1.este ferm convins că, într-o perioadă de schimbări geopolitice și instituționale, de presiune financiară, de schimbări climatice și de dificultăți în societate, un buget al UE fiabil, solid, flexibil, orientat spre investiții rămâne esențial pentru punerea în aplicare a politicilor Uniunii și pentru a răspunde exigențelor în creștere ale cetățenilor, astfel încât nimeni să nu rămână în urmă în cadrul tranziției verzi și al celei digitale, pentru a aduce prosperitate și siguranță oamenilor și a stimula competitivitatea economiei UE;

2.subliniază circumstanțele dificile ale procedurii bugetare 2025, care are loc într-un moment de tensiuni și incertitudini internaționale ridicate și într-un an electoral în care Parlamentul și Comisia vor trebui să gestioneze tranziția legislaturii; este pe deplin conștient de constrângerile grave, dar inevitabile, legate de calendar și invită toți actorii să le ia în considerare în mod corespunzător, dovedind o mentalitate constructivă;

3.regretă profund faptul că Consiliul nu a reușit să ajungă la un acord privind revizuirea cadrului financiar multianual (CFM) înainte de sfârșitul anului 2023; constată, prin urmare, că a trebuit să lanseze procedura bugetară în absența certitudinii în legătură cu mai multe elemente esențiale ale programării financiare pentru 2025 și este conștient de marjele care sunt, din păcate, foarte strânse și, în unele cazuri, negative din plafoanele CFM;

4.consideră că rezultatul revizuirii CFM este sub nivelul aspirațiilor inițiale ale PE; subliniază că o revizuire a Regulamentului privind CFM este o condiție prealabilă esențială pentru a asigura un sprijin financiar pe termen mediu pentru Ucraina, pentru a permite suplimentarea fondurilor destinate priorităților politice specifice, inclusiv promovarea autonomiei strategice a UE, și pentru a proteja programele Uniunii și flexibilitatea bugetului, având în vedere că ratele dobânzii sunt mai mari decât nivelul preconizat și, ca urmare, costurile de îndatorare ale Uniunii sunt mai mari decât cele programate; observă că procedura bugetară anuală pentru 2025 va fi primul exercițiu bazat în întregime pe Regulamentul revizuit privind CFM;

5.reamintește că declarația comună convenită de cele trei instituții ca parte a acordului privind CFM din 2020, conform căreia cheltuielile pentru acoperirea costurilor de finanțare ale NGEU „încearcă să nu se facă prin reducerea finanțării la programe și fonduri”, se aplică în continuare și servește drept punct de referință pentru autoritatea bugetară, în special pentru mobilizarea instrumentului EURI, cu scopul de a acoperi cel puțin o parte din deficitul legat de costurile împrumuturilor pentru NGEU; intenționează, prin urmare, să se asigure că toate programele dispun de resurse adecvate și că flexibilitatea și capacitatea de răspuns a bugetului se mențin pe tot parcursul procedurii bugetare anuale; insistă asupra faptului că Comisia trebuie să furnizeze informații fiabile, prompte și exacte despre costurile împrumuturilor pentru NGEU și plățile preconizate din Mecanismul de redresare și reziliență pe tot parcursul procedurii bugetare;

6.invită Consiliul și Comisia să aplice integral Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii; subliniază mai ales că respectarea statului de drept este o cerință prealabilă fundamentală pentru a accesa fonduri UE; evidențiază că fondurile nu pot fi plătite dacă statele membre nu îndeplinesc toate cerințele relevante; reafirmă că problemele sistemice legate de statul de drept, precum încălcarea principiului separării puterilor sau încercările recente ale unor state membre de a ataca independența sistemului judiciar reprezintă riscuri clare pentru interesele financiare ale UE și pentru protecția bugetului UE și invită Comisia să nu permită niciun regres în ceea ce privește realizările din domeniul statului de drept; reiterează apelul adresat Comisiei de a se asigura urgent că fondurile suspendate ale UE ajung la cetățeni, la întreprinderi, la autoritățile regionale și locale, la organizațiile neguvernamentale și la orice alte părți interesate relevante, prin intermediul administrațiilor locale și al organizațiilor societății civile, în conformitate cu mecanismul de condiționalitate pentru statul de drept;

7.subliniază că rambursarea costurilor îndatorării aferente Instrumentului de redresare al Uniunii Europene (EURI) constituie o obligație juridică a UE și un element de cheltuieli obligatorii în bugetul UE; observă că costurile îndatorării depind de ritmul plăților efectuate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) și de fluctuațiile pieței în ceea ce privește randamentul obligațiunilor și, prin urmare, sunt în mod inerent imprevizibile și volatile; reafirmă poziția sa, potrivit căreia costurile îndatorării EURI ar fi trebuit plasate integral într-un instrument special EURI dincolo de plafoanele CFM, cu scopul de a restabili o marjă în cadrul rubricii 2b și a proteja spațiul bugetar din instrumentele de flexibilitate și de marjă unică; va depune eforturi pentru a se asigura că aplicarea mecanismului în cascadă al EURI în CFM revizuit nu va conduce la mecanisme care să cauzeze daune colaterale nejustificate cheltuielilor sau disponibilităților programate în cadrul instrumentelor speciale netematice;

8.reamintește că se preconizează Comisia Europeană, „Winter 2024 Economic Forecast: A delayed rebound in growth amid faster easing of inflation”, 2023. că economia europeană va înregistra o creștere foarte modestă (0,9 % în 2024 și 1,7 % în 2025), în timp ce se așteaptă ca inflația să rămână cu mult peste nivelul de 2 %, care este utilizat ca deflator automat pentru CFM (3,0 % în 2024 și 2,5 % în 2025); recunoaște că acest lucru înseamnă o pierdere continuă a puterii de cumpărare pentru un buget care trebuie să rămână echilibrat și care este plafonat la sume absolute; subliniază cota foarte scăzută de apel pentru resursa proprie bazată pe venitul național brut (VNB) în ultimii ani (0,46 % în proiectul de buget 2024), ca urmare a efectului combinat al inflației, al nivelurilor scăzute ale creditelor de plată și al veniturilor mai mari din alte resurse proprii; reamintește poziția sa, potrivit căreia subvențiile și alte mecanisme de corecție ar trebui eliminate permanent și, până la eliminarea permanentă a acestora, reducerile brute ale contribuțiilor naționale bazate pe VNB ar trebui supuse unui deflator fix, de până la 2 % pe an;

