P9_TA(2024)0119Necesitatea unui sprijin de neclintit din partea UE pentru Ucraina, după doi ani de război de agresiune al Rusiei împotriva UcraineiRezoluția Parlamentului European din 29 februarie 2024 referitoare la necesitatea unui sprijin de neclintit din partea UE pentru Ucraina, după doi ani de război de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei (2024/2526(RSP))Parlamentul European,

–având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Ucraina și la Rusia, îndeosebi cele adoptate de la escaladarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei în februarie 2022 și de la anexarea Crimeei la 19 februarie 2014,

–având în vedere Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte JO L 161, 29.5.2014, p. 3., semnat în 2014, și zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare asociată, convenită între Uniunea Europeană și Ucraina,

–având în vedere Carta ONU, convențiile de la Haga, convențiile de la Geneva și protocoalele adiționale la acestea, precum și Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI),

–având în vedere propunerea Comisiei din 20 iunie 2023 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului pentru Ucraina (COM(2023)0338),

–având în vedere decizia Consiliului European din 14 decembrie 2023 de a deschide negocierile de aderare cu Ucraina, în urma recomandării favorabile în acest sens a Comisiei din 8 noiembrie 2023,

–având în vedere concluziile Consiliului European din 14 decembrie 2023 și din 1 februarie 2024,

–având în vedere raportul din 14 februarie 2024 al Băncii Mondiale, al Guvernului Ucrainei, al Comisiei și al ONU intitulat „Ukraine: Third Rapid Damage and Needs Assessment (RDNA3) February 2022-December 2023” (Ucraina: a treia evaluare rapidă a daunelor și a nevoilor, februarie 2022-decembrie 2023),

–având în vedere raportul din 9 februarie 2024 al Grupului de lucru la nivel înalt privind consecințele războiului asupra mediului intitulat „Un pact de mediu pentru Ucraina – un viitor ecologic: recomandări privind responsabilitatea și redresarea”,

–având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.întrucât din 24 februarie 2022 Rusia poartă un război de agresiune pe scară largă, ilegal, neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei; întrucât războiul Rusiei împotriva Ucrainei a început în 2014 cu ocuparea și anexarea ilegală a Crimeei și ocuparea ulterioară a unor părți din regiunile Donețk și Luhansk; întrucât acest război de agresiune constituie o încălcare evidentă și flagrantă a Cartei ONU și a principiilor fundamentale ale dreptului internațional; întrucât acțiunile Rusiei în Ucraina din ultimii doi ani continuă să amenințe pacea și securitatea în Europa și în întreaga lume;

B.întrucât în rezoluția sa din 2 martie 2022 Adunarea Generală a ONU a numit imediat războiul Rusiei împotriva Ucrainei un act de agresiune care încalcă articolul 2 alineatul (4) din Carta ONU, iar în rezoluția sa din 14 noiembrie 2022 a recunoscut că Federația Rusă trebuie trasă la răspundere pentru războiul său de agresiune și este responsabilă din punct de vedere juridic și financiar pentru actele sale ilicite la nivel internațional, inclusiv prin repararea prejudiciilor și a daunelor cauzate;

C.întrucât războiul de agresiune al Rusiei este cel mai mare conflict militar de pe continentul european de la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial și reflectă opoziția tot mai accentuată dintre autoritarism și democrație;

D.întrucât Ucraina și cetățenii săi au dat dovadă de o hotărâre de neclintit în rezistența lor la războiul de agresiune al Rusiei, apărându-și cu succes țara, în pofida costului ridicat în victime civile și militare, precum și a distrugerii și folosirii ca armă a infrastructurii civile și publice, a naturii și a patrimoniului cultural; întrucât poporul curajos al Ucrainei a primit premiul Saharov din 2022 ca un omagiu pentru curajul și reziliența sa;

E.întrucât milioane de ucraineni continuă să fie strămutați în Ucraina și în afara ei, fugind din calea agresiunii ruse; întrucât peste 3,3 milioane de persoane, printre care 800 000 de copii, trăiesc lângă front; întrucât locuințele, școlile și spitalele continuă să fie bombardate zilnic; întrucât, potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, campania Rusiei de distrugere din 2023 a lăsat aproape 720 000 de persoane din cele mai afectate părți ale Ucrainei fără locuințe adecvate și sigure; întrucât Oficiul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare a raportat că atacurile fără discriminare asupra zonelor ucrainene populate s-au înmulțit în decembrie 2023, subliniind tiparul persistent al deceselor unor civili, al distrugerilor și al nevoilor umanitare pe tot parcursul anului 2023;

F.întrucât crimele de război comise de Rusia vor lăsa o întreagă populație traumatizată, deoarece se estimează că 10 milioane de persoane riscă să sufere de o afecțiune mintală și se estimează că 3,9 milioane de persoane suferă de simptome de la moderate până la grave care necesită tratament pentru suferințe psihiatrice, depresie, anxietate și tulburări de stres posttraumatic; întrucât în 2023 au fost raportate 227 de incidente care au afectat operațiuni umanitare în țară, 50 de lucrători umanitari fiind uciși sau răniți, dintre care 11 au fost uciși în timp ce își desfășurau activitatea;

G.întrucât, potrivit estimărilor prudente ale Misiunii ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina, la aproape doi ani de la invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, peste 10 000 de civili au fost uciși și aproape 20 000 răniți, Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) considerând că cifrele reale sunt considerabil mai mari;

