1.constată că creditele finale ale Parlamentului din 2022 s-au ridicat la 2 161 de milioane EUR, respectiv 19,55 % din rubrica 7 a cadrului financiar multianual Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (JO L 433 I, 22.12.2020, p. 11). destinată cheltuielilor administrative ale instituțiilor Uniunii în ansamblu pentru 2022, reprezentând o creștere de 4,76 % față de bugetul pe 2021 (2 064 de milioane EUR);

2.constată că veniturile totale contabilizate la 31 decembrie 2022 au fost de 250 473 772 EUR (față de 215 332 108 EUR în 2021); constată că veniturile alocate puse la dispoziție în 2022 au fost de 61 267 620 EUR (față de 37 150 962 EUR în 2021);

3.subliniază că cinci capitole au însumat 76,5 % din totalul angajamentelor: Capitolul 10 – „Membrii instituției”; Capitolul 12 – „Funcționari și agenți temporari”; Capitolul 14 – „Alte categorii de personal și servicii externe”; Capitolul 20 – „Clădiri și cheltuieli conexe”; și Capitolul 42 – „Cheltuieli aferente asistenței parlamentare”;

4.ia act de cifrele cu care au fost închise conturile Parlamentului pentru exercițiul financiar 2022, și anume:

(a)Credite disponibile (EUR)

credite pentru 2022:

2 161 651 286,00

reportări neautomate din exercițiul financiar 2021:

22 007 230,00

reportări automate din exercițiul financiar 2021:

380 099 194,75

credite corespunzătoare veniturilor alocate pentru 2022:

61 267 620,37

reportări corespunzătoare veniturilor alocate din 2021:

39 603 266,73

Total:

2 664 628 597,85

(b)Utilizarea creditelor în exercițiul financiar 2022 (EUR)

angajamente:

2 607 456 700,15

plăți efectuate:

2 186 635 235,75

credite reportate automat, inclusiv cele provenite din veniturile alocate:

428 826 276,81

credite reportate neautomat:

0

credite anulate:

49 167 085,50

(c)Încasări bugetare (EUR)

încasate în 2022:

250 473 772,00

(d)Bilanț total la 31 decembrie 2022 (EUR)

1 735 834 446,00

5.ia act de faptul că, în exercițiul financiar 2022, Comisia pentru bugete a Parlamentului a aprobat 21 de transferuri („transferuri C”) în conformitate cu articolele 31 și 49 din Regulamentul financiar, care s-au ridicat la 88 449 115 EUR, ceea ce reprezintă 4,09 % din creditele finale; constată că Președinta a autorizat 11 transferuri („transferuri P”) în valoare de 34 246 879 EUR, respectiv 1,6 % din bugetul pe 2022; se întreabă între care linii bugetare au avut loc aceste transferuri P; solicită Președinției să informeze în mod proactiv Comisia pentru control bugetar cu privire la sumele și liniile bugetare în cauză;

6.observă că, potrivit estimărilor, pandemia de COVID-19 a generat un excedent moderat, de 16 417 325 EUR, care a fost transferat de la posturi bugetare cum sunt cele legate de cheltuielile de călătorie, de organizarea și primirea grupurilor de vizitatori, de funcționarea centrelor pentru vizitatori ale Parlamentului, de formarea externă față în față, de documentație/publicații și de asistenții parlamentari și stagiarii locali pentru deputați; observă că, în același timp, pandemia de COVID-19 a impus necesitatea de a consolida alte linii bugetare cu un total de 7 549 000 EUR; subliniază că liniile bugetare în cauză se refereau, în principal, la acordarea de sprijin financiar personalului care lucrează la domiciliu, la sănătate și prevenire, precum și la cheltuieli suplimentare cu interpretarea pentru a sprijini munca de la distanță și reuniunile multilingve cu participare de la distanță și în format hibrid;

7.constată că 2022 a fost un an de tranziție pentru instituțiile Uniunii, inclusiv pentru Parlament; constată că anularea progresivă a măsurilor introduse în urma pandemiei de COVID-19 s-a încheiat în iunie 2022; salută eforturile tuturor direcțiilor generale și ale Secretarului General de a implementa instrumentele necesare pentru reluarea activității parlamentare în așa fel încât să funcționeze la fel ca înaintea pandemiei de COVID-19; salută reluarea cu succes a sesiunilor plenare cu prezență fizică din martie 2022; observă că aceasta a avut loc după o perioadă de doi ani în care peste 12 000 de operațiuni de vot au trebuit să se desfășoare de la distanță, în cadrul a nu mai puțin de 175 de sesiuni de vot, repartizate în peste 30 de perioade de sesiune;

8.constată că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și nivelul excepțional de ridicat al inflației, a cărei rată anuală în Uniune era încă de 10,4 % spre sfârșitul anului 2022, au avut un impact profund asupra exercițiului financiar 2022; recunoaște că administrația Parlamentului a depus eforturi considerabile pentru execuția bugetului, astfel încât să satisfacă nevoile urgente create de situația de criză; salută donațiile de echipamente tehnice trimise de Parlament Ucrainei pentru a o sprijini în vremurile dificile de război;

9.reamintește că Curtea de Conturi Europeană („Curtea”) efectuează o evaluare specifică a cheltuielilor administrative și de alt tip, ca un grup unic de politici pentru toate instituțiile Uniunii; subliniază că cheltuielile administrative cuprind cheltuielile cu resursele umane (inclusiv pensiile), care în 2022 au reprezentat aproximativ 70 % din totalul cheltuielilor administrative, precum și cheltuielile legate de clădiri, echipamente, energie, comunicații și tehnologia informației; subliniază că activitatea Curții de-a lungul anilor arată că, per ansamblu, aceste cheltuieli prezintă un risc scăzut;

10.observă că rubrica 7, „Administrație publică europeană”, din cadrul financiar multianual reprezintă 11,6 miliarde EUR, adică 5,9 % din bugetul Uniunii pe 2022, din care Parlamentului îi revine suma de 2,2 miliarde EUR, respectiv 18,9 %; salută constatarea Curții potrivit căreia nivelul de erori legate de cheltuielile aferente rubricii „Administrație publică europeană” nu a fost semnificativ; solicită Parlamentului să verifice și să identifice ce tip de operațiuni au avut un procent mare de erori, deși sub pragul de semnificație, și să analizeze modificările de procedură necesare pentru a evita și a detecta erori similare pe viitor;

11.observă că Raportul anual al Curții referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2022 prezintă constatări specifice despre Parlament; ia act de recomandarea Curții ca administrația Parlamentului să își consolideze orientările privind execuția creditelor bugetare de către grupurile politice și să lucreze în continuare la îmbunătățirea normelor interne și la asigurarea conformității cu normele și procedurile în materie de achiziții;

12.constată că Curtea a selectat un eșantion de 13 operațiuni pentru Parlament și că a identificat erori cuantificabile în trei dintre acestea; constată că achizițiile au fost una dintre problemele semnalate de Curte; subliniază că acest tip de probleme a mai fost constatat și în trecut;

13.ia act de observațiile Curții referitoare la normele interne ale Parlamentului; reamintește că grupurile politice gestionează fondurile care li se alocă în conformitate cu principiul gestiunii indirecte, cu aplicarea analogă a articolului 62 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar; consideră că aceste norme în sine înlocuiesc „acordurile de contribuție” [prevăzute la articolul 155 alineatul (6) din Regulamentul financiar];

14.reamintește că, în conformitate cu normele interne ale Parlamentului, grupurile politice sunt responsabile în fața instituției cu gestionarea creditelor, în limitele competențelor care le-au fost conferite de Birou; menționează că creditele trebuie gestionate în conformitate cu aceste norme și că trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a preveni neconformitățile;

15.afirmă că grupurile politice primesc asistență și consiliere din partea Parlamentului atunci când solicită acest lucru; constată că, în 2022, departamentele financiare ale grupurilor politice și-au intensificat eforturile de semnare a documentelor necesare cu delegațiile naționale pentru a asigura buna gestionare a creditelor de la postul bugetar 400;

16.salută angajamentul administrației de a completa orientările privind punerea corectă în aplicare a normelor interne ale Parlamentului de către grupurile politice și de a le ajuta să își îmbunătățească gestiunea financiară internă; salută faptul că se vor clarifica astfel și mai mult orientările privind achizițiile publice efectuate de grupurile politice;

17.constată că, la reuniunea dintre comisia competentă și auditorul intern care a avut loc la 4 decembrie 2023, auditorul intern și-a prezentat raportul anual, a descris auditurile de asigurare pe care le-a desfășurat și serviciile de consultanță pe care le-a furnizat și a raportat rezultatele activității curente, care în 2022 au constat într-o monitorizare transversală a acțiunilor deschise din rapoartele de audit intern, un audit al misiunilor personalului, o examinare a cadrului de gestionare a riscurilor utilizat de Parlament, un audit al procesului de achiziții publice al DG INLO, un audit al achiziționării și utilizării de echipamente și servicii de securitate în cadrul DG SAFE, un audit al finanțării partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene – a doua sarcină în acest sens – și o examinare periodică a proiectului de construcție Adenauer 2 (faza 3 – finalizarea aripii estice);

18.salută și susține acțiunile asupra cărora au convenit auditorul intern și direcția generală competentă ca rezultat al sarcinilor de asigurare referitoare la auditul misiunilor personalului, la examinarea cadrului de gestionare a riscurilor utilizat de Parlament și la auditul procesului de achiziții publice al DG INLO;

19.ia act de sarcinile de asigurare pentru care sunt în curs de pregătire concluziile preliminare sau pentru care munca de teren este încă în desfășurare și care urmează în prezent procesul prevăzut de carta auditorului intern;

20.observă că procesul de monitorizare din 2022 a dus la închiderea a 38 dintre cele 92 de acțiuni deschise, al căror termen-limită de punere în aplicare convenit expirase; este preocupat de faptul că, la 31 decembrie 2022, 29 de acțiuni deschise aveau întârzieri mai mari de 12 luni; se așteaptă ca diferitele direcții generale să se asigure că acțiunile restante sunt închise fără nicio altă întârziere și că acțiunile convenite sunt puse în practică până la termenele stabilite în raportul anual al auditorului intern;

21.ia act de faptul că, potrivit articolului 118 alineatul (9) din Regulamentul financiar, rapoartele și constatările auditorului intern, precum și raportul instituției Uniunii în cauză se pun la dispoziția publicului imediat ce auditorul intern validează măsurile luate pentru punerea lor în aplicare; observă că, în practică, rapoartele și constatările sunt publicate doar după ce toate recomandările au fost puse în aplicare, ceea ce duce la o întârziere de facto a publicării timp de mai mulți ani; invită Biroul să pună la dispoziția publicului fiecare raport de audit intern în termen de un an de la finalizarea acestuia, după validarea de către auditorul intern a acțiunilor întreprinse pentru a pune în aplicare recomandările din anul precedent; reamintește că deputații pot avea acces la documente confidențiale numai în conformitate cu normele Biroului pe baza principiului necesității de a cunoaște; reamintește că toți membrii Comisiei pentru control bugetar au dreptul de a solicita acces confidențial la raportul de audit intern în ceea ce privește procedura de descărcare de gestiune; salută faptul că auditorul intern raportează Comisiei pentru control bugetar cu privire la activitățile anuale de audit desfășurate;

22.constată că, din cauza unui post care a rămas vacant întregul an, prevăzut pentru un auditor al sistemelor informatice, auditul planificat pentru domeniul IT (cu privire la conștientizarea de către personal a chestiunilor legate de securitatea cibernetică) nu a putut fi desfășurat în 2022; constată că este dificil să se găsească profiluri specifice de candidați pentru angajare pe posturi de auditori, inclusiv în domeniul IT, astfel încât auditurile să poată fi realizate în conformitate cu cerințele aferente; solicită Serviciului de Audit Intern să soluționeze această problemă pentru a asigura finalizarea auditului rămas în timp util pentru următorul ciclu de descărcare de gestiune;

23.salută faptul că serviciul de audit intern a continuat, prin programul său de asigurare și îmbunătățire a calității din 2022, să lucreze la îmbunătățirea activității sale de furnizare a unor asigurări obiective autorităților decizionale și de supraveghere, ordonatorilor de credite și conducerii; ia act de faptul că auditorul intern a declarat că nu a primit, din niciun fel de sursă, instrucțiuni sau îndrumări de natură să îi compromită independența;

24.ia act de răspunsurile scrise la Rezoluția referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2021 furnizate Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului la 13 septembrie 2023, de prezentarea efectuată de Secretarul General cu privire la problemele din Rezoluția Parlamentului referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2021 și de schimbul de opinii ulterior cu deputații;

25.reamintește că, odată ce plenul solicită punerea în aplicare a diverse norme sau măsuri de către Parlament, normele sau măsurile propuse sunt discutate și votate de Birou; reamintește că, având în vedere articolul 25 din Regulamentul de procedură, Biroul este responsabil de luarea deciziilor privind chestiunile financiare, organizatorice și administrative referitoare la deputați; reamintește că Biroul este alcătuit din Președinta Parlamentului European, cei 14 vicepreședinți și cei 5 chestori (membri fără drept de vot) aleși în mod democratic de Parlament; observă că membrii Biroului deliberează cu privire la proiectele de estimări ale Parlamentului; reamintește că descărcarea de gestiune este un exercițiu de control democratic și că solicitările concrete adoptate de plen în rezoluțiile privind descărcarea de gestiune trebuie să se reflecte în discuțiile Biroului;

26.este conștient că, de la izbucnirea pandemiei de COVID-19 în martie 2020 și până la ridicarea treptată a restricțiilor sanitare la începutul anului 2022, deliberările Biroului s-au concentrat în principal asupra deciziilor menite să protejeze integritatea deputaților și a personalului, asigurând în același timp continuitatea activității și punând în aplicare măsuri practice de solidaritate față de cele trei state membre gazdă ale Parlamentului;