9.regretă absența progreselor din Consiliu în ceea ce privește reforma sistemului de resurse proprii; reamintește poziția sa cu privire la propunerile modificate ale Comisiei, care sprijină introducerea de noi resurse proprii; consideră că introducerea unor noi surse reale de venituri, în conformitate cu foaia de parcurs din acordul interinstituțional, ar servi la acoperirea sarcinii bugetare suplimentare generate de împrumuturile NextGenerationEU și, prin urmare, ar proteja marjele și mecanismele de flexibilitate, ceea ce, la rândul său, ar facilita luarea deciziilor bugetare privind nevoile neprevăzute, precum și noi inițiative de analiză prospectivă strategică; îndeamnă, de asemenea, Comisia să își continue eforturile de identificare a unor resurse proprii suplimentare, noi și, de preferință, autentice, precum și a altor surse de venituri pentru bugetul UE dincolo de AII;

10.regretă faptul că capacitatea de a reacționa la evenimente neprevăzute sau de a lansa noi inițiative este grav afectată de deficitul bugetar și intenționează să remedieze această situație în măsura posibilului și ținând cont, de asemenea, de așteptările în creștere ale cetățenilor UE; reamintește că este necesară înființarea unui instrument special suplimentar, peste plafoanele CFM, pentru ca bugetul UE să se adapteze mai bine și să reacționeze rapid la crize și la efectele lor sociale și economice;

11.este hotărât, în ciuda acestor numeroase constrângeri, să mențină o poziție coerentă și unitară care să reflecte prioritățile sale politice și interesele instituționale stabilite, inclusiv să stimuleze competitivitatea Uniunii, să reducă dependențele strategice, să accelereze implementarea energiei curate, să asigure realizarea obiectivelor Uniunii de integrare a aspectelor legate de climă și biodiversitate, să își consolideze capacitățile de securitate și apărare, dar și să contribuie la tranziția verde și la cea digitală, reducând totodată la minimum impactul negativ asupra programelor emblematice și maximizând efectele pozitive de propagare pe care le generează creșterea economică pentru toți cetățenii;

12.observă că un trai cu prețuri accesibile și coeziunea societății rămân dificultăți persistente în toate statele membre ale UE și regiunilor lor și reamintește în acest sens rolul unor servicii publice de calitate și accesibile; dorește să accentueze caracterul incluziv și accesibilitatea finanțării ori de câte ori este cazul și în conformitate cu criterii de eligibilitate pertinente și să maximizeze posibilitățile de finanțare prin valorificarea fondurilor existente; consideră că dimensiunea socială a cheltuielilor UE, trăsătură necesară pentru legitimitatea lor, ar trebui să continue să fie un criteriu transversal important pentru toate domeniile de politică;

13.subliniază că bugetul UE este, mai presus de toate, un buget de investiții cu efect de levier, capabil să promoveze obiectivele și elaborarea politicilor din Uniune, completând politicile naționale și răspunzând astfel exigențelor populației UE; reamintește importanța Mecanismului de redresare și reziliență pentru creșterea rezilienței Uniunii și combaterea impactului socioeconomic al crizelor trecute și actuale; consideră că ar trebui făcut totul, astfel încât aceste două surse majore de finanțare din partea UE să fie cheltuite în mod eficient și fără întârziere;

14.este ferm hotărât să utilizeze bugetul UE pentru a aduce o schimbare tangibilă și vizibilă pentru cetățeni, pentru economie în cadrul pieței unice și pentru atingerea obiectivelor Pactului verde prin sprijinirea creării de locuri de muncă de calitate în industriile de vârf, adaptarea pieței muncii la exigențele viitorului prin dezvoltarea competențelor și a programelor de stimulare a talentelor, combaterea șomajului, creșterea competitivității europene și creșterea gradului de pregătire a Uniunii în materie de apărare; consideră că autonomia tehnologică și o creștere sustenabilă sunt esențiale pentru a atinge obiectivele energetice și climatice pe termen lung ale Uniunii; își reiterează apelul de a menține o finanțare adecvată pentru a sprijini întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) ca coloană vertebrală a economiei europene, întreprinderile nou-înființate și tinerii, fermierii, profesorii și lucrătorii din domeniul transporturilor; subliniază necesitatea de a îmbunătăți în continuare infrastructura energetică și de transport, de a investi în modernizarea serviciilor publice de sănătate și de protecție socială, în coeziunea și incluziunea socială și teritorială, precum și în sprijinirea comunităților vulnerabile, îndepărtate și rurale, inclusiv a satelor inteligente; subliniază că bugetul trebuie să asigure tranziția verde, sprijinind în același timp agricultura de calitate, asigurând accesul la servicii de sănătate și educație de calitate;

15.subliniază impactul semnificativ al cercetării și inovării asupra competitivității, a creșterii pe termen lung și a ocupării forței de muncă în Uniunea Europeană; reamintește inițiativa adoptată în urmă cu multă vreme de a mări volumul investițiilor în cercetare și dezvoltare în UE la 3 % din PIB; recunoaște decalajul care există între obiectiv și finanțarea reală furnizată; subliniază că o poziție de lider în domeniul tehnologiei la nivel european este esențială pentru a pune în aplicare Pactul verde și o uniune a sănătății, întrucât creează locuri de muncă înalt calificate în Uniune la nivelul întregului lanț valoric și consolidează excelența cercetării și inovării în Uniune; este profund îngrijorat de faptul că fondurile disponibile acoperă doar o parte din toate cererile depuse, ceea ce conduce la suprasolicitarea programelor, iar cercetătorii părăsesc Uniunea pentru regiuni concurente;