H.întrucât copiii ucraineni plătesc prețul suprem în război, peste 520 de copii ucraineni fiind uciși și peste 1 226 răniți, 1,8 milioane au fost nevoiți să se refugieze în țările învecinate, iar alți 2,5 milioane sunt strămutați intern în Ucraina;

I.întrucât de la începutul războiului de agresiune la scară largă, circa 20 000 de copii ucraineni au fost deportați în Rusia și Belarus sau sunt deținuți în teritoriile ocupate; întrucât CPI a emis mandate internaționale de arestare pentru Vladimir Putin și Maria Lvova-Belova, având în vedere că sunt răspunzători de săvârșirea crimei de război reprezentate de deportarea ilegală și de transferul ilegal al copiilor din teritoriile ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă; întrucât mai puțin de 400 de copii deportați au fost înapoiați Ucrainei și au revenit în sânul familiilor;

J.întrucât raportorul special al ONU privind tortura și alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante a fost alarmat de relatări și mărturii potrivit cărora condițiile de detenție a civililor ucraineni și a prizonierilor de război ucraineni deținuți de Rusia sunt inumane, incluzând tortura și lipsa asistenței medicale, ceea ce a determinat deteriorarea ireversibilă a sănătății acestora; întrucât există cazuri cunoscute în care armata rusă a ucis soldați ucraineni, în loc să îi ia prizonieri, inclusiv cele raportate cel mai recent la 24 februarie 2024 în zona Bahmut; întrucât în 2022 peste 50 de prizonieri de război ucraineni, majoritatea membri ai batalionului Azov, au fost uciși în mod deliberat într-o explozie premeditată la închisoarea din Olenivka;

K.întrucât femeile și fetele sunt extrem de expuse riscurilor în timpul crizelor umanitare și în timpul strămutărilor, deoarece continuă să fie în mod disproporționat victime ale violenței de gen; întrucât multe femei au rămas în Ucraina și au fost mobilizate pentru a servi în forțele armate; întrucât există indicii că femeile-soldați ucrainene aflate în captivitate au fost torturate și supuse unor violențe sexuale; întrucât OHCHR a relatat că, deoarece bărbații reprezintă majoritatea victimelor execuțiilor sumare comise de forțele ruse în teritoriile ocupate, membrii familiilor care supraviețuiesc – mulți dintre aceștia femei – rămân să facă față, adesea singuri, unor dificultăți precum reducerea veniturilor familiei, creșterea sarcinilor de îngrijire și traume și suferințe psihice intense;

L.întrucât forțele armate ale Ucrainei au reușit să reziste invaziei ruse, au eliberat peste 50 % din teritoriile ocupate temporar după 24 februarie 2022 și au redobândit controlul asupra căilor ucrainene vestice de acces la Marea Neagră, respingând efectiv din această zonă flota rusească din Marea Neagră;

M.întrucât UE a oferit un sprijin substanțial în toate domeniile, inclusiv sprijin militar, de la începutul acestei mari invazii; întrucât, începând din februarie 2022, asistența globală promisă Ucrainei de UE, statele sale membre și instituțiile financiare europene s-a cifrat la cel puțin 85 de miliarde EUR, incluzând asistență umanitară și de urgență, sprijin bugetar, asistență macrofinanciară și ajutor militar; întrucât statelor membre li s-au pus la dispoziție 17 miliarde EUR pentru a găzdui circa patru milioane de refugiați ucraineni, cărora li s-a oferit protecție extinsă în temeiul Directivei privind protecția temporară Directiva 2001/55/CE a Consiliului din 20 iulie 2001 privind standardele minime pentru acordarea protecției temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate, și măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile statelor membre pentru primirea acestor persoane și suportarea consecințelor acestei primiri (JO L 212, 7.8.2001, p. 12). până în martie 2025;

N.întrucât UE și statele sale membre au furnizat până în prezent ajutor militar în valoare de 28 de miliarde EUR și au angajat o sumă preliminară de aproximativ 21,2 miliarde EUR pentru 2024; întrucât Instrumentul european pentru pace a fost folosit pentru a pune la dispoziție 5,6 miliarde EUR pentru transferul de echipamente militare către Ucraina efectuat de statele membre; întrucât inițiativa privind muniția, prin care inițial trebuia să se furnizeze Ucrainei 1 milion de cartușe de 155 mm până în martie 2024, urmărește acum să livreze aproximativ jumătate până la acea dată, iar cealaltă jumătate până la sfârșitul anului 2024; întrucât misiunea de asistență militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei a instruit până în prezent 40 000 de soldați ucraineni în Germania și Polonia, iar numărul acestora este în creștere;

O.întrucât, împreună, țările occidentale au un PIB de 25 ori mai mare decât cel al Rusiei, însă în 2023 asistența militară occidentală acordată Ucrainei s-a situat sub 0,1 % din acest PIB combinat; întrucât în 2023 Rusia a cheltuit circa 6 % din PIB-ul său pentru războiul de agresiune pe care îl poartă, iar Ucraina a cheltuit pentru apărare echivalentul a 25 % din PIB-ul său;

P.întrucât Congresul SUA nu a adoptat încă un nou pachet de sprijin în valoare de 60 de miliarde USD pentru Ucraina pentru 2024, ceea a dus, în esență, la încetarea angajamentelor de ajutor ale SUA și a livrărilor militare către Ucraina; întrucât, pentru a înlocui pe deplin sprijinul militar al SUA în 2024, UE și statele sale membre ar trebui să își dubleze nivelul și ritmul actual al sprijinului militar;