27.reamintește că Direcția Generală Președinție (DG PRES) furnizează expertiză și facilitează activitatea legislativă și parlamentară a Președintei, a plenului, a organelor de conducere ale Parlamentului și a deputaților în fiecare etapă a procesului parlamentar și legislativ; reamintește că aceasta este responsabilă, de asemenea, cu relațiile instituționale, cu activitățile de sprijin pentru protocol pentru vizitele oficiale și evenimentele susținute de Președintă, cu gestionarea informațiilor clasificate ale Uniunii și cu gestionarea corespondenței oficiale și recomandate și că a fost responsabilă și cu relațiile interparlamentare până în noiembrie 2022; constată că, la 31 decembrie 2022, existau 364 de membri ai personalului, dintre care 307 erau funcționari, 19 agenți temporari, 37 agenți contractuali și 1 angajat temporar;

28.constată că creditele finale ale DG PRES au fost de 1 275 565 EUR în 2022, reprezentând 0,1 % din bugetul Parlamentului; subliniază că din această sumă a fost angajat un total de 1 169 055,78 EUR; salută faptul că s-a utilizat o proporție mare a creditelor;

29.salută progresele realizate în punerea în aplicare a diverselor componente ale programului eLegislate cu ajutorul tehnologiei XML, pentru o redactare mai rapidă și mai ușoară atât a amendamentelor la propunerile legislative, cât și a documentelor pregătitoare pentru negocierile legislative interinstituționale; invită diversele servicii implicate să își intensifice în continuare eforturile și să se asigure că toate etapele procesului legislativ parlamentar sunt asistate de instrumente eLegislate începând cu prima etapă a procesului legislativ al celei de a 10-a legislaturi;

30.subliniază că transparența, răspunderea și integritatea sunt principii etice esențiale în cadrul instituțiilor Uniunii și, în special, în cadrul Parlamentului, ca centru al democrației europene; salută acțiunile prompte întreprinse de Parlament în urma evenimentelor legate de presupusele cazuri de corupție care au vizat deputați și angajați în decembrie 2022; salută contribuția DG PRES la planul de acțiune în 14 puncte propus de Președintă și eforturile sale pentru implementarea noilor reguli privind integritatea și transparența; salută, de asemenea, eforturile autorităților politice ale Parlamentului de a spori transparența, integritatea și asumarea răspunderii în cadrul Parlamentului; invită administrația să monitorizeze impactul bugetar și financiar al acestor măsuri; constată că, prin acțiunile sale, Parlamentul reconfirmă încrederea în procesul decizional al Uniunii, îmbunătățind transparența, etica și buna conduită în cadrul celei mai reprezentative instituții a Uniunii; reamintește că aceste evenimente sunt cunoscute sub denumirea de Qatargate;

31.constată că 2022 a fost primul an în care s-a pus în aplicare pe deplin registrul de transparență obligatoriu în temeiul Acordului interinstituțional revizuit (ACI), adoptat în iulie 2021 Acordul interinstituțional din 20 mai 2021 între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind un registru de transparență obligatoriu (JO L 207, 11.6.2021, p. 1). de Parlament, Comisie și Consiliu; constată că, deși introduce principii de promovare a unei culturi comune a transparenței, ACI lasă la latitudinea celor trei semnatari să pună în aplicare condiționalitatea și măsurile complementare subsecvente după cum cred de cuviință; subliniază că Parlamentul a îmbunătățit condiționalitatea, în timp ce participarea Consiliului rămâne limitată;

32.reamintește importanța acestui registru ca instrument esențial în promovarea unei reprezentări transparente și etice a intereselor la nivelul Uniunii, stabilind înregistrarea obligatorie ca o condiție prealabilă pentru ca reprezentanții de interese să se poată angaja în activități specifice cu instituțiile Uniunii, inclusiv cu Parlamentul; solicită alocarea tuturor resurselor necesare pentru a se asigura respectarea efectivă a normelor interne referitoare la registrul de transparență, inclusiv, dacă este cazul, prin aplicarea unor sancțiuni corespunzătoare;

33.salută utilizarea mai frecventă a registrului de transparență drept instrument de informare și de referință pentru activitățile de reprezentare a intereselor de la nivelul Uniunii, fapt demonstrat de creșterea numărului de cereri de înregistrare și a numărului de vizite pe site-ul web de la an la an; salută activitățile regulate de comunicare, serviciu de asistență și sensibilizare întreprinse de secretariat în rândul părților interesate, atât în interiorul instituțiilor, cât și în afara acestora, precum și dezvoltarea de soluții IT pentru îmbunătățirea registrului de transparență; reamintește că este necesară consolidarea în continuare a controalelor de calitate a datelor privind noii solicitanți; ia act de faptul că s-a îmbunătățit în ultimii ani calitatea înscrierilor în registrul de transparență datorită unei monitorizări mai bine direcționate a calității și ca urmare a investigațiilor bazate pe plângeri sau pe investigațiile din proprie inițiativă ale Secretariatului și salută, în pofida resurselor limitate, rolul Secretariatului comun în această îmbunătățire; ia act de faptul că, în urma a 4 238 de verificări specifice ale calității efectuate de Secretariat în cursul anului 2022, s-a constatat că 44 % au furnizat de la început o calitate satisfăcătoare a datelor (un procent similar cu cel din 2021, + 4 %), în timp ce 35,2 % dintre reprezentanții grupurilor de interese au îmbunătățit informațiile în urma verificărilor specifice, iar 13,6 % au fost eliminați în urma controalelor ca urmare a neeligibilității sau a neactualizării; subliniază necesitatea de a aloca resurse suplimentare secretariatului pentru a permite verificarea registrului de transparență în vederea asigurării calității datelor; solicită extinderea sferei de aplicare a acestuia pentru a include reprezentanții țărilor din afara UE; recomandă ca soluțiile informatice să fie utilizate pentru a integra registrul de transparență în toate activitățile Parlamentului care implică entități externe, pentru a permite înregistrarea și urmărirea participării acestora prin intermediul bazelor de date relevante;

34.își reiterează îngrijorarea cu privire la ingerințele externe și campaniile de dezinformare de mari dimensiuni care vizează Uniunea, în special din partea Rusiei; subliniază că trebuie întărită cultura securității în Parlament; solicită o formare obligatorie și regulată în materie de securitate și integritate pentru deputați și personal, o autorizare de securitate adecvată și o verificare consolidată a membrilor personalului, în special a celor care participă la reuniunile cu ușile închise; solicită un control mai strict al organizării de evenimente, al invitării unor oaspeți externi la sediul Parlamentului și al accesului la platformele de comunicare ale Parlamentului; solicită o anchetă urgentă cu privire la acuzațiile de influență rusă în Parlament;

35.solicită, ca urmare a evenimentelor de presupusă corupție din cadrul Parlamentului European care au avut loc la sfârșitul anului 2022, stabilirea unor standarde robuste privind transparența și accesul la instituțiile Uniunii pentru toate entitățile înscrise în registrul de transparență; reamintește că se suspectează că au folosite abuziv unele ONG-uri ca agenți ai ingerințelor externe în procesele decizionale ale Parlamentului; reiterează, în acest context, faptul că trebuie să se realizeze o verificare financiară prealabilă cuprinzătoare a tuturor entităților, dezvăluind toate sursele de finanțare, înainte de a le înscrie în registrul de transparență; reamintește obligația înregistrării în registrul de transparență înainte de a participa la organizarea de evenimente și conferințe în clădirile Parlamentului;

36.invită Comisia să se asigure că toate fondurile Uniunii pot fi urmărite efectiv de la destinatarul direct la beneficiarul final atunci când fondurile sunt transferate într-un lanț, așa cum se prevede în propunerea de reformare a Regulamentului financiar și așa cum se solicită în raportul din proprie inițiativă intitulat „Transparența și responsabilitatea organizațiilor neguvernamentale finanțate de la bugetul UE”, adoptat la 17 ianuarie 2024 P9_TA(2024)0036.; solicită revizuirea orientărilor privind înregistrarea în registrul de transparență în sensul de a impune declararea tuturor fondurilor primite și trimise, inclusiv a transferului de fonduri de la o entitate interesată la alta; subliniază că toate organizațiile înregistrate sau entitățile care primesc bani de la părți terțe care nu sunt obligate să se înregistreze în registrul de transparență trebuie să își dezvăluie sursele de finanțare;

37.reamintește că articolul 11 din Regulamentul de procedură îi obligă pe deputați să facă publice întâlnirile cu reprezentanții de interese; constată cu mare îngrijorare că, până la 26 ianuarie 2023, 261 de deputați actuali nu au publicat nicio întâlnire cu un reprezentant de interese pe site-ul Parlamentului; reamintește că informațiile și notificările de reamintire privind obligația de a publica întâlnirile ar trebui trimise tuturor deputaților la intervale regulate de timp;

38.ia act de codul de conduită a deputaților revizuit și de accentul sporit pus pe integritate și transparență în ceea ce privește declarațiile de interese financiare ale deputaților, potențialele conflicte de interese, reuniunile cu reprezentanții și declarațiile de contribuții; subliniază că noile norme sunt binevenite, dar că interpretarea lor a ridicat multe semne de întrebare și necesită măsuri din partea administrației Parlamentului și a Comitetului pentru codul de conduită; evidențiază că, pentru ca deputații să respecte noile norme, este necesară o interpretare clară și fiabilă pentru a permite cel mai înalt nivel de securitate juridică; solicită să se transmită periodic actualizări ale informațiilor la birourile deputaților pentru a permite o mai mare vizibilitate și accesibilitate;

39.consideră că votul prin apel nominal este un instrument esențial pentru transparență și răspundere în fața cetățenilor Uniunii; solicită introducerea votului prin apel nominal automat pentru orice vot final, cu excepția votului secret, și creșterea numărului de solicitări de vot prin apel nominal pe care un grup politic le poate depune per perioadă de sesiune, în conformitate cu articolul 190 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, sau exceptarea dosarelor legislative de la numărul-limită prevăzut la articolul respectiv;

40.observă cu satisfacție organizarea reușită în 2022 a alegerilor de la jumătatea mandatului pentru președinte, vicepreședinți și chestori, în format la distanță, astfel cum a decis Conferința președinților; recunoaște importanța sistemului de votare de la distanță în plen pentru desfășurarea reușită a unei proceduri de vot secret atât de sensibile și de complexe;

41.reamintește modificările aduse Regulamentului de procedură al Parlamentului la 20 decembrie 2020 care permit votul la distanță și că, în prezent, votul la distanță în comisie nu este permis decât dacă Președintele stabilește existența unor circumstanțe extraordinare; își reiterează solicitarea adresată Biroului, adoptată în plen în mai multe rânduri, de a permite deputaților să își exercite dreptul de a vota de la distanță în timp ce beneficiază de un concediu de maternitate sau de paternitate, în timpul unei boli de lungă durată sau în cazuri de forță majoră, valorificând astfel efortul administrativ mare și investițiile financiare pe care Parlamentul le-a făcut în soluții tehnice pentru a permite votul la distanță;

42.constată că DG PRES a reușit să abordeze nevoile apărute după instituirea estimărilor din 2022, în pofida situației sanitare volatile și a impactului acesteia asupra activității parlamentare; observă că s-a generat și un excedent, care ar putea fi utilizat pentru finanțarea nevoilor altor direcții generale create de inflația ridicată din 2022;

43.reamintește că, în conformitate cu Tratatul privind Uniunea Europeană și, în special, cu Protocolul nr. 6 anexat la tratate, Parlamentul are sediul la Strasbourg, unde se desfășoară cele 12 perioade de sesiuni plenare lunare, inclusiv sesiunea bugetară; subliniază că suspendarea sesiunilor de la Strasbourg și participarea de la distanță sunt legate de circumstanțele excepționale ale pandemiei de COVID-19; reamintește că orice modificare a tratatelor necesită unanimitatea statelor membre; reamintește sprijinul exprimat de o vastă majoritate a Parlamentului în favoarea unui sediu unic, pentru a garanta că banii contribuabililor Uniunii sunt cheltuiți cu eficiență și pentru ca Parlamentul să își asume responsabilitatea instituțională de a reduce propria sa amprentă de carbon; observă că modificările permanente vor necesita o modificare a tratatului;

44.ia act de faptul că suspendarea perioadelor de sesiune de la Strasbourg în perioada pandemiei de COVID-19 a contribuit la economii totale de 26 260 608 EUR, potrivit Secretariatului Parlamentului, reducând totodată în mod semnificativ amprenta de carbon a Parlamentului; observă că Curtea a estimat că „dacă se pune capăt deplasărilor între Strasbourg și Bruxelles s-ar putea genera economii anuale de 114 milioane EUR, plus o economie punctuală de 616 milioane EUR dacă clădirile de la Strasbourg sunt vândute cu succes sau un cost unic de 40 de milioane EUR dacă nu” https://www.eca.europa.eu/other%20publications/pl1407_letter/pl1407_letter_ro.pdf; consideră că, având în vedere actuala criză climatică, menținerea sediului de la Strasbourg este iresponsabilă; solicită Consiliului să ia în considerare poziția Parlamentului și să acționeze în acest sens în regim de urgență;

45.reamintește că Direcția Generală Comunicare (DG COMM) este o direcție generală cu mai multe sedii, personalul său fiind amplasat la Bruxelles, Strasbourg și în birourile de legătură din cele 27 de state membre, precum și la Londra, la Washington D.C. (până la 1 noiembrie 2022, când cele două birouri de legătură au fost transferate noii Direcții Generale Parteneriate pentru Democrația Parlamentară) și la Casa lui Jean Monnet din Bazoches (Franța);