16.evidențiază că trebuie oferite soluții sustenabile și pe termen lung pentru a combate cu succes problemele demografice structurale, precum și pentru a frâna migrația creierelor din zonele și orașele mai puțin dezvoltate ale UE; subliniază că este nevoie de resurse financiare pentru a revitaliza regiunile afectate de declinul populației, prin investiții în politici sociale și demografice care sprijină familiile, și pentru a oferi populației vârstnice din Europa un sprijin adecvat în ceea ce privește accesul la asistență medicală, la mobilitate și la serviciile publice;

17.insistă că ar trebui mobilizată o finanțare maximă prin intermediul programului Erasmus + și al Corpului european de solidaritate, cu scopul de a promova învățarea și spiritul antreprenorial și a îmbunătăți competențele, educația formală, nonformală și informală, precum și capacitatea de inserție profesională a tinerilor, precum și pentru a promova incluziunea socială; reafirmă că trebuie făcut astfel încât ambele programe să garanteze șanse egale, în special pentru persoanele provenind din medii defavorizate din UE și țările asociate; își menține opinia potrivit căreia granturile de mobilitate din programul Erasmus + trebuie în continuare sprijinite, pentru a acoperi creșterea costurilor de trai și a asigura accesibilitatea, egalitatea de șanse și o participare favorabilă incluziunii, în special prin mărirea grantului minim pe participant la un nivel adecvat;

18.subliniază importanța punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și invită Comisia să inițieze discuții cu privire la o metodologie de urmărire a cheltuielilor sociale în bugetul UE în următoarea perioadă de programare; evidențiază rolul esențial al bugetului UE în ceea ce privește contribuția la inițiativele de consolidare a dialogului social, a acțiunilor sociale locale și regionale și de asigurare a accesului tuturor la serviciile-cheie vitale; reafirmă că este necesară o strategie europeană pentru persoanele în vârstă, cu acțiuni specifice de combatere a marginalizării, singurătății și izolării; reamintește, de asemenea, că trebuie pusă pe deplin în aplicare Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030, pentru a îmbunătăți condițiile de trai ale acestora în Uniune; subliniază cazul transportatorilor europeni care se confruntă cu provocări diferite în fiecare stat membru, de la creșterea costurilor la deficitul de capacitate, precum și nevoia de flexibilitate și de condiții de muncă mai bune; evidențiază nevoia de a consolida normele existente pentru protecția acestora și de a aloca resursele suplimentare necesare pentru a monitoriza condițiile de muncă din statele membre; subliniază în acest sens beneficiile dezvoltării de instrumente informatice la nivelul UE, care să contribuie la îmbunătățirea punerii în aplicare a cerințelor birocratice și la standardizarea certificatelor;

19.invită Comisia și statele membre să aloce resurse adecvate pentru punerea în aplicare efectivă a normelor UE privind coordonarea securității sociale, cu scopul de a facilita mobilitatea forței de muncă și transferul mai simplu al prestațiilor de securitate socială; solicită ca fondurile UE să fie utilizate pentru a dezvolta sistemul de schimb electronic de informații privind securitatea socială și pentru a sprijini continuarea digitalizării sistemelor de securitate socială, pentru o mobilitate echitabilă a forței de muncă;

20.recunoaște că tehnologia și inteligența artificială (IA) schimbă rapid peisajul ocupării forței de muncă; evidențiază potențialul economic pe care tehnologiile IA demne de încredere și centrate pe om îl pot aduce la creșterea economică a Europei, îmbunătățind în același timp viața cetățenilor într-o serie de domenii, cum ar fi sănătatea, agricultura, energia, transporturile și securitatea; solicită ca aceste aspecte să se reflecte în programele și politicile UE prin alocarea de resurse financiare adecvate; subliniază nevoia de a îmbunătăți competențele digitale de bază ale cetățenilor, astfel încât să corespundă nevoilor întreprinderilor, iar cetățenii să fie echipați împotriva dezinformării; sprijină măsurile UE care completează strategiile naționale de ocupare a forței de muncă pentru reconversia și mobilitatea locurilor de muncă la nivelul UE într-un mod coordonat, valorificând potențialul acestor schimbări pentru o forță de muncă prosperă și adaptabilă, inclusiv prin promovarea recalificării profesionale și a mobilității, asigurând astfel o tranziție lină către sectoare de ocupare a forței de muncă noi și emergente;

21.este alarmat de numărul tot mai mare de fenomene meteorologice extreme, cum ar fi incendiile grave, inundațiile și alte dezastre naturale legate de agravarea schimbărilor climatice în întreaga Europă; subliniază, prin urmare, că trebuie asigurată o finanțare suficientă a mecanismului de protecție civilă al UE și solicită o mai bună consolidare a capacităților UE de răspuns în situații de urgență, prin consolidarea echipelor medicale și de intervenție de urgență comune; invită Comisia să se asigure că resursele pot fi puse la dispoziție rapid și prin FSUE și EAR;

22.subliniază importanța unei finanțări adecvate care să fie alocată activităților prevăzute în Regulamentul EU4Health; recunoaște că prețul medicamentelor și al tehnologiilor medicale are un impact major asupra capacității de acces al pacienților la acestea; evidențiază că prețurile inaccesibile ale medicamentelor reprezintă un obstacol real în calea tratamentelor și solicită introducerea unor măsuri specifice, pentru a soluționa aceste probleme; solicită, în acest sens, o mai bună coordonare la nivelul UE și achiziții comune de medicamente, pentru a reduce costurile; subliniază importanța abordării bolilor copiilor, punând accentul mai ales pe bolile rare; subliniază în special importanța Planului de combatere a cancerului; solicită alocarea unui buget ambițios pentru domeniul sănătății în Orizont Europa, pentru a garanta faptul că UE poate răspunde într-o manieră eficace viitoarelor crize în materie de sănătate, poate consolida sistemele de sănătate și poate îmbunătăți sănătatea fizică și mintală a persoanelor, asigurând caracterul mai accesibil al asistenței medicale, inclusiv din punctul de vedere al costurilor; recunoaște că bolile cardiovasculare (CVD) rămân principala cauză de deces în UE; consideră că abordarea CVD prin investiții în acțiuni care vizează medicina personalizată și e-sănătatea este esențială, deoarece astfel vor crește standardele de prevenire și tratament și se va permite tuturor cetățenilor accesul egal la îngrijire medicală; subliniază nevoia de a preveni deficitul de medicamente cu care se confruntă unele state membre în ultimii ani; recunoaște că trebuie reduse inegalitățile din domeniul sănătății, pentru a asigura o sănătate echitabilă pentru toate femeile, inclusiv acces la sănătatea sexuală și reproductivă și reamintește că este esențial ca sănătatea femeilor să rămână o prioritate în materie de politici și de cercetare;

