de drept evidențiază multe evoluții îngrijorătoare, ea pare și mai îngrijorătoare atunci când se iau în considerare alte rapoarte și surse independente; subliniază că erodarea acestor valori în statele membre compromite și subminează instituțiile UE și situația din UE în ansamblu, chiar dacă unele state membre sunt exemplare în protejarea și promovarea acestor valori;

74.subliniază că această stare de fapt nu este doar o concluzie abstractă, ci are un impact asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor și a întreprinderilor din UE, deoarece aceștia se confruntă, de exemplu, cu un sistem judiciar ineficient sau neindependent și cu o corupție galopantă și nu au acces la un jurnalism independent și de calitate; subliniază că acest lucru subminează încrederea în sistemul nostru democratic bazat pe statul de drept; consideră că restabilirea respectului pentru valorile UE în toate statele membre este vitală pentru a evita dezintegrarea societăților noastre și a Uniunii; invită Comisia, Consiliul și Consiliul European să recunoască pe deplin faptul că democrația, statul de drept și drepturile fundamentale nu sunt doar chestiuni naționale, ci probleme care privesc direct Uniunea Europeană și instituțiile sale;

75.invită statele membre să respecte pe deplin valorile pe care se întemeiază Uniunea, astfel cum sunt consacrate la articolul 2 din TUE; invită, în acest sens, statele membre să respecte legalitatea și securitatea juridică, să prevină abuzurile de putere și să asigure egalitatea în fața legii și nediscriminarea, accesul la justiție, separarea puterilor, independența sistemului judiciar și protecția drepturilor omului, deoarece acestea sunt principii-cheie pentru buna funcționare a mecanismelor de control și echilibru ale fiecărei democrații sănătoase; invită Comisia să analizeze în mod independent dacă aceste principii sunt respectate în toate statele membre;

76.menționează că asigurarea corespunzătoare a respectării întregii legislații a UE este condiția prealabilă pentru o uniune bazată pe statul de drept; condamnă nerespectarea, uneori fără a se feri și fără mustrări de conștiință, de către mai multe state membre, a legislației UE din diverse domenii, cum ar fi dreptul la o protecție jurisdicțională efectivă, legislația anticorupție, azilul, punerea în executare a sancțiunilor și legislația privind drepturile omului; subliniază că acest lucru riscă să transforme UE într-o zonă în care unele state membre se simt mai egale decât altele, iar drepturile și libertățile cetățenilor UE nu sunt protejate în mod egal;

77.reamintește Comisiei că este în primul rând gardianul tratatelor; subliniază că publicarea unui raport nu este suficientă pentru consolidarea uniunii noastre bazate pe statul de drept, ci ar trebui ca raportul să conducă la acțiuni concrete de asigurare a respectării reglementărilor, în special atunci când recomandările nu sunt pe deplin respectate;

78.regretă profund că Comisia nu ia măsuri mai ferme pentru a asigura respectarea legislației UE; invită, prin urmare, Comisia să mărească numărul noilor proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și să înainteze cu mai mult curaj și mai rapid cu procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor inițiate; invită Comisia să recurgă în mod sistematic la proceduri accelerate și la cereri de măsuri provizorii în fața CJUE; invită Comisia să nu folosească „dialogul” cu statele membre sau procedura „EU Pilot” ca mijloc deschis pentru a evita lansarea efectivă a unor proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor; invită Comisia să își revizuiască politica conturată în comunicarea sa din 2022 intitulată „Asigurarea respectării legislației UE” de a nu recurge la acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor pentru reparații „individuale”, deoarece această politică a condus la privarea gravă de drepturi a cetățenilor din întreaga UE, în special atunci când propriile lor guverne refuză să respecte dreptul UE sau hotărârile CJUE, deoarece majoritatea acestor cazuri nu sunt doar individuale, ci vizează aspecte strategice și fundamentale;

79.constată problema persistentă a punerii incomplete în executare a hotărârilor CEDO, menționând deciziile Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei; salută includerea indicatorilor sistemici privind punerea în aplicare a principalelor hotărâri ale CEDO în raportul privind statul de drept începând cu ediția sa din 2022; invită, cu toate acestea, Comisia să instituie un tablou de bord dedicat monitorizării punerii în executare a fiecărei hotărâri a CJUE și a CEDO referitoare la democrație, statul de drept și drepturile fundamentale și să îl integreze pe deplin în raportul anual privind statul de drept; invită statele membre să pună în executare fără întârziere hotărârile pendinte și invită Comisia să evalueze consecințele pentru respectarea legislației UE și să inițieze acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor atunci când este necesar;

