1.constată că evaluările efectuate de statele membre cu privire la rezultatele investițiilor din cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 arată că, în general, politica de coeziune a produs rezultate pozitive în domeniile pe care le-a sprijinit Documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 30 ianuarie 2023 privind sinteza concluziilor evaluărilor făcute programelor fondurilor structurale și de investiții europene pentru perioada 2014-2020, care însoțește Raportul anual de sinteză pentru 2022 [SWD(2023)0022]. Documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 15 ianuarie 2024 privind sinteza concluziilor evaluărilor făcute programelor fondurilor structurale și de investiții europene pentru perioada 2014-2020, care însoțește Raportul anual de sinteză pentru 2023 [SWD(2024)0002].; recunoaște că astfel de investiții au contribuit la obiectivul Strategiei Europa 2020 de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii;

2.apreciază contribuția politicii de coeziune în domeniul cercetării și inovării, întrucât aceasta, printre alte lucruri, a consolidat cooperarea dintre comunitatea de cercetare și întreprinderi și a contribuit la transformarea veniturilor din cercetare în produse sau servicii comercializabile; observă că, potrivit cifrelor Comisiei, până la sfârșitul anului 2022, peste 75 000 de societăți au cooperat cu institute de cercetare și în jur de 37 000 au introdus produse noi pe piață datorită sprijinului primit prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) Raportul Comisiei din 15 ianuarie 2024 intitulat „Fondurile structurale și de investiții europene – Raportul din 2023 de sintetizare a rapoartelor anuale de implementare a programelor, care vizează implementarea în perioada 2014-2020” (COM(2024)0006).; observă deopotrivă că, până la aceeași dată, peste 72 000 de cercetători lucrau în facilități și condiții mai bune Comisia Europeană, Key achievements of Regional Policy 2014-2020 (Principalele realizări ale politicii regionale 2014-2020), consultat la 20 februarie 2024.; subliniază că politica de coeziune a contribuit, de asemenea, la eliminarea decalajului digital dintre regiuni prin sprijinirea dezvoltării infrastructurii pentru tehnologiile informației și comunicațiilor în regiuni mai puțin dezvoltate; salută faptul că, drept urmare, 7,8 milioane de gospodării au beneficiat de un acces mai bun la banda largă până la sfârșitul anului 2022 Idem.;

3.reliefează că sprijinul politicii de coeziune a adus, de asemenea, beneficii concrete pentru mii de IMM-uri; evidențiază că acest domeniu a fost unul dintre cele mai performante în ceea ce privește sprijinul în cadrul FEDR; subliniază că FEDR a oferit sprijin pentru peste 2,2 milioane de întreprinderi până la sfârșitul anului 2022, ceea ce a dus la crearea a circa 370 000 de locuri de muncă Idem.; observă că evaluările făcute în Cehia, Polonia, Germania, Țările de Jos și Austria cuprind exemple de IMM-uri care au devenit mai competitive și mai inovatoare, și-au îmbunătățit productivitatea și au obținut un acces mai bun la piețele internaționale SWD(2023)0022.;

4.subliniază că coeziunea a jucat un rol esențial și în tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon; constată că reducerea consumului de energie în clădiri este o componentă majoră a acestei tranziții și că sprijinul acordat în cadrul politicii de coeziune în acest domeniu a dat deja roade; consideră îmbucurător faptul că evaluările realizate de statele membre arată că măsurile pentru creșterea eficienței energetice au fost eficace în întreaga UE Idem.; observă că, până la sfârșitul anului 2022, de exemplu, FEDR contribuise la creșterea eficienței energetice în 550 000 de gospodării; reliefează faptul că există dovezi potrivit cărora politica de coeziune a sprijinit investiții în mai multe regiuni costiere care au contribuit la decarbonizare; ia act de faptul că, în Asturia, Spania, eforturile s-au axat pe ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și al femeilor în zonele rurale, cu scopul de a stimula antreprenoriatul și incluziunea socială; constată, de asemenea, că, în regiunea Yugoiztochen, Bulgaria, fondurile politicii de coeziune s-au axat pe eficiența energetică, pe modernizarea IMM-urilor și pe promovarea dezvoltării competențelor Studiu – Cercetare destinată Comisiei pentru dezvoltare regională „Cohesion Policy in EU Coal Regions” (Politica de coeziune în regiunile carbonifere din UE), Parlamentul European, Direcția Generală Politici Interne, Departamentul tematic pentru politici structurale și de coeziune, 14 februarie 2023.; recunoaște că măsurile care vizau producția de energie regenerabilă au crescut capacitatea de producție de energie regenerabilă în UE cu 6 000 MW până la sfârșitul anului 2022, cu o țintă de 8 700 MW până la sfârșitul anului 2023 Comisia Europeană, Key achievements of Regional Policy 2014-2020 (Principalele realizări ale politicii regionale 2014-2020), consultat la 20 februarie 2024.; observă că, de exemplu, în Estonia și în regiuni ale Franței, s-au raportat rezultate pozitive în acest domeniu SWD(2023)0022.;

5.subliniază că evaluările eforturilor legate de adaptarea la schimbările climatice și prevenirea riscurilor arată că este nevoie de cooperare transfrontalieră pentru ca măsurile finanțate prin politica de coeziune să fie cu adevărat eficace; subliniază că unele țări au pus deja în aplicare măsuri comune de prevenire a riscurilor și de protecție civilă; constată că o astfel de cooperare a avut loc între Italia și Franța, Cehia și Polonia, pe de o parte, și Italia și Austria, pe de altă parte SWD(2023)0022, p. 13.; evidențiază că, în ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice, 29 de milioane de persoane sunt acum mai puțin expuse inundațiilor datorită investițiilor în domeniul coeziunii Comisia Europeană, „Cohesion Open Data Platform – Theme: Climate Change Adaptation & Risk Prevention – Funding Period: 2014-2020” (Platforma de date deschise privind coeziune – Tema: Adaptarea la schimbările climatice & Prevenirea riscurilor – Perioada de finanțare: 2014-2020), consultată la 20 februarie 2024.;

6.remarcă faptul că sprijinul acordat în cadrul FEDR și al Fondului de coeziune a permis, de asemenea, creșterea numărului de persoane care beneficiază de o aprovizionare mai bună cu apă (8,3 milioane de persoane până la sfârșitul anului 2022 Comisia Europeană, „Cohesion Open Data Platform – Theme: Environment Protection & Resource Efficiency – Funding Period: 2014-2020 (Platforma de date deschise privind coeziune – Tema: Protecția mediului & Utilizarea eficientă a resurselor – Perioada de finanțare: 2014-2020), consultată la 20 februarie 2024.) și de o gestionare mai bună a deșeurilor municipale; observă că majoritatea beneficiarilor (70 %) vizați de măsurile de îmbunătățire a aprovizionării cu apă trăiesc în Italia, România, Grecia, Portugalia, Bulgaria și Cehia; constată, de asemenea, că, în Franța și în Belgia, proiectele finanțate în domeniul coeziunii au contribuit la stimularea economiei circulare SWD(2023)0022, p. 14.;