23.reamintește că este necesar să se abordeze deficitul de competențe, problema exodului creierelor și corelația dintre nevoile pieței și competențe, inclusiv luând în considerare situația din diferite regiuni ale UE; consideră că, pentru a menține competitivitatea forței de muncă a Uniunii pe viitor, este necesară definirea domeniilor-cheie pentru formare și recalificare, mai ales pentru promovarea competențelor verzi și digitale; subliniază că sunt necesare investiții suplimentare pentru a moderniza sistemele de învățământ ale Uniunii, pentru a crea sisteme de încurajare a talentelor și a stimula tinerii antreprenori; solicită accelerarea punerii în aplicare a Anului european al competențelor și a Spațiului european al educației; invită Comisia să pună rapid în aplicare soluțiile identificate ca fiind esențiale în cursul Anului european al competențelor, evidențiind necesitatea unei cooperări îmbunătățite cu întreprinderile, inclusiv testul UE pentru tineret și interzicerea stagiilor neremunerate; având în vedere recomandările adoptate în cadrul Conferinței privind viitorul Europei, reamintește importanța elaborării unui plan european de educație, dotat cu resurse financiare, pentru a sprijini educația de calitate și formarea cadrelor didactice și pentru a reduce rata abandonului școlar timpuriu;

24.reliefează valoarea adăugată a programelor de finanțare în domeniul democrației și al drepturilor și valorilor, reamintește rolul important al bugetului UE în promovarea valorilor europene consacrate la articolul 2 din TUE, al culturii și al drepturilor cetățenilor, în construirea unor societăți reziliente și în sprijinirea principiilor esențiale ale democrației, statului de drept, solidarității, incluziunii, justiției, nediscriminării și egalității, inclusiv în ceea ce privește egalitatea de gen; dorește ca liniile bugetare și organismele relevante să fie consolidate pentru a face față polarizării, creșterii extremismului politic, încrederii instituționale scăzute, încurajării democrației participative, promovării drepturilor fundamentale, prevenirii regresului democratic, erodării statului de drept, reducerii spațiului pentru organizațiile societății civile care lucrează în acest domeniu la nivel local, național și al Uniunii și instrumentalizării euroscepticismului; solicită asigurarea de fonduri suficiente din partea UE pentru programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” (CEDV), subliniază activitatea valoroasă desfășurată în cadrul componentei Valorile Uniunii, care asigură finanțare directă pentru organizațiile societății civile, precum și a componentelor „Daphne” și „Egalitate și drepturi”; reafirmă că ar trebui alocate resursele necesare combaterii violenței de gen și sprijinirii drepturilor și accesului la servicii sigure și drepturi de sănătate sexuală și reproductivă și la organizațiile pentru drepturile femeilor, precum și inițiativelor și organismelor Uniunii de combatere a discriminării femeilor; solicită Comisiei să faciliteze accesul la programul CEDV și să garanteze flexibilitatea procesului de reatribuire către organizațiile locale și cetățenești la nivelul operatorilor din statele membre, pentru a garanta că finanțarea ajunge la cei care lucrează cel mai aproape de cetățeni;

25.invită Comisia să sporească sprijinul Uniunii pentru a proteja cetățenii, minoritățile și comunitățile religioase și spațiile publice împotriva amenințărilor teroriste, pentru a combate radicalizarea și conținutul terorist online și pentru a contracara creșterea discursurilor de incitare la ură, a antisemitismului, a islamofobiei și a rasismului în întreaga Europă și în întreaga lume;

26.evidențiază amenințările și pericolele tot mai mari pe care le reprezintă campaniile de dezinformare ale unor actori din străinătate, organizate și țintite împotriva Uniunii Europene; solicită finanțare pentru Orizont Europa și activitățile gestionate de Comisie și de SEAE pentru a combate răspândirea dezinformării pe scară largă și a dezvolta contramăsuri mai eficace; invită Uniunea și statele membre să folosească fonduri din partea UE pentru activități dedicate creșterii alfabetizării mediatice în rândul cetățenilor; solicită creșterea finanțării pentru combaterea discursurilor de incitare la ură și a conținutului terorist din mediul online; subliniază necesitatea de a consolida libertatea jurnalistică și pluralismul mass-mediei prin resurse adecvate, în conformitate cu reglementările relevante, și de a sprijini jurnaliștii, inclusiv jurnaliștii de investigație, apărătorii drepturilor omului și membrii societății civile care se confruntă cu acțiuni de represalii, cum ar fi acțiunile strategice în justiție împotriva mobilizării publice (SLAPP); solicită acordarea unui sprijin adecvat sectorului cultural, inclusiv pentru promovarea circulației transfrontaliere a filmelor, muzicii și jocurilor video europene; solicită, prin urmare, o finanțare majorată pentru programul Europa creativă;