Q.întrucât Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că membrii NATO trebuie să se pregătească pentru o posibilă confruntare cu Rusia, care ar putea dura mai multe decenii; întrucât războiul de agresiune al Rusiei a avut drept consecință directă faptul că Finlanda și Suedia au aderat la NATO, Ucraina, Republica Moldova și Georgia au primit statutul de țară candidată la UE, că peste 50 de țări au furnizat Ucrainei pachete robuste de asistență în materie de securitate și că în cadrul ONU s-a exprimat un sprijin politic puternic pentru Ucraina;

R.întrucât Consiliul European a decis să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina în urma recomandării favorabile a Comisiei și a invitat și Consiliul să adopte cadrul de negociere după ce vor fi îndeplinite recomandările pertinente ale Comisiei;

S.întrucât Ucraina a semnat acorduri de securitate cu Regatul Unit, Germania, Franța, Danemarca și Italia, în concordanță cu Declarația comună a G7 de sprijinire a Ucrainei, asupra căreia s-a căzut de acord la 12 iulie 2023 în marja summitului NATO de la Vilnius; întrucât angajamentul G7 a deschis calea negocierilor de oficializare a angajamentelor și acordurilor de securitate bilaterale pe termen lung în sprijinul Ucrainei;

T.întrucât, potrivit unor surse, Rusia și-a reorientat în mod dramatic economia către o „economie de război”, cu planuri de cheltuieli foarte ridicate pentru apărare, estimate la mult peste 100 de miliarde EUR; întrucât se pare că Rusia produce anual peste 2 milioane de obuze de artilerie pe plan intern, cu mult peste cantitatea promisă Ucrainei de către guvernele UE;

U.întrucât UE a adoptat 13 pachete de sancțiuni de la începutul războiului și a creat un nou rol de trimis special internațional pentru punerea în aplicare a sancțiunilor UE, însărcinat în mod specific cu combaterea evitării și eludării sancțiunilor care vizează Rusia și Belarus ca satelit al Rusiei;

V.întrucât se estimează că UE și alți parteneri au înghețat 300 de miliarde EUR din rezervele băncii centrale a Rusiei și 21,5 miliarde EUR din banii oligarhilor ruși, în timp ce SUA și alți aliați occidentali au blocat sau au confiscat active în valoare de peste 58 de miliarde USD ce aparțineau rușilor sancționați sau erau controlate de aceștia;

W.întrucât instituțiile UE au ajuns recent la un acord de înființare a Mecanismului pentru Ucraina, care va oferi sprijin previzibil pe termen mediu în valoare de 50 de miliarde EUR sub formă de granturi și împrumuturi pentru refacerea, redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei în perioada 2024-2027;

X.întrucât războiul de agresiune al Rusiei demonstrează atitudinea sa imperialistă față de vecinii săi; întrucât, atât timp cât rămâne un stat care urmărește politici revizioniste, Rusia se va strădui și de acum încolo să își mențină veșnica amenințare cu agresiunea pe continentul european; întrucât mulți actori internaționali au recunoscut că Rusia este un sponsor statal al terorismului și un stat care recurge la mijloace teroriste;

Y.întrucât Rusia este responsabilă de criza alimentară mondială, care a apărut ca urmare a războiului de agresiune împotriva Ucrainei și a blocadei pe care Rusia a impus-o porturilor maritime ucrainene; întrucât, încă de la începutul războiului, Rusia instrumentalizează penuria de alimente și perspectiva foametei;

Z.întrucât, în urma a două declarații ad-hoc ale Ucrainei, CPI are jurisdicție asupra crimelor de război, a crimelor împotriva umanității și a crimei de genocid atunci când sunt comise pe teritoriul Ucrainei începând din noiembrie 2013, însă în această situație nu are jurisdicție asupra crimei de agresiune, astfel cum este definită la articolul 8 bis din Statutul de la Roma, deoarece nici Ucraina, nici Federația Rusă nu au ratificat Statutul de la Roma și modificările legate de crima de agresiune; întrucât UE sprijină înființarea unui tribunal special pentru crima de agresiune;

AA.întrucât mediul natural din Ucraina a fost o țintă vizată în acest război, deoarece Rusia a cauzat în mod flagrant daune masive mediului, cum ar fi incendierea de câmpuri și păduri, exploatarea ilegală a lemnului ucrainean și contaminarea apei și a solului cu deșeuri chimice, ceea ce a dus la distrugerea solului țării, făcându-l mai puțin prielnic vieții și limitând capacitatea generațiilor viitoare de a trăi și prospera în Ucraina; întrucât distrugerea barajului Kahovka la 6 iunie 2023 este un exemplu clar de acțiuni ale Rusiei care vor continua să provoace dezastre ecologice în anii următori;

AB.întrucât, la 13 februarie 2024, Maksim Kuzminov, fost pilot rus de elicopter care a dezertat în Ucraina în 2023, a fost găsit mort în Spania, ucis de persoane înarmate trimise, conform relatărilor, de guvernul rus; întrucât, în ultimele decenii, serviciile de informații ruse au desfășurat o serie de operațiuni sub acoperire lipsite de orice scrupule, inclusiv asasinate, pe teritoriul UE,

1.își reafirmă solidaritatea de neclintit cu poporul ucrainean și conducerea sa și sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internațional;

2.condamnă din nou în modul cel mai ferm războiul de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei, precum și implicarea regimului din Belarus; cere Rusiei și aliaților săi să înceteze toate acțiunile militare și cere Rusiei să-și retragă toate forțele militare, forțele terțe care o susțin și echipamentele militare de pe întregul teritoriu al Ucrainei recunoscut la nivel internațional; cere ca stabilirea cetățenilor ruși în teritoriile ocupate temporar ale Ucrainei să înceteze și să își inverseze sensul;