7.subliniază că rețelele energetice și de transport au primit investiții considerabile din FEDR și Fondul de coeziune; observă că, deși impactul acestui tip de proiect de infrastructură poate fi evaluat corespunzător numai pe termen lung, potrivit evaluărilor realizate în Polonia și în Cehia, unele dintre investițiile în infrastructura rutieră și feroviară au avut deja ca rezultat mai puține accidente rutiere, reducerea timpului de călătorie și a poluării Idem.; salută faptul că, în Slovacia, modernizarea liniilor de tramvai a îmbunătățit legăturile, a redus timpul de călătorie, a îmbunătățit siguranța și a contribuit la reducerea zgomotului și a vibrațiilor SWD(2024)0002, p. 9.; constată că, în plus, proiectele din domeniul gazelor naturale finanțate în state membre precum Polonia și Bulgaria au contribuit la obiectivul strategic al diversificării aprovizionării lor cu energie SWD(2023)0022, p. 14.; salută faptul că interconectorul de gaze Grecia-Bulgaria din Bulgaria, sprijinit de FEDR, a început să funcționeze în octombrie 2022 și contribuie la obiectivele strategice ale UE privind autonomia aprovizionării cu energie și diversificarea surselor Comisia Europeană, „Raportul anual de activitate pe 2022 – Direcția Generală Politică Regională și Urbană”, 20 iunie 2023.;

8.recunoaște că politica de coeziune, în special prin Fondul social european (FSE) și prin Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, a sprijinit măsuri reușite în domeniul ocupării forței de muncă, al incluziunii sociale și al educației și formării profesionale; subliniază că, până la sfârșitul anului 2022, 6,8 milioane de persoane și-au găsit un loc de muncă datorită măsurilor sprijinite prin FSE și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, iar 10,2 milioane de persoane au obținut o calificare COM(2024)0006, p. 14.;

9.subliniază că evaluările din state membre precum Italia, Germania, Polonia și Irlanda au arătat că cetățenii, în special tinerii, care au participat la măsuri de formare, ucenicii sau stagii sprijinite de fondurile politicii de coeziune aveau mai mari șanse de a găsi locuri de muncă SWD(2023)0022, p. 15.; observă că Polonia și Irlanda au obținut rezultate bune cu proiecte adresate șomerilor de lungă durată; remarcă, de asemenea, că o evaluare Equinox Consulting, „Az ifjúsági foglalkoztatási kezdeményezés - eredményeinek értékelése (Evaluarea Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor)”, 2018. a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor pentru perioada 2014-2020, efectuată în Ungaria, a evidențiat că participanții la program aveau șanse mai mari de a obține un loc de muncă pe termen scurt, dar ca acest efect s-a diminuat în timp; subliniază că o altă evaluare Kopint-Tárki, Raport elaborat pentru Ministerul Inovării și Tehnologiei din Ungaria, ‘Assessment of labour market integration support schemes - Framework contract for the performance of assessments of development programmes co-financed by the Funds under the EU’s Cohesion Policy, in 9 parts – Part III: (Evaluarea schemelor de sprijin pentru integrarea pe piața muncii - Contract-cadru pentru efectuarea de evaluări ale programelor de dezvoltare cofinanțate de fondurile din cadrul Politicii de Coeziune a UE, în 9 părți – Partea a III-a).„Assessment of impact on labour market and social outcomes” (Evaluarea impactului asupra pieței forței de muncă și a efectelor sociale), 15 ianuarie 2021. din Ungaria a concluzionat că schemele de sprijin pentru integrarea pe piața muncii, finanțate prin FSE, au avut un impact pozitiv și substanțial asupra găsirii unui loc de muncă; observă că o evaluare a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, efectuată în Suedia Wolf-Watz, O. și Öhlin, J., „Evaluation of the YEI 2018” (Evaluarea Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor), decembrie 2018., a constatat efecte globale pozitive asupra încadrării în muncă pentru participanți, în special pentru cei străini; subliniază că măsurile de formare atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice au avut un impact pozitiv asupra ratelor de abandon școlar timpuriu, de exemplu în Germania, Portugalia și Spania SWD(2023)0022, p. 16.;

10.observă că FSE a ajutat antreprenorii să lanseze afaceri noi și a oferit formare astfel încât societățile s-au putut adapta mai bine la schimbările de pe piață; subliniază că programul FSE SÖSTRA – Institut für sozialökonomische Strukturanalysen, ‘Übergreifende Programmevaluierung der Förderung durch den Europäischen Sozialfonds (ESF) im Freistaat Thüringen in der Förderperiode 2014 bis 2020 - Abschlussbericht[Evaluarea programului transsectorial al finanțării din Fondul social european (FSE) în landul Turingia în perioada de finanțare 2014-2020 – raport final]”, 2020. în Turingia (Germania), dedicat consolidării antreprenoriatului, a sprijinit, printre alte proiecte, Centrul turingian pentru întreprinderi nou-înființate și antreprenoriat; recunoaște că, până la sfârșitul anului 2021, centrul a ajutat aproximativ 2 900 de persoane să înceapă o afacere nouă în regiune; ia act de faptul că refugiații și migranții care sosesc în Luxemburg au avut acces la un program dedicat antreprenoriatului sprijinit de FSE Touchpoints ASBL, „2020 Annual Report” (Raport anual pe 2020), 1 iunie 2021.;

11.evidențiază că, prin sprijinul financiar al politicii de coeziune pentru proiecte din sectorul sănătății, în principal prin investițiile din cadrul FSE și FEDR, 58,3 milioane de persoane au avut acces la servicii medicale îmbunătățite în întreaga UE până la sfârșitul anului 2022 Comisia Europeană, „Cohesion Open Data Platform – Theme: Social Inclusion – Funding Period: 2014-2020” (Platforma de date deschise privind coeziune – Tema: Incluziunea socială – Perioada de finanțare: 2014-2020), consultată la 20 februarie 2024.; subliniază că în Lituania, de exemplu, proiectele finanțate în domeniul coeziunii au reușit să reducă riscul de boli cardiovasculare și rata sinuciderilor SWD(2023)0022, p. 17.;

12.salută contribuția politicii de coeziune la cooperarea teritorială; observă că acest obiectiv specific al FEDR a contribuit la finanțarea de proiecte transnaționale transfrontaliere și interregionale în domenii precum cercetarea, dezvoltarea și inovarea sau mediul; evidențiază că, așa cum a raportat Comisia, fără acest sprijin specific în domeniul coeziunii, majoritatea acestor proiecte de cooperare nu ar fi avut loc; subliniază că, până la sfârșitul anului 2022, peste 40 000 de întreprinderi au participat la proiecte de cercetare transnaționale transfrontaliere sau interregionale și că 178 000 de persoane au beneficiat de inițiativele privind mobilitatea transfrontalieră Comisia Europeană, „Platforma de date deschise privind coeziune - Fondul:FEDR - Perioada de finanțare:2014-2020”, accesată la 20 februarie 2024.; subliniază că, potrivit evaluărilor recente compilate de Comisie, există exemple de cooperare de succes pe probleme tematice, cum ar fi proiectele de tehnologie a informației și comunicațiilor legate de orașele inteligente din Grecia și Cipru SWD(2024)0002, p. 15.; constată, în plus, că programul Suedia-Finlanda-Norvegia Botnia-Atlantica a dezvoltat cunoștințele privind protecția zonelor maritime și costiere SWD(2024)0002, p. 15.; subliniază că evaluarea impactului Programului Interreg 2014-2020 Europa Centrală Civitta International și Institutul de Studii Economice Internaționale din Viena, „Impact Evaluation Report for the Impact Evaluation of the Interreg CENTRAL EUROPE Programme – Phase 1 (Raport de evaluare a impactului, evaluarea impactului Programului Interreg EUROPA CENTRALĂ - Faza 1)”, februarie 2022., care include Austria, Croația, Cehia, Germania, Ungaria, Italia, Polonia, Slovacia și Slovenia a arătat că, până la sfârșitul anului 2021, programul a avut rezultate pozitive în domeniul inovării, al reducerii emisiilor de dioxid de carbon, al mediului, al culturii și al transporturilor; salută faptul că programul Interreg România-Serbia a contribuit, de asemenea, la consolidarea cooperării între cele două țări în toate domeniile relevante SWD(2023)0022, p. 20. și că programul Croația-Serbia a sprijinit producția de energie din surse regenerabile și a mărit eficiența energetică SWD(2024)0002, p. 15.; atrage atenția asupra rezultatelor pozitive ale programului Interreg pentru Suedia, Danemarca și Norvegia în domeniul economiei verzi SWD(2023)0022, p. 20.;