80.salută raportul privind statul de drept ca fiind o piatră de temelie esențială a setului de instrumente al UE privind statul de drept și felicită Comisia pentru că a prezentat un raport documentat riguros și bine scris; reamintește că raportul anual privind statul de drept a fost introdus ca răspuns la o rezoluție a Parlamentului adoptată pe baza unui raport legislativ din proprie inițiativă în 2016 JO C 215, 19.6.2018, p. 162.;

81.recunoaște că raportul privind statul de drept a devenit un criteriu de referință pentru activitatea instituțiilor UE în ceea ce privește aspectele legate de statul de drept în UE și în anumite state membre; recunoaște angajamentul continuu al Comisiei de-a lungul anilor de a crește relevanța raportului, de exemplu prin includerea recomandărilor specifice fiecărei țări în ediția anterioară și a unei evaluări a îndeplinirii acestora în raportul actual;

82.recunoaște că raportul Comisiei privind statul de drept a devenit mai cuprinzător de la crearea sa în 2020; regretă, cu toate acestea, faptul că elementele esențiale din rezoluția Parlamentului din 2016 nu au fost încă puse în aplicare și că Comisia nu a dat curs pe deplin recomandărilor formulate de Parlament în rezoluțiile sale anterioare; invită Comisia să ia măsuri în acest sens; regretă, în special, că ediția din 2023 a raportului nu a fost extinsă semnificativ prin adăugarea unui nou pilon cuprinzător; solicită includerea în raportul anual a unor elemente importante care lipsesc din lista de verificare a îndeplinirii criteriilor privind statul de drept întocmită de Comisia de la Veneția în 2016, cum ar fi prevenirea abuzului de putere, egalitatea în fața legii și nediscriminarea; își reiterează poziția potrivit căreia raportul ar trebui să acopere întreaga sferă a valorilor prevăzute la articolul 2 din TUE, deoarece acestea nu pot fi avute în vedere în mod izolat; invită Comisia ca anul viitor să extindă sfera raportului;

83.este îngrijorat că, în efortul său de a se baza pe fapte și de a fi nepărtinitoare, Comisia ajunge uneori să fie prea diplomatică și imprecisă atunci când identifică probleme legate de statul de drept în statele membre; regretă că folosirea unui limbaj eufemistic și numărul artificial egal de concluzii și recomandări pentru fiecare stat membru ascund diferențele foarte reale dintre statele membre; reiterează recomandarea de a se face o distincție între încălcările sistemice și cele individuale, pentru a evita riscul de a banaliza cele mai grave încălcări ale statului de drept; invită Comisia să clarifice faptul că, în cazul în care valorile prevăzute la articolul 2 din TUE sunt încălcate în mod sistematic, deliberat și grav pe parcursul unei perioade, este posibil ca statele membre să nu îndeplinească toate criteriile care definesc o democrație; consideră că evaluarea respectării recomandărilor ar trebui să fie mai precisă și de o mai bună calitate, bazându-se nu numai pe modificări legislative, ci și pe dovezi reale și independente ale punerii lor concret în aplicare; reamintește că trebuie să se stabilească un calendar, obiective și acțiuni concrete pentru punerea în aplicare a recomandărilor și să se detalieze posibilele consecințe în caz de nerespectare a acestora; constată diferențe, uneori mari, între rezumatele capitolelor consacrate fiecărei țări și conținutul aprofundat al capitolelor în sine, sugerând o intervenție editorială;

84.reafirmă că multe dintre aceste probleme ar putea fi depășite prin implicarea unui grup independent de experți în elaborarea raportului, deoarece aceștia ar fi mai puțin îngrădiți de considerente diplomatice; invită Comisia să își reconsidere poziția cu privire la acest aspect și să analizeze toate posibilitățile de a implica experți independenți în următoarele ediții ale raportului privind statul de drept; își reiterează apelul adresat Comisiei de a invita FRA să ofere consultanță metodologică și să efectueze cercetări comparative pentru a adăuga detalii în domenii-cheie ale raportului anual, având în vedere legăturile intrinsece dintre drepturile fundamentale și statul de drept;

85.recunoaște efortul Comisiei de a obține o gamă largă de consultări și de a colecta contribuții în fiecare stat membru, inclusiv din partea autorităților naționale și a organizațiilor societății civile; invită Comisia să extindă și mai mult acest demers și, pe cât posibil, să înlocuiască vizitele virtuale cu vizite la fața locului în statele membre, deoarece acestea ar putea oferi o imagine mai completă și mai contextuală a situației locale; reamintește, în special, importanța consultării juriștilor, de exemplu prin intermediul barourilor și al asociațiilor judecătorilor;

86.recunoaște rolul notarilor în numeroase state membre, care exercită din punct de vedere funcțional sarcini judiciare; consideră că contribuția notarilor la standardele statului de drept ar trebui să fie abordată în capitolele relevante consacrate fiecărei țări din edițiile ulterioare ale raportului privind statul de drept;