46.observă că principalele sarcini ale DG COMM sunt de a colabora cu presa, de a informa, explica și îmbunătăți vizibilitatea activității Parlamentului, de a crește gradul de conștientizare cu privire la Parlament în rândul cetățenilor, al părților interesate și al liderilor de opinie prin intermediul birourilor de legătură ale Parlamentului European (EPLO) din statele membre, de a promova interacțiunea cu cetățenii prin proiecte îmbunătățite pentru vizitatori, evenimente și campanii de informare și prezența instituției pe platformele de comunicare socială și de a furniza expertiză deputaților și grupurilor politice pe subiecte precum monitorizarea și analiza strategică a mass-mediei sau monitorizarea opiniei publice, precum și de a combate dezinformarea prin toate mijloacele, în special în perioada premergătoare alegerilor;

47.subliniază necesitatea ca Parlamentul și alte instituții ale Uniunii să dispună de resurse adecvate pentru a-și proteja spațiul informațional împotriva campaniilor de manipulare a informațiilor, respectând totodată pe deplin valorile Uniunii;

48.constată că creditele finale ale DG COMM au fost de 121 235 650 EUR în 2022, reprezentând 5,6 % din bugetul Parlamentului; subliniază că din această sumă a fost angajat un total de 121 146 177 EUR; salută faptul că s-a utilizat o proporție mare a creditelor;

49.ia act de complexitatea activităților DG COMM; constată necesitatea de a spori vizibilitatea activității Parlamentului și de a crește încrederea cetățenilor în instituția Parlamentului, ceea ce ar necesita o creștere a bugetului pentru DG COMM;

50.subliniază că, în decursul primelor patru luni din 2022, execuția bugetară a DG COMM a fost afectată încă de pandemia de COVID-19, în special în ceea ce privește grupurile de vizitatori și facilitățile pentru vizitatori; observă că o mare parte a excedentelor generate de suspendarea activităților a fost realocată altor servicii ale Parlamentului, pentru a finanța alte priorități și pentru a combate efectul inflației asupra cheltuielilor cu personalul; constată că o serie de activități ale DG COMM, cum ar fi serviciile audiovizuale, au fost afectate și ele semnificativ de creșteri substanțiale ale prețurilor;

51.ia act de faptul că, la 10 martie 2022, Președinta a adoptat o decizie revizuită privind „Măsurile de securitate pentru limitarea răspândirii COVID-19”, ceea ce a însemnat revenirea la prezența fizică pentru o serie de activități, inclusiv reluarea primirii grupurilor de vizitatori; salută decizia de a majora cu 10 % contribuțiile financiare plătite pentru transport, cazare, mese și cheltuieli locale minore pentru grupurile de vizitatori sponsorizate în 2022; invită Biroul să revină asupra deciziei sale de a reduce cota anuală de vizitatori sponsorizați de la 110 la 100 per deputat, respectiv de la 55 la 50 în anii electorali; subliniază că decizia de a reporta cota neutilizată din 2020 în 2022, 2023 și 2024 a rămas neschimbată; solicită insistent Biroului ca APA să fie eliminați de pe lista șefilor de grupări autorizați, lăsând doar un membru al grupului sponsorizat sau un profesionist, cum ar fi agenții de plată sau agențiile de turism, să preia acest rol, pentru a evita ca APA să fie constrânși să își asume responsabilitatea financiară, care se poate ridica la sume importante de bani;

52.constată că prețurile pentru transport și mese au crescut considerabil ca urmare a crizei energetice din Uniune; ia act de revizuirea planificată a normelor privind plata subvențiilor pentru grupurile de vizitatori sponsorizate;

53.constată că retragerea treptată a restricțiilor aplicate în statele membre ca urmare a pandemiei de COVID-19 a permis EPLO să își reia activitatea în condiții normale, cu adăugarea sistematică a elementelor hibride; subliniază că EPLO au organizat o serie de activități legate de Anul european al tineretului; constată că deputații în Parlamentul European sunt invitați sistematic în statele membre la evenimente și activități cu presa, cu părțile interesate, cu organizațiile societății civile și cu tinerii; observă că și birourile de legătură promovează implicarea deputaților în evenimente și activități ale părților terțe;

54.constată că deputaților li s-a oferit posibilitatea de a participa la dezbaterile în plen de către EPLO din statele membre în care au fost aleși, ca urmare a măsurilor excepționale aplicabile din cauza pandemiei, activitatea fiind facilitată de acțiunile DG COMM; salută eforturile sporite depuse de DG COMM în vederea utilizării noilor tehnologii pentru a facilita activitatea deputaților în timpul pandemiei de COVID-19; recunoaște că accesul de la distanță al presei naționale la activitățile de comunicare ale Parlamentului a deschis căi de interacțiune cu cetățenii Uniunii;

55.ia act de faptul că, în 2022, DG COMM și-a încheiat cea mai mare parte a lucrărilor pregătitoare în perspectiva alegerilor europene din 2024; constată că, în 2022, Biroul Parlamentului a aprobat strategia de comunicare pentru alegerile din 2024; observă că la jumătatea anului 2022 a fost lansată o cerere de propuneri paneuropeană, care s-a încheiat cu acordarea a 19 subvenții pentru finanțarea acțiunilor de consolidare a capacităților și/sau a acțiunilor de implicare civică în sprijinul alegerilor europene;

56.salută adoptarea Regulamentului european privind libertatea mass-mediei, care introduce un nou set de norme pentru a promova pluralismul și independența mass-mediei în întreaga Uniune; consideră că acesta reprezintă un instrument suplimentar, în cadrul eforturilor continue ale Uniunii de a combate campaniile sistematice de manipulare a informațiilor și ingerințe străine care vizează destabilizarea Uniunii;

57.constată că Europa Experiences sunt acțiuni pozitive, care promovează activitatea Uniunii și explică politicile UE cetățenilor; constată cu satisfacție numărul crescut de vizite la centrele Europa Experiences din ultimii doi ani; menționează că mii de vizitatori pe lună beneficiază de Europa Experiences, an după an; ia act de faptul că, în pofida crizei inflaționiste actuale, în 2022 s-au deschis două noi centre Europa Experience (la Paris și Roma), care au permis birourilor de legătură să beneficieze de oportunități diversificate de comunicare și să își extindă rețelele; constată că, la sfârșitul lui 2022, peste 80 % din obiectivele de implementare a centrelor Europa Experience erau îndeplinite;

58.reamintește lupta continuă în care este implicată Uniunea pentru a proteja valorile europene și a susține integritatea proceselor noastre democratice; salută acțiunile întreprinse de Parlament în vederea atingerii acestor obiective, luptând împotriva dezinformării și a manipulării informațiilor; solicită consolidarea acestor acțiuni în perspectiva viitoarelor alegeri europene și, îndeosebi, invită DG COMM să continue să dezvolte și să pună în aplicare strategii eficiente de combatere a dezinformării și a manipulării informațiilor, în special în context electoral; subliniază că una dintre cele mai puternice arme împotriva dezinformării este comunicarea pozitivă și bazată pe fapte cu privire la activitățile Parlamentului;

59.consideră că acordarea accesului la resursele Parlamentului, cum ar fi studiourile de înregistrare video sau alte platforme de comunicare, nu trebuie utilizată pentru a submina valorile Uniunii sau în scopul diseminării de informații ostile de către regimurile autoritare;

60.reamintește că Direcția Generală Personal (DG PERS) este responsabilă cu gestionarea corectă și eficientă a resurselor umane din cadrul Parlamentului și se asigură că deputații sunt sprijiniți de o forță de muncă înalt calificată, astfel încât să reușească să își îndeplinească mandatul în mod corespunzător;

61.constată că creditele finale ale DG PERS au fost de 1 090 141 584 EUR în 2022, reprezentând 50,4 % din bugetul Parlamentului; subliniază că din această sumă a fost angajat un total de 1 087 939 413 EUR; salută faptul că s-a utilizat o proporție mare a creditelor;

62.constată că, în 2022, Parlamentul a recrutat mai puțini funcționari prin concursurile organizate de Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) (48 de funcționari) decât prin concursurile interne și deschise organizate de Parlament (139 de funcționari); regretă că EPSO a întâmpinat diverse probleme cu supravegherea testelor online și cu regimul lingvistic al concursurilor; recunoaște dificultățile generale întâmpinate de DG PERS și de alte direcții generale în atragerea și păstrarea profesioniștilor, care au afectat performanța forței de muncă a Parlamentului; solicită proceduri de selecție mai eficiente, mai bine direcționate și mai scurte, care să conducă la creșterea atractivității Parlamentului ca angajator și să permită direcțiilor generale să recruteze rapid profilurile de specialiști de care au nevoie în activitatea lor;

63.subliniază că asigurarea unui echilibru geografic echitabil constituie o parte importantă a creării unui serviciu public cu adevărat european și observă că Parlamentul a adoptat, de-a lungul anilor, o serie de măsuri în acest sens; constată că situația poate fi îmbunătățită în continuare; constată că Biroul a creat cadrul juridic pentru organizarea de concursuri specifice fiecărei naționalități și a decis să organizeze primul astfel de concurs; subliniază că concursurile ar trebui să se bazeze întotdeauna pe pregătirea profesională a persoanei respective, indiferent de vârsta, genul și credința acesteia;

64.reamintește că, la 13 ianuarie 2020, Biroul a aprobat obiective noi și mai ambițioase pentru echilibrul de gen în rândul conducerii de nivel superior și mediu din administrația Parlamentului, care trebuie atinse până în 2024, și anume 50 % femei în posturile de șefi de unitate, 50 % femei în posturile de director și 40 % femei în posturile de director general; reamintește că, ulterior, la 6 iulie 2020, a fost elaborat și aprobat de către Birou un plan de acțiune privind egalitatea de gen pentru anii 2021 și 2022, menit să faciliteze punerea în aplicare a acestor obiective, precum și să integreze în mod cuprinzător dimensiunea de gen în toate activitățile Parlamentului; constată că în 2022 femeile dețineau 28,6 % din posturile de director general și salută faptul că 50,8 % din posturile de director și 43,5 % din posturile de șefi de unitate erau ocupate de femei;

65.recunoaște că mai multe direcții generale și-au exprimat preocupările cu privire la atragerea talentelor și profilurilor specializate care sunt esențiale pentru desfășurarea activității de bază a Parlamentului; constată că doar serviciile esențiale pot fi luate în considerare pentru un eventual exercițiu de internalizare; subliniază că unele servicii sunt prestate de furnizori externi de servicii din cauza naturii lor specifice, care nu îndeplinește condițiile pentru internalizare; este de părere, prin urmare, că serviciile care nu îndeplinesc aceste condiții nu ar trebui să fie luate în considerare pentru internalizare de către organele de conducere;

66.salută munca realizată de DG PERS cu asistenții parlamentari acreditați (APA); subliniază că oficiul de informare al DG PERS a organizat 85 de sesiuni de informare pentru funcționari, agenți temporari și agenți contractuali, precum și pentru APA, pe lângă șase webinare privind pensionarea și 14 sesiuni de informare pentru noii stagiari ai deputaților; salută munca Unității Front Office pentru APA în materie de recrutare a APA și de gestionare a contractelor acestora și faptul că aceasta acționează ca punct de contact pentru toate întrebările și procedurile conexe; constată că această unitate a răspuns la 12 405 de cereri de informații, printre care întrebări despre recrutări și demisii, precum și modificări, reînnoiri și rezilieri ale contractelor; constată cu satisfacție că 100 % dintre contractele pentru APA au fost redactate în termen de 10 zile lucrătoare;

67.constată cu satisfacție că, așa cum s-a solicitat în Rezoluția referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2021, în cadrul reuniunii sale din 10 iulie 2023, Biroul a solicitat introducerea posibilității de încetare negociată a contractului între un deputat și APA-ul său, pentru cazurile în care este necesar să se pună capăt contractului unui APA din alte motive decât pierderea încrederii;

68.recunoaște că munca realizată de APA reprezintă o parte esențială a activității deputaților și au un rol important în procedurile legislative ale Uniunii; constată că, în urma adoptării Statutului APA în 2009, activitatea acestora a ajuns să fie mai bine recunoscută de-a lungul anilor; remarcă eforturile depuse de Parlament pentru crearea unui cadru prin care să se ofere sprijin APA; solicită Biroului și administrației Parlamentului să consulte în mod regulat și oficial Comitetul pentru APA cu privire la revizuirile și reformele care au un impact direct asupra drepturilor APA; solicită respectarea deplină a normelor în vigoare; invită administrația Parlamentului să analizeze dacă este fezabilă introducerea unei perioade de preaviz în cadrul contractelor APA în cazul plecării neașteptate a unui deputat din Parlamentul European, fie ea voluntară sau involuntară; 

69.constată că APA participă la misiuni oficiale în cele trei locuri de desfășurare a activității Parlamentului; ia act de faptul că, la 11 decembrie 2023, Biroul a adoptat modificări la „Normele de punere în aplicare a titlului VII din Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene”, care reglementează angajarea asistenților parlamentari acreditați (APA); constată că, în conformitate cu această decizie, normele aplicabile misiunilor întreprinse de funcționari și alți agenți ai Parlamentului se vor aplica mutatis mutandis asistenților parlamentari acreditați; ia act de faptul că, atunci când APA au un ordin de misiune validat pentru a se deplasa la Strasbourg în timpul perioadelor de sesiune ale Parlamentului European, aceștia pot călători acolo cu trenul charter; constată că, în cazul în care trenurile Eurostar închiriate sunt pline, asistenților parlamentari acreditați li se oferă opțiuni de călătorie mult mai proaste și mai nesigure decât celorlalți membri ai personalului Parlamentului; invită Parlamentul să analizeze dacă este nevoie de un tren suplimentar; reiterează că APA care însoțesc deputații în perioadele de sesiune de la Strasbourg au nevoie de un ordin de misiune și să le fie rambursate cheltuielile în conformitate cu normele aplicabile;