13.apreciază răspunsul politicii de coeziune la cele mai recente crize; observă că au fost adoptate peste 300 de modificări ale programului CRII și CRII+, având ca rezultat redirecționarea de fonduri în valoare de aproape 28 de miliarde EUR Comisia Europeană, „Tabloul de bord privind coronavirusul:Răspunsul politicii de coeziune a UE la criză”, 18 octombrie 2023. pentru a face față consecințelor crizei provocate de pandemia de COVID-19; subliniază că 13 miliarde EUR Idem. au fost redirecționate pentru a furniza sprijin pentru întreprinderi societăților care au fost cel mai afectate de criza provocată de pandemia de COVID-19; constată că, până în prezent, au fost efectuate doar câteva evaluări în acest domeniu; constată, cu toate acestea, că, în Țările de Jos, Malta și Franța (Grand Est), măsurile finanțate au fost considerate relevante pentru nevoile cetățenilor și ale întreprinderilor, conform evaluărilor disponibile SWD(2024)0002, p. 16.; observă, de asemenea, că există dovezi potrivit cărora sprijinul pentru întreprinderi în cadrul FEDR în Ungaria, care a fost posibil datorită acestei flexibilități, a avut un efect pozitiv asupra societăților vizate SWD(2023)0022, p. 18.; constată că și evaluarea preliminară Documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 14 iulie 2023 intitulat „Preliminary evaluation of the support provided by ESF and FEAD under the Coronavirus Response Investment Initiatives (CRII and CRII+)” [Evaluarea preliminară a sprijinului acordat de FSE și FEAD în cadrul inițiativelor pentru investiții ca răspuns la pandemia de COVID-19 (CRII și CRII +)], [SWD (2023)0249]. efectuată de Comisie cu privire la sprijinul furnizat prin FSE și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane în cadrul CRII și CRII+ a fost în principal pozitivă; subliniază că CRII și CRII+ și-au atins obiectivele în majoritatea statelor membre, deoarece ele au folosit această flexibilitatea a finanțării pentru a realoca în mod eficient resursele rămase pentru a finanța scheme de reducere a timpului de lucru, măsuri de incluziune socială și sistemele lor de sănătate, în funcție de contextele lor naționale; subliniază că, datorită CRII și CRII+, guvernele au fost, de asemenea, capabile să-și mențină nivelul de atribuire a contractelor și de cheltuieli pe parcursul acestei perioade dificile; observă că sprijinul în cadrul REACT-EU s-a axat pe măsuri de redresare direcționate de priorități orientate spre viitor, precum tranziția verde și cea digitală: un exemplu de astfel de sprijin este proiectul intitulat „Green Change Zealand” („Schimbarea verde în Sjælland”), care a ajutat 20 de IMM-uri din Danemarca să-și reducă consumul de energie și de materiale prin planuri de transformare verde;

14.insistă asupra faptului că, având în vedere orientarea sa regională, abordarea localizată, planificarea strategică și modelul eficace de punere în aplicare, politica de coeziune ar trebui să rămână principalul instrument de investiții al UE pentru reducerea disparităților, asigurarea coeziunii economice, sociale și teritoriale și stimularea creșterii economice regionale și locale sustenabile și ar trebui să contribuie în continuare la sprijinirea unei tranziții juste din punct de vedere social și a redresării în urma șocurilor simetrice și asimetrice și a combaterii schimbărilor climatice;

15.regretă reducerea ponderii CFM 2021-2027 dedicate coeziunii, comparativ cu perioada de programare anterioară; reamintește că pandemia de COVID-19 și războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei au creat noi disparități între regiuni; consideră că trebuie să se mărească în mod real bugetul global pentru coeziune și cota alocată politicii în CFM în comparație cu perioada de programare 2021-2027;

16.consideră că investițiile în domeniul coeziunii ar trebui să facă în continuare obiectul gestiunii partajate pentru programare și punere în aplicare, pentru a putea răspunde nevoilor statelor membre, ale regiunilor și ale zonelor urbane, rurale și îndepărtate; recunoaște că o programare, finanțare, responsabilitate și asumare în comun sunt cele mai eficiente metode prin care se pot pune în aplicare cu succes, pe termen lung, o politică de investiții a UE și proiecte finanțate de UE;

17.subliniază că apariția instrumentelor de sprijin bugetar bazate pe gestionarea directă și cu un model de punere în aplicare mai simplu ar putea să conducă la o renaționalizare a politicii de coeziune și ar putea să pună în pericol unul dintre principiile sale de bază: guvernanța pe mai multe niveluri; respinge, prin urmare, orice renaționalizare a politicii de coeziune;

18.insistă asupra faptului că toate regiunile europene ar trebui să rămână eligibile pentru finanțare în cadrul politicii de coeziune; subliniază că aceasta este singura modalitate de a aborda provocările regionale, de a obține un model de dezvoltare mai echilibrat în întreaga UE și pentru a trata problemele de dezvoltare regionale unice la fața locului;

19.subliniază că viitoarea politică de coeziune trebuie să acorde în continuare atenție regiunilor afectate de limitări naturale și demografice grave și permanente, cum ar fi zonele slab populate, insulele, zonele montane și regiunile transfrontaliere, în deplină conformitate cu articolul 174 din TFUE; constată, în acest context, că UE a creat o agendă urbană și rurală și că așteaptă și publicarea unei agende insulare;

20.invită Consiliul să deblocheze dosarul mecanismului transfrontalier european și să-și înceapă activitatea legată de acesta;

21.subliniază importanța aplicării articolului 349 din TFUE în toate politicile UE pentru a realiza obiectivele stabilite în acestea; reamintește rolul fundamental al politicii de coeziune în regiunile ultraperiferice; subliniază importanța elaborării și menținerii unor programe și măsuri adaptate pentru aceste regiuni, deoarece majoritatea regiunilor ultraperiferice se numără încă printre regiunile mai puțin dezvoltate sau ar trebui tratate ca atare; invită Comisia să garanteze rate ridicate de cofinanțare, în special pentru regiunile ultraperiferice, desemnând toate aceste regiuni ca regiuni mai puțin dezvoltate în acest scop;

22.subliniază că sarcinile disproporționate, cum ar fi dezavantajele structurale inerente cu care se confruntă toate regiunile frontaliere, ar trebui să fie compensate printr-un sistem separat de ajutor regional conceput special pentru regiunile de frontieră; solicită ca 0,26 % din bugetul politicii de coeziune a UE să fie rezervat exclusiv pentru dezvoltare în regiunile de frontieră („un miliard pentru zonele de frontieră”) la începutul fiecărei noi perioade de programare, începând cu perioada 2028-2034;

23.consideră că criteriile de „a nu aduce prejudicii semnificative” trebuie să prevină măsurile dăunătoare mediului pentru a atinge obiectivul unei Europe neutre din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până cel târziu în 2050; invită Comisia să introducă în cadrul juridic al viitoarei politici de coeziune după 2027 criterii stricte care să urmărească o mai bună aplicare a principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”; solicită, de asemenea, ca cel puțin același nivel din cheltuielile legate de climă în noul cadru să fie destinate realizării obiectivelor climatice stabilite de Acordul de la Paris și în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU și cu Pactul verde european;