3.reamintește că războiul de agresiune al Rusiei a început odată cu anexarea ilegală a peninsulei Crimeea în februarie 2014, urmată de ocuparea unor părți din oblastele Donețk și Luhansk; amintește că această peninsulă a fost transformată într-o bază militară și a servit drept rampă de lansare pentru invazia la scară largă din 2022;

4.condamnă torturarea și uciderea prizonierilor de război și a civililor ucraineni de către partea rusă; solicită o anchetă independentă și urmărirea penală a unor astfel de infracțiuni și intensificarea eforturilor de schimb de prizonieri între Ucraina și Rusia;

5.condamnă încercările Rusiei de a refuza Ucrainei și poporului său identitatea etnică, lingvistică și istorică prin ștergerea semnelor de identitate ucraineană în teritoriile ocupate și anexate, interzicând utilizarea limbii și a simbolurilor ucrainene, precum și politica intensă de acordare de pașapoarte rusești și încercările repetate ale președintelui rus și ale altor funcționari de a rescrie istoria;

6.consideră că rezultatul războiului și poziția adoptată de comunitatea internațională vor juca un rol fundamental, influențând acțiunile viitoare ale altor regimuri autoritare, care urmăresc îndeaproape mersul războiului și analizează în ce măsură pot purta politici externe agresive, inclusiv prin mijloace militare;

7.subliniază că principalul obiectiv al Ucrainei este să câștige războiul împotriva Rusiei, ceea ce înseamnă alungarea de pe teritoriul recunoscut la nivel internațional al Ucrainei a tuturor forțele Rusiei și ale reprezentanților și aliaților săi; consideră că acest obiectiv poate fi atins numai prin furnizarea continuă, susținută și în creștere constantă a tuturor tipurilor de arme convenționale către Ucraina, fără excepție;

8.salută reziliența și hotărârea de care a dat dovadă poporul ucrainean în voința sa de a respecta valorile democratice, precum și eforturile de reformă și aspirațiile de integrare în comunitatea euroatlantică a națiunilor;

9.reamintește că este important să se elibereze de ocupație peninsula Crimeea, care de zece ani este ocupată de Rusia; amintește că cetățenii din Crimeea loiali Ucrainei, în special tătarii autohtoni, sunt supuși la represiuni, arestări și tortură; reamintește că forțele de ocupație ruse au depus toate eforturile pentru a șterge patrimoniul tătar și memoria prezenței Ucrainei în peninsulă și că își continuă încercările de a schimba forțat componența demografică a populației, ceea ce poate constitui acte de genocid, astfel cum sunt descrise în Convenția privind genocidul; susține eforturile Ucrainei de a reintegra Crimeea, în special Platforma Crimeea;

10.repetă că susține acordarea consecventă de ajutor militar Ucrainei atât timp cât este necesar și sub orice formă, pentru ca Ucraina să câștige; recunoaște eforturile depuse până în prezent de statele membre pentru a acorda sprijin militar Ucrainei și eforturile Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) pentru a coordona acest sprijin; își reiterează apelul adresat statelor membre de a-și majora și accelera substanțial sprijinul militar, în special furnizarea de arme și muniție ca răspuns la nevoi clar identificate, nu numai pentru a permite Ucrainei să se apere împotriva atacurilor ruse, ci și pentru a-i permite să redobândească controlul deplin asupra întregului său teritoriu recunoscut la nivel internațional; subliniază că livrarea insuficientă și întârziată de arme și muniții riscă să submineze eforturile depuse până în prezent; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că obiectivul asumat, de 1 milion de obuze, nu va fi îndeplinit; invită statele membre și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) să prezinte Parlamentului informații despre livrările anterioare de ajutor militar către Ucraina, inclusiv auditul efectuat de SEAE și cuantumul ajutorului pe care statele membre sunt dispuse să îl acorde în 2024;

11.consideră că nu ar trebui să existe autolimitări ale asistenței militare acordate Ucrainei; pune în evidență diferențele uriașe între cuantumurile sprijinului acordat de statele membre ale UE ca procent din PIB-ul lor; cere să se facă investițiile necesare în baza industrială europeană de apărare, cu scopul de a crește substanțial producția, pentru a răspunde nevoilor Ucrainei și pentru a realimenta stocurile epuizate ale statelor membre ale UE; evidențiază că Ucraina are nevoie îndeosebi de sisteme sofisticate de apărare aeriană, de rachete cu rază lungă de acțiune, cum ar fi TAURUS, Storm Shadow/SCALP și altele, de avioane de luptă moderne, de diverse tipuri de artilerie și muniție (mai ales 155 mm), de drone și de arme antidronă; susține propunerea ca toate statele membre ale UE și aliații NATO să sprijine militar Ucraina cu cel puțin 0,25 % din PIB-ul lor anual; cere o majorare globală a plafonului financiar al Instrumentului european pentru pace și insistă ca aceasta să fie folosită, printre altele, pentru a achiziționa dintr-o singură sursă muniție disponibilă pe piața mondială pentru a răspunde nevoilor Ucrainei; îndeamnă guvernele statelor membre să inițieze imediat un dialog cu companiile din domeniul apărării pentru a garanta că producția și livrarea, în special, de muniții, obuze și rachete pentru Ucraina au prioritate față de comenzile din alte țări terțe; invită UE și statele sale membre să exploreze posibilitățile de asociere în participație și de cooperare strânsă cu industriile de apărare din țări terțe care împărtășesc aceeași viziune, cu scopul de a furniza muniția necesară Ucrainei; îndeamnă mai ales statele membre mai mari, care au capacități importante ale industriei de apărare, să crească în mod semnificativ și urgent asistența militară acordată Ucrainei; invită Camera Reprezentanților a SUA să adopte fără întârzieri suplimentare pachetul de asistență militară pentru Ucraina;

