A.întrucât Uniunea a fost întemeiată pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, prevăzute la articolul 2 din TUE, reflectate în Cartă și incluse în tratatele internaționale privind drepturile omului; întrucât aceste valori, care sunt comune statelor membre, constituie fundamentul drepturilor de care se bucură locuitorii UE;

B.întrucât orice risc clar de încălcare gravă de către un stat membru a valorilor stabilite la articolul 2 din TUE nu privește numai statul membru respectiv în care se materializează acest risc, ci are un impact și asupra celorlalte state membre, asupra încrederii reciproce între acestea, asupra naturii înseși a Uniunii și asupra drepturilor fundamentale de care se bucură cetățenii săi în temeiul dreptului Uniunii;

C.întrucât domeniul de aplicare al articolului 7 din TUE nu se limitează la obligațiile care decurg din tratate, spre deosebire de articolul 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), și întrucât UE poate determina dacă există un risc clar de încălcare gravă a valorilor comune în domeniile care intră în sfera de competență a statelor membre;

D.întrucât, în 2018, la propunerea Parlamentului European, Consiliul a inițiat procedura prevăzută la articolul 7 alineatul (1) din TUE pentru a răspunde unui risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a valorilor menționate la articolul 2 din TUE; întrucât, de la începutul procedurii, în cadrul Consiliului au avut loc șase audieri privind situația din Ungaria în temeiul procedurii prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din TUE, însă Consiliul nu a încercat încă să stabilească dacă există un astfel de risc și nu a adresat nicio recomandare guvernului Ungariei;

E.întrucât Regulamentul privind condiționalitatea legată de statul de drept este extrem de important, deoarece este instrumentul care asigură protecția eficace a fondurilor UE;

F.întrucât Comisia a decis să acorde Ungariei 0,9 miliarde EUR sub formă de prefinanțare în cadrul programului REPowerEU; întrucât această prefinanțare poate fi acordată fără condiții, dar nu și fără controale;

G.întrucât, în rezoluția sa din 15 septembrie 2022, Parlamentul a determinat că, de la lansarea procedurii în temeiul articolului 7 alineatul (1) din TUE, au persistat ori au devenit considerabil mai pronunțate mai multe motive de îngrijorare cu privire la respectarea de către Ungaria a valorilor consacrate la articolul 2 din TUE, inclusiv în ceea ce privește independența sistemului judiciar, corupția, conflictele de interese, independența și pluralismul mass-mediei, funcționarea sistemului constituțional și electoral, precum și spațiul civic;

H.întrucât, de la adoptarea rezoluției menționate, situația din unele dintre aceste domenii a înregistrat îmbunătățiri limitate, în majoritatea domeniilor a rămas alarmantă, iar în altele s-a deteriorat și mai mult; întrucât în urma acțiunilor guvernului ungar au apărut noi probleme grave;

I.întrucât, în aprilie 2024, zeci de mii de cetățeni ai Ungariei au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva acaparării statului și împotriva corupției;

J.întrucât, în 2023, guvernul din Ungaria a adoptat un pachet legislativ de reforme judiciare care vizează îmbunătățirea anumitor aspecte ale independenței sistemului judiciar, inclusiv consolidarea independenței Consiliului Judiciar Național (CJN); întrucât pe lista neexhaustivă a deficiențelor grave din sistemul judiciar, care sunt legate de statul de drept și care rămân nesoluționate, se află și următoarele:–normele referitoare la inamovibilitatea actualului președinte al Curia, instanța supremă din Ungaria;–lipsa unor garanții și măsuri de protecție semnificative privind independența Curia;–lipsa transparenței și a automatizării sistemului de repartizare a cauzelor în cadrul Curia și lipsa transparenței în ceea ce privește normele prin care se stabilește componența completelor de judecată;–presiunea politică și administrativă asupra independenței CJN și a membrilor săi, inclusiv prin campanii de denigrare;–normele referitoare la numirea, promovarea și inamovibilitatea judecătorilor;–lipsa unor garanții și măsuri de protecție semnificative privind independența judecătorilor care efectuează controlul jurisdicțional al deciziilor administrative;–numărul tot mai mare al obstacolelor pentru sesizările preliminare adresate Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE);–norme deficitare privind imunitatea și procedurile disciplinare împotriva procurorilor și judecătorilor;–ingerința politică în activitatea serviciilor de urmărire penală și a procurorilor individuali;–lipsa unor servicii de sprijin eficiente pentru victimele criminalității;