70.observă că Decizia Biroului privind normele aplicabile în cazul misiunilor comisiilor în afara celor trei locuri de desfășurare a activității, astfel cum a fost modificată în noiembrie 2011, în urma discuțiilor din cadrul Conferinței președinților din aprilie 2011 și din cadrul Biroului din noiembrie 2011, interzice în prezent ca APA să însoțească deputații în delegațiile oficiale ale Parlamentului și în misiunile comisiilor; constată că permiterea participării neoficiale a APA la misiunile PE expune Parlamentul unui risc reputațional grav și creează provocări specifice în ceea ce privește acoperirea asigurării pentru APA; reamintește că deputații în Parlamentul European sunt deja însoțiți de reprezentanți ai grupurilor politice în cadrul acestor misiuni, dar subliniază că sprijinul tehnic pe care APA îl oferă în timpul misiunilor este de o importanță esențială pentru deputații participanți; își reiterează vechea solicitare de a permite APA, în anumite condiții care urmează să fie stabilite, să însoțească deputații în delegațiile și misiunile oficiale ale Parlamentului în afara celor trei locuri de desfășurare a activității, așa cum a reiterat plenul în mai multe rezoluții referitoare la descărcarea de gestiune; îndeamnă Biroul și Conferința președinților să răspundă afirmativ la această cerere;

71.reamintește că APA, indiferent de experiența și calificările lor, sunt excluși de la participarea la concursurile interne ale Parlamentului European; invită Biroul să analizeze posibilitatea de a acorda aceleași oportunități APA, în mod echitabil și în conformitate cu criteriile stabilite de către direcțiile generale relevante, pentru a le permite APA, în condiții care urmează să fie stabilite, să participe la concursurile interne în condiții de egalitate cu personalul Parlamentului European; constată că, în atâția ani de experiență, APA dobândesc o înțelegere aprofundată a nuanțelor politice și tehnice asociate cu exercitarea mandatului deputaților în Parlamentul European, precum și a diferitelor proceduri juridice ale Uniunii; subliniază că o implicare mai puternică a APA în structurile interne ale Parlamentului ar putea duce la o forță de muncă mai incluzivă, mai diversă și mai echilibrată din punct de vedere geografic; subliniază importanța reținerii și a transferului de cunoștințe în cadrul Parlamentului European în ceea ce privește metodele de lucru interne;

72.constată că perioada existenței stării de incompatibilitate aplicabilă APA este de cel puțin două ori mai lungă decât cea aplicabilă deputaților în Parlamentul European; invită la o discuție privind armonizarea perioadei existenței stării de incompatibilitate pentru angajații Parlamentului European;

73.salută progresele înregistrate în ceea ce privește revizuirea normelor care reglementează angajarea asistenților parlamentari acreditați; salută armonizarea pozitivă pe care decizia o aduce pentru personal; salută acordul la care s-a ajuns cu privire la rezilierea reciprocă a contractului între APA și deputații în Parlamentul European; salută alinierea normelor privind indemnizațiile de misiune între APA și personal; salută revizuirea formării profesionale obligatorii pentru APA la preluarea atribuțiilor; salută revizuirea normelor privind maternitatea pentru APA în vederea îmbunătățirii utilizării eficiente a resurselor de către deputații în Parlamentul European; felicită Biroul Parlamentului European pentru că a dat curs solicitărilor plenului Parlamentului European și contribuțiilor Comitetului pentru APA din ultimii ani; încurajează Biroul Parlamentului European să continue această colaborare constructivă cu Comitetul pentru APA în ceea ce privește alte probleme nesoluționate;

74.pentru a consolida transparența și responsabilitatea în cadrul operațiunilor parlamentare europene și pentru a promova o distribuire echitabilă a resurselor, propune următoarele revizuiri privind asistența parlamentară și plafoanele și bugetul general:

1.alocarea bugetară minimă pentru asistența parlamentară (APA) se mandatează la minimum 35 %;

2.bugetul maxim de alocare pentru alți beneficiari este plafonat la 65 % și se împarte după cum urmează:(a)alocarea bugetară pentru furnizorii de servicii este limitată la maximum 25 %;(b)alocarea bugetară pentru asistenții locali este limitată la maximum 25 %;(c)alocarea bugetară pentru stagiari este limitată la maximum 15 %;

75.constată că, în urma celor două ediții ale Programului Schuman de recrutare și dezvoltare care au fost finalizate în 2022, 16 % din candidații plasați pe lista de rezervă au fost recrutați în 2022; subliniază că această acțiune a condus la recrutarea a 50 de candidați admiși din 16 state membre diferite; observă că, dintre acestea, nouă state membre care erau reprezentate prin puțini sau foarte puțini membri ai personalului sunt acum mai bine reprezentate, mai exact de 70 % din candidații declarați admiși; subliniază crearea unei rețele a foștilor stagiari din Parlament, aprobată de Secretarul General la sfârșitul anului 2022;

76.salută faptul că DG PERS a implementat schema de acțiune pozitivă pentru candidații cu dizabilități, ceea ce a condus la un număr semnificativ mai mare de candidaturi față de anii precedenți;

77.reamintește decizia Secretarului General din noiembrie 2022 privind normele noi pentru telemuncă în cadrul Parlamentului aplicabile secretariatului Parlamentului; reamintește că deputații și grupurile politice ar putea decide, de asemenea, să aplice normele privind telemunca astfel cum sunt stabilite în această decizie; consideră că utilizarea echilibrată a unui mediu de lucru hibrid este benefică și productivă și, prin urmare, salută decizia de a menține posibilitățile de telemuncă; reamintește că prezența fizică este întotdeauna de o importanță crucială pentru interacțiunea eficientă și eficace a tuturor actorilor în orice proces parlamentar;

78.sugerează ca, pentru a crea un echilibru între nevoile administrației Parlamentului (inclusiv coeziunea echipelor, comunicarea internă și integrarea nou-veniților), care ar avea un impact pozitiv asupra performanței sale și asupra atractivității Parlamentului ca angajator, să se efectueze în continuare o analiză a noilor modalități de lucru; ia act de introducerea posibilității ca personalul să lucreze de la distanță din străinătate timp de cinci zile pe an; ia act de faptul că unele dintre măsurile legate de pandemia de COVID-19 au modificat condițiile de muncă în anumite servicii; solicită o monitorizare și o evaluare proactive ale noilor modalități de lucru, astfel încât starea de bine și satisfacția personalului să nu aibă de suferit;

79.observă că, dintre cei 459 de deputați din cea de a 8-a legislatură care nu au fost realeși în 2019, o singură notificare privind angajarea după încheierea mandatului a fost trimisă Parlamentului (articolul 6 din Codul de conduită); salută interdicția ca foștii deputați să se angajeze în activități de lobby în termen de șase luni de la încheierea mandatului lor și introducerea unei proceduri în caz de nerespectare; salută faptul că nu mai este posibil să se elibereze un ecuson de lobbist unui fost deputat în perioada de șase luni de la încheierea mandatului și că ecusonul de fost deputat este dezactivat în cazul în care un ecuson de lobbist este eliberat fostului deputat după această perioadă; constată că, în 2022, dintre cei 199 de funcționari care și-au încetat activitatea, 65 au solicitat permisiunea de a desfășura o activitate după părăsirea funcției (articolul 16 din Statutul funcționarilor); invită Parlamentul să stabilească norme mai stricte pentru a reglementa fenomenul „ușilor turnante” pentru deputați și funcționari publici;

80.este ferm convins că sponsorizarea evenimentelor și călătoriilor nu ar trebui să servească niciodată ca mijloc de compromitere a valorilor Uniunii sau de propagare a informațiilor ostile de către regimurile autoritare; solicită din nou norme mai stricte pentru deplasările deputaților plătite de țări terțe și entități străine; consideră că ar trebui să fie întocmite norme similare pentru deplasările efectuate de APA sau de personalul grupurilor politice;

81.reamintește că Direcția Generală Infrastructură și Logistică (DG INLO) gestionează sedii cu o suprafață totală de 1,3 milioane m2 situate în Bruxelles, Luxemburg și Strasbourg, precum și spațiile birourilor de legătură și centrele Europa Experience din statele membre; observă că DG INLO furnizează și servicii de catering și transport și gestionează și dotează spațiile de birouri și de ședințe ale Parlamentului; constată că, la 31 decembrie 2022, existau 652 de membri ai personalului, dintre care 267 erau funcționari, 47 agenți temporari și 338 agenți contractuali;

82.constată că creditele finale ale DG INLO au fost de 271 191 093 EUR în 2022, reprezentând 12,5 % din bugetul Parlamentului; subliniază că din această sumă a fost angajat un total de 269 189 287 EUR; salută faptul că s-a utilizat o proporție mare a creditelor; ia act de faptul că posturile bugetare pentru care rata de consum a fost mai mică de 95 % aparțin domeniului mobilității, din cauza unei licitații eșuate pentru achiziționarea de vehicule și activității mai reduse decât se preconizase ca urmare a pandemiei de COVID-19, care a condus la cheltuieli mai mici cu reuniunile interne;

83.recunoaște că „Strategia imobiliară a Parlamentului după 2019” oferă un cadru coerent pentru decizii și contribuie la consolidarea portofoliului imobiliar al Parlamentului, adaptând totodată spațiile la evoluția modelelor de reuniuni, cu prezență locală și mai apropiată de cetățeni prin implementarea progresivă a centrelor Europa Experience, întărind securitatea clădirilor Parlamentului și realizând interconectarea clădirilor sale centrale; constată că majoritatea politicilor și acțiunilor prevăzute în strategia imobiliară actuală sunt fie finalizate, fie într-un stadiu avansat;

84.evidențiază necesitatea unui mecanism de gestionare eficace și orientat spre rezultate al clădirilor Parlamentului; își exprimă satisfacția față de rezultatele evaluării clădirilor din 2022, astfel cum au fost comunicate Biroului în iunie 2022 sub forma pașapoartelor pentru clădiri, unde scorul Energy Performance Indoor Environment Quality Retrofit (EPIQR – Performanța energetică, calitatea mediului interior, renovarea) a fost de doar 0,1, atestând starea generală excelentă a clădirilor și demonstrând eficiența întreținerii preventive și corective și a programării mentenanței de către serviciile competente ale Parlamentului în cadrul Strategiei de gestionare integrată a infrastructurilor, care se axează pe gestionarea portofoliului imobiliar al Parlamentului pe întreaga durată a ciclului de viață al clădirilor, adoptată de Birou la 8 martie 2021;

85.salută angajamentul DG INLO de a implementa soluții sustenabile din punctul de vedere al mediului; constată că, în 2022, Parlamentul a generat peste 19 % din necesarul său de energie din surse regenerabile proprii; salută realizarea unui studiu privind producția de energie electrică la fața locului la Strasbourg în 2022 și implementarea ulterioară și în desfășurare a proiectului de instalare de panouri fotovoltaice pe o suprafață de 1 400 m2 pe clădirile PFLIMLIN, DE MADARIAGA și CHURCHILL; subliniază că Parlamentul ar putea împărți această energie cu orașul Strasbourg atunci când sediul Parlamentului este în mare parte gol; solicită Biroului să ia în considerare, de asemenea, posibilitatea de a închiria suprafețele acoperișurilor unor utilizatori externi pentru instalarea de panouri solare și, astfel, să le utilizeze ca sursă suplimentară de venit pentru Parlament;

86.ia act de inaugurarea, la 10 mai 2022, a aripii estice a clădirii Adenauer din Luxemburg, care, împreună cu aripa vestică ce va fi dată în folosință după finalizarea lucrărilor de construcție în 2024, va forma o clădire unitară care va găzdui toate serviciile Parlamentului de la Luxemburg într-un singur loc;

87.ia act de inaugurarea a 15 săli de seminar pentru vizitatori, a unei agore multifuncționale și a Salonului Saharov în clădirea Zweig, care vor contribui la o experiență mai bogată pentru vizitatorii sediului Parlamentului European de la Bruxelles; ia act de finalizarea pasarelei care leagă clădirea Zweig de clădirile Comitetului Regiunilor și Comitetului Economic și Social European;

88.salută eforturile Parlamentului de a încuraja personalul să utilizeze mijloace de transport sustenabile pentru navetă prin punerea gratuită la dispoziție a unui număr mai mare de biciclete clasice și electrice și prin rambursarea unei părți din costul biletelor de transport public în schimbul unei limitări a accesului în parcare; salută noua schemă care oferă o reducere de 90 % a prețului pentru biletele sezoniere de transport public din Bruxelles, care a dus la o creștere de 26,57 % a numărului membrilor personalului care folosesc un bilet sezonier cofinanțat de Parlament;

89.salută posibilitatea ca personalul să poată închiria biciclete standard și electrice în timpul perioadelor de sesiune la Strasbourg; salută extinderea parcului de biciclete; regretă că, în practică, bicicletele sunt rezervate în totalitate cu câteva zile înainte; invită Parlamentul să examineze posibilitatea de a oferi mai multe biciclete de închiriat în Strasbourg și de a extinde termenele de ridicare a acestora pentru a răspunde cererii deputaților și a personalului și pentru a contribui la îmbunătățirea mobilității durabile;

90.salută faptul că procentul de autovehicule cu emisii zero sau de autovehicule electrice hibride reîncărcabile în flota de servicii de transport de persoane a crescut de la 81 % în 2021 la 97 % în 2022;