27.subliniază că este important să se reducă dependențele strategice ale Uniunii în sectoarele-cheie; salută noul regulament STEP, însă arată că este nevoie de un răspuns structural la nevoile investiționale ale industriilor strategice, facilitând identificarea, dezvoltarea și extinderea tehnologiilor de ultimă oră; regretă că nivelul existent de finanțare pentru programul Orizont Europa este insuficient în această privință și solicită creșterea finanțării pentru Orizont Europa și pentru alte programe-cheie ale Uniunii în acest domeniu, cum ar fi InvestEU, pentru a realiza obiectivul de autonomie strategică deschisă; consideră că dependența Uniunii de aprovizionarea cu resurse reprezintă o preocupare din ce în ce mai mare; solicită investiții suplimentare ale Uniunii în construirea autonomiei sale strategice deschise, prin asigurarea accelerării trecerii la energie din surse regenerabile, a accelerării proceselor de autorizare, a decarbonizării clădirilor, a accesului la materii prime critice și dezvoltarea unor lanțuri valorice reziliente pentru ecosistemele industriale ale Uniunii, în special în domenii-cheie, cum ar fi sănătatea și apărarea; solicită o finanțare adecvată pentru a asigura dezvoltarea în continuare a actualelor programe emblematice europene în sectorul spațial, inclusiv Copernicus, Galileo/EGNOS, inițiativa europeană în ceea ce privește comunicarea prin satelit (GOVSATCOM) și cunoașterea situației spațiale (SSA);

28.susține că tranziția digitală oferă o serie de șanse de îmbunătățire a infrastructurii digitale și a conectivității și de dezvoltare a competențelor digitale; subliniază importanța programului Europa digitală (DEP) și a Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE-Digital), precum și a Planului de acțiune pentru educația digitală, în acest sens; reafirmă că este necesar un program de educație în domeniul IA, al codificării și al roboticii, conceput pentru profesori și cursanți și finanțat prin programele relevante; evidențiază că bugetul Uniunii trebuie să susțină în mod adecvat utilizarea etică și nediscriminatorie a IA, în special în sectoarele educației și culturii; reamintește că sunt necesare programe finanțate de Uniune pentru a investi în continuare în îmbunătățirea alfabetizării digitale în societate și pentru a reduce decalajul digital, inclusiv decalajul digital de gen, din educație și învățarea pe tot parcursul vieții;

29.subliniază rolul central al bugetului UE în realizarea Pactului verde european și în combaterea schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor, creșterea utilizării energiei din surse regenerabile, crearea unei economii circulare, protejarea ecosistemelor și inversarea tendinței alarmante de pierdere a biodiversității, protejând totodată competitivitatea și creând locuri de muncă verzi, precum și creștere în interiorul UE; evidențiază rolul central pe care îl joacă programul LIFE în punerea în aplicare a Pactului verde european și în atingerea obiectivului de neutralitate climatică al Uniunii, în conformitate cu Legea europeană a climei și cu Acordul de la Paris; este profund îngrijorat de impactul grav al schimbărilor climatice, inclusiv sub forma deficitului de apă;

30.subliniază că preocupările legate de securitatea aprovizionării cu energie și de prețurile ridicate la energie fac din sărăcia energetică o problemă esențială și reprezintă o provocare pentru industria europeană, în special pentru IMM-uri; în acest sens, subliniază necesitatea de a stimula investițiile UE pentru tranziția în curs a UE către neutralitatea climatică, inclusiv pentru eficiența energetică, cercetare și inovare în domeniul tehnologiilor durabile cu emisii scăzute de dioxid de carbon și fără emisii de dioxid de carbon, în special în domenii cu impact pozitiv asupra reducerii costului vieții pentru gospodării, cum ar fi îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor și utilizarea surselor regenerabile de energie; ia act de nevoile investiționale masive pentru decarbonizarea transporturilor și de creșterea continuă a prețurilor la construcții și la materiile prime; recunoaște valoarea strategică a extinderii TEN-T către vecinătatea estică și o conectivitate mai puternică cu partenerii strategici ai UE; subliniază importanța programului MIE-Transporturi și rolul său pozitiv în realizarea obiectivelor Pactului verde și a tranziției către o energie curată;

31.subliniază că bugetul pe 2025 trebuie să fie aliniat la obiectivele și angajamentele internaționale ale Uniunii în materie de politici; accentuează că trebuie depuse eforturi susținute pentru a realiza obiectivele de integrare a aspectelor legate de climă și biodiversitate în cheltuielile bugetare ale Uniunii, prevăzute în AII, ca parte a obiectivului mai larg de a face Uniunea neutră din punct de vedere climatic până cel târziu în 2050; reamintește dispoziția din AII de a identifica măsurile relevante care trebuie luate în cazul în care bilanțul periodic indică progrese insuficiente în direcția atingerii obiectivelor aplicabile; este îngrijorat de afirmația Comisiei conform căreia, cel mai probabil, obiectivul de 10 % pentru cheltuielile cu biodiversitatea stabilit pentru 2026 și 2027 nu va fi atins și de lipsa unei căi clare de realizare a obiectivelor convenite; invită Comisia să monitorizeze punerea în aplicare a principiului de a nu aduce prejudicii semnificative și să ia măsurile de remediere adecvate, atunci când este necesar;

32.subliniază importanța Inițiativei urbane europene și a finanțării sale adecvate pentru îndeplinirea tuturor obiectivelor sale; solicită o finanțare mai directă pentru autoritățile locale, pentru a contribui la consolidarea capacităților acestora, la sprijinul tehnic și la schimbul de bune practici; solicită consolidarea resurselor pentru agențiile relevante, care trebuie să corespundă volumului de muncă generat de agenda Pactului verde european, în special de pachetul „Pregătiți pentru 55”;

33.reliefează contribuția esențială a fermierilor și pescarilor în cadrul societății și subliniază, prin urmare, importanța centrală a politicii agricole comune (PAC) și a politicii comune în domeniul pescuitului pentru securitatea alimentară și pentru o mai mare autonomie a Uniunii în producția de alimente de înaltă calitate; subliniază rolul PAC în asigurarea unui venit sustenabil și decent pentru fermierii din UE, în special pentru micii fermieri și tinerii fermieri; solicită măsuri concrete pentru a aborda cauzele profunde ale nemulțumirilor agricultorilor din întreaga UE și, în special, solicită resurse și măsuri imediate pentru a-i ajuta să facă față impactului inflației, al costurilor combustibililor, al noilor standarde de producție și al schimbărilor de pe piața mondială a alimentelor; subliniază că fermierii noi și tinerii fermieri trebuie ajutați, garantându-se astfel reînnoirea generațiilor, combătând totodată deficitul de forță de muncă și de competențe din sectorul agroalimentar; subliniază că fermierii europeni se confruntă cu numeroase provocări, în special birocrația excesivă și sarcina administrativă, suprapunerea din ce în ce mai mare a reglementărilor, deficitele, precum și condițiile de muncă dificile; subliniază necesitatea de a aborda mai bine impactul creșterii frecvenței și intensității inundațiilor, secetelor și incendiilor forestiere asupra sectoarelor prin măsuri de sprijin specifice; solicită venituri adecvate pentru toți în sectoarele agricole; subliniază necesitatea unui sprijin adecvat pentru cercetare și inovare și a respectării standardelor de muncă, precum și a unor investiții adecvate pentru a oferi surse alternative de venit și pentru a facilita tranziția către un sistem alimentar mai sustenabil și la prețuri mai accesibile, în special prin inovare, menținând veniturile fermierilor, evitând, în același timp, situațiile în care fermierii europeni se confruntă cu o concurență neloială din cauza importurilor care nu respectă standardele noastre; se așteaptă ca dialogul strategic privind viitorul agriculturii să abordeze toate aspectele relevante, inclusiv aspectele preventive;