24.subliniază scopul principal al politicii de coeziune a UE, de a reduce disparitățile în rândul statelor membre și în special între și în regiunile din statele membre; subliniază că bugetul politicii de coeziune ar trebui utilizat în principal pentru obiectivele politicii de coeziune, și nu pentru noi instrumente și programe care nu țin de politica de coeziune, nici în cadrul CFM, nici în afara acestuia, inclusiv transferurile opționale;

25.recunoaște că este nevoie de o flexibilitate integrată pentru situațiile de criză, propune crearea unei axe dedicate autorităților locale și regionale pentru a aborda prioritățile emergente; subliniază, cu toate acestea, că reorientarea fondurilor de coeziune nu ar trebui să fie declanșată de noi inițiative legislative ale Comisiei, ci ar trebui să fie inițiată de o autoritate de management în cadrul unui proces ascendent, după consultări obligatorii cu autoritățile regionale și locale și cu implicarea adecvată a societății civile, astfel cum se prevede în Regulamentul privind dispozițiile comune și în Codul de conduită privind parteneriatul; accentuează că această situație nu va eroda orientarea multianuală a politicii, ci va contribui la adaptarea ei în cel mai bun mod posibil la vremurile actuale caracterizate de schimbări rapide;

26.regretă că întârzierile în negocierile privind CFM au condus la întârzieri considerabile în perioada de programare 2021-2027, având impact asupra beneficiarilor și în special asupra autorităților de management care s-au confruntat cu o sarcină enormă, întrucât sunt nevoite să se ocupe atât de finalizarea perioadei de finanțare 2014-2020, cât și de începerea perioadei de finanțare actuale; invită, așadar, Comisia să evalueze posibilitatea legală de a crea două părți distincte în cadrul Regulamentului privind dispozițiile comune, și anume partea legată de conținut (politică) și partea legată de CFM (resursele financiare), pentru perioada de programare post-2027; consideră că partea legată de conținut ar trebui să fie negociată și finalizată înainte de partea legată de CFM, pentru a permite autorităților de management să înceapă să se pregătească în timp util, astfel încât să se asigure un principiu al parteneriatului autentic și o utilizare eficientă a instrumentelor politicii de coeziune;

27.avertizează că prezența mai multor fonduri cu obiective de coeziune, uneori cu priorități suprapuse poate împiedica aplicarea politicii de coeziune în mod eficient; solicită să se asigure o delimitare clară, precum și o aliniere și complementaritate între politica de coeziune și alte instrumente pentru a evita suprapunerile și concurența între instrumentele UE; subliniază că această complementaritate trebuie intensificată prin consolidarea posibilității de finanțare a proiectelor comune;

28.atrage atenția asupra faptului că unul dintre motivele întârzierilor în implementarea fondurilor de coeziune îl reprezintă dificultățile autorităților locale și naționale în recrutarea de forță de muncă calificată pentru implementarea, gestionarea și auditarea fondurilor respective; solicită statelor membre și regiunilor lor să depună eforturi pentru formarea și recrutarea de personal specializat pentru a optimiza implementarea, gestionarea și auditarea fondurilor UE în viitor, astfel încât fondurile respective să fie cât mai eficace și eficiente posibil;

29.observă că, așa cum au evidențiat analizele performanței fondurilor din cadrul politicii de coeziune, inclusiv cele efectuate de Curtea de Conturi Europeană, există posibilități de creștere a eficacității intervențiilor din domeniul politicii de coeziune pentru a realiza prioritățile globale ale UE și pentru a răspunde provocărilor sale teritoriale, precum competitivitatea sau înverzirea economiei; consideră că, prin urmare, pentru a combate „geografia nemulțumirilor”, va fi esențial un răspuns mai amplu care să implice mai multe politici ale UE și direcționarea eficace a fondurilor;

30.consideră că propunerea legislativă pentru viitoarea politică de coeziune ar trebui lansată numai după ce ia în considerare rezultatele unui efort de consultare major și o gamă de evenimente și formate la fața locului în întreaga UE care să reunească toate nivelurile de guvernanță și toate celelalte părți interesate;

31.subliniază necesitatea unei evaluări cuprinzătoare a impactului fondurilor ESI în statele membre și în regiunile și municipalitățile beneficiare, concentrându-se nu numai pe nivelul de execuție a fondurilor alocate, ci mai degrabă pe natura transformatoare a investițiilor și pe impactul acestora asupra economiei și ocupării forței de muncă în zonă;

32.constată că cadrul de reglementare pentru perioada 2021-2027 a introdus deja măsuri de simplificare a punerii în aplicare și a gestionării politicii de coeziune; arată că, deși s-au înregistrat progrese reale, simplificarea procedurilor pentru beneficiarii finali și garantarea securității juridice pentru autoritățile de management sunt încă departe de a fi atinse; subliniază că ar trebui evitată suprapunerea controalelor și a auditurilor fondurilor; subliniază că o simplificare suplimentară ar trebui, de asemenea, să permită accelerarea punerii în aplicare și a ritmului de absorbție;

33.evidențiază, prin urmare, că simplificarea ar trebui să fie unul dintre factorii cheie ai viitoarei politici de coeziune; consideră că este necesar să se raționalizeze procedurile de achiziții publice, să se îmbunătățească alinierea politicii de coeziune la normele privind ajutoarele de stat, să se utilizeze mai mult opțiunile simplificate în materie de costuri, să se pună în aplicare principiul auditului unic și să se identifice „ghișee unice” pentru potențialii beneficiari; consideră că aplicarea normelor de extrapolare a ratei de eroare creează o sarcină administrativă disproporționată pentru autoritățile de management și solicită Comisiei să analizeze posibilitatea revizuirii acestor norme; invită statele membre să evite reglementarea excesivă pentru a asigura securitatea juridică pentru beneficiari;

34.consideră că raționalizarea în continuare a arhitecturii instrumentelor de finanțare ale UE ar trebui realizată în cadrul Fondului de coeziune, FEDR, FSE + și Fondului pentru o tranziție justă și, eventual, extinsă la FEADR, întrucât acesta ar trebui să fie reglementat de Regulamentul privind dispozițiile comune; recunoaște că o astfel de raționalizare ar simplifica și mai mult programarea și punerea în aplicare a politicii, i-ar crește vizibilitatea și eficacitatea și ar îmbunătăți accesul beneficiarilor la finanțare; subliniază importanța raționalizării reglementărilor individuale specifice fondurilor pentru a reduce la minimum creșterea întârzierilor în punerea în aplicare și complexitatea programării; ia act de faptul că orice raționalizare a fondurilor ar trebui să își mențină orientarea tematică și fluxurile de finanțare pentru domeniile de politică respective;

35.recunoaște că cadrul de performanță introdus în perioada 2014-2020 a fost o încercare de a îmbunătăți orientarea politicii către rezultate; solicită, în această privință, modernizarea completă a modelului de punere în aplicare - o trecere de la un ciclu activitate- plată la o punere în aplicare bazată pe performanță, fundamentată pe obiective intermediare concrete, cuplată cu reforme menite să intensifice creșterea locală și regională, care să stea la baza elementelor fundamentale ale politicii de coeziune; accentuează că o abordare bazată pe performanță nu va funcționa decât dacă nivelurile regionale și locale au un cuvânt de spus în definirea obiectivelor în raport cu care va fi măsurat succesul politicii;

36.subliniază că o astfel de trecere la punerea în aplicare bazată pe performanță nu ar trebui să submineze transparența, asumarea răspunderii și protejarea intereselor financiare ale Uniunii; constată că sistemele de audit și control ar trebui totuși adaptate la cadrul bazat pe performanță;