91.subliniază că o proporție mare din locurile disponibile în parcul de vehicule care fac naveta între Bruxelles și Strasbourg pentru sesiunile plenare au fost neocupate în 2022; își reiterează apelul către administrația Parlamentului de a extinde grupul de utilizatori și de a permite personalului Parlamentului să se deplaseze la și dinspre Strasbourg cu flota de serviciu fără prezența unui deputat, garantând în același timp că locurile deputaților sunt asigurate;

92.recunoaște importanța și valoarea adăugată a certificării EMAS pentru abordarea instituțională a Parlamentului în materie de durabilitate a mediului și de economie circulară; ia act de măsurile de economisire a apei și de gestionare a deșeurilor adoptate de administrație în acest sens;

93.ia act de decizia unanimă a Biroului din 23 octombrie 2019 de a aproba crearea unui laborator IDEA, cu scopul de a testa soluții noi și inovatoare în contextul gestionării birourilor și a infrastructurilor; salută crearea unui laborator permanent pentru inovare, care ar putea aduce economii în viitoarele proiecte de renovare și solicită crearea unei linii bugetare separate; subliniază că laboratorul IDEA ar trebui să fie pus la dispoziția deputaților și solicită ca deputații să fie informați despre inovațiile și soluțiile testate care vor fi implementate în viitor și cele care nu mai sunt urmărite și din ce motive; consideră că una dintre prioritățile laboratorului IDEA ar trebui să fie o soluție arhitecturală inovatoare care să dea o utilizare mai judicioasă spațiului ocupat de dușurile nefolosite din birourile deputaților; invită Grupul de lucru pentru clădiri al Biroului și administrația Parlamentului să asigure o mai mare transparență față de bugetul pentru laboratorul IDEA și să prezinte periodic Comisiei pentru control bugetar lista soluțiilor inovatoare, costurile lor și feedbackul obținut, precum și eventualele economii dacă se pun în practică;

94.ia act de diversele proiecte și lucrări legate de accesibilitate care au fost implementate în toate cele trei puncte de lucru, precum și în EPLO și în centrele Europa Experience, care urmăresc să asigure conformitatea deplină cu cadrul aplicabil de reglementare, în acord cu angajamentul Parlamentului de a fi o instituție lipsită de bariere, accesibilă tuturor;

95.recunoaște că, din cauza războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și a crizei energetice, perturbările lanțurilor de aprovizionare și deficitele de materii prime au forțat DG INLO să își revizuiască proiectele și să își rectifice bugetul; observă că, din cauza deficitului înregistrat astfel la nivelul bugetului pentru energie, DG INLO a fost nevoită să blocheze sau să suspende unele proiecte pentru a elibera resursele necesare adaptării la creșterea mare a prețurilor;

96.ia act de măsurile puse în aplicare pentru a reduce consumul de energie al Parlamentului, cum ar fi reducerea temperaturilor maxime de încălzire a spațiilor de birouri și creșterea temperaturilor minime de răcire, oprirea sistemelor de încălzire și răcire în timpul weekendului și al sărbătorilor legale, reducerea iluminatului fațadelor clădirilor și scăderea nivelurilor de iluminat interior; recunoaște că măsurile ar trebui reevaluate în funcție de evoluția crizei energetice și ar trebui să asigure întotdeauna bunăstarea personalului;

97.recunoaște că diferitele măsuri puse în aplicare de administrație ca urmare a deciziilor relevante ale Biroului din mai și octombrie 2022 au condus la o reducere semnificativă a consumului de energie, înregistrându-se economii de 10,5 milioane EUR din mai 2022 până în octombrie 2023;

98.recunoaște că, de-a lungul anului 2022, DG INLO a continuat să pună în aplicare Strategia imobiliară a Parlamentului după 2019; ia act de contribuția adusă de achiziționarea clădirii Trèves II la punerea în aplicare a acestei strategii și la consolidarea portofoliului imobiliar al Parlamentului, în special cu intenția de a permite interconectarea clădirilor centrale ale Parlamentului de la Bruxelles; solicită un calendar pentru interconectarea dintre Trèves I și Trèves II la principalele clădiri centrale din Bruxelles;

99.felicită Parlamentul pentru lucrările de adaptare pentru accesibilitate care au fost efectuate în clădirile de la Bruxelles între 2017 și 2022, care s-au ridicat la 3,3 milioane EUR în total Nota Grupului de lucru pentru clădiri, transport și un Parlament ecologic adresată Biroului (2023)10939, § 16).; salută faptul că tribuna din zona vizitatorilor din hemiciclul din clădirea SPAAK este accesibilă acum persoanelor cu mobilitate redusă; reamintește că Uniunea a fost în prima linie a promovării incluziunii și a egalității pentru toți cetățenii săi; reamintește că fiecare cetățean european ar trebui să aibă acces egal atunci când vizitează instituțiile Uniunii; solicită Parlamentului să realizeze o analiză a nevoilor vizitatorilor cu dizabilități și solicită aplicarea măsurilor adecvate;

100.ia act de procesul-verbal al ședinței suplimentare a Biroului din 6 iulie 2022, în cadrul căreia Biroul a luat la cunoștință și a confirmat rezultatele competiției internaționale de proiectare arhitecturală pentru renovarea clădirii Spaak; constată că Biroul a confirmat 5 laureați; observă că nu s-a luat nicio altă decizie pe această temă în decursul anului 2022 și că, prin urmare, nu au existat consecințe financiare, subliniind, în același timp, urgența din ce în ce mai mare de a începe lucrările de renovare cât mai curând posibil; subliniază că, la 14 februarie 2024, planurile finale de începere a lucrărilor de renovare au fost aprobate rapid la nivel de comisie, având în vedere deteriorarea stării clădirii; subliniază că actuala clădire are un nivel foarte scăzut de eficiență energetică și că îi lipsește flexibilitatea necesară pentru a fi adecvată scopului său; subliniază că Parlamentul European ar trebui să fie un deschizător de drumuri cu propriul portofoliu de clădiri în ceea ce privește eficiența energetică și sustenabilitatea, pentru a garanta sprijinul cetățenilor pentru obiectivele Pactului verde; constată că renovarea ar duce la economii semnificative de costuri de câteva milioane de euro pe an și, în plus, ar contribui la respectarea cerințelor viitoarei Directive europene privind eficiența energetică și ale Directivei privind performanța clădirilor;

101.ia act în continuare de decizia Biroului din 6 iulie 2022 referitoare la strategia pentru clădirile din Strasbourg, concentrându-se pe îmbunătățirea capacității de găzduire și de primire, pe optimizarea utilizării spațiilor Parlamentului, pe îmbunătățirea accesibilității și pe consolidarea funcționalității pentru personal;

102.constată că, la orele de vârf, cantina cu autoservire a Parlamentului de la etajul -1 al clădirii Spinelli este frecvent supraaglomerată, ceea ce duce la formarea de cozi și timpi de așteptare lungi; invită Biroul să reflecteze asupra impunerii unor restricții de acces la cantinele din clădirile principale ale Parlamentului pentru vizitatorii externi și grupurile de vizitatori; își exprimă îngrijorarea cu privire la raportul nesatisfăcător dintre preț și calitate și, în special, cu privire la lipsa de opțiuni vegetariene la prețuri accesibile; solicită administrației să propună soluții pentru a remedia această situație;

103.constată că, în 2022, după ridicarea restricțiilor de capacitate legate de COVID-19, oferta de locuri în flota de serviciu care merge lunea de la Bruxelles la Strasbourg a fost de 250 de locuri și că, în 2022, în fiecare săptămână de sesiune, în medie, 162 de locuri sau 65 % din locurile disponibile în cadrul flotei au fost ocupate; își reiterează apelul adresat administrației Parlamentului de a mări utilizarea locurilor, garantându-se în același timp că locurile deputaților sunt asigurate, pentru a evita risipa de resurse;

104.reamintește că Direcția Generală Traducere (DG TRAD) este responsabilă cu furnizarea de legislație multilingvă de înaltă calitate și de alte servicii lingvistice Parlamentului European, serviciilor Parlamentului și tuturor cetățenilor Uniunii, pe baza principiului multilingvismului deplin, care utilizează în mod eficient resursele; constată că, la 31 decembrie 2022, existau 1 109 membri ai personalului, dintre care 945 erau funcționari, 97 agenți temporari, 66 agenți contractuali și 1 angajat temporar;

105.constată că creditele finale ale DG TRAD au fost de 17 105 500 EUR în 2022, reprezentând 0,8 % din bugetul Parlamentului; subliniază că din această sumă a fost angajat un total de 16 834 967 EUR; salută faptul că s-a utilizat o proporție mare a creditelor;

106.salută angajamentul DG TRAD pentru furnizarea de servicii lingvistice de înaltă calitate în timp util; constată cu satisfacție că, în 2022, au fost traduse peste 2,89 milioane de pagini brute, ceea ce reprezintă o creștere de 26 % față de 2021; constată cu satisfacție că marea majoritate a lucrărilor au fost predate la timp (98,5 % din totalul solicitat în circumstanțe normale și 98,6 % din totalul solicitat în condiții în care cerințele nu au fost conforme cu normele);

107.salută promovarea și producerea de către DG TRAD de conținut în „limbajul cetățenilor”, ca urmare a efortului Parlamentului de a utiliza un limbaj clar, adaptat nevoilor publicului, în cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii; salută înființarea unei unități de limba ucraineană, care furnizează servicii lingvistice în limba ucraineană, inclusiv traduceri, materiale audio și subtitrări pentru un website dedicat;

108.reamintește cererea de lungă durată a comunității persoanelor cu deficiențe de auz, începând din 2016, de a putea adresa petiții Parlamentului în limbajele naționale ale semnelor din UE; subliniază că măsura ar permite comunității persoanelor cu deficiențe de auz să își exprime dreptul de a adresa petiții, care este unul dintre drepturile fundamentale ale tuturor cetățenilor europeni, consacrat atât în tratat, cât și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; ia act de analiza efectuată de DG LINC și DG ITEC despre cea mai eficientă soluție, cu costuri minime, trimisă Comisiei pentru petiții în mai 2020; invită administrația să adopte această soluție și să faciliteze depunerea petițiilor exprimate în limbajele naționale ale semnelor din UE prin intermediul portalului pentru petiții;

109.constată cu satisfacție finalizarea cu succes a primei runde a concursului deschis de angajare pentru profesioniști interculturali și lingviști, care a cuprins 11 limbi, organizat de DG TRAD și de DG PERS; subliniază că DG TRAD a început, de asemenea, să recruteze laureați declarați admiși în urma primului său concurs deschis pentru angajarea de lingviști specializați în limbajul clar; salută faptul că cooperarea a accelerat semnificativ recrutarea de funcționari înalt calificați, cu profiluri actualizate și orientate spre viitor;

110.reamintește că limbile oficiale pe care trebuie să le utilizeze instituțiile, organele și agențiile Uniunii sunt stabilite în Regulamentul nr. 1 Regulamentul nr. 1 de stabilire a regimului lingvistic al Comunității Economice Europene (JO 17, 6.10.1958, p. 385).; recunoaște că DG TRAD garantează disponibilitatea conținutului procedural al Parlamentului în toate cele 24 de limbi oficiale și de lucru ale Uniunii; salută eforturile excepționale depuse de interpreți în 2022, asigurând, pe cât posibil, interpretarea dezbaterilor publice în toate limbile oficiale ale Uniunii; subliniază că, în conformitate cu Regulamentul de procedură al Parlamentului, deputații au dreptul de a se exprima în oricare dintre cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii, ceea ce reflectă diversitatea culturală și lingvistică europeană și, de asemenea, face instituțiile Uniunii mai accesibile și mai transparente pentru toți cetățenii Uniunii; constată că, în special, o anumită limbă de lucru este utilizată pe scară largă în activitatea Parlamentului; solicită respectarea multilingvismului, după caz, cu asigurarea unui personal suficient responsabil cu traducerea și cu interpretarea;

111.subliniază că DG TRAD este autoritatea lingvistică a Parlamentului European, atât prin faptul că sprijină adoptarea legislației multilingve, cât și prin faptul că contribuie la comunicarea multilingvă într-un limbaj clar cu cetățenii Uniunii Europene grație introducerii unor standarde privind limbajul clar;

112.reamintește că Direcția Generală Logistică și Interpretare pentru Conferințe (DG LINC) este responsabilă cu furnizarea de asistență lingvistică, tehnică și logistică pentru desfășurarea reuniunilor și a conferințelor; constată că, la 31 decembrie 2022, existau 554 de membri ai personalului, dintre care 443 erau funcționari, 29 agenți temporari și 82 agenți contractuali; subliniază că mesajul transmis cetățenilor Uniunii este direct influențat de calitatea interpretării oferite;

113.observă că creditele finale ale DG LINC au fost de 79 569 347 EUR în 2022, reprezentând 3,7 % din bugetul Parlamentului; subliniază că din această sumă a fost angajat un total de 79 282 501 EUR; salută faptul că s-a utilizat o proporție mare a creditelor;

114.subliniază că cererea de servicii furnizate de DG LINC a crescut considerabil încă de la începutul anului 2022, când erau încă în vigoare restricțiile aplicate ca urmare a pandemiei de COVID-19; recunoaște că aceasta a solicitat la maximum resursele, fiind nevoie de mai mulți interpreți, de mai multă asistență tehnică și de mai multe operațiuni complexe de planificare pentru a face față distanțării sociale și altor restricții; ia act de faptul că efectele inflației au avut un impact asupra remunerării interpreților de conferință cu statut de agenți externi; constată că costul crescut al interpretării a fost atenuat parțial prin interpretarea de la distanță (din Bruxelles) a sesiunilor plenare de la Strasbourg, cu scopul de a îmbunătăți condițiile de muncă, în primul rând o calitate mai bună a sunetului și o limitare a numărului și duratei orelor de interpretare ale vorbitorilor de la distanță;