34.reafirmă că toate programele, politicile și activitățile Uniunii ar trebui puse în aplicare într-un mod care să promoveze egalitatea de gen în realizarea obiectivelor lor; salută, în acest sens, activitatea Comisiei privind integrarea dimensiunii de gen în buget și subliniază că este necesar ca în continuare să își dezvolte metodologia de măsurare a impactului cheltuielilor Uniunii asupra egalității de gen, așa cum s-a prevăzut în Acordul interinstituțional; invită Comisia să demonstreze rezultatele acestei metodologii pentru bugetul 2025, însoțite de colectarea, raportarea și evaluarea sistematică a datelor defalcate în funcție de gen;

35.reafirmă că trebuie aplicată o politică de migrație și azil care să se bazeze pe solidaritate, responsabilitate comună și respectarea drepturilor omului, în conformitate cu valorile Uniunii și angajamentele internaționale; subliniază că gestionarea și protecția eficace, umană și echitabilă a frontierelor externe ale Uniunii sunt esențiale pentru asigurarea securității Uniunii, garantând punerea în aplicare fără probleme și eficientă a politicii Uniunii în materie de migrație și azil, în special pentru a pregăti intrarea în vigoare a noului Pact privind migrația și azilul, inclusiv în ceea ce privește procedurile eficace, sigure și demne de primire, integrare și returnare și readmisie; subliniază rolul esențial pe care îl joacă Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) și Instrumentul pentru managementul frontierelor și vize (IMFV) în această privință; reamintește că trebuie menținută libera circulație a persoanelor în Uniune; reamintește că România și Bulgaria s-au alăturat zonei Schengen de călătorie fără frontiere în Europa, în martie 2024, și reafirmă că este important să se încheie de urgență și să fie pusă în practică o aderare completă, inclusiv a legăturilor terestre și feroviare; se va strădui să maximizeze disponibilitățile din bugetul pe 2025 în acest scop; consideră că UE trebuie să colaboreze îndeaproape cu vecinii săi și cu țările terțe de origine și de tranzit pentru a stimula o dezvoltare stabilă, sustenabilă și favorabilă incluziunii și pentru a aborda cauzele profunde ale migrației, prevenind astfel migrația neregulamentară și protejând persoanele vulnerabile de rețelele de introducere ilegală de migranți și de trafic de persoane, precum și de decesul pe mare; subliniază, în special, responsabilitățile tot mai mari ale agențiilor responsabile cu supravegherea și gestionarea frontierelor, sprijinirea statelor membre în îndeplinirea sarcinilor care le revin în cadrul sistemului european comun de azil și respectarea drepturilor fundamentale; subliniază nevoia de finanțare adecvată, de asigurare a personalului și de formare a acestuia pentru toate agențiile care își desfășoară activitatea în domeniul securității, al justiției, al asigurării respectării legii, al azilului și al migrației, precum și în domeniul gestionării frontierelor, pentru ca acestea să-și poată îndeplini mandatul; solicită să se acorde o atenție deosebită punerii corecte în aplicare și gestionării sistemelor informatice de amploare ale UE, care contribuie la securitatea de ansamblu a Uniunii;

36.subliniază că mediul de securitate care înconjoară UE rămâne foarte volatil; continuă să pună un accent puternic pe capabilitățile europene de securitate și apărare pentru a răspunde mai bine provocărilor geopolitice fără precedent; consideră că bugetul UE este esențial în contextul unei strategii de apărare a UE comune și al consolidării procesului de coordonare a securității și apărării între statele membre; dorește să își consolideze programele cele mai de succes și mai pertinente, cum ar fi Fondul european de apărare și agențiile sale, pentru a întări suveranitatea europeană; dorește să sublinieze sinergiile și eficiența investițiilor la nivelul UE în domeniul apărării, în special în domeniul mobilității militare, al protecției și al interoperabilității infrastructurii; subliniază necesitatea de a aborda aspecte precum dezinformarea ca o provocare politică și de securitate din ce în ce mai mare, în special în urma războiului Rusiei împotriva Ucrainei, a criminalității informatice sau a criminalității organizate cu o dimensiune transfrontalieră;

37.condamnă din nou războiul Rusiei împotriva Ucrainei și subliniază că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a readus războiul în vecinătatea Uniunii Europene și a afectat lanțurile de aprovizionare, relațiile comerciale și economice; își reiterează sprijinul deplin pentru Ucraina în lupta pentru libertatea și democrația sa; regretă impactul teribil asupra vieții ucrainenilor, suferința poporului ucrainean, precum și consecințele economice și sociale substanțiale pentru populația Europei cauzate de războiul de agresiune neprovocat și nejustificat al Rusiei; consideră că bugetul pe 2025 ar trebui să contribuie la atenuarea impactului crizei costului de trai și al inflației; reamintește că anumite state membre, în special cele din prima linie, și sectoarele vulnerabile ale economiei, rămân deosebit de expuse consecințelor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și merită sprijin în domenii precum agricultura sau infrastructura, dar și mobilitate militară, în spiritul solidarității UE;