K.întrucât pe lista neexhaustivă a deficiențelor grave și persistente legate de combaterea corupției și de conflictele de interese se află și următoarele:–absența unui istoric al anchetelor, urmăririlor penale și hotărârilor definitive privind cazurile de corupție la nivel înalt;–absența unor reglementări stricte privind activitățile de lobby, practica „ușilor turnante” și supravegherea eficace a declarațiilor de avere;–lipsa unor competențe corespunzătoare, a împuternicirilor, a accesului la informații și a resurselor adecvate în cadrul Autorității pentru Integritate;–lipsa consultării publice și a dezbaterilor privind măsurile de combatere a corupției;–lipsa răspunderii serviciilor de urmărire penală, inclusiv în cazurile de neglijență, de încălcare a obligațiilor și de practici infracționale;–ingerința politică în activitatea serviciilor de urmărire penală care vizează cazurile de corupție și infracționalitatea la nivel înalt;

L.întrucât pe lista neexhaustivă a deficiențelor grave și persistente legate de libertatea și pluralismul mass-medie se află și următoarele:–lipsa independenței funcționale a autorității pentru mass-media și a coordonatorului serviciilor digitale;–lipsa independenței editoriale și financiare a mass-mediei publice și lipsa pluralismului opiniilor politice în mass-media publică, care este utilizată de majoritatea aflată la guvernare pentru propagandă politică;–utilizarea abuzivă a publicității de stat în canalele de mass-media proguvernamentale și lipsa unor norme și a transparenței în această privință;–campanii de denigrare împotriva jurnaliștilor și a mass-mediei independente;–numărul tot mai mare de restricții privind accesul la informațiile publice;–lipsa unei anchete consistente cu privire la utilizarea programelor-spion împotriva jurnaliștilor de investigație și a profesioniștilor din domeniul mass-mediei;–concentrarea pieței mass-media și influența excesivă a guvernului asupra peisajului mediatic (inclusiv prin intermediul Fundației Central Europene pentru Presă și Media, respectiv KESMA în acronimul în limba ungară);–posibila anchetare a organelor de presă și a jurnaliștilor de către Oficiul pentru protecția suveranității (OPS);

M.întrucât pe lista neexhaustivă a deficiențelor grave și persistente legate de sistemul constituțional și electoral, precum și de sistemul de control și echilibru, se află și următoarele:–absența unor condiții de campanie echitabile în timpul alegerilor la nivel local și național și modificarea frecventă a codului electoral;–transparență și responsabilitate insuficiente în procesul de elaborare și adoptare a legilor;–continuarea „stării de pericol” oficiale, care acordă guvernului competențe extinse în situații de urgență și îi permite să suspende, în decretele de urgență, legile de nivel superior;–absența unui proces semnificativ de consultare a publicului larg cu privire la proiectele de lege importante;–neutralizarea competențelor organismelor independente și exercitarea unor presiuni asupra independenței acestora;–utilizarea unor proiecte de lege omnibus pentru a modifica diverse legi;

N.întrucât pe lista neexhaustivă a deficiențelor grave și persistente legate de funcționarea societății civile se află și următoarele:–efectul disuasiv al diferitelor legi care vizează restrângerea existenței și funcționării organizațiilor independente ale societății civile, cum ar fi legea privind transparența organizațiilor care primesc fonduri din străinătate și legea privind protecția suveranității naționale;–campaniile de denigrare și hărțuire împotriva reprezentanților organizațiilor societății civile;–lipsa finanțării publice a organizațiilor independente ale societății civile și sprijinul financiar al organizațiilor proguvernamentale sau al organizațiilor care au legături cu guvernul;–posibila supraveghere și anchetare de către SPO a organizațiilor societății civile și a reprezentanților acestora;

O.întrucât pe lista neexhaustivă a deficiențelor grave și persistente legate de protecția intereselor financiare ale UE se află și următoarele:–modul de funcționare a autorităților care execută bugetul UE;–nereguli, deficiențe și neajunsuri sistemice în domeniul achizițiilor publice, inclusiv o proporție ridicată de achiziții cu oferte unice și lipsa concurenței în sistemul de achiziții publice;–neajunsuri în cadrul mecanismelor de audit și de control menite să garanteze utilizarea judicioasă a fondurilor UE;–o capacitate necorespunzătoare pentru prevenirea și sancționarea fraudelor, a corupției și a altor încălcări ale dreptului UE care au legătură cu execuția bugetului UE sau cu protecția intereselor financiare ale UE;–aplicarea necorespunzătoare a instrumentului ARACHNE;–lipsa transparenței în utilizarea fondurilor UE de către fundațiile de gestionare a activelor de interes public;–neaderarea Ungariei la Parchetul European (EPPO);