115.ia act de faptul că reprezentanții interpreților au contestat condițiile de muncă aplicabile interpretării pentru participanții de la distanță din cauza impactului asupra sănătății și bunăstării interpreților care rezultă din interpretarea la distanță pentru perioade îndelungate, în special problemele de auz raportate; reamintește obligația de diligență pe care instituțiile europene o au față de lucrătorii lor; subliniază că acțiunea colectivă din vara și toamna anului 2022 a condus la sistări ale activității de interpretare, ceea ce a afectat vorbitorii de la distanță; observă că aranjamentele provizorii de lucru pentru interpreți în contextul reuniunilor cu participare de la distanță au intrat în vigoare la 17 octombrie 2022; constată că acestea au permis reluarea interpretării pentru vorbitorii de la distanță, menținând în același timp programul săptămânal de lucru redus pentru interpreți, ceea ce a condus la o reducere a furnizării serviciului; observă că dialogul social care urmărea instituirea unui cadru permanent și reluarea deplină a serviciilor de interpretare era în desfășurare la sfârșitul anului 2022 și s-a încheiat în 2023;

116.salută faptul că, în 2022, DG LINC a reușit să își consolideze furnizarea serviciilor de interpretariat simultan cu adaptarea la mediul de reglementare dificil; constată cu satisfacție că DG LINC a deservit în total cu servicii de interpretare 5 278 de ședințe parlamentare și a livrat în medie 5 266 de ore de interpretare pe săptămână de lucru – în creștere față de 2021, când s-au totalizat 4 172 de ședințe deservite, respectiv 4 039 ore de interpretariat pe săptămână; observă că aceste cifre sunt încă sub nivelul mediilor de dinainte de pandemie, din 2017 și 2018;

117.reamintește articolul 26 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; își reiterează vechea solicitare adresată Secretarului General de a analiza fezabilitatea interpretării în limbaj mimico-gestual internațional pentru toate dezbaterile în plen și de a pune în aplicare fără întârziere această solicitare; consideră, în plus, că retransmiterea sesiunilor plenare în limbajele mimico-gestuale utilizate în fiecare stat membru ar spori participarea persoanelor cu dizabilități la procesul democratic al UE; subliniază importanța utilizării instrumentelor digitale, inclusiv a dispozitivelor de asistență bazate pe inteligența artificială; insistă, de asemenea, că sunt necesare informații accesibile tuturor persoanelor cu dizabilități prin formate ușor de citit, pictograme și noi tehnologii;

118.reamintește că Direcția Generală Finanțe (DG FINS) este organul administrativ responsabil cu afacerile bugetare și financiare ale Parlamentului; constată că, la 31 decembrie 2022, existau 246 de membri ai personalului, dintre care 149 erau funcționari, 27 agenți temporari, 63 agenți contractuali și 7 angajați temporari;

119.constată că creditele finale ale DG FINS au fost de 396 723 134 EUR în 2022, reprezentând 18,4 % din bugetul Parlamentului; subliniază că din această sumă a fost angajat un total de 395 647 243 EUR; salută faptul că s-a utilizat o proporție mare a creditelor;

120.constată că, în 2022, multe dintre sarcinile care intră în responsabilitatea DG FINS au revenit aproape de nivelurile de dinaintea pandemiei; observă că războiul din Ucraina a avut un impact semnificativ asupra activităților DG FINS, direcția trebuind să dea dovadă de reziliență și de adaptabilitate pentru a asigura continuitatea anumitor activități din Parlament prin mobilizarea și realocarea resurselor financiare necesare pentru a face față șocului inflaționist;

121.salută faptul că, drept răspuns la creșterea semnificativă a inflației și a ratelor dobânzilor, precum și la criza energetică globală, DG FINS și-a intensificat supravegherea nivelurilor de utilizare a creditelor bugetare și a fost nevoită să ia măsuri excepționale pentru a asigura continuitatea activității Parlamentului, inclusiv prin numeroase realocări bugetare și prin solicitarea unui buget rectificativ în noiembrie 2022;

122.constată cu satisfacție că DG FINS a reușit să valorifice eficiența proceselor sale și angajamentul personalului său pentru a asigura continuitatea serviciilor pentru care este responsabilă și îndeplinirea obiectivelor stabilite în programul său anual de lucru; ia act de preocupările exprimate de deputați cu privire la întârzierile nejustificate și uneori importante ale prelucrării rambursărilor cu o durată medie de rambursare a indemnizațiilor de deplasare și de ședere de până la 40 de zile; salută faptul că Parlamentul își modernizează în permanență procesele pentru a oferi deputaților servicii mai bune, prin aplicarea automatizării, a simplificării și a digitalizării; solicită DG FINS să accelereze în continuare fluxurile de lucru, pentru a furniza proceduri mai rapide, în special prin dotarea agenților săi cu instrumentele și programele informatice necesare pentru a gestiona în mod eficient sarcinile de lucru, reducând astfel timpul de prelucrare;

123.recunoaște activitatea asistenților locali ca parte esențială a activităților deputaților în circumscripțiile lor și ca prim punct de contact pentru cetățeni; subliniază că procesul de angajare și de semnare a contractelor pentru asistenții locali este din ce în ce mai dificil de câțiva ani încoace, din cauza unei multitudini de solicitări administrative care duc la verificări duble și la cerințe neclare; subliniază că DG FINS ar trebui să recunoască faptul că asistenții locali fac obiectul legislației naționale și, prin urmare, solicită birourilor specifice fiecărei țări să se ocupe de procesul de angajare; reamintește, de asemenea, că activitățile de voluntariat și politice ale asistenților locali, în cadrul normelor stabilite de Parlamentul European, sunt adesea ocupații obișnuite, care nu ar trebui să justifice verificări inutile;

124.ia act de implicarea DG FINS în modificările aduse cadrului de reglementare pentru finanțarea structurilor politice; salută faptul că direcția a contribuit la redactarea propunerii adoptate de Birou în iulie 2022 pentru modificarea normelor privind utilizarea creditelor aferente finanțării grupurilor politice; constată că modificarea ia în considerare situația creată de pandemia de COVID-19 și oferă, cu titlu de excepție, o metodă pentru menținerea plafonului de reportare a fondurilor necheltuite din 2022 în 2023 la 75 % în loc de 50 %; constată cu satisfacție că DG FINS a fost implicată, de asemenea, în munca de revizuire a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1141/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene JO L 317, 4.11.2014, p. 1.;

125.salută eforturile susținute depuse în decursul anului 2022 pentru digitalizarea proceselor, inclusiv dezvoltarea de noi funcționalități și modernizarea designului aplicației e-Portal; constată cu satisfacție că rata de utilizare a aplicației a crescut în urma acestei modernizări;

126.reamintește că sindromul post-COVID necesită îngrijire pe termen lung și face încă obiectul unor activități de cercetare intensivă; constată că există pacienți pe termen lung în rândul deputaților în Parlamentul European, al personalului și al APA, care au nevoie de asistență continuă; regretă că normele actuale ale Sistemului comun de asigurări de sănătate nu prevăd rambursări adecvate, lăsându-i pe cei în cauză cu o povară financiară uriașă; subliniază că astfel de condiții nefavorabile similare se aplică multor persoane cu boli autoimune, care nu sunt recunoscute în mod corespunzător; solicită DG FINS și PMO să modifice normele de rambursare pentru a reflecta mai bine nevoile acestora;

127.salută organizarea de reuniuni de lucru pe teme specifice din domeniul achizițiilor publice, printre care gestionarea prețurilor de licitație și combaterea fraudelor; ia act de studiile comparative și de fezabilitate care s-au încheiat cu concluzii favorabile modelului Comisiei bazat pe achiziții publice electronice;

128.observă că DG FINS coordonează serviciile legate de organizarea de deplasări adaptate nevoilor deputaților și toate serviciile administrative ale Parlamentului, inclusiv agenția de voiaj; salută faptul că DG FINS, în parteneriat cu agenția de voiaj, a făcut eforturi pentru a automatiza gestionarea rambursării cheltuielilor de transport feroviar ale deputaților; constată că 2022 a fost penultimul an de dinaintea încetării contractului cu agenția actuală; reiterează faptul că noua agenție selectată ar trebui să fie în măsură să ofere soluții mai flexibile și cu prețuri mai bune pentru deputați, similare cu ofertele disponibile pe piața deschisă;

129.este îngrijorat că în 2022 au fost descoperite cinci cazuri de suspiciune de fraudă în care unii deputați au pretins că au folosit un anumit mijloc de transport, în timp ce, de fapt, au folosit altul mai ieftin; observă că se așteaptă emiterea a două ordine de recuperare în valoare totală de 39 807 EUR și că celelalte cazuri fac în prezent obiectul unor investigații suplimentare, acestea acoperind mai multe exerciții financiare și putând ajunge la 801 000 EUR;

130.reamintește anunțul făcut la reuniunea Biroului din 7 martie 2022 privind înființarea unui grup de lucru ad-hoc al Biroului privind indemnizația pentru cheltuieli generale (ICG), care are sarcina de a evalua în raport cu experiența dobândită în cursul celei de a 9-a legislaturi cum este pusă în aplicare decizia Biroului din 2 iulie 2018 care stabilește o listă de cheltuieli care pot fi decontate din ICG; observă că la reuniunea sa din 17 octombrie 2022 Biroul a adoptat o serie de amendamente la Normele de aplicare a Statutului deputaților în Parlamentul European (NASD), care clarifică normele aplicabile dreptului la ICG și modului de a o folosi și măsurile menite să crească transparența și să asigure o mai mare securitate juridică în ceea ce privește dreptul de a primi această indemnizație; subliniază că grupul de lucru ad-hoc a fost invitat să ia în considerare în mod corespunzător aspectele legate de transparență, răspundere și buna gestiune financiară a fondurilor puse la dispoziția deputaților, ținând seama de principiul libertății și independenței mandatului parlamentar și de obiectivul de a nu se crea sarcini administrative inutile pentru deputați, birourile acestora și serviciile Parlamentului;

131.subliniază că în 2022 au fost depuse doar 32 de declarații voluntare privind utilizarea ICG de către 26 de deputați, dintre care 29 conțineau un raport al auditorului; salută eforturile depuse de secretariat pentru a încuraja deputații să utilizeze mai des aceste opțiuni;

132.subliniază că deputații sunt liberi să documenteze utilizarea fondurilor din ICG, în detaliu sau în funcție de tipul de cheltuieli, de sine stătător sau cu sprijinul unui auditor extern, și să dispună publicarea integrală sau parțială a acestor informații pe pagina lor de pe site-ul web al Parlamentului, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Parlamentului European; salută faptul că în NASD a fost inclusă o listă simplificată a tipurilor de cheltuieli și că a fost adoptat, de asemenea, un amendament care clarifică posibilitatea ca deputații să utilizeze ICG în cazul epuizării altor indemnizații;

133.reamintește că OLAF are competența de a investiga suspiciunile de abateri grave ale personalului Uniunii și ale membrilor instituțiilor Uniunii, inclusiv posibilele încălcări ale Codului de conduită a deputaților în Parlamentul European; constată că în 2022 nu a existat niciun caz în care OLAF să fi solicitat accesul la birourile sau conturile de e-mail ale deputaților; ia act de faptul că ar putea fi finalizată o procedură de consolidare a mandatului OLAF în Parlament în cazurile în care există suspiciuni întemeiate cu privire la deputați individuali, atunci când acest lucru este strict necesar și proporțional pentru cercetări și cu respectarea deplină a confidențialității, în conformitate cu principiul imunităților, astfel cum este prevăzut în Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene; își reiterează apelul adresat Biroului de a institui fără întârziere o astfel de procedură;

134.ia act de faptul că, în 2022, OLAF a investigat 32 de cazuri în care a fost implicat Parlamentul pe teme legate, în special, de drepturile financiare și sociale ale deputaților, de finanțarea structurilor politice și de îndeplinirea obligațiilor profesionale de către personal; subliniază că OLAF a emis 14 rapoarte, dintre care unele au avut mai multe recomandări, dintre care 5 au inclus recomandări financiare, 5 au inclus recomandări disciplinare, 1 a inclus o recomandare administrativă, iar 7 nu au inclus nicio recomandare; ia act de faptul că, în 2022, Parchetul European (EPPO) a investigat 4 cazuri în care a fost implicat Parlamentul în chestiuni legate de drepturile financiare și sociale ale deputaților și de finanțarea structurilor politice; constată că niciuna dintre investigațiile efectuate de EPPO în 2022 nu a fost încheiată în același an; întreabă administrația dacă recomandările formulate de OLAF au fost puse în aplicare în totalitate, în măsura în care este posibil din punct de vedere juridic, și dacă sumele expuse riscului au fost recuperate și solicită acesteia să furnizeze un rezumat, fără date sensibile, al tipologiei cazurilor investigate pentru a putea trage concluzii și a aduce îmbunătățiri;

135.ia act de faptul că Parlamentul a respins în mod sistematic solicitările OLAF de a efectua inspecții la birourile deputaților și de a avea acces la serverele și dispozitivele lor electronice; subliniază că deputații sunt protejați de lipsa răspunderii pentru voturile și opiniile exprimate în exercitarea atribuțiilor lor, precum și de protecția împotriva urmăririlor penale și a restricțiilor privind libertatea lor personală în timpul sesiunilor Parlamentului; reamintește că OLAF poate intra în birourile deputaților numai după ce Președintele Parlamentului acordă accesul în urma unei cereri formulate de o autoritate responsabilă a unui stat membru, în majoritatea cazurilor un judecător; reamintește că OLAF trebuie să respecte aceste limite în îndeplinirea sarcinilor și investigațiilor sale și subliniază că presupusele abateri nu pot fi utilizate ca pretext pentru a solicita acces direct;