37.solicită utilizarea pe scară mai largă a tehnologiilor și a soluțiilor digitale în statele membre pentru a simplifica aplicarea, monitorizarea și raportarea, contribuind la o administrație mai eficientă și la reducerea documentației fizice;

38.observă că fondurile publice care provin de la contribuabili nu trebuie utilizate abuziv; solicită Comisiei, statelor membre și autorităților regionale să utilizeze și să îmbunătățească mecanismele existente pentru a depista și a combate neregulile, fraudele și corupția legate de finanțarea politicii de coeziune;

39.invită Comisia să se asigure că toate statele membre dispun de un mecanism eficace de raportare a neregulilor, în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2015/1970 al Comisiei Regulamentul delegat (UE) 2015/1970 al Comisiei din 8 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului cu dispoziții specifice privind raportarea neregulilor legate de Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (JO L 293, 10.11.2015, p. 1).; recomandă ca neregulile să fie clasificate ca fiind închise în Sistemul de gestionare a neregulilor (IMS) numai după ce sumele lipsă sunt recuperate și la nivel național, nu numai după ce sumele cheltuite neregulamentar sunt returnate Comisiei; recomandă statelor membre să se asigure, prin intermediul instrumentelor de extragere a datelor, cum ar fi ARACHNE, că datele din raportul oficial privind neregulile și fraudele din IMS sunt verificate încrucișat cu datele pentru proiectele aprobate;

40.invită Comisia să îmbunătățească coordonarea competențelor Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Parchetului European (EPPO) de investigare a neregulilor și fraudelor legate de fondurile de coeziune;

41.solicită ca statele membre care încă nu participă la EPPO să adere la acesta, pentru a intensifica combaterea corupției și a utilizării abuzive a fondurilor UE;

42.sprijină ferm punerea în aplicare a condiționalității bazate pe statul de drept în toate statele membre; se așteaptă, prin urmare, ca Comisia să ia pe deplin în considerare aspectele legate de statul de drept atunci când aprobă acordurile de parteneriat și programele politicii de coeziune, astfel încât acestea să respecte pe deplin condițiile favorizante privind aplicarea și punerea în aplicare efectivă a Cartei drepturilor fundamentale, astfel cum se subliniază în anexa III la Regulamentul privind dispozițiile comune; se așteaptă, de asemenea, ca Comisia să nu aprobe niciun acord sau program de parteneriat până când analiza aprofundată a acestor aspecte specifice nu va conduce la un nivel ridicat de asigurare a absenței riscurilor;

43.reiterează importanța unor garanții care să prevină sancționarea inechitabilă a beneficiarilor situați în țări care pot face obiectul activării mecanismului privind statul de drept; solicită Comisiei să ia în considerare modalități prin care să poată furniza fondurile beneficiarilor lor finali;

44.subliniază că politica de coeziune trebuie să se adapteze mai bine la provocările create de tranziția verde, de cea digitală și de cea industrială și la consecințele sociale ale acestora pentru a rămâne relevantă și pentru a realiza obiectivele stabilite în Tratate; consideră că, pentru a realiza acest lucru, este important să se învețe nu numai din perioada de finanțare 2014-2020, ci și din instrumente precum MRR, pentru a aborda provocările socioeconomice legate de crizele recente și pentru a oferi un sprijin adecvat zonelor și comunităților defavorizate;

45.invită Comisia ca, în regulamentele privind politica de coeziune post-2027, să continue să sublinieze importanța, printre altele, a combaterii schimbărilor climatice și a adaptării la acestea, a pierderii biodiversității și a protecției mediului, inclusiv a unei mai bune gestionări a apei și a deșeurilor, a eficienței energetice și a resurselor, a rezilienței la dezastre și a prevenirii și gestionării riscurilor; consideră, în acest context, că integrarea aspectelor legate de schimbările climatice și mecanismele de imunizare la schimbările climatice ar trebui să fie o parte integrantă din programare și punerea în aplicare, în special în selectarea proiectelor; reamintește, de asemenea, Comisiei că un sprijin adecvat, acordat în special autorităților locale și regionale, pentru a aborda provocările socioeconomice legate de crizele recente și pentru a ajuta zonele și comunitățile defavorizate ar trebui să fie o caracteristică importantă în execuția fondurilor;

46.subliniază importanța unor soluții de mobilitate mai sustenabile în toate teritoriile UE, cum ar fi politica privind rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T); este de părere că soluțiile de mobilitate inteligentă și sustenabilă ar trebui să fie prioritare la finanțarea din partea UE;

47.invită Comisia și statele membre să se străduiască să se asigure că toate regiunile din UE au acces la bandă largă de mare viteză, astfel încât să se afle la același nivel pentru a realiza tranziția digitală;

48.subliniază că trebuie încurajată implicarea sectorului privat, alături de sectorul public, pentru investiții în dezvoltarea durabilă; subliniază, în această privință, rolul pe care îl pot juca IMM-urile în domeniul inovației; invită statele membre și Comisia să propună măsuri pentru a crește nivelul de adoptare de către IMM-uri a unor inovații pregătite pentru a fi lansate pe piață;

49.solicită un acces mai bun la finanțare al autorităților regionale și locale, precum și al regiunilor transfrontaliere și al celor mai puțin dezvoltate pentru a permite investiții în tranziția energetică locală și regională, inclusiv în eficiența energetică și distribuția descentralizată a energiei și un accent puternic pe energia din surse regenerabile și pe economia circulară sustenabilă;

50.este convins că, având în vedere schimbările structurale legate de dubla tranziție verde și digitală și impactul său economic și social inegal asupra regiunilor UE, principiul tranziției juste, care nu lasă în urmă niciun teritoriu și nicio persoană, ar trebui să ghideze următoarea perioadă de programare a politicii de coeziune;

51.recunoaște că este important să se acorde o atenție specială regiunilor afectate de tranziția industrială; salută, în acest sens, eforturile Comisiei de a aborda această problemă prin Fondul pentru o tranziție justă, primul pilon al Mecanismului pentru o tranziție justă; invită Comisia să extragă lecții din execuția acestui fond și să-i clarifice mai mult obiectivele;

52.solicită să se continue finanțarea pentru tranziția justă, care ar trebui să fie pe deplin integrată în Regulamentul privind dispozițiile comune și dotată cu mijloace financiare adecvate pentru perioada de programare de după 2027, precum și să se aplice principiile gestiunii partajate și parteneriatului; consideră că extinderea Fondului pentru o tranziție justă ar trebui să se axeze pe NUTS (nomenclatorul comun al unităților teritoriale de statistică) adecvat, să ia în considerare particularitățile regionale, să aibă un domeniu de aplicare mai vast decât actualul Fond pentru o tranziție justă, să fie concepută astfel încât să permită răspunsuri prompte la noile provocări care apar în diverse sectoare și industrii; solicită ca această nouă generație de finanțare să facă diferența între atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea; subliniază că o parte din finanțare ar trebui dedicată tranziției juste din punct de vedere social și reducerii amprentei de carbon a Uniunii;

53.solicită menținerea unui obiectiv de politică specific pentru combaterea inegalităților sociale, deoarece convergența regională a încetinit și au apărut noi factori determinanți ai inegalităților;

54.subliniază rolul esențial pe care îl joacă investițiile din fondurile de coeziune în servicii publice de înaltă calitate pentru dezvoltarea rezilienței sociale și pentru răspunsul la crizele economice, sanitare și sociale;