38.își menține hotărârea de a ajuta și sprijini Ucraina prin intermediul Mecanismului pentru Ucraina, care va oferi sprijin sub formă de granturi și împrumuturi pentru repararea, redresarea și reconstrucția Ucrainei, asistență macrofinanciară, convergență instituțională, socială, economică și de mediu ascendentă și investiții publice, precum și pentru parcursul său către aderarea la UE; subliniază urgența și posibilitatea de a combina sprijinul pentru Ucraina și eforturile de reconstrucție cu un proces constructiv de preaderare, care să stimuleze reformele și o evoluție progresivă către acquis-ul UE; reamintește că ajutorul umanitar pentru Ucraina nu va fi acoperit de mecanism și, prin urmare, subliniază că, în acest context, vor trebui furnizate resurse suficiente pentru ajutor umanitar și în bugetul pentru 2025;

39.consideră că sprijinul pentru țările din Balcanii de Vest rămâne important în perspectiva extinderii UE și salută noul Plan de creștere pentru Balcanii de Vest al Comisiei ca un bun pas către sprijinirea în continuare a țărilor din Balcanii de Vest în convergența economică cu piața unică a UE; subliniază importanța unui sprijin susținut pentru țările candidate în punerea în aplicare a reformelor necesare legate de aderare, în special în ceea ce privește statul de drept, combaterea corupției și democrația, precum și în consolidarea rezilienței acestora și în prevenirea și contracararea amenințărilor hibride;

40.salută decizia de a acorda Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țară candidată și insistă asupra necesității de a mobiliza fondurile necesare pentru a sprijini procesul lor de aderare; subliniază că alocarea pentru Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA III) și liniile bugetare relevante din cadrul IVCDCI – Europa globală în 2025 ar trebui să catalizeze cooperarea cu Moldova, precum și cu Georgia, în conformitate cu acordul privind revizuirea CFM;

41.subliniază că Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI) – Europa globală este un instrument de o importanță vitală pentru poziția Uniunii de lider și putere la nivel mondial și pentru îndeplinirea rolului său de forță stabilizatoare pașnică în întreaga lume, consolidând astfel interesele geopolitice ale Uniunii în lume; îndeamnă ca rezerva sa financiară, epuizată, să beneficieze de majorări urgente;

42.subliniază, de asemenea, importanța programului IVCDCI pentru sprijinirea soluționării provocărilor globale, promovarea drepturilor omului, a libertăților și a democrației, precum și pentru consolidarea capacităților organizațiilor societății civile și pentru îndeplinirea angajamentelor internaționale ale Uniunii în materie de climă și biodiversitate, în cadrul unui sistem cuprinzător de monitorizare și control;

43.regretă că Comisia nu a condiționat în mod mai eficace plățile către țări terțe, ca mijloc de a asigura respectarea intereselor geopolitice ale Uniunii, în special în ceea ce privește politicile în materie de migrație ale Uniunii, preocupările în materie de apărare și drepturile omului; invită Comisia să stabilească condiții specifice și obiective intermediare pentru plățile sale către țări terțe, în conformitate cu interesele politice concrete ale Uniunii, și să suspende fără întârzieri nejustificate o parte relevantă a plăților dacă o țară terță nu îndeplinește condițiile stabilite; se așteaptă ca toți comisarii desemnați competenți să se angajeze, în cadrul audierilor lor, la o astfel de condiționare mai strictă, bazată pe interese, a plăților de la bugetul UE către țări terțe;

44.subliniază importanța consolidării liniilor din vecinătatea sudică și estică pentru a sprijini reformele politice, economice și sociale din regiuni, pentru a oferi asistență refugiaților, în special prin asigurarea unei finanțări continue, consolidate și previzibile pentru actorii și agențiile relevante, proporțională cu nivelul nevoilor de a ajunge la populația de pe teren prin intermediul unui mecanism de distribuție prudent, în deplină conformitate cu normele UE, pentru a preveni utilizarea ilegală a fondurilor europene;

45.reamintește că ajutorul umanitar acordat de UE civililor aflați în dificultate este indispensabil și contribuie la consolidarea stabilității și a păcii în regiunile afectate și că furnizarea serviciilor de bază și a asistenței umanitare necesare de urgență trebuie garantată și nu trebuie împiedicată, în conformitate cu hotărârile internaționale, însoțite de procedurile obișnuite de verificare și monitorizare; se așteaptă ca nevoile financiare pentru ajutorul umanitar să crească în continuare, ca urmare a războaielor, a creșterii instabilității geopolitice, a sărăciei extreme persistente și a dezastrelor naturale mai frecvente; consideră, pe baza acestor ipoteze, că UE va trebui să consolideze în mod semnificativ ajutorul umanitar pentru a răspunde nevoilor sporite de pe teren, în special persoanelor aflate în dificultate din regiunea Orientului Mijlociu;

46.reiterează faptul că condamnă fără echivoc atacurile teroriste brutale comise de Hamas împotriva Israelului și a poporului său la 7 octombrie 2023 și își exprimă durerea profundă față de victimele nevinovate de ambele părți; subliniază că bugetul Uniunii trebuie să ofere în continuare sprijin pentru a consolida pacea și stabilitatea în regiune, pentru a combate ura, extremismul politic și fundamentalismul și pentru a promova drepturile omului;