136.regretă că, deși în ultimii 12 ani au fost înregistrate cel puțin 25 de încălcări ale Codului de conduită de către deputați, președinții Parlamentului nu au impus nici măcar o singură dată o sancțiune financiară unui deputat; solicită Președintei să aibă în vedere posibilitatea de a aplica sancțiuni financiare atunci când se dovedește că deputații au încălcat Codul de conduită, pentru a se asigura efectul disuasiv al sancțiunilor;

137.ia act de faptul că, în anul 2022, suma de 261 891 EUR a fost recuperată de Parlamentul European de la deputați în mod individual la linia bugetară de venituri 3300 „Rambursarea sumelor plătite în mod necuvenit”; constată că o mare parte din această sumă nu este legată de indemnizația de asistență parlamentară; constată că, în general, sumele recuperate la linia bugetară de venituri 3300 (de la deputați în mod individual, dar și de la grupuri politice/partide/fundații, terți, personal, alte persoane etc.) reprezintă în cea mai mare parte recuperări tehnice, cum ar fi regularizarea sumelor cheltuite în legătură cu contracte care au evoluat sau au fost reziliate și, în majoritatea lor, nu se referă la APA; observă că aceste sume includ și cazuri care se referă la rambursări voluntare efectuate de un număr limitat de deputați și la cazul specific al corecțiilor, care s-au datorat fie unor erori administrative în calculele PE, fie modificării retroactive a normelor în unele state membre și compensării; constată că modificările condițiilor contractuale și eventualele recuperări aferente în urma adaptărilor validate ale condițiilor contractuale intră, de asemenea, în această categorie;

138.reamintește că Direcția Generală Inovare și Asistență Tehnică (DG ITEC) furnizează Parlamentului servicii și echipamente de tehnologii ale informației și comunicațiilor (TIC), servicii de videoconferință și servicii multimedia, precum și servicii de publicare și tipar; constată că, la 31 decembrie 2022, existau 543 de membri ai personalului, dintre care 349 erau funcționari, 53 agenți temporari și 141 agenți contractuali;

139.constată că creditele finale ale DG ITEC au fost de 134 808 679 EUR în 2022, reprezentând 6,2 % din bugetul Parlamentului; subliniază că din această sumă a fost angajat un total de 134 439 573 EUR; salută faptul că s-a utilizat o proporție mare a creditelor;

140.salută faptul că DG ITEC lucrează în parteneriat cu Direcția Generală pentru a livra un mediu de lucru centrat pe utilizatori, sigur, hibrid și bazat pe date pentru deputați și membrii personalului; constată cu satisfacție că direcția promovează implementarea sustenabilă și responsabilă a tehnologiilor inovatoare precum inteligența artificială și analiza datelor pentru a îmbunătăți capabilitățile decizionale ale serviciilor Parlamentului;

141.reamintește valoarea adăugată a software-ului liber și cu sursă deschisă în îmbunătățirea securității, întrucât acesta permite Parlamentului să identifice și să remedieze deficiențele, să mențină controlul asupra datelor prin găzduirea lor în serverele sale și prin identificarea de soluții în concordanță cu propriile specificații, fiind totodată în măsură să evite efectele de dependență față de furnizor; reamintește că selectarea software-ului utilizat ar trebui să fie ghidată doar de standarde înalte de securitate cibernetică;

142.constată că activitățile de apărare cibernetică ale Parlamentului au fost marcate puternic de un peisaj tot mai dens al amenințărilor și riscurilor cibernetice în jurul Parlamentului și al celorlalte instituții, organe și agenții ale Uniunii; salută faptul că CERT-UE a utilizat resurse suplimentare pentru a oferi orientare Parlamentului în domeniul aplicațiilor pentru infrastructura cloud, al informațiilor operative avansate privind amenințările cibernetice și al monitorizării non-stop a perimetrului de securitate, precum și al identificării vulnerabilităților;

143.salută crearea în 2022 a Direcției pentru securitate cibernetică, responsabilă cu securitatea informațiilor și formată din trei unități, care se ocupă de operațiunile de securitate, politica de securitate și riscurile la adresa securității; îndeamnă Parlamentul să își mențină eforturile și să investească mai mult în securitatea cibernetică; salută faptul că DG ITEC a oferit posibilitatea verificării echipamentelor IT pentru detectarea eventualelor probe ale prezenței unor programe de spionare precum Pegasus și invită DG ITEC să lucreze în continuare în acest sens;

144.constată că, având în vedere utilizarea tot mai extinsă a dispozitivelor mobile, DG ITEC a realizat în 2022 un studiu general în vederea planificării unor îmbunătățiri ale rețelei Wi-Fi din clădirile Parlamentului; constată că, în 2022, clădirea Spaak din Bruxelles a fost consolidată prin instalarea a 351 de antene suplimentare; recunoaște eforturile depuse pentru îmbunătățirea rețelei Wi-Fi din clădirile Parlamentului; solicită îmbunătățirea în continuare a rețelei mobile din clădirile Parlamentului de la Strasbourg, pentru a îmbunătăți semnalul de telefonie mobilă;

145.subliniază că inflația de la nivel mondial, împreună cu problemele lanțurilor de aprovizionare, generează creșteri ale costurilor în multiple domenii, de la hardware la serviciile profesionale; salută faptul că DG ITEC a modificat ordinea priorităților în materie de investiții IT în curs; salută ciclul de guvernanță IT nou și mai rapid care face parte din programul IT Agile al DG ITEC;

146.constată că pandemia de COVID-19 a impulsionat transformarea digitală accelerată a Parlamentului din ultimii ani; subliniază trecerea la un Parlament hibrid, cu modalități de lucru complet flexibile care variază de la prezența fizică până la un mediu de lucru complet digital; salută reziliența de care a dat dovadă Parlamentul în fața pandemiei de COVID-19 și faptul că răspunsul său a fost rapid și flexibil, beneficiind de investițiile anterioare în digitalizare;

147.reamintește cererea de lungă durată a comunității persoanelor cu deficiențe de auz privind posibilitatea de a depune petiții în limbajele naționale ale semnelor utilizate în Uniune; ia act de discuțiile purtate în cadrul reuniunilor Comisiei pentru petiții din 29.11.2023 și 19.3.2024, care abordează în mod specific petiția nr. 1056/2016 și subliniază angajamentul Parlamentului de a îmbunătăți accesibilitatea pentru toți cetățenii europeni; reamintește că Regulamentul de procedură al Parlamentului prevede ca petițiile să fie depuse în scris; invită administrația Parlamentului să pună în aplicare modificările necesare în Portalul pentru petiții pentru a le permite petiționarilor să își sprijine petiția scrisă printr-o traducere înregistrată video în limbajul semnelor; încurajează administrația să invite părțile interesate relevante, inclusiv reprezentanți ai comunității persoanelor cu deficiențe de auz, să ofere contribuții și feedback în cursul procesului de punere în aplicare pentru a asigura eficacitatea și caracterul incluziv al măsurilor propuse;

148.salută faptul că portalul de semnătură digitală (DiSP) permite deputaților să semneze digital documentele, ceea ce îmbunătățește eficiența, trasabilitatea și transparența procedurilor; constată că, indiferent de posibilitatea de a trimite amendamente semnate în plen către serviciile plenare prin e-mail sau prin intermediul portalului de transfer al PE, semnarea amendamentelor în plen este în continuare o procedură învechită și împovărătoare; invită Biroul să ia măsurile necesare pentru a introduce în viitor posibilitatea ca deputații să semneze digital amendamentele din plen;

149.reamintește că misiunea Direcției Generale Securitate și Siguranță (DG SAFE) este de a anticipa, a preveni și a reduce riscurile și amenințările la adresa securității Parlamentului și a deputaților și membrilor personalului acestuia, prin utilizarea unei abordări bazate pe riscuri care ține seama în mod corespunzător de natura democratică a instituției și de valorile pe care se întemeiază aceasta, în special deschiderea și transparența; constată că, la 31 decembrie 2022, existau 882 de membri ai personalului, dintre care 170 erau funcționari, 22 agenți temporari și 690 agenți contractuali;

150.constată că creditele finale ale DG SAFE au fost de 29 507 334 EUR în 2022, reprezentând 1,4 % din bugetul Parlamentului; subliniază că din această sumă a fost angajat un total de 28 370 796 EUR; salută faptul că s-a utilizat o proporție mare a creditelor;

151.salută internalizarea serviciilor generale de securitate din Luxemburg care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2022; confirmă dificultatea atragerii și recrutării de personal specializat în domeniul securității din toate statele membre, în condițiile oferite în cadrul grupei I de funcții; reamintește situația specială din Luxemburg, unde salariul oferit în această grupă de funcții este mai mic decât salariul minim interprofesional de la nivel național, forțând Parlamentul să recurgă la compensare socială;

152.semnalează cererea crescută ca DG SAFE să furnizeze servicii suplimentare și excepționale de securitate și siguranță în toate punctele de lucru, pentru un număr tot mai mare de evenimente la scară largă; recunoaște că reprezintă o provocare pentru serviciile de securitate ale Parlamentului, care dispun de un număr fix de agenți, să răspundă pozitiv acestor nevoi în creștere;

153.salută revenirea la normal a numărului de vizitatori ca urmare a relaxării restricțiilor legate de pandemia de COVID-19 în 2022; este preocupat că lipsa de spațiu pentru primirea și acreditarea participanților la evenimentele și conferințele de la Bruxelles ar putea reprezenta un risc pentru securitatea Parlamentului;

154.subliniază că este important să se planifice cu atenție, din timp, proiectele legate de birourile de legătură ale Parlamentului European și de centrele Europa Experience, pentru a se putea estima cu atenție cheltuielile cu serviciile și echipamentele de securitate și siguranță;

155.salută politica de toleranță zero a Parlamentului față de hărțuire și campaniile de conștientizare desfășurate; subliniază că Codul comportamentului adecvat al deputaților în Parlamentul European urmărește să garanteze că deputații se comportă față de toți cei care lucrează în Parlament cu demnitate, curtoazie și respect și fără prejudecăți sau discriminare; reamintește că în 2022 au participat 56 de deputați la sesiunea de formare; constată că, din noiembrie 2018, când au fost organizate primele cursuri, au participat la sesiunea de formare 324 de deputați actuali (46%), plus 56 de deputați al căror mandat s-a încheiat între timp; constată că în 2022 au participat 106 membri ai personalului și APA la cursurile de formare împotriva hărțuirii; observă cu îngrijorare că există în continuare cazuri de hărțuire, în ciuda activităților desfășurate pentru a elimina hărțuirea de la locul de muncă;

156.reamintește că s-a solicitat în descărcările de gestiune anterioare realizarea de cursuri de formare obligatorii privind combaterea hărțuirii pentru toți deputații și APA, precum și pentru personal, inclusiv persoanele cu funcții de conducere din diferite direcții generale și grupuri politice; recunoaște că, pentru a contribui la crearea unui mediu de lucru mai bun în Parlamentul European și pentru a evita orice abuz de putere, la 10 iulie 2023, Biroul a aprobat și un concept de formare privind gestionarea cu succes a echipelor și prevenirea hărțuirii; salută eforturile Biroului pentru ca sesiunea de formare privind combaterea hărțuirii să devină obligatorie pentru toți deputații, șefii de unitate, directorii și directorii generali;

157.subliniază că ar trebui să existe o formare obligatorie împotriva hărțuirii pentru deputați, APA și membrii personalului și că toți membrii personalului, inclusiv personalul medical care joacă un rol în procedurile de combatere a hărțuirii, ar trebui să fie instruiți în mod special pentru aceste proceduri;

158.subliniază că Comitetul consultativ privind hărțuirea și prevenirea acesteia la locul de muncă a primit două plângeri în 2022, depuse de doi stagiari; observă că, în plus, un membru al personalului a contactat comitetul pentru consultanță;

159.subliniază că Comitetul consultativ care se ocupă de plângerile de hărțuire implicând deputați are competența de a examina acuzațiile de hărțuire psihologică sau sexuală aduse deputaților de membri ai personalului din toate categoriile, inclusiv APA, stagiari, experți naționali detașați și personal al grupurilor politice; constată că, în vederea consolidării suplimentare a politicilor Parlamentului împotriva hărțuirii, Biroul a adoptat la 20 noiembrie 2023 o serie de modificări suplimentare ale normelor privind funcționarea Comitetului consultativ care se ocupă de plângerile de hărțuire implicând deputați; își reiterează apelul adresat Biroului de a include experți independenți în chestiuni legate de hărțuire în ambele comitete consultative, care să le ofere asistență în îndeplinirea sarcinilor lor;

160.reliefează că hărțuirea sexuală și psihologică nu este acceptabilă în niciun caz; reamintește că Parlamentul a introdus cu succes mai multe puncte de contact pentru a trata cazurile de hărțuire, cum ar fi Comitetul consultativ care se ocupă de plângerile de hărțuire depuse împotriva deputaților, Comitetul consultativ privind hărțuirea și prevenirea acesteia la locul de muncă, precum și consilieri confidențiali; este foarte preocupat de dezvăluirile din mass-media privind presupusa hărțuire sexuală de către un deputat începând din vara anului 2022, fără să fi fost luate măsuri; reamintește că toate grupurile politice sunt puternic încurajate să raporteze cazurile potențiale acestor comitete și că înființarea unor structuri externe cu același scop duce la eludarea protocolului Parlamentului de combatere a hărțuirii și la instituirea unui sistem pe două niveluri; subliniază că acest lucru duce la o incertitudine gravă pentru victime și stabilește norme diferite pentru diferitele partide politice;