12.invită UE și statele sale membre să respecte angajamentele asumate în Declarația de la Versailles din 2022 și să accelereze punerea în aplicare deplină a Busolei strategice, intensificând cooperarea militară europeană la nivelul forțelor industriale și armate, pentru ca UE să devină un furnizor de securitate mai puternic și mai capabil, interoperabil și complementar cu NATO; salută creșterea bugetelor și a investițiilor statelor membre și ale instituțiilor UE în domeniul apărării și solicită o creștere a cheltuielilor specifice, a achizițiilor publice comune și a investițiilor comune în cercetarea și dezvoltarea în domeniul apărării; subliniază că ar trebui luate măsuri concrete în vederea integrării Ucrainei în politicile și programele de apărare și securitate cibernetică ale UE în timpul procesului de aderare la UE;

13.consideră oportun faptul că s-au semnat acorduri de securitate între Ucraina și Regatul Unit, Germania, Franța, Danemarca și Italia, în concordanță cu declarația comună a G7 de sprijinire a Ucrainei, și invită alți parteneri care împărtășesc aceeași viziune să urmeze acest exemplu; evidențiază că aceste acorduri de securitate nu pot fi considerate un înlocuitor pentru viitoarea aderare la NATO; consideră bine-venit faptul că s-a avansat în ceea ce privește detaliile practice și plafonul financiar ale noului Fond de asistență pentru Ucraina din cadrul Instrumentului european pentru pace, care ar sprijini furnizarea de echipamente militare Ucrainei prin inițiative europene de achiziții publice în comun;

14.își reafirmă sprijinul pentru formula de pace prezentată de președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenskîi; consideră că aceasta reprezintă un plan cuprinzător de restabilire a integrității teritoriale a Ucrainei; reamintește că cele 10 puncte ale planului au fost reflectate în Rezoluția ES-11/6 a Adunării Generale a ONU din 23 februarie 2023 referitoare la principiile Cartei Organizației Națiunilor Unite care stau la baza unei păci cuprinzătoare, juste și de durată în Ucraina;

15.își reiterează, prin urmare, apelul adresat Comisiei, VP/ÎR și statelor membre de a colabora cu Ucraina și comunitatea internațională în vederea înființării unui tribunal special pentru anchetarea și urmărirea penală a crimei de agresiune comise împotriva Ucrainei de liderii Rusiei și de aliații acestora, cum ar fi regimul din Belarus; salută înființarea la Haga a unui Centru internațional pentru urmărirea în justiție a crimei de agresiune împotriva Ucrainei;

16.își exprimă sprijinul deplin pentru ancheta desfășurată în prezent de procurorul CPI privind situația din Ucraina, care se bazează pe posibile crime de război, crime împotriva umanității și crime de genocid; îndeamnă Ucraina să ratifice Statutul de la Roma al CPI și modificările acestuia și să devină oficial membru al CPI pentru a sprijini eforturile internaționale de stabilire a răspunderii pentru crime internaționale grave; solicită UE să depună în continuare eforturi diplomatice pentru a încuraja la nivel mondial ratificarea Statutului de la Roma și a tuturor modificărilor sale;

17.se declară îngrozit de faptul că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a provocat una dintre cele mai rapide strămutări pe scară largă ale copiilor de la cel de Al Doilea Război Mondial; reamintește că, în urma atacurilor de amploare asupra infrastructurii civile, copiii ucraineni duc mare lipsă de acces la servicii de bază, cum ar fi educația și asistența medicală și mai ales sprijinul în materie de sănătate mintală;

18.afirmă din nou că relocarea forțată și deportarea neîntreruptă în Rusia și Belarus a copiilor ucraineni, inclusiv a celor din centrele de plasament pentru copii, și adopția forțată a acestora de către familii ruse încalcă dreptul ucrainean și dreptul internațional; subliniază că transferul forțat al copiilor dintr-un grup în alt grup reprezintă crimă de genocid, în conformitate cu articolul II din Convenția privind genocidul; cere autorităților ruse și belaruse să asigure revenirea imediată în Ucraina a tuturor copiilor ucraineni; laudă eforturile organizațiilor locale ucrainene care, de la caz la caz, ajută părinții și familiile să își caute copiii și să lupte pentru ca aceștia să revină acasă în condiții de siguranță;

19.condamnă din nou deportarea forțată a civililor ucraineni către Rusia, teritoriile Ucrainei ocupate temporar de Rusia și Belarus; invită toate statele și organizațiile internaționale să facă presiuni asupra Rusiei pentru a returna toți civilii ucraineni deportați forțat și încarcerați ilegal, în special copiii, inclusiv rămășițele tuturor celor care au murit în captivitate; îndeamnă UE și statele sale membre să intensifice căutarea unor mecanisme care să faciliteze eliberarea civililor ucraineni deținuți ilegal de Rusia, inclusiv prin intermediul mecanismelor ONU;

20.regretă că Directiva privind protecția temporară este interpretată atât de restrictiv încât multe femei care au fugit din calea războiului de agresiune al Rusiei nu pot avea acces la servicii de avort sau la alte tratamente pentru sănătatea sexuală și reproductivă, inclusiv la tratamente în urma abuzului sexual; este consternat de faptul că, în consecință, multe femei au fost obligate să se întoarcă în Ucraina devastată de război pentru a avea acces la servicii de sănătate sexuală și reproductivă și la servicii de asistență reproductivă; invită Comisia să revizuiască directiva pentru a se asigura că toate statele membre sunt obligate să ofere aceeași îngrijire pe care femeile ar putea să o primească în Ucraina;