87.salută decizia Comisiei de a extinde sfera geografică a viitoarelor rapoarte privind statul de drept pentru a include țările candidate, în conformitate cu solicitările anterioare ale Parlamentului în acest sens JO C 341, 27.9.2023, p. 2.;

88.consideră că extinderea continuă și ambițioasă a sferei, a onestității și a consecințelor punerii în aplicare ale raportului este cea mai bună modalitate de a asigura relevanța și impactul în continuare al acestuia;

89.îndeamnă Comisia să investească mai mult în sensibilizarea cu privire la valorile Uniunii și la instrumentele aplicabile, inclusiv raportul anual, în special în țările în care există motive serioase de îngrijorare;

90.afirmă că raportul anual privind statul de drept nu este un scop în sine, deoarece monitorizarea situației nu este suficientă, ci ar trebui mai degrabă să conducă la măsuri specifice de asigurare a respectării legii în ceea ce privește deficiențele identificate; invită, prin urmare, Comisia să se asigure că acest raport privind statul de drept este într-adevăr parte integrantă a unui întreg proces în cadrul mecanismului privind statul de drept în ansamblu și să garanteze utilizarea deplină a setului complet de instrumente privind statul de drept pe care îl are la dispoziție, inclusiv a articolului 7 din TUE, în cazurile în care raportul privind statul de drept continuă să constate încălcări continue, an de an, în anumite state membre;

91.ia act de evaluarea pe care o realizează Consiliul a dialogului său privind statul de drept și de poziția Consiliului conform căreia va avea în vedere o posibilă cooperare interinstituțională mai accentuată în acest context; invită Consiliul să se asigure că dialogul privind statul de drept este mai incluziv, invitând alte instituții și părți interesate la sesiunile sale, în special organele Consiliului Europei, cum ar fi Comisia de la Veneția și comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, precum și reprezentanți ai Parlamentului European;

92.regretă că, deocamdată, Comisia și Consiliul au respins oferta Parlamentului de a încheia un acord interinstituțional privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale; își reafirmă disponibilitatea de a relua discuțiile privind acest acord;

93.invită între timp celelalte instituții să exploreze, cel puțin, o cooperare mai accentuată în contextul proiectului-pilot interinstituțional propus privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale, ceea ce ar contribui la consolidarea încrederii între instituții într-un mod practic, în special prin schimbul de practici de monitorizare, dialog și reuniuni;

94.solicită Biroului său, având în vedere reticența Comisiei și a Consiliului, să organizeze o procedură de achiziții publice pentru a crea un grup temporar de experți independenți sub auspiciile Parlamentului, în conformitate cu angajamentul asumat în rezoluțiile sale anterioare, pentru a consilia Parlamentul cu privire la respectarea valorilor prevăzute la articolul 2 din TUE în diferite state membre și pentru a arăta, prin exemple, cum ar putea funcționa în practică un astfel de grup;

95.condamnă lipsa totală de progrese în procedurile în curs prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din TUE; îndeamnă Consiliul să se ocupe de toate noile evoluții care afectează statul de drept, democrația și drepturile fundamentale; își reia apelul adresat Consiliului de a adresa recomandări în cadrul acestei proceduri, subliniind că orice nouă întârziere a unei astfel de acțiuni ar constitui o încălcare a principiului statului de drept chiar de către Consiliu; insistă ca rolul și competențele Parlamentului să fie respectate;

96.invită Comisia să includă, să monitorizeze cu strictețe și să garanteze condițiile legate de democrație, statul de drept și drepturile fundamentale în toate instrumentele și procesele bugetare; își reafirmă profunda îngrijorare cu privire la decizia Comisiei în care se afirmă că a fost îndeplinită condiția favorizantă orizontală din cartă în ceea ce privește independența sistemului judiciar, permițând astfel autorităților ungare să depună cereri de rambursare în valoare de până la 10,2 miliarde EUR, cu toate că, chiar și în urma reformelor recente, Ungaria nu respectă standardul de independență a sistemului judiciar prevăzut în cartă; invită Comisia și Consiliul să aplice în continuare și fără întârziere Regulamentul privind mecanismul de condiționalitate bazat pe statul de drept atunci când este nevoie și să nu renunțe la măsurile adoptate în cazul Ungariei până când nu sunt îndeplinite efectiv toate condițiile prealabile și obiectivele de etapă; invită Comisia să verifice cu rigurozitate dacă sunt respectate obiectivele de etapă legate de statul de drept din diferitele planuri de redresare și reziliență ale statelor membre, ca o condiție pentru plata fondurilor atunci când statele membre depun cereri de plată; invită Comisia să atribuie responsabilitatea principală pentru aplicarea acestor condiții comisarilor responsabili cu statul de drept;

97.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, guvernelor statelor membre și Comisiei.