P.întrucât pe lista neexhaustivă a deficiențelor grave și persistente legate de respectarea principiilor și normelor pieței unice se află și următoarele:–practici discriminatorii împotriva întreprinderilor care își desfășoară activitatea în domenii definite ca având un interes strategic pentru guvernul din Ungaria;–abuzul de putere publică și legislativă și utilizarea tehnicilor de intimidare împotriva actorilor economici care își desfășoară activitatea în domenii definite ca având un interes strategic pentru guvernul din Ungaria;

Q.întrucât guvernul din Ungaria nu a răspuns nici altor preocupări identificate în rezoluția Parlamentului din 15 septembrie 2022 care țin de drepturile fundamentale, cum ar fi:–libertatea academică;–libertatea religiilor;–dreptul la egalitatea de tratament, inclusiv drepturile LGBTIQ;–drepturile persoanelor care aparțin minorităților, inclusiv ale romilor și evreilor; protecția împotriva declarațiilor care incită la ură împotriva minorităților;–drepturile fundamentale ale migranților, ale solicitanților de azil și ale refugiaților;–drepturile economice și sociale;

R.întrucât la 23 decembrie 2023 a intrat în vigoare Legea privind protecția suveranității naționale; întrucât, prin urmare, a fost creat noul SPO, iar Codul penal a fost modificat pentru a prevedea, printre altele, o pedeapsă cu închisoarea pentru utilizarea fondurilor din străinătate pentru campanii politice; întrucât, în declarația sa din 27 noiembrie 2023, Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei a indicat că proiectul acestui act reprezintă un risc semnificativ pentru drepturile omului și ar trebui abandonat; întrucât, în avizul său din 18 martie 2024, Comisia de la Veneția a remarcat că aplicarea unor restricții finanțării externe a partidelor politice și a campaniilor electorale este un lucru obișnuit și, în principiu, conform cu cele mai bune practici și standarde internaționale, dar că modificările legislative nu definesc în mod clar ce tip de activități de campanie sunt interzise și cum se poate determina că acestea au fost finanțate din fonduri străine; întrucât Comisia de la Veneția a remarcat de asemenea în avizul său că modificările nu iau în considerare cooperarea partidelor politice la nivel internațional, exclud finanțarea acordată de organizațiile internaționale și nu prevăd respectarea obligațiilor internaționale, printre care obligațiile care decurg din statutul de membru al UE; întrucât, la 7 februarie 2024, Comisia a decis să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Ungariei, deoarece a considerat că legislația în cauză încalcă mai multe dispoziții ale legislației primare și secundare a UE, inclusiv valorile democratice ale UE, principiul democrației și drepturile electorale ale cetățenilor UE, precum și mai multe drepturi fundamentale consacrate în Cartă, cum ar fi dreptul la respectarea vieții private și de familie, dreptul la protecția datelor cu caracter personal, libertatea de exprimare și de informare, libertatea de asociere, drepturile electorale ale cetățenilor UE, dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, protecția împotriva autoincriminării și secretul juridic profesional, cerințele legislației UE privind protecția datelor și mai multe norme aplicabile pieței unice;

S.întrucât, de la adoptarea raportului intermediar, CJUE a declarat în hotărârea sa în cauza C-823/21 Hotărârea Curții de Justiție din 22 iunie 2023, Comisia/Ungaria, C-823/21, ECLI:EU:C:2023:504., Comisia/Ungaria, că, prin depunerea unei cereri de protecție internațională, sub rezerva unei declarații de intenție, la o ambasadă a Ungariei situată într-o țară terță, Ungaria nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul legislației UE în materie de azil;

T.întrucât, în hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din 10 noiembrie 2 022 în cauza Bakirdzi și E.C./Ungaria (49636/14 și 65678/14), care a devenit definitivă la 3 aprilie 2023, și hotărârea din 30 martie 2 023 în cauza Szolcsán/Ungaria (24408/16), care a devenit definitivă la 30 iunie 2023, CEDO a constatat încălcări ale drepturilor la vot ale alegătorilor aparținând unor minorități naționale și în domeniul educației copiilor romi în clase sau școli segregate, fără a se lua măsuri adecvate pentru a corecta inegalitățile;