21.condamnă intenția Rusiei de a organiza alegeri prezidențiale pe teritoriile ocupate temporar ale Ucrainei în perioada 15-17 martie 2024 și subliniază că nu va recunoaște rezultatele acestor alegeri ilegale;

22.solicită din nou o interacțiune inovatoare, complementară și flexibilă între activitatea actuală de aplicare a Acordului de asociere în vigoare și procesul de negociere a aderării, permițând astfel integrarea treptată a Ucrainei în piața unică a UE și în programele sectoriale, inclusiv accesul la fondurile UE în domeniile respective, astfel încât cetățenii ucraineni să poată beneficia de avantajele aderării pe tot parcursul procesului, și nu numai după finalizarea acestuia; salută succesul acțiunilor Ucrainei, care au dus la redeschiderea rutei de pe Marea Neagră pentru transportul cerealelor ucrainene către piețele sale tradiționale; invită comunitatea internațională să fixeze permanent aceste realizări și să asigure libertatea navigației în Marea Neagră în scopuri comerciale; sprijină propunerea Comisiei de a reînnoi suspendarea taxelor la import și a contingentelor pentru exporturile ucrainene către UE; îndeamnă Comisia să abordeze orice raportare privind perturbarea pieței cauzată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și beneficiile comerciale acordate Ucrainei; invită Comisia și statele membre să soluționeze problemele care stau la baza oricărei acțiuni unilaterale, cum ar fi blocadele frontierelor, care ar limita accesul Ucrainei la piața unică a UE; invită Comisia să stabilească măsuri eficace de monitorizare a tranzitului produselor agricole ucrainene și să introducă măsuri de atenuare a efectelor asupra fermierilor europeni, ale căror proteste și cereri rezonabile sunt, de asemenea, exploatate și vizate de dezinformarea rusă; invită UE, statele sale membre, Organizația pentru Alimentație și Agricultură, Organizația Mondială a Comerțului, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și alți actori să dea dovadă de mai multă solidaritate și să stabilizeze piața cerealelor; invită UE și statele sale membre să oprească importul și tranzitul pe teritoriul UE al cerealelor rusești și al cerealelor furate din Ucraina;

23.evidențiază că războiul de agresiune al Rusiei a schimbat radical situația geopolitică din Europa și dincolo de ea și amenință arhitectura de securitate a acesteia și că pentru a răspunde la această situație, UE trebuie să ia decizii politice, financiare și de securitate îndrăznețe, curajoase și ample;

24.salută decizia Consiliului European de a începe negocierile de aderare cu Ucraina, după ce recomandările Comisiei vor fi puse în practică; consideră că aderarea Ucrainei la UE reprezintă o investiție geostrategică într-o Europă unită și puternică și că astfel UE dă dovadă de spirit de conducere, hotărâre și viziune;

25.invită Consiliul și Comisia să stabilească o cale clară pentru negocierile de aderare, concentrându-se pe furnizarea de beneficii concrete pentru societatea și cetățenii ucraineni încă de la începutul procesului; invită Consiliul să însărcineze Comisia să prezinte imediat propuneri pentru cadrul de negociere corespunzător și să îl adopte după luarea măsurilor necesare prevăzute în recomandările respective ale Comisiei din 8 noiembrie 2023;

26.reamintește că procesul de aderare la UE se va baza pe merite și că metodologia reînnoită de extindere pune accentul pe domeniile esențiale ale respectării statului de drept, valorilor fundamentale, drepturilor omului, democrației și combaterii corupției; consideră că un proces de aderare bazat ferm pe merite este atât în interesul Ucrainei, cât și al UE; încurajează UE și statele sale membre să ofere mai mult sprijin și asistență Ucrainei în cursul procesului de aderare, inclusiv în ceea ce privește competențele tehnice, măsurile de consolidare a capacităților și reformele instituționale necesare pentru îndeplinirea criteriilor de aderare;

27.invită guvernul ucrainean să întărească în continuare autonomia locală, reformă care a beneficiat de o mare susținere națională și internațională, și să integreze succesul reformei de descentralizare în arhitectura generală a proceselor de refacere, redresare și reconstrucție a Ucrainei; își reiterează poziția potrivit căreia reprezentanții autorităților locale și ai societății civile din Ucraina trebuie să fie implicați activ în procesul de redresare și reconstrucție și că acest proces trebuie să respecte cele mai înalte standarde de transparență și responsabilitate;

28.consideră bine-venit acordul de principiu al instituțiilor UE pentru înființarea Mecanismului pentru Ucraina, care va oferi asistență financiară previzibilă Ucrainei, și cere ca acesta să fie implementat rapid; evidențiază că Rada Supremă, entitățile subnaționale și societatea civilă joacă un rol mai important, acela de parteneri de interes ai autorității executive în identificarea priorităților care vor fi finanțate prin Planul pentru Ucraina, subliniind că acest lucru intensifică și supravegherea și monitorizarea mecanismului; atrage atenția asupra estimării celei mai recente evaluări rapide a daunelor și nevoilor efectuată de Banca Mondială, de cel puțin 452,8 miliarde EUR în următorul deceniu pentru redresarea și reconstrucția Ucrainei; subliniază, prin urmare, că fondurile prevăzute în cadrul Mecanismului pentru Ucraina nu vor fi suficiente și invită UE și statele membre să se angajeze la finanțare suplimentară pe termen lung pentru Ucraina, în special având în vedere că cel mai recent pachet de ajutor al SUA pentru Ucraina este blocat în Congresul american;