55.evidențiază că domeniul de aplicare al sprijinului în domeniul politicii de coeziune include integrarea și includerea a peste 3 milioane de persoane care sunt expuse riscului de excluziune socială, inclusiv sprijin pentru 600 000 de persoane care provin din grupuri marginalizate, precum romii care trăiesc în special în regiuni ale UE mai puțin dezvoltate; regretă că guvernele locale ale anumitor state membre nu doresc să utilizeze în mod eficace fondurile politicii de coeziune pentru a asigura accesul acestor persoane la servicii de calitate, precum accesul la apă și la condiții de viață decente; îndeamnă statele membre să abordeze aspectele cele mai presante, ceea ce va contribui în mod considerabil la reducerea disparităților regionale;

56.atrage atenția asupra situației dificile a regiunilor care au frontiere comune cu Rusia și cu Belarus, după suspendarea cooperării ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; invită Comisia să colaboreze îndeaproape cu statele membre afectate pentru a găsi soluții durabile pentru a aborda provocările sociale și economice în aceste regiuni;

57.subliniază caracterul multidimensional al dezvoltării rurale, care nu se limitează la agricultură; constată că doar 11,5 % dintre persoanele care locuiesc în zone rurale lucrează în agricultură, silvicultură și pescuit;

58.reamintește că FEADR este în prezent conectat la cadrul politicii de coeziune și că ar trebui să fie asociat și cu Regulamentul privind dispozițiile comune, care este necesar pentru a dezvolta pe deplin regiunile rurale; subliniază că trebuie raționalizate în continuare fondurile, inclusiv FEADR, în dezvoltarea regională, deoarece acest lucru ar putea asigura realizarea de sinergii și parteneriate mai puternice între mediul rural și cel urban pentru investiții în zonele rurale, dincolo de agricultură; insistă ca FEADR să fie gestionat la nivel regional sau cu o participare regională și locală decisivă, punând un accent mai mare decât înainte pe măsurile de politică structurală în zonele slab populate;

59.insistă asupra faptului că trebuie implementat un mecanism de analiză din perspectiva mediului rural pentru a evalua impactul inițiativelor legislative ale UE asupra zonelor rurale;

60.subliniază că orice extindere viitoare a Uniunii va avea repercusiuni asupra nivelului de coeziune în cadrul Uniunii; subliniază că ea va afecta probabil clasificarea actuală a diferitelor regiuni, având în vedere că PIB-ul mediu pe cap de locuitor va scădea semnificativ, ca urmare a efectului statistic;

61.invită Comisia, prin urmare, să facă o evaluare detaliată înainte de a propune un nou regulament pentru cadrul de coeziune după 2027, pentru a se asigura că politica de coeziune este capabilă să sprijine în continuare toate regiunile și că orice consecințe nefavorabile asupra regiunilor, cauzate de un efect statistic asupra eligibilității în cadrul politicii de coeziune, pot fi abordate în mod corespunzător; invită, de asemenea, Comisia să includă în evaluarea sa o estimare a nevoilor suplimentare de cooperare transfrontalieră pe care le-ar putea implica o extindere; solicită consultări și lucrări structurate între Comisie și Parlament pe aceste teme înainte de publicarea unei noi propuneri legislative; solicită o politică de coeziune pregătită pentru extindere până cel târziu în 2030;

62.subliniază că bugetul existent al politicii de coeziune se concentrează asupra obiectivelor de convergență; accentuează că, în cazul Ucrainei, bugetul politicii de coeziune nu poate și nu trebuie să răspundă cererilor financiare preconizate pentru reconstrucție; subliniază că orice obiectiv de reconstrucție ar trebui realizat prin mecanisme de finanțare distincte, care nu fac parte din domeniul de aplicare al CFM, prin contribuții bugetare directe din partea statelor membre și a sectorului privat și din resurse externe;

63.invită Comisia să ia în considerare posibilitatea ca cheltuielile publice din cadrul politicii de coeziune efectuate de statele membre și de autoritățile regionale și locale în cadrul fondurilor ESI să nu fie considerate cheltuieli structurale naționale sau echivalente, așa cum sunt definite în noile norme de guvernanță economică, în special dacă nu se abat de la îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris;

64.subliniază necesitatea de a îmbunătăți legătura dintre politica de coeziune și guvernanța economică a UE, evitând totodată o abordare punitivă; subliniază că semestrul european ar trebui să respecte obiectivele politicii de coeziune, astfel cum sunt prevăzute la articolele 174 și 175 din TFUE și în Pilonul european al drepturilor sociale; solicită participarea regiunilor la îndeplinirea recomandărilor specifice fiecărei țări și o abordare teritorială mai puternică; solicită să se reanalizeze conceptul de condiționalitate macroeconomică și să se exploreze posibilitatea de a înlocui acest concept cu noi forme de condiționalitate, pentru a reflecta mai bine noile provocări cu care ne confruntăm;

65.reamintește principiul de „a nu aduce prejudicii coeziunii”, introdus de cel de-al 8-lea raport privind coeziunea, care înseamnă că nicio acțiune nu ar trebui să împiedice procesul de convergență sau să contribuie la disparitățile regionale; solicită o integrare mai profundă a acestui principiu ca principiu transversal în toate politicile UE, astfel încât acestea să sprijine obiectivele de coeziune socială, economică și teritorială, astfel cum sunt stabilite la articolele 3 și 174 din TFUE; insistă asupra faptului că promovarea coeziunii ar trebui privită, de asemenea, ca o modalitate de promovare a solidarității și a sprijinului reciproc între statele membre și regiunile acestora;

66.invită Comisia să consolideze și să dezvolte acest principiu ca parte a semestrului european și să implice autoritățile locale și regionale în toate etapele procedurilor legate de semestrul european și în recomandările specifice fiecărei țări;

67.este ferm convins că principiile orizontale ale guvernanței pe mai multe niveluri sunt importante și că ele ar trebui să rămână principii directoare ale politicii de coeziune după 2027;

68.invită Comisia, statele membre, regiunile și autoritățile locale să aplice riguros și efectiv principiul guvernanței pe mai multe niveluri;

69.accentuează că este important să se respecte principiul parteneriatului în toate acțiunile de programare, punere în aplicare și monitorizare a politicii de coeziune a UE și să se stabilească o cooperare solidă între autoritățile regionale și locale, cetățeni, organizații neguvernamentale și alte părți interesate; solicită ca principiul parteneriatului să rămână obligatoriu și să fie inclus în semestrul european; invită atât Comisia, cât și Curtea de Conturi Europeană să realizeze monitorizări minuțioase, să efectueze verificări și să formuleze recomandări corective;

70.salută decizia Comisiei de a extinde valabilitatea Codului de conduită pentru parteneriate în cadrul fondurilor ESI [Regulamentul delegat nr. 240/2014]; consideră că aceste orientări contribuie semnificativ la o implicare mai bună a autorităților locale și regionale și a altor părți interesate, dar că ar trebui revizuite pentru a li se mări și mai mult eficacitatea și pentru a asigura o implicare mai profundă a partenerilor pentru a promova acțiuni bazate pe realitatea locului;

71.reamintește că, în cadrul politicii de coeziune 2021-2027, egalitatea de gen și perspectiva de gen sunt incluse și promovate pe parcursul tuturor etapelor procesului de pregătire, punere în aplicare, monitorizare și evaluare a programelor de coeziune; subliniază, de asemenea, rolul specific al femeilor, în special în zonele îndepărtate și rurale, deoarece acestea sunt actori majori ai societății civile și ai creșterii economice durabile; constată totuși, în același timp, că ele se confruntă adesea cu dificultăți în ceea ce privește accesul la piața muncii, la serviciile publice, la asistență medicală, la îngrijirea copiilor și la egalitatea de remunerare;

72.subliniază, de asemenea, importanța deosebită a integrării tineretului în politica de coeziune;

73.invită Comisia și statele membre să depună eforturi suplimentare pentru a promova aplicarea drepturilor copiilor prin folosirea FSE+ pentru a sprijini intervenții eficace ce contribuie la acest obiectiv;