47.reamintește rezoluția sa adoptată la 18 ianuarie 2024, care recunoaște rolul Agenției ONU de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA), care oferă în prezent adăpost pentru peste un milion de persoane strămutate în interiorul țării și este cea mai mare platformă pentru furnizarea de asistență umanitară populației din Fâșia Gaza, unde întreaga populație se confruntă cu condiții umanitare în curs de deteriorare, inclusiv cu un deficit de adăpost, apă curată, alimente și asistență medicală; reiterează, prin urmare, importanța unei finanțări continue și previzibile din partea UE; salută faptul că ONU a lansat fără întârziere o anchetă, în urma acuzațiilor grave referitoare la persoane care făceau parte din personalul UNRWA despre care se presupune că au fost implicate în atacurile teroriste împotriva Israelului din 7 octombrie 2023, și informațiile furnizate și acțiunile prompte întreprinse de agenție, în special pentru a rezilia imediat contractele existente; ia act de solicitarea Comisiei privind un audit extern care să revizuiască astfel evaluarea bazată pe piloni a sistemelor de control ale ONU, convenită de UNRWA; sprijină sistemele de control, monitorizare și supraveghere puse în aplicare de Comisie, reamintind că utilizarea fondurilor UE de către beneficiari trebuie să respecte normele și garanțiile UE și dreptul internațional; salută, în acest sens, faptul că revizuirea de către Comisie a ajutorului acordat Palestinei de către UE a concluzionat că controalele și garanțiile existente și eficace funcționează bine și că până în prezent nu s-a găsit nicio dovadă că banii au fost deturnați în scopuri neintenționate, precum și evaluarea riscurilor și măsurile suplimentare aferente;

48.reamintește sprijinul deplin al Parlamentului pentru politica de coeziune în realizarea priorităților de politică ale UE și în stimularea economiei UE, contribuind la creșterea și dezvoltarea echitabilă și durabilă, promovând convergența economică și socială între statele membre și regiuni, sprijinind tranziția verde și cea digitală și încurajând inovarea și ocuparea forței de muncă; își reafirmă convingerea că obiectivele politicii de coeziune pot fi atinse numai dacă sunt confruntate în mod direct și de urgență întârzierile din execuția programelor; consideră că această abordare de accelerare a absorbției și implementării ar fi, de asemenea, cea mai eficientă modalitate de a face ca valoarea adăugată a cheltuielilor Uniunii să devină vizibilă și concretă pentru populația din UE; reamintește necesitatea unei asistențe tehnice sporite pentru a promova în continuare capacitățile de absorbție ale statelor membre;

49.subliniază că fondurile din bugetul UE trebuie să ajungă la cetățenii și la IMM-urile din Uniune; reamintește că simplificarea procedurilor administrative, site-urile și portalurile ușor de utilizat și cuprinzătoare, reducerea birocrației și crearea de ghișee unice sunt măsuri esențiale pentru a asigura o accesibilitate sporită a programelor UE pentru autoritățile locale și regionale, organizațiile societății civile, tinerii antreprenori și IMM-uri;

50.îndeamnă statele membre și Comisia să accelereze punerea în aplicare a programelor operaționale din cadrul fondurilor cu gestiune partajată și să asigure execuția bugetară rapidă, în special a fondurilor de coeziune; observă că procentul rămas neutilizat din fondurile alocate programelor în perioada 2014-2020 ar trebui realocat statelor membre pentru a reduce și mai mult disparitățile regionale; solicită implementarea rapidă a planurilor de redresare și reziliență, inclusiv o evaluare de către Comisie a procesului de implementare, a obstacolelor și a rezultatelor; este preocupat de faptul că subutilizarea, dacă nu este atenuată rapid, va duce la o criză a plăților, și anume la o necorelare a nevoilor de plată și a spațiului disponibil din cadrul plafonului de plăți din CFM în 2026 și 2027;

51.consideră că diligența necesară, responsabilitatea și respectarea valorilor Uniunii ar trebui să se aplice tuturor beneficiarilor fondurilor UE și partenerilor de implementare, pentru a proteja interesele financiare ale UE și a evita interferențele nejustificate; reiterează importanța unor organisme eficace și aprofundate de monitorizare și control care dezvăluie, anchetează, urmăresc penal și aduc în fața justiției infracțiunile împotriva intereselor financiare ale UE, întrucât banii cheltuiți pentru combaterea corupției generează o rentabilitate netă enormă în UE; consideră, prin urmare, că aceste organisme ar trebui să dispună de resurse adecvate, inclusiv de resurse umane, pentru a-și îndeplini sarcinile într-o manieră cât mai eficace; subliniază, în mod similar, că este nevoie de o supraveghere adecvată din partea UE, pentru a garanta că sectorul financiar lucrează în beneficiul cetățenilor și al consumatorilor; solicită, având în vedere importanța unui sector financiar sănătos, incluziv și rezilient, ca resursele pentru autoritățile și agențiile de supraveghere financiară din Europa, însărcinate cu activități de supraveghere sau cu elaborarea de standarde tehnice de reglementare în acest sens, să fie ajustate integral pentru a ține cont de toate noile sarcini de reglementare pe care le presupune atingerea acestor obiective de politică;

52.solicită tuturor actorilor implicați să depună eforturi suplimentare pentru a stimula implementarea proiectelor și absorbția fondurilor eligibile și, astfel, pentru a diminua angajamentele restante anormale (RAL); consideră că anii 2024 și 2025 ar trebui folosiți ca ocazie pentru identificarea și corectarea oricăror blocaje care stau în calea unei implementări mai eficace; solicită alocarea unor resurse adecvate din buget în vederea accelerării implementării programelor, prin consolidarea capacităților suplimentare și a asistenței tehnice pentru statele membre, în special pentru cele care se confruntă cu dificultăți sporite în materie de absorbție, inclusiv pentru fondurile din MRR, precum și măsuri de accelerare a procedurilor de achiziții publice și de licitație echitabile, competitive și eficiente în vederea stimulării eforturilor de implementare;

53.subliniază importanța unei comunicări și vizibilități reale a politicilor și programelor UE, cu o conștientizare sporită a valorii adăugate pe care o oferă UE pentru cetățeni, întreprinderi și parteneri; solicită asigurarea unor alocări adecvate în această privință;

54.reamintește că implementarea corespunzătoare a unor programe bine concepute este posibilă doar cu sprijinul unei administrații dedicate; subliniază activitatea esențială desfășurată de organismele și de agențiile descentralizate și consideră că acestea trebuie să dispună de personal și de resurse adecvate pentru a-și putea îndeplini sarcinile; subliniază că sarcinile lor evoluează în conformitate cu prioritățile de politică, cum ar fi tranziția verde și cea digitală, și subliniază că noile responsabilități, precum și extinderea mandatelor lor, trebuie să fie însoțite în mod proporțional de resurse noi;

55.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Curții Europene de Conturi.