29.invită UE, statele membre și partenerii care împărtășesc aceeași viziune să ofere asistență politică, economică, tehnică și umanitară cuprinzătoare și coordonată pentru a sprijini reconstrucția și redresarea sustenabilă și favorabilă incluziunii a Ucrainei după război, cu un accent deosebit pe refacerea infrastructurii esențiale, a asistenței medicale, a educației și a serviciilor sociale; consideră că reconstrucția Ucrainei trebuie să acorde prioritate bunăstării poporului ucrainean în detrimentul favorizării oligarhilor și a profiturilor întreprinderilor; invită UE și statele membre să continue să ofere tratament medical și reabilitare, inclusiv sprijin psihologic, soldaților și civililor ucraineni răniți și îndoliați; solicită o atenție continuă și un sprijin sporit pentru activitățile de deminare în Ucraina și pentru un program de deminare pe termen lung;

30.subliniază că Ucraina trebuie sprijinită pentru a restabili condițiile care vor permite poporului său să reia o viață economică și socială sigură și prosperă și să se redreseze în urma consecințelor profunde ale războiului asupra sănătății mintale, pentru ca persoanele strămutate în interiorul țării și refugiații să se întoarcă la casele lor și, în special, ca tinerele generații ale țării să dezvolte proiecte personale, educaționale și antreprenoriale; subliniază, în plus, necesitatea de a lua în considerare în procesul de reconstrucție și redresare preocupările, nevoile și competențele persoanelor strămutate în interiorul țării și ale refugiaților, deoarece reintegrarea lor în comunitățile locale va fi esențială pentru consolidarea rezilienței societății și instituțiilor și a unității Ucrainei;

31.invită Consiliul să își mențină și să își extindă politica de sancțiuni împotriva Rusiei și Belarusului, monitorizând, revizuind și îmbunătățind totodată eficacitatea și impactul acesteia; invită Comisia și statele membre să asigure punerea în aplicare rapidă și respectarea strictă a tuturor celor 13 pachete de sancțiuni; solicită Comisiei o evaluare a impactului referitoare la eficacitatea sancțiunilor în ceea ce privește îngreunarea efortului de război al Rusiei și a eludării sancțiunilor; reamintește că UE lucrează la elaborarea unor acte legislative conform cărora încălcarea măsurilor restrictive să fie considerată infracțiune; își reiterează apelul adresat Comisiei, SEAE și statelor membre de a dezvolta un mecanism de prevenire a eludării sancțiunilor;

32.insistă asupra faptului că trebuie interzise importurile rusești de uraniu și metalurgie în UE, precum și cooperarea cu sectorul nuclear rus și, în special, cu Rosatom; solicită un embargo imediat și total asupra importurilor rusești în UE de produse agricole și pescărești, precum și de combustibili fosili și gaze naturale lichefiate transportate pe cale maritimă prin conducte, și să se reducă și mai mult plafonul prețurilor produselor petroliere rusești, în coordonare cu partenerii G7, pentru a pune capăt finanțării războiului Rusiei cu banii UE; solicită, în plus, să se impună măsuri punitive împotriva „flotei subterane” a Rusiei, care transportă petrol în condiții precare cu nave fără asigurare în apele UE și internaționale, precum și sancțiuni împotriva companiilor din China și din alte țări care ajută Rusia să eludeze sancțiunile; solicită extinderea actualului regim de acordare a licențelor militare și a produselor cu dublă utilizare pentru a include un grup mult mai mare de bunuri relevante pentru război, inclusiv componente digitale; solicită ca sancțiunile împotriva Belarusului să fie pe deplin aliniate la cele împotriva Rusiei; solicită ca și alte persoane identificate de Fundația Anticorupție Alexei Navalnîi să fie incluse în regimul mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului și pe alte liste de sancțiuni;

33.condamnă toate țările care livrează echipamente militare Rusiei și o ajută să eludeze și să evite efectele sancțiunilor care îi sunt impuse și cere UE să urmărească penal cu rigurozitate firmele, asociațiile și persoanele care participă la eludarea sancțiunilor; invită UE, statele membre și aliații lor să facă sancțiunile deja impuse mai eficace, să ia măsuri urgente pentru a bloca orice încercare de eludare a acestor sancțiuni și să lucreze la un mecanism de sancțiuni secundare care să închidă eventualele portițe;

34.reamintește întreprinderilor, persoanelor, instituțiilor financiare și altor entități care își desfășoară activitatea în Federația Rusă sau au lanțuri valorice legate de aceasta sau de zonele pe care le ocupă în Ucraina, inclusiv investitori, consultanți, organizații neguvernamentale și prestatori de servicii de diligență, că se vor expune unor riscuri operaționale, juridice, economice și de reputație semnificative din cauza activităților și relațiilor lor comerciale cu Rusia; invită statele membre să ia măsuri speciale pentru a evita ca produsele tehnologice de vârf care sunt exportate către țări terțe să ajungă în Rusia;