74.solicită consolidarea suplimentară a comunicării și a vizibilității programelor și a proiectelor finanțate de UE în toate statele membre, prin definirea obiectivelor lor, a categoriilor de public vizate, a canalelor de comunicare, a acoperirii rețelelor de socializare, a bugetului planificat și a indicatorilor relevanți pentru monitorizare și evaluare;

75.solicită ca investițiile în adaptarea la schimbările climatice, prevenirea dezastrelor și pregătirea pentru intervenție în caz de dezastre să fie garantate fie printr-un obiectiv de politică specific, fie printr-o concentrare tematică specifică sau printr-o condiție favorizantă specifică pentru a asigura investițiile sustenabile în infrastructura locală și regională și în gestionarea riscurilor în zonele urbane și rurale mai puțin dezvoltate, inclusiv în regiunile de frontieră, în insule și în regiunile ultraperiferice; consideră că finanțarea specifică ar trebui să se axeze pe reducerea riscurilor și pregătirea pentru o gamă largă de dezastre (asociate cu clima, geologice, legate de sănătate, provocate de om); consideră că aceasta ar trebui să axeze puternic și pe atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, pentru a ajuta autoritățile locale să gestioneze mai bine riscul și pentru a le pregăti să răspundă impacturilor locale ale schimbărilor climatice, de la fenomene cu declanșare lentă până la fenomene meteorologice extreme, inclusiv eroziunea costieră, deșertificarea, creșterea nivelului mărilor, incendiile forestiere, inundațiile, alunecările de teren, valurile de căldură și alte dezastre naturale);

76.consideră că finanțarea din fondurile de coeziune ar trebui să aducă beneficii atât zonelor urbane, cât și celor rurale, într-un mod echilibrat; solicită ca politica de coeziune să includă o dimensiune urbană și rurală mai puternică prin investiții specifice, atât în zonele urbane, cât și în cele rurale, precum și legături mai puternice între proiectele și investițiile sustenabile urbane și rurale, pentru a aborda provocarea demografică, capcana dezvoltării și decalajul dintre zonele urbane și cele rurale care afectează regiunile UE;

77.solicită să se mărească proporția alocărilor naționale din FEDR pentru dezvoltarea urbană; invită statele membre să se asigure că municipalitățile mici pot avea acces și la fondurile FEDR dedicate finanțării proiectelor de dezvoltare urbană durabilă și integrată; solicită, de asemenea, alocarea de fonduri pentru zonele rurale și regiunile afectate de un handicap natural sau demografic grav și permanent; solicită ca această finanțare să fie coprogramată împreună cu autoritățile locale și regionale și în beneficiul comunităților locale și al regiunilor respective;

78.solicită instituirea unei politici structurale veritabile pentru zonele rurale, cu obiective tematice adecvate care să răspundă provocărilor specifice cu care se confruntă aceste zone, cum ar fi deșertificarea rurală, îmbătrânirea populației, depopularea, abandonarea zonelor rurale, declinul comunităților în general și oportunitățile insuficiente de asistență medicală și educație;

79.încurajează sinergiile între proiectele comune și acordurile de colaborare între diferitele niveluri de guvernanță pentru a valorifica capacitățile puse în comun și economiile de scară în investițiile UE în infrastructură, inovare, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea și în tranziția verde și cea digitală; consideră că acest proces ar trebui să ducă la un sentiment mai puternic de asumare a proiectelor și de consolidare a investițiilor durabile, în loc de fragmentare și lipsă de sinergii;

80.subliniază valoarea adăugată a cooperării teritoriale în general și a cooperării transfrontaliere în special; solicită creșterea bugetului pentru programele de cooperare teritorială europeană, deoarece ele furnizează un cadru unic pentru cooperarea interregională, transfrontalieră și transnațională și contribuie la abordarea provocărilor comune, la încurajarea parteneriatelor și la promovarea dezvoltării economice, a coeziunii sociale și a sustenabilității ecologice; sugerează ca proiectul „Un miliard pentru zonele frontaliere” să fie încredințat direct grupării europene de cooperare teritorială, care urmează să fie însărcinată cu gestionarea sa independentă și cu distribuirea către proiecte;

81.consideră că Agenda teritorială 2030 este un instrument real și adecvat, care asigură coeziunea UE prin gestionarea fiecăreia dintre regiunile sale și a particularităților lor; invită Comisia să ia în calcul posibilitatea modificării rolului Agendei teritoriale 2030 dincolo de cel al unui ghid de gestionare teritorială; invită statele membre să își dezvolte agendele teritoriale în conformitate cu Agenda teritorială 2030 ca bază pentru programarea strategiilor lor teritoriale, ținând cont de particularitățile fiecăreia dintre regiunile lor și servind drept stimulent, precum și pentru a stimula procesul decizional și elaborarea politicilor teritoriale și urbane;

82.recunoaște că instrumentele de dezvoltare teritorială integrată joacă un rol fundamental într-o punere în aplicare de calitate și în absorbția resurselor; solicită ca o parte din fondurile politicii de coeziune să fie alocată pentru a dezvolta abordări teritoriale în zonele rurale sau pentru abordări teritoriale în zonele urban-rurale, prin investiții teritoriale integrate, prin dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității sau prin alte mecanisme pentru dezvoltare rurală neagricolă, pentru a completa acțiunile sprijinite de abordarea LEADER din cadrul politicii agricole comune, întrucât aceasta va fi și o soluție fundamentală pentru „geografia nemulțumirilor”;

83.consideră că utilizarea dezangajărilor din domeniul coeziunii pentru marje de rezervă în cadrul politicii de coeziune ar contribui, printre altele, la absorbția viitoarelor creșteri ale inflației sau a șocurilor din lanțul de aprovizionare; consideră că această utilizare ar trebui să funcționeze în mod continuu, în funcție de necesitate și urmând ciclurilor de dezangajare multianuală și anuală;

84.consideră că compromisul dintre orientarea necesară bazată pe realitatea locului și sprijinul pentru prioritățile tematice ale Uniunii ar putea fi abordat printr-o mai mare flexibilitate și printr-o gamă selectabilă de obiective tematice și provocări, accesibilă regiunilor și municipalităților în funcție de nivelurile lor de dezvoltare și de nevoile lor, luând în considerare totodată concentrarea tematică la nivel național; subliniază că un astfel de model reduce complexitatea procesului de programare și ține seama de caracteristicile regionale; subliniază că politica de coeziune ar trebui să urmărească în continuare nevoile locale pentru a le aborda într-un mod eficace în contextul reducerii disparităților regionale în întreaga UE;

85.subliniază că concentrarea tematică rămâne o piatră de temelie pentru realizarea tranziției către o Europă mai competitivă, mai inteligentă, mai socială și mai rezilientă, precum și pentru o economie cu zero emisii de dioxid de carbon; accentuează, cu toate acestea, că ea ar trebui adaptată la nevoile reale ale regiunilor și orașelor și la modul în care ele funcționează în practică, de la fazele de programare și reprogramare până la cele de implementare și închidere; este sigur că principiul-cheie ar trebui să fie o abordare a investițiilor adaptată nevoilor specifice de pe teren;