U.întrucât, în deciziile sale privind supravegherea consolidată în curs a executării hotărârilor CEDO în cauzele și grupurile de cauze Szabó și Vissy/Ungaria Hotărârea CEDO din 12 ianuarie 2016, Szabó și Vissy/Ungaria, 37148/14, care a devenit definitivă la 6 iunie 2016., Gazsó/Ungaria Hotărârea CEDO din 16 iulie 2016, Gazsó/Ungaria, 48322/12, care a devenit definitivă la 16 octombrie 2015., Ilias și Ahmed/Ungaria Hotărârea CEDO din 14 martie 2017, Ilias și Ahmed/Ungaria, 47287/15. și Baka/Ungaria Hotărârea CEDO din 23 iunie 2016, Baka/Ungaria, 20261/12., Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei și-a reiterat îngrijorarea cu privire la neexecutarea acestor hotărâri;

V.întrucât, în raportul său de evaluare a celei de a cincea runde de evaluare privind Ungaria, Grupul de state împotriva corupției (GRECO) a exprimat numeroase preocupări cu privire la eficacitatea cadrului în vigoare în Ungaria pentru a preveni corupția în rândul persoanelor cu funcții de conducere superioară și al membrilor poliției naționale ungare și ai Serviciului Național de Protecție; întrucât GRECO a indicat că o caracteristică comună și generală a administrației publice și a agențiilor de aplicare a legii din Ungaria este că majoritatea măsurilor de integritate și de prevenire a corupției vizează funcționarii de nivel jos și mediu, dar cadrul de integritate aplicabil persoanelor cu funcții de conducere superioară este foarte slab, iar condițiile pentru numirea cadrelor de conducere superioară din poliție și din Serviciul Național de Protecție prezintă riscuri de politizare;

W.întrucât, în raportul său, Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței a salutat unele evoluții pozitive din Ungaria, dar și-a exprimat îngrijorarea cu privire la desființarea Autorității pentru egalitatea de tratament, stigmatizarea studenților din medii defavorizate și din familii cu venituri mici, cum ar fi studenții romi, deteriorarea semnificativă a drepturilor omului în cazul persoanelor LGBTI, discursul public din ce în ce mai xenofob și discursul politic care vizează în special refugiații, solicitanții de azil, migranții, musulmanii și persoanele LGBTI, eficacitatea extrem de limitată a cadrului juridic privind discursurile de incitare la ură, neimplementarea strategiilor naționale de incluziune socială, încetarea sprijinului pentru integrarea refugiaților și a persoanelor care beneficiază de protecție subsidiară și accesul limitat la azil în țară;

X.întrucât, în observațiile sale finale, Comitetul ONU pentru eliminarea discriminării împotriva femeilor și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente și cu faptul că politica de egalitate a Ungariei se bazează exclusiv pe conceptul de familie și consideră că rolul principal al femeii este de a fi soție și mamă și a recomandat Ungariei să ia măsuri pentru a elimina discursul public împotriva egalității de gen;

Y.întrucât, în declarația sa în urma unei vizite oficiale în Ungaria, reprezentanta Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa pentru libertatea mass-mediei a declarat că, atunci când se analizează situația libertății mass-mediei din Ungaria, se observă o abordare sistemică în care unele voci nu se bucură de aceleași condiții de bază pentru a se exprima;

Z.întrucât, în recomandarea sa privind Programul național de reformă al Ungariei pentru 2023 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Ungariei pentru 2023 (COM(2023)0617), Consiliul a recomandat Ungariei să ia măsuri pentru a îmbunătăți caracterul adecvat al sistemului de asistență socială, a îmbunătăți accesul la măsuri active eficace pe piața muncii, a asigura un dialog social eficient și pentru a îmbunătăți cadrul de reglementare și concurența în domeniul serviciilor, în concordanță cu principiile pieței unice și ale statului de drept;

AA.întrucât guvernul ungar nu a pus în aplicare mai multe hotărâri ale Curții Constituționale a Ungariei, ale CJUE și ale CEDO referitoare la încălcări de către Ungaria ale valorilor consacrate la articolul 2 din TUE și nu a dat curs marii majorități a recomandărilor cuprinse în Raportul Comisiei din 2023 privind statul de drept sau recomandărilor altor organisme internaționale, cum ar fi GRECO, Comisia de la Veneția și altele,