35.insistă că eludarea unei măsuri restrictive a Uniunii, inclusiv prin transferul de bunuri către o destinație în care importul, exportul, vânzarea, cumpărarea, transferul, tranzitul sau transportul acestora sunt restricționate, ar trebui incriminată la nivelul UE; subliniază că este esențial pentru asigurarea respectării legii ca UE să incrimineze rapid încălcările directe ale sancțiunilor, inclusiv atunci când sunt comise din neglijență gravă, precum și încălcările indirecte ale sancțiunilor prin eludarea măsurilor restrictive ale Uniunii; salută acordul de principiu încheiat recent între instituțiile UE cu privire la noile norme care incriminează încălcarea sancțiunilor UE;

36.condamnă practica Rusiei de a bloca orice acțiune în cadrul ONU menită să o tragă la răspundere pentru războiul de agresiune împotriva Ucrainei; invită UE și statele sale membre să ia mai multe măsuri pentru a continua să izoleze Federația Rusă pe plan internațional, inclusiv în ceea ce privește apartenența Rusiei la organizații și organisme internaționale, cum ar fi Consiliul de Securitate al ONU;

37.evidențiază că trebuie instaurat urgent un regim juridic solid, care să permită confiscarea activelor ruse deținute de stat și înghețate de UE și ca acestea să fie folosite pentru a remedia diferitele consecințe ale agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv reconstrucția țării și despăgubirea victimelor agresiunii Rusiei, întărind astfel reziliența Ucrainei; își afirmă cu tărie convingerea că, după încheierea războiului, Rusia trebuie obligată să plătească despăgubirile care-i vor fi impuse pentru a aduce o contribuție substanțială la reconstrucția Ucrainei; consideră oportună crearea registrului daunelor cauzate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, care reprezintă primul pas către înființarea unui mecanism internațional de despăgubire; salută, prin urmare, decizia Consiliului de a menține, ca un prim pas, veniturile extraordinare generate de activele și rezervele Băncii Centrale a Rusiei imobilizate în temeiul sancțiunilor UE, ceea ce le va permite să fie utilizate pentru a aduce o contribuție financiară la sprijinul UE pentru redresarea și reconstrucția Ucrainei prin intermediul Mecanismului pentru Ucraina;

38.se declară din nou îngrijorat de situația de la centrala nucleară de la Zaporijia, care este controlată ilegal de Rusia; susține eforturile de menținere a unei prezențe continue a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică la centrala nucleară de la Zaporijia; reamintește și condamnă acțiunile Rusiei care au adus daune grave mediului în Ucraina, inclusiv distrugerea barajului Kahovka, exploatarea pădurilor ucrainene, vastele activități miniere și contaminarea aerului și a resurselor de apă; se declară din nou foarte îngrijorat de impactul mai larg pe care îl va avea războiul pe termen lung asupra mediului; reliefează că trebuie creat un sistem de înregistrare și evaluare a daunelor aduse mediului de Rusia și trebuie pregătite temeiurile juridice pentru tragerea la răspundere a Rusiei pentru aceste infracțiuni;

39.condamnă cu fermitate eradicarea, distrugerea și jefuirea de către Rusia a obiectivelor culturale ale Ucrainei, cum ar fi biserici, opere de artă, muzee și universități; ia act de daunele, verificate de UNESCO, care au fost cauzate unui număr de 341 de situri de la începutul invaziei la scară largă, inclusiv 126 de situri religioase, 150 de clădiri de interes istoric și/sau artistic, 31 de muzee, 19 monumente, 14 biblioteci și o arhivă; reiterează faptul că distrugerea deliberată și jefuirea siturilor din patrimoniul cultural ucrainean pot constitui crime de război;

40.face apel la UE și la statele sale membre să depună eforturi în mod strategic și proactiv pentru a combate amenințările hibride, pentru a întări comunicarea strategică a UE și pentru a preveni ingerințele Rusiei în procesele politice, electorale și în alte procese democratice ale Ucrainei și ale UE, în special actele ostile care vizează manipularea opiniei publice și subminarea integrării europene, având în vedere nai ales viitoarele alegeri europene; invită Comisia, SEAE și statele membre să transmită informații relevante despre beneficiile și șansele oferite reciproc de extindere, atât în Ucraina, cât și în statele membre, pentru asigurarea unei mai mari susțineri și pentru o mai bună înțelegere a procesului de aderare;

41.condamnă asasinarea lui Maksim Kuzminov în Spania; invită statele membre să reacționeze prompt și cu hotărâre împotriva acțiunilor perturbatoare ale serviciilor de informații ruse pe teritoriul UE; recomandă statelor membre să întărească cooperarea în materie de contrainformații și schimbul de informații;

42.se declară îngrijorat de restricționarea călătoriilor în străinătate ale membrilor Radei Supreme a Ucrainei; consideră că acest lucru ar putea fi considerat o restricționare nediferențiată a activității politice a deputaților aleși în Parlament, mai cu seamă a celor care reprezintă opoziția; crede cu tărie că în vremuri de război nu ar trebui ignorată nicio resursă politică care poate susține cauza Ucrainei în orice forum internațional;

43.își exprimă aprecierea maximă pentru activitatea continuă și neobosită a personalului local al Delegației UE în Ucraina, în circumstanțe care rămân foarte dificile pentru aceștia și pentru rudele lor; îndeamnă SEAE și Comisia să adopte planuri de urgență și soluții provizorii pentru personalul local al Delegației UE, inclusiv munca la distanță și formulele flexibile de lucru și soluțiile de transfer temporar, care să fie adaptate pentru a răspunde nevoilor reale și provocărilor cu care se confruntă personalul; subliniază, în plus, că este important să se acorde o atenție adecvată sănătății mintale a personalului Delegației UE;

44.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei / Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, președintelui, guvernului și Radei Supreme a Ucrainei, Organizației Națiunilor Unite și autorităților ruse și belaruse.