161.constată că, în 2022, 13 membri ai personalului (față de 9 în 2021) au solicitat asistență de la instituție, în temeiul articolului 24 din Statutul funcționarilor; observă că 6 din aceste cazuri (față de 5 în 2021) aveau ca obiect presupusa hărțuire; subliniază că niciunul dintre membrii personalului în cauză nu erau funcționari, ci toți șase erau APA sau foști APA;

162.consideră că hărțuirea asistentului parlamentar de către alți asistenți parlamentari sau funcționari ai Parlamentului ar trebui, de asemenea, să fie luată în considerare;

163.reamintește că membrii personalului instituțiilor Uniunii au obligația de a raporta orice informații care indică acte de corupție, fraudă și alte nereguli grave pe care le descoperă în cadrul exercitării atribuțiilor; constată că Parlamentul a înregistrat un caz de avertizare în interes public în 2022; salută activitatea constantă desfășurată în 2022 pentru actualizarea normelor interne de punere în aplicare a articolului 22 litera (c) din Statutul funcționarilor din 4 decembrie 2015 cu norme interne mai cuprinzătoare și mai detaliate; salută faptul că la 20 noiembrie 2023 s-a adoptat o decizie a Biroului privind normele interne aplicabile avertizării în interes public, care se aplică de la 1 decembrie 2023, inclusiv dispoziții privind protecția avertizorilor, transmiterea probelor către OLAF și, dacă este cazul, către EPPO, precum și termene pentru tratarea plângerilor;

164.ca urmare a Avizului Biroului nr. 18/2023 privind normele interne de avertizare în interes public și a obligațiilor impuse APA și membrilor personalului de a raporta orice încălcări, consideră că este imperativ ca toate serviciile din cadrul Parlamentului să fie, de asemenea, obligate să raporteze orice informație pe care o dețin cu privire la fraude, încălcări ale normelor financiare sau orice comportament care încalcă codul etic al Parlamentului; menționează că această obligație se aplică tuturor acestor informații, indiferent de nivelul de confidențialitate al lor, și ar trebui raportate serviciului relevant din cadrul Parlamentului;

165.constată că deficitul actuarial al Fondului facultativ de pensii (VPF) la 31 decembrie 2021 se ridica la 379 de milioane EUR (față de 371,4 milioane EUR la 31 decembrie 2020); salută modificările aduse de Biroul Parlamentului la articolul 76 din NASD în ceea ce privește regimul de pensii suplimentare (facultativ), care a intrat în vigoare la 1 iulie 2023 și care vizează reducerea obligațiilor viitoare în materie de pensii de la 362,7 milioane EUR la aproximativ 139 de milioane EUR, precum și a deficitului actuarial al fondului de la 310 milioane EUR la o sumă estimată de 86 de milioane EUR;

166.salută cele mai recente decizii adoptate de Birou; reamintește că problema va trebui totuși să fie abordată în viitor, întrucât se așteaptă ca fondul să-și epuizeze activele până cel târziu în 2027; ia act de faptul că Parlamentul nu este implicat în gestionarea portofoliului de investiții al VPF; solicită însă administratorului fondului să efectueze o evaluare adecvată a potențialului risc reputațional care decurge din investițiile sale; constată că membrilor Biroului li s-a pus la dispoziție și evaluarea juridică a celor mai recente hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene și a consecințelor acestora pentru deciziile viitoare ale Biroului, astfel încât aceștia să poată decide în cunoștință de cauză; constată că pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene există proceduri de recurs pendinte și că problema va trebui să fie abordată din nou după pronunțarea hotărârilor în aceste cauze;

167.solicită administrației și Biroului să se ocupe din nou de această chestiune numai după efectuarea evaluării juridice a CJUE pentru a analiza viitorul VPF;

168.reamintește că Regulamentul financiar stabilește informațiile care trebuie furnizate autorității bugetare și publicului cu privire la contractele atribuite de către Parlament; ia act de faptul că Regulamentul financiar prevede obligația de a publica contractele atribuite cu o valoare mai mare de 15 000 EUR, această valoare indicând pragul peste care organizarea unei proceduri de atribuire competitive devine obligatorie; constată că, dintr-un total de 194 de contracte atribuite în 2022, 63 s-au bazat pe proceduri deschise, cu o valoare de 359,3 milioane EUR, iar 1 pe o procedură restrânsă, valoarea acestuia fiind de 460 000 EUR; constată că 126 de contracte au fost atribuite prin proceduri de negociere, valoarea lor însumând 48 de milioane EUR;

169.constată că numărul total de contracte atribuite a scăzut în 2022 (194) față de 2021 (221); constată reducerea substanțială a sumelor contractate, care în 2022 au totalizat 410 milioane EUR, față de 1 016 milioane în 2021;

170.ia act de următoarea defalcare pe tip de contracte a contractelor atribuite în 2022 și 2021, inclusiv a contractelor imobiliare:

Tipul contractului

2021

2022

Număr

Procent

Număr

Procent

Clădiri

8

3,6 %

2

1 %

Servicii

176

79,6 %

169

87 %

Produse

27

12,2 %

17

9 %

Lucrări

10

4,5 %

6

3 %

Total

221

100 %

194

100 %

Tipul contractului

2021

2022

Suma

Procent

Suma

Procent

Clădiri

168 302 638

17 %

27 804 776

7 %

Servicii

634 689 038

62 %

283 779 269

69 %

Produse

136 777 513

13 %

47 817 885

12 %

Lucrări

76 247 759

8 %

50 642 975

12 %

Total

1 016 016 948

100 %

410 044 905

100 %

171.ia act de următoarea defalcare a contractelor atribuite în 2022 și 2021 pe tip de procedură utilizată, în funcție de număr și valoare:

Tipul procedurii

2021

2022

Număr

Procent

Număr

Procent

Procedură deschisă

78

35 %

63

32,5 %

Procedură de negociere

135

61 %

126

65 %

Procedură restrânsă

2

1 %

1

0,5 %

Excepțională

2

1 %

1

0,5 %

Lista CEI

2

1 %

1

0,5 %

Sistem dinamic de achiziție

1

0,5 %

0

0 %

Parteneriat pentru inovare

0

0 %

0

0 %

PO accelerată

1

0,5 %

1

0,5 %

Concurs

0

0 %

1

0,5 %

Total

221

100 %

194

100 %

172.constată că în 2022 creditele înscrise la postul bugetar 400, atribuite grupurilor politice și deputaților neafiliați, au fost utilizate după cum urmează Toate sumele sunt exprimate în mii EUR.:

Grupul

2022

2021

Credite anuale

Resurse proprii și credite reportate

Cheltuieli

Rata de utilizare a creditelor anuale

Sume reportate în exercițiul următor

Credite anuale

Resurse proprii și credite reportate

Cheltuieli

Rata de utilizare a creditelor anuale

Sume reportate în exercițiul următor

Partidul Popular European (PPE)

16 739

12 640

18 651

111,42 %

10 729

16 750

10 229

13 646

81,47 %

12 562

Alianța Progresivă a Socialiștilor și Democraților (S&D)

13 804

10 258

15 016

108,78 %

9 046

13 584

9 829

12 295

90,51 %

10 188

Renew Europe (fosta Alianță a Liberalilor și Democraților pentru Europa – ALDE)

9 799

6 950

11 384

116,18 %

5 365

9 192

6 948

6 997

76,12 %

6 894

Verzi/Alianța Liberă Europeană (Verts/ALE)

6 941

5 196

7 964

114,74 %

4 173

6 927

4 891

6 126

88,43 %

5 196

Identitate și Democrație (ID)

6 348

5 157

6 958

109,61 %

4 547

6 874

4 762

5 940

86,42 %

5 155

Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR)

6 184

3 847

6 960

112,55 %

3 071

6 005

3 982

6 269

104,39 %

3 718

Stânga – Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică (GUE/NGL)

3 858

2 036

4 498

116,59 %

1 396

3 806

2 266

4 036

106,05 %

2 036

Deputați neafiliați

2 326

861

994

42,72 %

1 520

1 862

1 041

595

31,94 %

861

Total

66 000

46 945

72 426

109,74 %

39 846

65 000

43 948

55 904

86,01 %

46 611

173.consideră de bun augur că auditorii externi independenți pentru grupurile politice au emis doar opinii fără rezerve pentru exercițiul financiar 2022;

174.reamintește că rolul acestor credite este de a acoperi cheltuielile legate de activitățile politice ale Uniunii și că grupurile politice răspund în fața Parlamentului pentru utilizarea lor;

175.constată că în 2022 Autoritatea a conferit partidelor politice europene și fundațiilor politice europene dreptul de a fi ascultate și posibilitatea de a lua măsuri de remediere în 9 cazuri; constată, de asemenea, că aceste cazuri vizau cerințele de raportare, normele privind veniturile și activitățile comune; subliniază că controlul timpuriu efectuat de Autoritate arată că măsurile de remediere imediat relevante au fost puse în aplicare de partidele și fundațiile politice europene respective în toate aceste cazuri; ia act de faptul că Autoritatea va continua să monitorizeze aplicarea măsurilor de remediere, care trebuie să aibă efecte de durată și să asigure conformitatea susținută în domeniile vizate; salută faptul că în 2022 nu a fost nevoie să fie impusă nicio sancțiune;

176.salută faptul că, în cadrul pregătirilor pentru alegerile europene din 2024, Autoritatea consolidează în mod activ rețelele de cooperare prin explorarea unor parteneriate suplimentare în materie de apărare a integrității democratice;

177.constată cu îngrijorare că Autoritatea raportează că întâmpină probleme din cauza resurselor umane insuficiente; subliniază că problema va deveni, probabil, și mai presantă din cauza provocărilor care cresc odată cu apropierea alegerilor europene din 2024, inclusiv, în special, a nevoii de a proteja integritatea democratică împotriva formelor noi de ingerințe străine, precum și a necesității de implementare administrativă a eventualelor sarcini noi care ar putea intra în responsabilitatea Autorității ca urmare a negocierilor în curs privind reformarea Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1141/2014;

178.reamintește rolul-cheie jucat de o democrație europeană dinamică și robustă, susținută de pluralismul partidelor politice la nivelul Uniunii; subliniază, prin urmare, că trebuie asigurate condiții de concurență echitabile și că trebuie controlată conformarea la acestea, cu respectarea deplină a drepturilor procedurale; apreciază, în acest sens, activitatea esențială a Autorității, care, independent și în strânsă cooperare cu Parlamentul, asigură respectarea cadrului juridic de către partidele și fundațiile politice europene, asigură transparența pentru cetățeni și contribuie la integritatea alegerilor europarlamentare;

179.constată că, în 2022, creditele înscrise la postul bugetar 402 au fost utilizate după cum urmează Toate sumele sunt exprimate în mii EUR.:

Partid (2022)

Abreviere

Resurse proprii

Contribuția finală a PE( Compusă din a doua parte a finanțării finale din 2021 și prima parte a finanțării finale pentru 2022, în conformitate cu Decizia Biroului din 26 februarie 2024.)

Total venituri

Contribuția PE ca % din cheltuielile rambursabile (max. 90 %)

Excedent de venituri (transfer în rezerve sau pierdere)

Partidul Popular European

PPE

1 655 732

10 720 235

12 375 967

90 %

448 128

Partidul Socialist European

PSE

1 010 502

7 204 815

8 215 317

90 %

675 194

Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa

ALDE

1 177 316

6 448 482

7 625 798

90 %

560 139

Partidul Verde European

PVE

661 160

5 384 834

6 045 994

90 %

846 993

Partidul Stângii Europene

EL

290 086

2 336 264

2 626 350

90 %

40 396

Partidul Democrat European

PDE

176 754

1 257 070

1 433 824

90 %

127 134

Alianța Liberă Europeană

ALE

112 712

928 957

1 041 669

90 %

100 217

Partidul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni

Partidul ECR

515 571

1 958 597

2 474 168

90 %

-

Mișcarea Politică Creștină Europeană

MPCE

72 331

615 809

688 140

90 %

—

Partidul Identitate și Democrație

Partidul ID

331 742

618 311

950 053

74 %

—

TOTAL

 

6 003 906

37 473 375

43 477 281

 

2 798 201

180.constată că, în 2022, creditele înscrise la postul bugetar 403 au fost utilizate după cum urmează Toate sumele sunt exprimate în mii EUR.:

Fundație (2022)

Abreviere

Afiliată partidului

Resurse proprii

Cuantumul final al subvenției PE

Total venituri

Subvenția PE ca % din costurile eligibile (max. 95 %)

Excedent de venituri (transfer în rezerve sau pierdere)

Centrul pentru Studii Europene „Wilfried Martens”

WMCES

PPE

643 606

5 963 141

6 606 747

95,00 %

235 689

Fundația pentru Studii Progresive Europene

FEPS

PSE

613 626

4 959 360

5 572 986

95,00 %

288 687

Forumul Liberal European

ELF

ALDE

306 991

2 636 977

2 943 968

91,06 %

—

Fundația Ecologistă Europeană

GEF

PVE

182 933

2 088 792

2 271 726

95,00 %

—

Transformă Europa

TE

EL

77 965

1 191 366

1 269 331

95,00 %

3 696

Institutul Democraților Europeni

IED

PDE

42 791

502 109

544 899

95,00 %

—

Fundația Coppieters

Coppieters

ALE

77 009

561 149

638 158

95,00 %

23 981

Noua Direcție – Fundația pentru Reformă în Europa

ND

Partidul ECR

384 557

2 052 425

2 436 982

92,97 %

—

Sallux

SALLUX

MPCE

21 233

401 927

423 160

94,98 %

—

Fundația „Association pour l'Identité et Démocratie”

Fundația ID

Partidul ID

46 893

577 027

623 920

95,00 %

—

TOTAL

2 397 604

20 934 273

23 331 877

 

552 053