86.invită Comisia ca, atunci când stabilește nivelul de sprijin pentru fiecare regiune, să ia în considerare caracteristici suplimentare, cum ar fi zonele din regiune cu potențial de creștere, intensitatea provocărilor lor specifice, nivelul lor de expunere la impacturile tranzițiilor aflate în desfășurare, cum ar fi tranziția ecologică, digitală și industrială, sau nivelul lor de progres social, pentru a defini mai bine calea fiecărei regiuni către convergență; subliniază că PIB-ul, ca indicator unic al dezvoltării, nu ia în considerare toate aceste aspecte și solicită ca acesta să fie completat de alți indicatori, cum ar fi indicele de progres social al UE și indicele vulnerabilității la schimbările climatice; subliniază că este important să se acorde o atenție deosebită sprijinirii regiunilor care se confruntă cu o capcană a dezvoltării, astfel cum se subliniază în cel de-al 8-lea raport privind coeziunea;

87.solicită ca disparitățile intraregionale să fie abordate acordându-se mai multă atenție diversității teritoriilor; invită Comisia să ia în considerare posibilitatea de a evalua alocările inițiale și ratele de cofinanțare pe baza NUTS 3 pentru ca finanțarea să fie direcționată acolo unde este cel mai necesar și pentru a preveni apariția unor zone de sărăcie și de subdezvoltare; subliniază că o astfel de schimbare ar trebui să țină seama de posibilele efecte negative asupra finanțării UE pentru zonele urbane mai mari, cum ar fi zonele metropolitane;

88.consideră că, atunci când se alocă fonduri pentru proiecte locale în zonele urbane și rurale, ar trebui să se pună accentul pe proiectele comune de interes comun, promovând în același timp participarea IMM-urilor; solicită combinarea instrumentelor financiare regionale mai mici cu inițiative regionale mai mari pentru a le mări eficiența și impactul politicii; invită Comisia să ofere orientări și sprijin pentru planificare, în special pentru proiectele teritoriale și mici integrate, pentru a evita dezangajările și reafectarea; subliniază că este important să se consolideze abordarea ascendentă a dezvoltării teritoriale, care este un mijloc de inovare socială și de consolidare a capacităților;

89.subliniază importanța bunei guvernanțe la toate nivelurile în gestionarea politicii de coeziune; subliniază că o bună calitate a structurilor de guvernanță poate determina combinația optimă de priorități de investiții pentru a realiza coordonarea verticală și orizontală pe mai multe niveluri necesară pentru a concepe și a pune în aplicare strategii de dezvoltare integrate;

90.solicită o mai bună reprezentare a autorităților urbane și rurale în comitetele de monitorizare, care ar putea evalua în comun eficacitatea gestionării fondurilor; reiterează faptul că acești reprezentanți ar trebui, printre altele, să împartă responsabilitatea pentru programare și reprogramare pentru a respecta guvernanța pe mai multe niveluri;

91.invită Comisia să ia măsurile necesare pentru a aborda lacunele identificate în ceea ce privește gestionarea fondurilor politicii de coeziune de către autoritățile de management, simplificând totodată accesul la asistența tehnică, pentru a îmbunătăți capacitățile administrative și de management ale entităților competente;

92.solicită continuarea implicării inițiativelor Comisiei, precum Convenția primarilor, în procesul de concepere și punere în aplicare a următoarei generații de reguli ale politicii de coeziune; consideră că rețelele de orașe joacă un rol indispensabil în eliminarea decalajului dintre elaborarea politicilor și punerea în aplicare pe teren; recunoaște că sprijinul pentru politică și punerea în aplicare, adresat primarilor și autorităților locale, generează rezultate semnificativ mai bune în contextul punerii în aplicare a politicii;

93.subliniază că există diferențe între statele membre în ceea ce privește competențele autorităților locale și regionale; solicită o abordare consolidată, bazată pe realitatea zonei, pentru a aduce gestionarea politicii de coeziune mai aproape de nivelul regional și local; subliniază că lucrările pregătitoare, o capacitate adecvată și un sprijin instituțional adecvat sunt indispensabile pentru a garanta eficacitatea politicii, a reduce numărul de nereguli și fraude și a evita sarcinile administrative suplimentare pentru autoritățile de management, contractanți și beneficiarii finali;

94.este convins că promovarea unei mai mari asumări a responsabilității la nivel local și regional pe termen lung, precum și sustenabilitatea proiectelor UE și creșterea efectului de levier al cofinanțării pot fi realizate prin mărirea capacității fiscale a regiunilor și a autorităților locale; recunoaște că astfel s-ar îmbunătăți capacitatea de împrumut a regiunilor și a municipalităților legată de instrumentele financiare furnizate de bugetul UE; subliniază că bugetele regionale și locale ar trebui să poată compensa impactul șocurilor inflaționiste și al posibilelor crize asupra proiectelor cofinanțate de UE;

95.solicită o mai mare implicare a Grupului Băncii Europene de Investiții (BEI) în investițiile politicii de coeziune, în special în regiunile mai puțin dezvoltate, acordând sprijin orașelor sustenabile, energiei sustenabile, economiei circulare, locurilor de muncă verzi și proiectelor locale și regionale de inovare, inclusiv prin utilizarea mai intensă a instrumentelor financiare și sprijin pentru investiții în sectorul privat; solicită extinderea asistenței pentru proiecte locale și regionale și instrumente financiare care să completeze și să mobilizeze granturile UE; recunoaște că, în multe state membre, finanțarea din partea BEI, precum împrumuturile pentru programe structurale, contribuie considerabil la obligațiile de cofinanțare naționale în cadrul politicii de coeziune, care în schimb facilitează și accelerează punerea în aplicare a programelor;

96.subliniază că este esențială capacitatea tehnică, financiară și administrativă pentru a garanta că organismele de gestionare și autoritățile locale și regionale dobândesc cunoștințe tehnice, mai ales privind schimbările climatice, pe care să le poată utiliza pentru planificarea urbană și rurală și gestionarea urbană și rurală; este convins că acest lucru va duce la o mai bună concepere și evaluare a propunerilor de proiecte, la o alocare mai eficientă a resurselor și la o execuție bugetară satisfăcătoare, fără un risc semnificativ de dezangajări;

97.solicită ca programele existente de asistență tehnică și de consiliere să vizeze în mod specific municipalitățile mai mici și zonele transfrontaliere, îndepărtate și rurale, precum și regiunile ultraperiferice și insulare, pentru a le ajuta să facă față noilor provocări, cum ar fi tranziția verde și schimbările climatice; subliniază, în acest context, că instrumentele de asistență tehnică care sunt dezvoltate prin colaborarea dintre BEI și Comisie, inclusiv cu privire la eficiența energetică, sunt foarte importante; solicită sprijin specific sub forma unei finanțări de 100 % din partea UE pentru consolidarea capacităților tehnice, financiare și administrative, pentru conceperea proiectelor și pentru pregătirea, identificarea și consolidarea unui flux de proiecte, precum și pentru capacitățile de planificare strategică, inclusiv instrumentele de planificare; consideră că platforma URBIS, ca punct unic de contact pentru municipalități, ar trebui dezvoltată în continuare;

98.insistă asupra unei revizuiri critice a inițiativelor ad-hoc ale Comisiei și asupra unei examinări aprofundate a noilor inițiative în ceea ce privește calitatea și cantitatea; solicită ca acest proces să fie gestionat în comun și în parteneriat, cu o reprezentare garantată la nivel local, inclusiv a orașelor și a zonelor rurale, precum și a regiunilor și a organizațiilor societății civile; avertizează că proliferarea inițiativelor ad-hoc ale Comisiei finanțate din fondurile politicii de coeziune, fără valoare adăugată pentru nivelul local și regional, riscă să submineze eficacitatea globală a creditelor pentru coeziune planificate în prealabil; insistă asupra faptului că fiecare nouă inițiativă a Comisiei trebuie să fie însoțită de o suplimentare bugetară corespunzătoare;

99.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Comitetului Economic și Social European, Comitetului Regiunilor și parlamentelor naționale și regionale ale statelor membre.